Progresul economic gsi cel tehnico-stiintific in sec. al XX-lea SARCINI: Amintij-va care au fost consecinfele economice ale primului razboi mondial. + Identificati in textullectiel caracteristicile generale ale evolutiei economiei in prima jumatate a s alXXlea, 4. EVOLUTIA ECONOMICA A PRINCIPALELOR STATE ALE LUMI iN PRIMA JUMATATE A SEC. AL XX-LEA Refacerea economiei principa- jor state ale lumii a durat pina + Primul rzboi mondial a avut urmari dezastruoase pentru statele im- Wie plicate in conflagratie: operatiile miilitare au provocat distrugerea a + Stabilifi actiunile intreprinse _tlumeroase unitaifi economice (uzine, fabrici, cai ferate, poduri ete.), de fiecare fara in parte pentru _pricinuind pagube materiale enorme. Pe de alta parte, angajarea in rizboi depagirea urmarilor razbolului. 5 btigat guvernele statelor beligerante si mobilizeze toate resursele in terme financiare, materiale si umane pentru a moderniza ramurile in- dustriale, legate atit de productia de rzboi, cit si de cea pasnica. Franta, de pild’, a resimgit din plin ororile rzboiului. Nordul tari, care a fost unul din principalele teatre de operafii, a avut de suferit cel mai mult. in acelasi timp, fiind obligati si facd fad comenzilor de rizboi, conducerea francezi a impulsionat dezvoltarea industriald a centrului si sudului tari + Primul razboi mondial, desi s-a desfaigurat, in fond, pe continentul european, a schimbat substantial situatia economicd a $.U.A. Astfel, el a impulsionat dezvoltarea economiei americane, indeosebi a productici PRET industriale. Buniioard, exportul mirfurilor americane a sporit detrei ori, (1874-1964) de la 2,9 miliarde de dolari in 1914 la 7,9 miliarde in 1919. Cota S.U.A. in productia industrials mondial s-a majorat considerabil: corporafiile americane produceau 3/5 fonta i ofelul mondial, extrigeau ...Spre deosebire de Churchil, | 2/3 din petrolul lumii, produceau 85 % din totalul de automobile. Rizboiul Jijslopato i a 1a schimbat si statutul financiar al S.U.A.: ele au devenit bancherul lumii. {en si le spund oamenioreft | De aceea, nu este intimplator eX S.U.A. vor juca un rol important in de mult 1l afecteazé gi pe el| refacerea economici statelor distruse de rizboi (a Germaniei, in primul sioner Che aan mal | rind) sie, pe de alti parte, crizele din economia american’ vor afecta ipa Hoover em descopane Pea ia | economiile altor tari Spatele aparenteideomigié,rece | « Dup’ incheierea primului rzboi mondial, conducerea S.U.A. a fost se ascunde un suflet cai un | prluat de Prtidul Republican. Preyedinirepublicani Waren G. Harding barbat sensiblstmid In Url | (1921-1923), Calvin Coolidge (1923-1929) si Herbert C. Hoover (1929 Tuma prieteniicel mafapropiat gi | 1933) considerau ca statul (guvernul federal) are rotul de mijlocitor, sinu membri familei lau vazut cu) de participant activ la ,jocul economic. Astfel, H. Hoover considera ci as Jcind vorbea | adevaratul liberalism este atunci cind statulasigurd egalitatea posibiltilo ‘A Dupa trecerea pe f’igas pasnic, economia americana a fost cuprins’, toate sectoarele ei, de a doua revolutic industriald, cea a petrolului gi 5ISTORIA CONTEMPORANA UNIVERSALA electricititii, Rezultatele acestei rdvolutii au fost coplesitoare: productia in serie si standardizarea au devenit deviza economiei americane in perioada 1923-1929, productia industriei chimice a sporit cu 45%, prima jumatate a sec. Toon cea a constructiei de masini — cu 35%. Totodat, economia americand 1920-4933, producea, in cantitafi mari ide o calitate inaltd, masini agricole, mobila, 1934-1939, frigidere, masini de spilat, aspiratoare, aparate de radio si alte obiecte de uz casnic, Industria de automobile a invadat piafa americana cu autoturisme, vVindufe pe bazai de credit, Americanii au construit sute de mii de kilometri de sosele moderne, de-a lungul carora au fost inalfate orage moderne. Lupta pentru profit, lipsa unui control riguros din partea statului au dus la 0 criza de supraproducfie, ce a cuprins S.U.A. in anul 1929 (vezi § 2). Totusi, americanii vor reusi in curind s& depageasca accasti criz& economic’, astfel incit, in ajunul celui de-al doilea rizboi mondial, et posedau o economic vial + Un rol important in dezvoltarea economic’ a Franfei interbelice au avut Alsacia si Lorena, retrocedate de citre German? prin Tratatul de la Versailles (1919). Aceste provineii au mairit considerabil potentialul indus: Uzina de automobile din S.U.A. i trial al iri, Regiunea carboniferi Saar, exploatatd de francezi pind in 1935, Pes ape pt ert de asemenea, a adus o contributie esentiala la dezvoltarea economic’, La 150 ee mijlocul anilor 20, economia franceza a invins dificultitile cu care s-a a A confruntat in timpul si dupa primul rzboi mondial. Ramurile industriale avansate — constructii de masini-unelte, de automobile, avioane si nave, —| industria chimica si cea electrotehnica — se aflau in proces de reutilare 120] F \ tehnic&. Se adincea specializarea productiei. in 1925, indicele producti industriale globale era de 116 fata de nivelul anului 1914, tendinfa de crestere K rh ] find constanta (vezi schema). in acelasi timp, avea loc consolidarea marilor 100 {ntreprinderi prin sprijinul politicii economice a statului. Ca urmare, dintr-0 ksh {ari agrar-industriala, Franja s-a transformat in una industrial-agrard. Dupa if. volumul productiei industriale, Franta se situa pe locul patru in lume, find / devansata de S.U.A., U.R.S.S. si Germania. in economia Franfei s-a accentuat procesul de concentrare i centralizare a producfiei, au aparut trusturi si concerne uriage; de pilda, in industria constructoare de masini ~ ,Renault*, ,Citroén* etc, Societatea francezai trecea printr-un proces de diferentiere sociala: eal ‘multi frani se ruinau si plecau in orase, largind rindurile salariatilor, dar Productia industriala si ale somerilor. + Desi economia Marii Britanii n-a avut de suferit de pe urma distru- gerilor de razboi, totusi Gonflagratia mondiali a determinat importante schimbari in economia farii, Ramurile traditionale ale economiei decad, altele noi inregistreaza o ascensuine dinamica, prosperi. Astfel, indus- tria metalurgic§ a inregistrat o scidere usoard, mineritul rimasese, in ceea ce privesté inzestrarea tehnic’, la nivelul secolului al XVIII-lea, insa, pe acest fundal, apareau si prosperau ramuri noi, ca cea chimic’, constructoare de masini, industria de avioane, ramuri siderurgice, ale industriei de rizboi etc. in aceeasi perioada, in agricultura britanica a sporit productia cerealelor si cartofilor, in schimb, a scdizut productia de carne. in Marea Britanie, problema somajului era complex. Dupa rizboi, tos W920 19s 1980 193s 1939 Greva generala in Anglia 928) numérul celor incadrafi in cimpul muncii a crescut (de la 18,4 mil. in 1911...Ctiza din 1920-1931, cu toate i n-a dat loc fa violente, nici la rascoale, a fost mai profunda s1 mai periculoasa decit cea din 1816-1821. O bucala de vreme, citiva buni observatori se intrebau daca nu cumva Anglia era con- ‘damnata, Avansul pe care-!luase {in secolul al X1X-lea fala de rival ‘sdifusese pierdut Industria sa, nu alftde echipaté ca cea a Germaniei ‘gia Statelor Unite, era, in afard de aceasta, paralizata din pricina ‘alarilor mai ridicate decit acelea de pe continent si de care trade- ‘unioanele nu ingaduiau sa se atin- {9A cineva. Comertul sau exterior Suferea din cauza saracini lumii gi a disparitiei consumatorior: plata Ccomercialé era lasata fara nici o intrebuinlare. Pentru a-si pastra rolul sau de bancher al jumil, ea ‘incearca, pina in 1931, sa menting valoarea-aur a lirei sterling, si ‘aceasta politica monetard, care in teorie se putea sustine, dar care in practica se dovedi nefasta, cu s8 ‘ereasca si mai mult somajul. ‘André Maurois,Itoria Angi, Bucuresti fa. p. 652 * Explicafinofiunea ,comunism de razboi". + Stabiliti tangentele dintre politica economica aU.R.S.S. si cea a Germaniei si Ital ‘Alig propagandistic despre constructia socialismului MURSS, su! economic gi cal tehnico-ptintific in sec. al XX-lea la 19,4 mil. in 1921), ceea ce nua diminuat ins’ radical numarul total al somerilor, in 1926, dupa ce guvernul britanic a redus salarizarea minerilor, s-a declansat greva generala: s-au inchis uzinele i fabricile, nu circulau mijloacele de transport. Marea Britanie nu cunoscuse o greva de asemenea amploare: numdrul grevistilor a atins cifra de 5 milioane. In acelasi context, Marea Britanie s-a confruntat cu problema ex- portului de capital in strindtate: numai in a doua jumatate a anului 1931, treizeci si cinci de milioane de lire s-au scurs din bancile londoneze. in anii 1931-1935, economia britanicd a cunoscut o redresare spec taculoasi, care s-a datorat, in mare masurd, activitatii energice a lui Neville Chamberlain, devenit ministru al Finanfelor. Intre masurile luate de N. Chamberlain au fost: renunjarea la menjinerea valorii in aur a lirei sterline, abandonarea liberului schimb, echilibrarea bugetului prin adoptarea unui regim de austeritate si stabilirea de noi impozite, + In Rusia (din 1922 — Uniunea Sovietica) —_o mare putere economica euro-asiatica — partidul bolsevic de guvernamint promova o politica de lichidare a propriet&tii private si pietei libere, urmarind constituirea unei economii dirijate, bazate pe dictatul politic. Astfel, dupa nationalizarea tuturor intreprinderilor, intreaga activitate economici a U.R.S.S. a fost centralizaté. Conducerea sovietica a elaborat planuri riguroase, care erau obligatorii pentru toate intreprinderile. in sectorul agrar, bolsevicii au aplicat politica comunismului de rizbo'™, care presupunea colectarea de la farani, in mod obligatoriu, a tuturor rezervelor de griu, apoi a ,surplusurilor* de alte produse alimentare. Promovarea acestei politici economice discretionare nu putea dura mult timp. Largi paturi sociale au protestat vehement impotriva autoritatilor comuniste. Pentru a depasi criza economic deosebit de gravai, cu implicatii in sferele politica si ideologica, conducerea sovietica a fost nevoita sa {nlocuiasca sistemul de rechizitionare a produselor agricole prin plata unui impozit in natura, stabilit din timp. Platind impozitul, tiranii obtineau dreptul de a vinde pe piata surplusul de produse. Comertul, care a fost interzis gi, practic, devenise imposibil in anii ,comunismului de razboi", se transforma in principala veriga de legatura intre oras gi sat. in 1925, conducerea sovietica ia decizia de a modemiza rapid economia {arii, bazindu-se exclusiv pe resursele interne. Este introdusi planificarea centralizata a economiei, iar controlul statului devine atotcuprinzator. in domenia! agriculturii, comunistii promovau in continuare o pol de aservire a tirdinimii. Ei aveau nevoie de investitii in industrie gi de min’ de lucru — pamintul le furniza pe ambele: Cerealele rechizitionate de la colectivele agricole (colhozuri) erau vindute in strainatate pentru a obtine capital care si fie plasat in industie, iar firani disponibilizati au fost recrutatt ca forfa de munca in industrie. Politica colectivizirii forjate a agricultarit a avut consecinte tragice: partea cea mai hamica a trdinimii a fost distrasS prin deportarea in Siberia gin alte locuri neprielnice pentru trai. Ca umare, a inceput foametea, care a secerat viata a sute de mii de oameni + in anul 1922, in Italia, apoi in 1933, in Germania, la putere vin fscistii si, respectiv, nazistii, care transforma economiile nationale ale celor dow’ {ari in economii de tip totalitar, 7