CAPITOLUL 2

METODOLOGIE

2.1 Metoda proiect ca metoda interactiva

Majoritatea profesorilor in ziua de azi tind sa fuga de activitati care necesita un timp
de gandire si construire a activitatilor mai indelungat ca activitatile clasice ( exerciti de
completare, raspunsuri la niste intrebari legate de un text citit etc.). Conform programei
scolare, o ora de limba straina trebuie sa inglobeze activitati care sa dezvolte toate cele patru
competente (competent de receptare si producere a mesajelo orale si cea de receptare si
producere a mesajelor scrise). Activitatea de tip proiect vine in ajutorul elevului sa-si dezvolte
toate cele patru competente.
In primul rand sa vedem ce este aceea o activitate de proiect? Proiectul reprezinta: “ o
activitate de proiect mai ampla, care incepe in clasa, prin definirea si intelegerea sarcinii de
lucru, eventual prin inceperea rezolvarii acesteia, se continuaacasa, pe parcursul a catorva
saptamani, timp in care elevul are permanente consultari cu profesorul, si se incheie tot in
clasa, prin prezentarea in fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute si, daca este
cazul, a produsului realizat.” ( A. Stoica, Evaluarea progresului scolar: De la teorie la
practica, p 128-129).
Proiectul este „un proces si in acelasi timp un produs” (M. Ionescu, Managementul
clasei, Humanitas Educational, pag. 14).
Primul pas pentru a demara o astfel de activitate este sa impartim elevii in grupe.
Exista mai multe metode de a imparti o vlasa in grupe. Parerile privind numarul de elevi dintr-
u grupa sunt impartite. Conform cercetatorilor, membrii unei grupe nu trebuie sa depaseasca
4-5 elevi. In cartea “Turning student group into effective teams” se precizeaza ca grupele
trebuie formate de catre profesor si nu trebuie sa depaseasca mai mult de 4 copii. Tot aici se
specifica clar, faptul ca o grupa trebuie sa fie omogena, trebuie sa existe elevi cu grade
diferite de cunostinte pentru a se evita ca elevii mai slabi la invatatura sa nu fie izolati.(p.11).
Scopul lucrului in echipa este ca elevii sa se ajute intre ei ca sa evolueze impreuna. Aceasta
este una dintre metodele de a forma grupele pentru proiect.
La cursul doamnei Mihela Singer, am invatat ca elevii pot fi impartiti aleatoriu in
grupe: se pot forma grupele in functie de ordinea de la catalog, fie elevii pot fi rugati sa
numere, pe rand de la 1 la 4 si cei cu numarul 1 sa formeze o grupa, cei cu numarul 2 alta
grupa si tot asa. O alta metoda este aceea a puzzelului: un elev primeste o bucata dintr-un
puzzle, restul bucatilor sunt printre colegii sai. Elevii care formeaza imaginea puzzel-ului
constituie o grupa.
O alta metoda prezentata la cursul doamnei Mihaela Singer, teorii moderne ale
invatarii este aceea de a-i lasa pe elevi sa se imparta singuri in grupe. Faptul ca se cunosc mai
bine intre ei, au aceleasi hobby-uri si interese, faptul ca desfasoara aceleasi activitati poate
facilita mai bine munca in grup.
Michele Davis in cartea “The school projects idea book” prezinta in introducere, care
sunt cei mai importanti pasi, ca trebuie urmariti pentru a pune in aplicare la clasa activitatea
de proiect. Sunt trei pasi principali care trebuie urmati pentru demersul fiecarui proiect pe care
dorim sa il aplicam la clasa: alegerea temei, desfasurarea si incheierea proiectului.
Profesorul propune o tema. Impreuna cu elevii, apeland la metoda brainstorming
reuseste sa faca o lista cu idei legate de tema propusa. Din perspectiva autoarei, aceasta etapa
este una dintre cele mai importante, deoarece cadrul didactic vede care sunt cunostintele
elevilor: care elevi sunt familiarizati cu tema aleasa si care nu. Pornind de aici se pune bazele
proiectului in sine,alegandu-se subiectul pentru fiecare grupa in parte.
Dupa aceasta etapa, profesorul sa-si stabileasca obiectivele si competentele pe care
vrea sa le atinga. Elevii trebuie sa fie instiintati ce anume li se va puncta la aceasta activitate.,
ce competente se doresc a se dezvolta dupa finalizarea acestui proiect.
Michele afirma ca, pentru a-si urmari evolutia, pentru a-si nota ideile, elevul ar trebui
sa tina un jurnal reflexiv. Acest instrument il ajuta sa tina o evidenta asupra discutilor cu
colegii de proiect, sa-si noteze diverse informatii care ii pot ajuta in finalizarea proiectului.
Acest tip de jurnal poate fi atat scris cat si inregistrari audio. Acest jurnal reflexiv ar trebui
tinut si de profesor in timpul orelor de pregatire pentru proiect. Cadrul didactiv isi poate nota
astfel implicare elevilor in construirea proiectului, pasii pe care i-au urmat fiecare grupa,
problemele pe care le-au intampinat etc.
Un alt punct important este estimarea timpului necesar pentru finalizarea proiectului.
Dupa sesiunea de brainstorming si dupa ce se tabilesc temele pentru fiecare grup, profesorul
trebuie sa stabileasca un termen pentru prezentarea proiectelor.
In etapa pentru pregatirea proiectului, Mchele precizeaza necesitatea unor cinci
intrebari, pe care elevii sa si le pune in legatura cu proiectul. Spre exemplu: ce vreau sa fac?,
cum vreau sa fac?, cum voi prezenta? etc. Aceste intrebari reprezinta punctul de plecare
pentru crearea proiectului.
 Profesorul trebuie sa aibe scurte discutii cu fiecare grupa pentru a le ghida pasii sau a
le veni in ajutor cu idei in momentul in care se impotmolesc. Unii elevi au nevoie de
intrumari, altii pot avea un plan foarte bine stabilit si sa nu necesite o prea mare implicare a
profesorului in demersul creerii proiectului.

2.2 Cadrul european comun de referinta pentru limbi

Ce reprezinta cadrul european comun de referinta pentru limbi? “Cadrul European

Comun de Referinţă a fost realizat în urma iniţiativei Consiliului Europei, cu scopul obţinerii
unei mai mari transparenţe şi uniformităţi în ceea ce priveşte învăţarea limbilor străine în
statele membre ale Uniunii Europene. Acest document ajută la îmbunătăţirea mobilităţii între
ţări, făcând mai uşoară recunoaşterea certificatelor de competenţă lingvistică între state, şi
promovează cooperarea între instituţii educaţionale aflate în ţări diferite” (toolproject.eu).
Programa scoalara se afla in stransa legatura cu acest document, astfel vizandu-se
dezvoltarea competentelor de receptarea mesajelor orale si scrise, dar si dezvoltarea
competentelor de producere a mesajelor orale si scrise. Conform Cadrului European Comun
de Referinta exista o scara a nivelurilor de cunostinte ale unui elev(A1,A2,B1,B2,C1,C2).
Fiecare nivel vizeaza toate cele patru competente propuse de programa. La finalul
invatamantului gimnazial, elevii vor atinge un nivel general de cunostinte comparativ cu
nivelul A2 din Cadrul European Comun de Referinta (programa de limba engleza, L1, p3).
Conform cadrului de referinta, pentru a putea folosi corect limba engleza elevul
trebuie sa-si dezolte atitudinile cognitive (a prevedea si organiza un mesaj), atitudinile
lingvistice (a formula un enunt) si atitudinile fonetice ( a pronunta acest enunt) (Cadrul
European Comun de Referinta p 73).
Pentru ca un elev sa reuseasca sa atinga nivelul A2 la sfarsitul invatamantului general,
temele abordate de profesor trebuie sa varieze in functie de interesele si posibilele situatii cu
care se poate intalni in viata reala. Metodele de invatare trebuie sa fie cat mai interactive,
elevul sa fie pus in fata unei situatii in care trebuie sa se exprime oral in limba engleza. Exista
mai multe metode interactive in care elevul trebuie sa comunice in limba engleza: jocul de rol,
proiectele, dezbateri etc.
Subiectele abordate la clasa trebuie sa fie cat mai variate, dar de interes pentru elevi.
Temele propuse pentru clasa pentru a-i dezvolta competenta de exprimare orala trebuie sa fie
accesibile, sa-l puna pe elev sa-si doreasca sa raspunda. Cadru de referinta propune o serie de
teme din Threshold Level 1990, Capitolul 7:
1.caracterizarea personală
2. casă, cămin şi mediu
3. viaţă cotidiană
4. concedii şi distracţii —————→ 4.1 distracţii
5. călătorii 4.2 hobby-uri şi centre de interes
6. relaţii cu alţii 4.3 radio şi televiziune
7. sănătate şi bunăstare 4.4 cinema, teatru, concert etc.
8. educaţie 4.5 muzee, expoziţii etc.
9. cumpărături 4.6 preocupări intelectuale şi artistice
10. mâncare şi băutură 4.7 sporturi
11. servicii 4.8 presă
12. locuri
13. limbă străină
14. timp (meteorologic)
Abordarea acestor teme se refera strict la domeniile personale si publice. Atat
profesorul, cat si elevul vor fi cei care vor alege ce teme sa abordeze pa parcursul unei ore, in
functie de nevoile, motivatiile si interesele lor. In abordarea unei anumite teme, se va tine cont
de anul de studiu al elevului, de interesele sale legate de celelalte materii.
In activitatile de producere orala, elevul trebuie sa produca un text sau un enunt oral in
fata unuia sau mai multi auditori. Printre activitatile orale distingem, de exemplu:
- anunturile publice (informatii, instructiuni etc);
- expozeu (discursuri in fata colegilor, sustinere de proiecte, spectacole).
Ele pot incude:
- a citi cu voce tare un text scris;
- o face un expozeu dupa niste notite sau a comenta anumite suporturi vizuale
(diagrame, desene, tabele etc)
- a juca un rol care a fost repetat (Cadrul European Comun de Referinta p 46-48).

2.3 Programele scolare:

De-a lungul timpului, programele scolare au suferit modificari trecandu-se de la
focusare pe continut la a pune in prim plan nevoile elevului. Treptat s-a renuntat la ideea ca
profesorul trebuie sa predea, iar elevul trebuie sa invete mecanic si sa reproduca lectia.
Accentul se pune pe elev,profesorul fiind doar un mijloc de a-i facilita calea spre dobandirea
unor noi cunostinte.
 La noi in tara, se poate vorbi de programele scolare influentate de regimul comunism
si programele scolare dupa anii ’90,cand are loc o schimbare radicala. O data cu instaurarea
democratiei s-a produs o schimbare si in invatamant. S-a renuntat definitiv la structura,
programe, manuale si la conceptele privind predarea- invatarea in timpul orelor de curs.
Pentru a se produce o schimbare radicala in invatamant a fost nevoie de o noua lege a
educatiei, pentru a se putea construi o noua programa scolara, care sa marcheze o noua etapa
in invatamantul romanesc. Se dorea o aliniere cu normele invatamantului din Europa si de
aceea baza noilor programe se regaseste in programele tarilor europene.
Programa actuala de limba engleza V-VIII L1, se doreste a fi in stransa legatura cu
Cadrul European Comun de Referinta, astfel ca la sfaritul ciclului gimnazial, elevii vor trebui
sa atinga un nivel de A2 (utilizarea limbii la nivel elementar). In programa scolara din 2001
nu se preciza acest lucru, ba mai mult, nu exista o nota indroductiva care sa precizeze
competentele sau valorile si atitudinile care se doreau a fi dezvoltate pana la sfarsitul anului.
Programa scolara actuala, in nota de prezentare contine un fragment dedicat
comunicarii intr-o limba straina: “Aceasta include aceleaşi competențe generale ca şi
comunicarea în limba maternă: se bazează pe abilitatea de a înţelege , de a exprima şi de a
interpreta gânduri, sentimente şi fapte, atât pe cale orală cât şi în scris (ascultare, vorbire,
citire şi scriere) într-o gamă potrivită de contexte sociale – la serviciu, acasă, în educaţie şi
instruire – conform cu dorinţele sau nevoile individului” (programa scoalara, L1, 2009).
Elevul trebuie sa fie capabil sa foloseasca limba engleza pentru a comunica,pentru a inteleg
un mesaj sau pentru a citi un text, nu pentru a rezolva niste simple exercitiide gramatica.
Limba engleza trebuie sa fie tratata ca limba romana. Se poate observa caaccentul este pus pe
dezvoltarea competentelor de comunicare ale elevilor, pe nevoile lor si nu pe aspecte
teoretice.
In programa din 2001, accentul este slab pus pe dezvoltarea competentei de
comunicare, cuprizand doar un singur punct : “ in activitatea de invatare/predare vor fi
folosite metode comunicative, tehnici interactive si activitati individuale, centrate pe elev, pe
perechi si de grup”(programa scolara, L1,2001). Totusi centrul este pus pe elev si pe metode
interactive, pe lucru in grupe sau in perechi pentru a se creea conditii optime de invatare si
insusire a noilor cunostinte.
Programa din 2001 este mult prea incarcata, se precizeaza chiar si tipurile de exercitii
pe care profesorul trebuie sa le aplica la clasa (exercitii cu alegere duala/ multipla, adevarat/
falsetc). Sunt de parere ca trebuie lasat la latiudinea profesorului ce tipurile de itemi sa aleaga
pentru a-i aplica la clasa. Pe langa cele patru competente prezente in noua programa, in cea
din 2001 apare o a cincea competenta, cea de dezvoltare a unor reprezentari culturale si a
interesului pentru studiul limbii engleza si civilizatiei anglo-saxone.
Nu exista pentru fiecare clasa in parte precizate continuturile de invatare , unde din
punctul meu de vedere trebuia (si este intrusa in programa actuala) cultura si civilizatia anglo-
saxona. Nu consider ca este o competenta,ci mai degraba sunt niste date, niste informatii
legate de o alta civilizatie, pe care elevii ar trebui sa o cunoasca.
In concluzie, cu toate ca ar trebui revizuita programa dupa care se lucreaza in ziua de
azi, in comparatie cu cea din 2001, se poate observa clar o schimbare in bine, o reducere a
materiei care trebuie parcursa intr-un an. Se precizeaza clar care sunt competentele specifici si
care sunt formele de prezentare pentru a se dezvolta una dintre cele patru competente
generale.