Sunteți pe pagina 1din 2

Cacofonie

Noțiunea de cacofonie (numită uneori și disonanță) se folosește în lingvistică și în muzică pentru a


denumi orice fel de asociații neplăcute de sunete. Termenul antonim este eufonie.
În retorică și arta poetică cacofonia desemnează orice succesiune neplăcută de sunete din discurs,
supărătoare prin dificultatea de pronunțare sau cea de înțelegere a mesajului rostit. În plus, în cultura
românească recentă școala și publicul includ tot la cacofonie și formarea accidentală de cuvinte cu sensuri
nepotrivite sau dezagreabile, prin alipirea a două cuvinte învecinate.

Exemple:
 finalul sacadat din la ședință toți tații tac;
 aparenta bîlbîială din mama mea m-a mascat;
 repetarea silabei ce din legea trebuie să specifice ce cetățeni au acest drept;
 repetarea secvenței lui în copilului lui Luca;
 copilele le legănăm pe rînd;
 adresa sa s-a schimbat;
 iarăși își înșiră poveștile;
 hiatul deranjant din a analiza, a ascultat, a anului etc.

Disonanța sau noțiunea de cacofonie se folosește în lingvistică, dar și în muzică pentru a denumi
orice fel de asociații neplăcute de sunete. O serie de autori, precum George Pruteanu, Ion Coja, Andrei
Pleșu, Gligor Gruiță ș.a au criticat astfel de tendințe.
Într-o exprimare îngrijită și corectă, cacofoniile pot fi evitate prin înlocuirea cu sinonime, schimbarea
topicii sau prin intercalarea unor cuvinte care pot despărți silabele cacofonice, însă de cele mai multe ori,
vorbitorii înlocuiesc prepoziția “ca” cu sensul de “în calitate de”. ( ca cu este o cacofonie). Locuțiunea ca
și are alt sens, și anume comparativ, ceea ce înseamnă că înlocuirea este o greșeală propriu-zisă.
Virgula salvatoare: o virgulă între două cuvinte care formează cacofonia nu salvează situația în
sine.
Evitarea cacofoniei se face cu ajutorul unor părți de vorbire, cum ar fi: decât, drept, faptul că,
întrucât (înlocuind astfel pentru că), reformulând enunțul sau prin articole proclitice.

Cele mai frecvente cacofonii sunt: LA/LA; SA/SA; CA/CA; CA/CE(CI);


CĂ/CA; CU/CO; CĂ/CO;CĂ/CU; CĂ/CÂND; CII/RU; PUL/A.

DE EXEMPLU:
Astăzi facem ora de chimie la laborator./ ASTĂZI FACEM ORA DE CHIMIE ÎN LABORATOR.
Aceasta este o politică care enervează electoratul. / ACEASTĂ POLITICĂ ENERVEAZĂ
ELECTORATUL.
A întocmit o analiză economică care nu se bazează pe realitate. / A ÎNTOCMIT O
ANALIZĂ ECONOMICĂ FĂRĂ SĂ SE BAZEZE PE REALITATE.
Regret că_colegii mei nu sunt de acord. / REGRET CĂ NU SUNT DE ACORD COLEGII MEI.
Sunt deprimat, pentru că caut de mult o soluţie. /Sunt deprimat, ÎNTRUCÂT CAUT DE MULT O
SOLUŢIE.
De data asta pleca către exterior. / DE DATA ASTA PLECA SPRE EXTERIOR.
Ca consilier are noi responsabilităţi. I IN CALITATE DE CONSILIER ARE NOI
RESPONSABILITĂŢI.
Locuinţa lui este la fel ca casa mea. / LOCUINŢA LUI ESTE ASEMENEA CASEI MELE.
A fost desemnat ca candidat la Senat.

/ A FOST DESEMNAT DREPT CANDIDAT LA SENAT.


Trebuie ca cineva să răspundă. / TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ CINEVA.
Am venit cu rugămintea de a-mi motiva absenţele. / VĂ ROG SĂ-MI MOTIVAŢI ABSENŢELE. /
AM RUGĂMINTEA SĂ-MI MOTIVAŢI ABSENŢELE.
Cu timpul a înţeles toate problemele. / IN TIMP, A ÎNŢELES TOATE PROBLEMELE.
In timpul acesta vorbea profesorul. / ÎN ACEST TIMP, VORBEA PROFESORUL.
Tipul acela nu-mi place/ ACEL TIP NU-MI PLACE.

*ANTONIMUL pentru cacofonie este eufonie, care înseamnă succesiune armonioasă de sunete, efect
auditiv plăcut.

*Norma literară condamnă folosirea lui ca şi (sau a lui ca, virgulă) în loc de ca pentru evitarea
cacofoniilor (şi cu atât mai mult când acest pericol nu există), în construcţii de tipul CA ŞI CONSILIER/
CA, VIRGULĂ, CONSILIER - care pot fi înlocuite prin construcţii directe precum "A FOST NUMIT
CONSILIER" sau "L-A LUAT DREPT CONSILIER" ori "ÎN CALITATE DE CONSILIER".

Exemple de cacofonie:
 Analiză economică care nu se bazează pe realitate. (analiză economică fără să se bazeze pe realitate.)
 Oră de chimie la laborator (în laborator)
 Pentru că caut (pentru că eu caut)
 Cu rugămintea ( vă rog)
 Cu timpul a înțeles (în timp)
 Ca consilier are drepturi (în calitate de consilier are drepturi).
 Copilului lui Luca
 Adresa sa s-a schimbat (adresa lui este schimbată)
 Cuvântul cacofonie este format din două cuvinte grecești kakos, care înseamnă rău, prost, urât
și phone – sunet/voce. Cele mai frecvente cacofonii sunt fără îndoială, alăturările de sunete că/ca,
ca/că, ca/ca, ca/cu, însă cacofonie se numește și alăturarea de sunete precum la-uri, ma-uri, sa-
uri, ta-uri.
 Regretatul Gheorghe Pruteanu, spunea că acele combinații de sunete precum “ca cineva” nu sunt
cacofonii și le putem considera umor lingvistic. Eu am învățat că pot fi considerate cacofonii, însă
până acolo, există cacofonii grave, precum dacă cauți.
 Care sunt cacofoniile acceptate în România?
 Ion Luca Caragiale
 Biserica Catolică
 Epoca Capitalistă (există și în spaniolă época capitalista)
 Tactica cavaleriei.

S-ar putea să vă placă și