Klaus Iohannis a decis întrebările de la

referendumul din 26 mai

Administrația Prezidențială a anunțat, joi, întrebările care vor fi puse
românilor la referendumul din 26 mai. Președintele a semnat decretul de
convocare a referendumului pentru justiție. Astăzi era ultima zi în care
șeful statului putea semna acest decret.

Embed
„1 - Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru
infracțiuni de corupție?

2 - Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a

ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al
organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele
direct la Curtea Constituțională?”

Întrebările la referendumul pe Justiție din 26 mai au fost anunțat de purtătorul de

cuvânt al președintelui Klaus Iohannis. Românii sunt chemați la vot să răspundă cu
„Da” sau „Nu” la cele două întrebări stabilite pentru referendum.

În prezent, ordonanțele de urgență ale Guvernului pot fi contestate la CCR doar de către
Avocatul Poporului.

Președintele Klaus Iohannis va face declarații de la ora 19:00, care vor fi

transmise în direct de Digi24.

Citește și: Claudiu Pândaru, despre întrebările de la referendumul pe

Justiție: „Un rezultat validat poate da un semnal”

Întrebările de la referendumul pe Justiție, decise după un

scandal între putere și opoziție
În 17 aprilie, la ultima dezbatere în Parlament pe tema referendumului pe Justiție
propus de președintele Klaus Iohannis, discuțiile s-au transformat ușor în scandal între
putere și opoziție.

Puterea a încercat să îi pună condiţii preşedintelui, deşi avizul aleşilor era consultativ.
Şeful statului vrea ca românii să spună dacă sunt sau nu de acord cu amnistia şi
graţierea faptelor de corupţie şi cu ordonanţele de urgenţă în domeniul justiţiei.

Cei din opoziție susțineau atunci că puterea a mințit când a spus că va da aviz favorabil
fără recomandări și a reclamat faptul că în comisiile juridice reunite nu au fost
dezbătute recomandările care apar în raportul care a fost adoptat în acea dimineață de
plen.

Acele recomandări l-ar împiedica pe președinte să pună întrebări legate de cele două
teme anunțate pentru referendum. Astfel, prin articolele din Constituție invocate în
recomandări, parlamentarii spuneau că președintele nu-i poate întreba pe cetățeni dacă
sunt de acord să fie interzisă grațierea pentru fapte de corupție.

De asemenea, parlamentarii atrăgeau atenția președintelui că nu poate să inițieze un

referendum legislativ, adică nu poate să-i întrebe pe români în legătură cu probleme
legate de legislație, cum ar fi să fie interzise ordonanțele de urgență în materie de
justiție.

Parlamentarii mai spuneau și că șeful statului nu poate să pună o întrebare care să

necesite apoi revizuirea Constituției. Raportul a fost votat în final în forma dorită de
PSD.

Klaus Iohannis nu era obligat însă să țină cont de aceste recomandări, deoarece avizul
era consultativ.

Iohannis a avut consultări și cu partidele privind întrebările

de la referendumul pentru Justiție
Preşedintele Klaus Iohannis a avut și consultări cu partidele, la Palatul Cotroceni pe
tema întrebărilor de la referendumul pe justiție.

„Am avut astăzi o serie de consultări cu reprezentanții partidelor politice pe tema

justiției din România. Am primit, în această după-amiază, delegația Partidului Național
Liberal, delegația USR, delegația PMP, delegația UDMR și delegația minorităților
naționale.

Am discutat, evident, despre situația justiției. Toți cei prezenți astăzi s-au arătat
îngrijorați de evoluția din zona justiției. Le-am spus direct că, după părerea mea, acest
asalt al PSD asupra justiției, asalt care durează de mai bine de doi ani, trebuie să
primească un răspuns din partea românilor.

Iar acest răspuns este, evident, un referendum pentru Justiție”, a spus atunci șeful
statului.