Sunteți pe pagina 1din 10

Organizații neguvernamentale

în Republica Moldova
Descriere
O organizație neguvernamentală (abreviat ONG) este o instituție care lucrează
independent față de activitatea guvernului, deși unele ONG-uri sunt parțial sau integral
finanțate de acesta. Helmut K. Anheier estimează numărul organizațiilor neguvernamentale
internaționale la peste 40.000. Numărul celor naționale este și mai mare: Rusia are 400.000
de ONG-uri. Se estimează că India ar avea 1 până la 2 milioane de ONG-uri. Termenul
„ONG” nu este întotdeauna folosit în mod consecvent. În unele țări, termenul ONG este
aplicat unei organizații care, în altă țară, ar fi numită oganizație nonprofit și viceversa.
Partidele politice și sindicatele sunt considerate ONG-uri doar în unele țări. Există multe
clasificări diferite ale ONG-urilor în uz. Cea mai comună focusare este
acordată „orientării” și "nivelului de funcționare". Orientarea ONG-urilor se referă la tipul
activităților pe care le desfășoară. Aceste activități ar putea include:
 drepturile omului,
 protecția mediului,
 îmbunătățirea sănătății,
 dezvoltarea muncii.

Nivelul de funcționare al ONG-urilor indică gradul de funcționare a unei organizații, cum ar


fi la nivel local, regional, național sau internațional.

Clasificare
Orientare
 Orientarea caritabilă implică adesea un efort de sus în jos, cu puține participări sau
contribuții din partea beneficiarilor. Acesta include ONG-uri cu activități orientate spre
satisfacerea nevoilor grupurilor de persoane dezavantajate.
 Orientarea pe prestații de servicii include ONG-uri ce oferă servicii de sănătate, planificare
familială sau educație,etc. Programul se stabilește de ONG, care identifică potențiali
beneficiari pentru oferirea serviciilor, ce trebuie să paricipe la activități, în procesul de
implementare a proiectului.
 Orientarea spre participare și implicare se caracterizează prin proiecte de auto-ajutor în care
populația locală participă activ în implementarea unui proiect prin oferirea contribuțiilor
financiare, instrumentelor de lucru, terenurilor, materialelor, forței de muncă etc. În proiectele
de dezvoltare comunitară clasică participarea începe cu definirea necesităților și nevoilor
comunității, planificare și implementare.
 Orientarea spre dezvoltarea abilităților, oferirea asistenței oamenilor săraci să înțeleagă mai
clar factorii sociali, politici și economici, care le afectează viața, cu scopul sporirii și
conștientizării propriului potențial.

Nivel de funcționare
 Organizații bazate pe comunitate provin din inițiative proprii ale oamenilor. Aceștia pot fi
responsabili pentru creșterea conștiinței săracilor din mediul urban, ajutându-i să-și înțeleagă
drepturile în ceea ce privește accesul la serviciile necesare și modalitatea de prestare a acestor
servicii.
 Instituțiile la nivel de orașe mari cuprind organizații precum camere de comerț și industrie,
parteneriate de afaceri, grupuri etnice sau educaționale, precum și asociații ale organizațiilor
comunitare.
 ONG-urile statale includ organizații de stat, asociații și grupuri. Unele ONG-uri de stat
lucrează, de asemenea, sub îndrumarea ONG-urilor naționale și internaționale.
 ONG-urile naționale includ organizații naționale, cum ar fi YMCA / YCAA, asociații
profesionale și grupuri similare. Unii au sucursale de stat și de oraș și ajută ONG-urile locale.
 ONG-urile internaționale se extind de la agenții seculare, cum ar fi Salvați Copiii, la grupuri
motivate religios. Aceștia pot fi responsabili pentru finanțarea ONG-urilor locale, instituții și
pentru implementarea proiectelor.

Organizatii neguvernamentale în Republica


Moldova
Primul angajament civic, începe după destrămărea URSS și durează până la
apariția statului Republica Moldova. Instituirea propriu-zisă are ca start proclamarea
suveranității și independenței Republicii Moldova și durează până la adoptarea Legii
privind Asociațiile obștești din 1996. Filantropul american George Soros, în 1987, a
înființat în Uniunea Sovietică, împreună cu câțiva intelectuali ruși, prima Fundație ce
promova societatea deschisă, după care a deschis Fundații similare în celelalte
republici exsovietice. În contextul noilor realități sociale interne și internaționale, la 25
august 1989, Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM a fost nevoit să adopte un decret
special „Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a formațiunilor obștești ale
cetățenilor în RSSM”. În anul 1992 este înființată Fundația Soros-Moldova, organizație
neguvernamentală, nonprofit și apolitică. Au fost înregistrate birouri ale organizațiilor
neguvernamentale internaționale: Fundația Internațională pentru Sisteme Electorale
(IFES-Moldova), Amnesty International Moldova. Tot în perioada respectivă au fost
înființate primele ONG-uri naționale: Mișcarea Ecologistă din Moldova, Fundația
„Viitorul” (înregistrată în iunie 1993, ulterior devine Institutul pentru Dezvoltare și
Inițiative Sociale „Viitorul”). În anul 1995 a fost creat Centrul Național de Asistență și
Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT, proiect cofinanțat de Fundația
SOROS- Moldova și Programul pentru Democrație Phare/Tacis, înregistrat la
Ministerul Justiției (17 noiembrie 1995) în calitate de instituție publică. Pe parcursul
activității sale CONTACT a desfășurat o activitate de succes în extinderea serviciilor
Centrelor Naționale de Asistență și Informare a ONG-urilor în Moldova: Chișinău,
Bălți, Cahul, Soroca, Comrat, Tiraspol și în alte peste 400 de comunități rurale.
Romanul incepe cu intoarcerea de la camp a lui Ilie Moromete impreuna cufamilia sa.Familia
Morometilor este numeroasa, alcatuita din copii proveniti si din altecasatorii: Ilie Moromete – tatal,
cu zece ani mai mare decat sotia sa Catrina. Tatal venise inaceasta a doua casatorie cu trei baieti,
Paraschiv, Nila si Achim, carora li se adaugasera douafete, Tita si Ilinca, si inca un baiat, Niculae,
mezinul de doisprezece ani.Morometii se afla la cina, stransi in tinda, in jurul unei mese mici, joase,
si rotunde.Atmosfera este tensionata fiecare dintre membrii familiei avand nemultumiri.Catrina are
unele discutii cu fii sai vitregi, Paraschiv, Nila si Achim iar tatalMoromete poarta o discutie
tensionata cu fiul sau cel mic Niculae care ar fi vrut sa se duca lascoala, sa invete, dar tatal il trimitea
cu oile la pascut.Gospodaria Morometilor pare solida si grija conducatorului ei este s-o mentina
intacta.Ilie Moromete are doua loturi, al lui si al Catrinei, si o multime de copii care samunceasca si
totusi incepe sa nu ii merga prea bineConflictele din familia Morometilor incep sa apara, baietii cei
mari sunt din ce in cemai porniti impotriva Catrinei dar si impotriva surorilor vitrege Tita si Ilinca
intrucat ele isifaceau haine noi si mama lor le strangea zestre pentru maritis.Alt conflict este acela
dintre Ilie Moromete si nevasata lui, deoarece Catrina il intreabadin ce in ce mai des de lotul ei de
pamant dar pe care Moromete il vanduse in timpul foameteide dupa primul razboi. Barbatul ii
promisese in schimb ca ii face acte pe casa ca ea sa nuramana pe drumuri dar acesta nu se tine de
cuvant.Baietii se afla in conflict si cu tatal lor deoarece acesta nu face nimic dar pe ei ii punela munca
toata ziua.Baietii cei mari planuiesc sa plece cu oile la Bucuresti, ca sa faca bani. Datoriilefamiliei la
banca, plata foncirii si traiul familiei deveneau din ce in ce mai apasatoare pentruMoromete care
trebuia sa se descurce cumva fara sa vanda pamant.Acesta se hotaraste sa vanda salcamul din curte,
lui Tudor Balosu, dar totusi nu eraimpacat cu gandul dar nu avea ce face.In fata fierariei lui Iocan se
afla o poiana mare unde in fiecare duminica se adunautaranii pentru a citii ziarul si a comenta
politica ironic si cu umor. Moromete, Cocosila siDumitru al lui Nae erau cei care citeau ziarul si
comentau cel mai mult, Moromete era abonatla “Miscarea”, Iocan la “Curentul”, iar Cocosila la
“Dimineata” dar daca ei veneau fara ziareinsemna ca erau suparati si nu aveau chef sa
vorbeasca.Pentru Moromete plata foncirii ramane motiv de ingrijorare deoarece nu castigasuficenti
bani pentru a platii taxele pentru pamant si ratele pentru imprumutul luat de la banca.Cand se
intoarce de la fierarie pe prispa casei il intampina cei care venisera dupa platafoncirii. Moromete in
acel moment face scandal dar pana la urma plateste o mie de lei reusindsa ii convinga ca va plati
restul peste o saptamana doua.

Incepe secerisul moment in care toata familia era prezenta pe camp si facea cate ceva,fiecare aveau
sarcinile impartite. Cel mai vrednic dintre copii este cel care porneste recoltareagranelor, ceilalti
secera graul si il duc la capat iar tatal leaga snopii. Femeile se ocupa demancare pentru
seceratori.Baietii cei mari fug in Bucuresti asa cum isi propusesera chiar daca tatal lor nu era
deacord. Paraschiv, Nila si Achim fugisera cu caii, oile toti banii si cele mai bune covoare.Vazand ca
nu se mai poate descurca Moromete vinde lui Balosu un lot de pamant silocul din spatele casei
reusind astfel sa achite taxele pe foncire, datoria la banca, taxelescolare pentru Niculae si ii mai
raman si bani ca sa isi cumpere doi cai.In sat mai sunt familii in care conflictele se tin lant.Conflictul
dintre Tudor Balosu si fica lui Polina pentru ca aceasta fugise cu un baiatsarac din sat, Birica, cu care
tatal nu este de acord. Fata tinea foarte mult la Birica, il pune peacesta sa secere graul de pe
pamantul care i se cuvenea ca zestre, apoi da foc casei parintesti,iscandu-se si o bataie intre Birica,
tatal si fratele Polinei.Vasile Botoghina se cearta cu Angelina, nevasta lui deoarece el este bolnav de
plamanisi ar vrea sa vanda un lot de pamant pentru a avea bani ca sa mearga la sanatoriu, sa se
trateze.Angelina se opune sa vanda pamantul, deoarece ftizia era o boala incurabila si femeia stia
ca barbatul ei va muri cu sau fara tratament iar ea va ramane vaduva si fara pamant. Botoghinase
duce la sanatoriu, cheltuieste banii luati pe lotul de pamnat si simtindu-se mai bine, nuasculta sfatul
doctorului si se apuca de munca iar oboseala il rapune.Nici familia Tugurlan nu o ducea prea bine,
facusera sapte copii in treiseprezece anidar in fiecare an ii murea cate unul si puneau cate o cruce la
stalpul portii. Aceasta tragedie ilface pe Tugurlan agresiv, certaret, se bate cu fiul primarului, cu seful
de post si ajunge lainchisoare.

Morometii

Conţinut :

Volumul IPrima parte :- romanul debutează cu sosirea familiei Moromete de la camp, când băieţii fug săse
odihnească, fetele se duc să se scalde, Mormete rămânând singur să descarce căruţa isă o tragă la umbra
celor doi mari salcâmi din curtea lor!-imediat ce termină cu căruţa, iese la drum pentru a "edea dacă este
cine"a pe acolo,dar nu-l #ntâlne te decât pe $udor %ălosu, a cărui companie nu-l #ncântă deloc
peMoromete!-%ălosu aduce din nou #n discuţie dorinţa sa de a cumpăra unul dintre salcâmii luiMoromete,
dar acesta #l tratează cu dezinteres, fiind #ntrerupţi de ne"asta lui Moromete,Catrina, care era indignată că au
dispărut toţi i că ea a rămas să muncească singură!-Moromete ner"os, #l strigă pe &iculae pentru a o a'uta pe
mama sa să mulgă oile!-#n timp ce mulgeau oile, &iculae "rea să-i spună mamei sale să-l con"ingă
peMoromete să dea oile la cioban, pentru ca el să se oată duce din nou la coală!-odată cu "enirea serii,
Catrina #ncepe să- i strige familia pentru a "eni la masă, iarcâinele a intrat pe lângă ea i le-a furat brânza!-#n
timpul mesei, (chim a adus "orba despre plecarea lui la %ucure ti cu oile pentrua face rost de bani, dar
Moromete nu i-a dat nici un răspuns clar!-%irică hotără te să se ducă la Polina pentru a sta de "orbă cu ea i
pentru a "edeadacă fata se gânde te măcar puţin la el, dar #n locul fetei la poartă iese %ălosu pus pescandal,
fiind gata să se ia la bătaie cu acesta!-%irică află de la Moromete, #n timp ce-l a tepta pe &ilă, că Polina urma
să secăsătorească cu )tan Cotelici, iar %irică, ner"os, #ncepe să in'ure la poarta lui %ălosu i să-istrige Polinei că
poate să se mărite cu cine "rea!-#mpreună cu &ilă, Moromete hotără te să-l lase pe (chim să se ducă la
%ucure ticu oile!-auzind discuţia i hotărârea celor doi, &iculae se bucura că nu o să mai se scoale cunoaptea
#n cap să plece cu oile i că #n sfâr it o să scape de %isisica!-# i face apariţia i Maria Moromete, sau *uica
cum era numită prin sat, care erasora lui Moromete i cei trei fraţi se duseseră la ea #n acea seară pentru a-i
spune "esteacea mare!-era numită *uica deoarece de câte ori trecea câte un negustor cu fructe ea lua dinele,
mânca i apoi #ntreba cât costă, iar când i se răspundea spunea că sunt stricate i acre i #ncepea să ţipe ca o
+purcea , după cum spunea un negustor mocan!-#ntr-o seară, Moromete #l treze te pe &ilă pentru a-l lua cu
el #n grădină pentru atăia salcâmul mult dorit de %ălosu, din grădină auzindu-se bocetele unei femei
din cimitircare #l plângea pe băiatul ei care murise!-odată cu "enirea dimineţii, au izbutit i cei doi să doboare
salcâmul a cărui cădere arăsunat #n tot satul!-după ce a stat de "orbă cu %ălosu, i au băut ce"a, acesta din
urmă, i-a dat banii luiMoromete pentru că acesta se grăbea să plece din casa cumpărătorului spunând că
aretreabă!-deoarce statul dăduse ordin care spunea că toţi feciorii trebuie să meargă la armată, i băieţii lui
Moromete s-au "ăzut siliţi să se ducă, #n"ăţătorul *heorghe $oderici, fiindnumit commandant!-neplăcându-i
instrucţia i felul #n care urla comandantul la el, &ilă l-a luat pe acestade guler, dar fără să dea #n el, #n acest
moment, instrucţia #ntrerupându-se!

-faptul că Moromete a tăiat salcâmul a a'uns repede i la urechile *uicii, careimediat a i apărut la faţa locului
pentru a face scandal i pentru a-l trage la răspundere peIlie!-#n timp ce &iculae era cu oile pe o mo ie mare
care aparţine unei bătrâne foarte bogată, dar care este #n administrarea unui maior care dadea bătrânei bani
numai cât sănu moară, este atacat de paznicul care nu "roia să lase pe nimeni cu caii sau cu oile lapăscut!-
norocul lui &icolae a fost că #n preaa'mă era i (chim care l-a sal"at de la moarte icare l-a bătut pe paznic cât
să zacă câte"a luni bune!-Moromete a plecat la firerăria lui Iocan, un me ter renumit #n sat datorităpriceperii
sale, #ncepând să fie recunoscut după ce i-a făcut unui bătrân o căruţă foartefrumoasă i pe bani puţini!-
Moromete se ducea pe acolo deoarece era din ce #n ce mai interesat de dezbaterilepolitice, ce se ţineau de
către oamenii mai răsăriţi ai satului i la care lua parte i %ălosu,dar i pentru a- i ascuţi secerile din când #n
când!-pe uliţa din apropierea fierăriei se #ncinge o discuţie aprinsă despre politică #ntreMoromete i ceilalţi
săteni!-este prezentat ugurlan cu obi nuita sa pornire du mănoasă pe "iaţă i pe cei din 'urul lui, pe el
plictisindu-l aceste dezbateri politice, care, #n opinia lui erau inutile!- ugurlan se ia la ceartă cu toţi oamenii
prezenţi la +dezbateri , deoarece a spuscu"inte 'ignitoare la adresa lor i la adresa a ceea ce discutau!-apoi
este prezentat ugurlan #mpreună cu familia sa, faptul că a a"ut mai mulţicopii dar că a trăit doar unul i că
acum câţi"a ani de Pa ti s-a certat cu "ecinii lui dincauza unui "as cu lapte pe care ace tia l-au cerut #napoi pe
un ton care pe ugurlan l-aderan'at!-când Moromete se #ntoarce acasă el găse te #n curte doi oameni
care, spuneau ei,erau perceptorii i că au "enit după impozite!-de i perceptorii insistau, Moromete le
răspundea mereu că nu are de unde să ledea, dar cei doi agenţi s-au ener"ate i au "rut să ia ce"a din casă sau
din gra'd dar nu aufost lăsaţi de $ita i de Paraschi"!-"ăzându-l la ananghie, %ălosu #l #ntreabă daacă nu "inde
locul despre acre mai "orbiseră i care era potri"it pentru a-i face casă lui Victor!-#ntre %ălosu i soţia sa se
iscă o ceartă pe tema banilor!-%irică discută despre Polina cu surorile lui la care ţinea foarte mult i pentru
caresuferea că nu au haine i că orice bucată de mătase era rezer"ată lui, i de aceea el lealunga de la muncă
sau se ridica de la masă prefăcându-se supărat, astfel rămânându-lelor mai mult!-odată ce )tan Cotelici era
hotărât să se căsătorească cu Polina, $udor %ălosu s-agândit să o dea pe Polina fără zestre deoarece )tan era
bogat i a"ea douăzeci de pogoanede pământ!-acum %ălosu se gândea numai la locul lui Moromete i nu tia
cum să facă să punămâna cât mai repede pe el!-dar planurile lui %ălosu se destramă, deoarece Polina fuge
#mpreună cu %irică, iar Victor i tatăl său pleacă #n căutarea ei, până ##n momentul #n care %ălosu
renunţăspunând că "a "eni ea acasă i că "a "edea atunci ce "a păţi!-%irică i Polina erau ascun i la .umitru lui
&ae i că "or sta acolo pâna a doua zidimineaţă/ a doua zi dimineaţă, cei doi sosesc acăsă la %irică spunând că
se "or căsători, "este la care familia lui %irică #i felicită i #i binecu"ântează!

Partea a doua :-#n ziua #n care (chim era gata să plece la %ucure ti #ncepe o furtună ce #i sperie peMoromeţi,
care se rugau să nu plouă cu piatră pentru a nu le strica recoltele, dar după o 'umătate de oră ploaia se
opre te i (chim scoate oile din obor pentru a pleca!-ce"a mai târziu, Moromete "ede pe drum pe eful
secţiei de 'andarmi i doi bărbaţi #narmaţi cu pu i care, spre mirarea lui se opresec pe drum i intră tocmai la
el #n bătătură!-cei trei "eniseră #mpreună cu paznicul banda'at pe care (chim i &icolae l-au bătutcu câte"a
zile #n urmă, iar când Moromete se preface că nu tie nimic despre cele spuse de eful de post, acesta se
ener"ează i #l ameninţă pe Moromete!-după ce 'andarmii au plecat prin ogradă să-l caute pe (chim,
Moromete amărturisit paznicului că fiul său a plecat la %ucure ti i l-a sfătuit să se apuce de o
muncăade"ărată!-după plecarea 'andarmilor, el # i cheamă soţia i pe cele două fete pentru a se sfătuicu ele
ce să #n pri"inţa fonciirii pentru că mai erau câte"a zile i 0upuitu "enea din noudupă bani, de această dată
promiţându-le că nu-i "a mai ierta!-el hotără te #mpreună cu femeile să se ducă să se #mprumute de la
(ristide, care nuera cămătar dar a"ea bani din politică deoarece era primar!-(ristide se pune de acord cu
Moromete să-i dea acestuia patru mii de franci, pentrua putea plăti impozitele, urmând ca Moromete să-i
restituie de #ndată ce (chim #i "atrimite bani de la %ucure ti!-%irică i Polina continuă să se poarte unul
cu celălalt ca i când ar fi fost căsătoriţi,Polina a'utându-l pe el, dar i pe ceilalţi! .e i "roia să pară că s-a
obi nuit cu sărăcia, eamai a"ea uneori scăpări, manifestându-se re"oltată că nu i se pot #ndeplini
anumitedorinţe!-mama Polinei, fiindui dor de aceasta, a "rut să-i trimită ce"a prin 1afira, sora eimai mică, dar
%ălosu a aflat i a ameninţat-o pe soţia sa cu bătaia! Intr-o zi %irică sehotără te să se ducă #mpreună cu
Polina la părinţii acesteia pentru a #ncerca să-i #nduplece i să-i facă sa se mai gândească #n pri"inţa căsătoriei
lor, dar %ălosu de cum i-a "ăzut i-a dat afară din casă!-auzind aceste "orbe, Polina s-a speriat că o să rămână
săracă pe tot restul "ieţii, deaceea #i spune soţului ei că ea rămâne cu părinţii!-după câte"a zile, %irică, de
frică să nu rămână fără casă, a spus că cine "rea să-la'ute să meargă cu el la "ăgăuni să facă ni te cărămizi!-
ugurlan de"ine, din nou subiect de bârfă prin sat deoarece se spunea că ar fi săritla bătaie cu Coco ilă, ceea
ce nu era ade"ărat!-Moromete plăte te fonciirea darnu dă toţi banii, iar cu restul cumpără uluci pentrua- i
construi un gard nou #nspre drum!- ugurlan se duce să se #mprumute la Moromete, iar acesta acceptă cu
plăcere,dându-i un sac cu grâu!-&ilă i Paraschi", #ndemnaţi de *uica, pleacă pe cai spre %ucure tim,fără a-i
spunetatălui lor, pentru a se #ntâlni cu (chim!-%oţoghină se duce la medic unde află că este gra" bolna" i că
trebuie să seinterneze #ntr-un sanatoriu la munte!-a doua zi după plecarea lui &ilă i a lui Paraschi", *uica se
duce la Moromete acasăpentrua "edea cum reacţionează acesta la obser"area plecării celor doi!-spre
disperarea *uicii, Paraschi" i &ilă au apărut la poartă cu caii obosiţi pestemăsură, minţindu-l pe tatăl lor că i-
au gonit ni te paznici, i că de aceea caii erau a a deobosiţi!-Paraschi" #i ec2plică mătu ii sale că din pricina
lui &ilă care se simţea "ino"at, nuau mai #naintat spre %ucure ti i că au fost ne"oiţi să se #ntoarcă!-&icolae,
foarte fericit, se ducea acum la serbarea de la coală, unde trebuia să spunăo poezie i unde "ede o fată foarte
frumoasă, pe Irina a lui %oţoghin!
-Coco ilă #l in"ită pe Moromete la o ţuică la (ristide, pe drum discutând din noudespre politică i depre doi
oameni de tepţi pe care-i "ăzuse Coco ilă #n faţa uneicârciumi!-cei doi #n drumul lor au trecut mai #ntâi pe la
coală pentru a "edea ce se #ntâmplăla serbare, unde tocmai se prezenta situaţia claselor, iar la premiere,
"ăzându-l pe fiul săupremiant, Moromete se bucură i se emoţionează!-deodată, când trebuia să spună
poezia, este cuprins din nou de friguri, el plecânddepe scenă i fiind dus acasă de tatăl său cât mai repede
pentru a nu i se #ntâmpla ce"arău!Partea a treia :-odată cu "enirea "erii i a căldurilor greu de suportat, a "enit
i "remea oamenilorsă iasă cu căruţele i secerile la câmp pentru a strânge recoltele!-#n acest an la seceri ,
Moromete era la fel de nepăsător ca i #n alţi ani, ne tiind căParaschi" considera că acesta este ultimul seceri
la care lua parte!-după ce au secerat cât"a timp, familia Moromete s-a a ezat la masă pentru a mânca i a se
odihni puţin!-&iculae #ncepe iar să o roage pe mama sa să "orbească cu Moromete pentru a-l lăsasă se ducă la
o coală mai mare unde să #n"eţe, să ia bursă, iar după trecerea a opt ani el săde"ină #n"ăţător!-%oţoghină
ie ise i el la seceri #mpreună cu copii lui Vătică de paisprezece ani iIrina care a"ea doar apte ani!-Polina se
gânde te #ntr-o dimineaţă să meargă cu toată familia lui %irică pepământurile tatălui său i să adune grâul ce i
se cu"enea pentru a-l "inde i a face rost de bani cu care să- i ridice casă!-dar %irică i tatăl său găsesc această
idee inutilă i pornesc cu căruţa spre locurilelor nebăgând-o #n seamă pe Polina, #ntre cei doi iscându-se o
ceartă la care asculta toatăfamilia %irică!-la câmp, cei doi se #ntâlnesc cu %ălosu care nici nu-i băga #n seama,
chiar dacăace tia "eniseră cu gând de #mpăcare!-(ristide, # i pregătea i el #n acest zile ma inile de treierat,
i pe la 'umătatea luiiulie le scoate pe islaz!- ugurlan ia i el parte la treierat, urcându-se pe utila' pentru a
băga baloţii #n dinţima inii, iar fiul său, Mărin, stătea la coada ma inii ca să adune praful i plea"a ce
ie eaudin spicele de grâu!- ugurlan de"ine din ce #n ce mai fericit, dar fără să tie de ce!-apoi când află
că $ache, fiul lui (ristide, fură din făina oamenilor se #nfurie "rândsă-l găsească pe $ache pentru a-i cere
socoteală/ apoi se #nfurie i mai rău când i se spunecă toată lumea tia de ceea ce făcea $ache #n afară de el
i de Ion al lui Miai!-găsindu-l, ugurlan #l #ntreabă pe $ache de ce a dat #n Ion, $ache ener"ându-se a "rut să-l
lo"ească pe ugurlan dar nu a reu it, deoarece acesta s-a ferit, apoi hotărându-sesă riposteze!-"ăzând că este
bătut, &ăstase, unchiul lui $ache, s-a dus imediat la eful de 'andarmerie, iar cei doi, ugurlan i Ion, au fost
du i la secţie!- ugurlan se #ncaieră apoi i cu eful de post!- ugurlan este iertat de eful de post, adr nu i de
(ristide care cheamă legiunea de 'andarmi, i "rea să să facă tot posibilul pentru a-l schimba pe eful de post!-
eful de post sose te acasă la ugurlan, #mpreună cu doi soldaţi pentru a-l lua lasecţie!-spre seară, Moromete
află de la Coco ilă că ugulan a fost condamnat la doi ani de #nchisoare!

-&iculae se gândea tot mai des cum să-l facă pe tatăl său să #nţeleagă că coala esteun lucru foarte important
pentru el!-)cămosu, un negustor de găini "enit de curând de la %ucure ti, "ine pe laMoromete pe acăsă i #i
spune acestuia că l-a "ăzut pe (chim #n târg la o cârciumă, că era #nsoţit de o femeie, i că era foarte frumos
#mbrăcat!-)cămosu mai spune că (chim l-a ruagt să stea cu el la un pahar, dar că el nu a"rut,spunând că se
grăbe te!-Moromete este "izitat de către #n"ăţator i de către preot, chiar după ce acesta aa"ut o discuţie cu
&iculae despre coală, pentru că, spunea el, nu are bani să-l trimită la coală!-cei doi musafiri, #ntreabăde
&iculae, apoi #i spun să-i lase singuri cu tatăl lui, căruia #i spun că trebuie să-l dea neapărat la coală!-
Paraschi" i &ilă se sfătuiesc din nou să plece după "ânzarea grâului, dar nu tiau #ncă ce a"eau să facă la
%ucure ti!-soţia lui %oţoghină prime te o scrisoae din cae află de la soţul ei că #n curând o să "ină acasă i că
#i e dor de copii!- i %irică prime te o scrisoare de la 'udecătoria de la ocol care-i cerea să se prezintela
'udecată #n două săptămâni, fiind acuzat de furt din a"erea lui $udor %ălosu i dinrecoltele ce i se cu"eneau
acestuia!-Moromete se "ede ne"oits ă plece cu grâul la Pite ti pentru a-l "inde, deoarece seapropia data
plecării lui &iculae i a"ea ne"oie de bani/ pe drum se #ntâlnesc cu un ir decăruţe pline cu grâu care se
#ntorceau de la Pite ti deoarece grâul nu se cumpără datorităcantităţilor mari de grâu care erau pe piaţă!-Ilie
se hotără te să nu se mai oprească la Pite ti, ci ţine drumul până la munte!-timpul trece i &iculae se
pregăte te să plece la Câmpulung pentru a da primul săue2amen pentru o coală superioară, e2amenul de
admitere!-&iculae reu e te să ia cu brio e2amenul, fiind printer primii din cei peste o sută decandidaţi!-
Moromete de"ine nelini tit deoarece (chim nu ami trimetea bani, iar 0upuitu "enise să ceară fonciirea,
ameninţându-l că #i confiscă "ita din gra'd!-ca i cum nu ar fi fost de a'uns, pe umerii lui Moromete se abate o
altă "este #nspăimântătoare, mai a"ea de restituit băncii cinci mii de lei, banca #n tiinţândul că dacănu
plăte te se "a folosi de puterea legii pentru a intra #n posesia banilor!-Paraschi" se bucura la auzirea
necazurilor familiei sale, deoarece, #n"ăţat de *uica, "roia să-i "adă ruinaţi pe părinţii lui, să le ia caii, oile i
dacă se poate, ca dezastrul să fiemai mare, i pământul!-Moromete află de la )cămosu, că (chim s-a despărţit
de băiatul lui Cătănoiu, i că #mpreună cu &ilă i Paraschi", plănuiesc ă fugă de acasă cu oile i caii tatălui
lor!-0upuitu "ine după ta2e dar Moromete spune din nou că nu are/ la auzirea acestuirăspuns, Perceptorul
#ncepe să caute cu pri"irea prin casă ce"a ce putea fi confiscate, darnu găse te nimic!-Moromete cuprins de
furie, desface o hârtie #n care se aflau banii lui &iculae,pentru coală, i #i #ntinde perceptorului!-după o
ceartă cu Moromete, care #i #ntărise acestuia bănuiala pe care i-o spusese)cămosu, Paraschi" se duce la *uica
spunând că s-a hotărât, că el i &ilă "or pleca a douazi dis-de-dimineaţă!-Paraschi" se #ntoarce acasă spre
dimineaţă, ner"os că #l respinsese fata cu care el segândea să se căsătoreacă!-dimineaţa când s-au trezit,
Paraschi" a #nceput să urle i să facă scandal, simţindu-se acum stăpân peste toţi, &ilă fără să zică nimic
aproba prin zâmbete purtarea frateluisău!-Moromete # i pierde calmul care-l stăpânea de câte"a zile i,
punând mâna pe unpar #ncepe să dea #n Paraschi" i &ilă, ace tia implorându-l să nu mai dea!

-a doua zi, seară, Moromete #ntors de prin sat află de la Catrina că cei doi au fugit,cu caii i cu bani i co"oare
din lada fetelor!-Moromete hotărât să treacă peste nenorocire ce se abătuse asupra lor, s-a dus acasăla %ălosu
pentru a-i "inde pământ din spatele casei i, spre satisfacţia "ecinului său, i bucata de pământ pe care acesta
i-o dorea cu disperare pentru a-i face casă fiului său!-cu banii luaţi cumpără doi cai, plăte te fonciirea, rata la
bancă, datoria la (ristide ita2ele de colarizare ale lui &iculae!-trei ani mai târziu #ncepe al doilea război
mondial! Volumul IIPrima parte :-"ăzând toate nenorocirile ce s-au abătut pe capul lui Moromete, toţi au
de"enit mai #ngăduitori cu el, nu #l mai bârfeau, ci dimpotri"ă #l compătimeau!-&iculae se făcuse mare,
deoarece trecuseră trei ani, urmase coala, dar la trecerea #n al patrulea an Moromete a spus că a'unge cu
cartea i că trebuie să muncească, atâtpentru el, cât i pentru a-l a'uta pe tatăl lui!-Moromete era acum un om
#nstări, se ducea des cu di"erse mărfuri la munte i deaici câ tiga foarte bine/ cât despre fii lui, cei fugiţi la
%ucure ti, nu se putea spune acela ilucru, deoarece ace tia pierduseră tot i a'unseseră măturători!-ce"a mai
târziu, &iculae a primit o scrisoare prin care cei trei spuneau că #n sfâr itsunt bine, Paraschi" e acum sudor,
&ilă portar, (chim fiind singurul care a reu it #ncomerţ, a"ând acum o alimentară!-din scrisoarea lor se
#nţelegea că ura ce le-o purta celor din sat se stinsese i că ar fidornici să se #mpace cu ei!-lui Moromete
#i mergea din ce #n ce mai bine, # i cumpărase pământ, iar lumeaspunea că mai are bani să mai cumpere #ncă
un pogon!-Moromete pleacă #ntr-o bună zi #mpreună cu *heorghe, fiul lui Parizianu, la%ucure ti unde se
#ntâlne te cu cei trei fii ai lui cu care a stat de "orbă, au mâncat i au băut!-după ce au terminat de
ospătat, Moromete le propune celor trei să se #ntoarcă #nsat, deoarece a cumpărat pământ special pentru ei
i că a strâns i ni te bani pentru a-ia'uta la ne"oie!-cei trei nu au "rut să accepte această propunere, dar
Moromete, #ntors acasă, segândea mereu la ei i a tepta să-i "adă călcând din nou pe bătătura lui!-#n timpul
războiului, #n timp ce se anunţau tot mai multe "ictime, Morometeprime te o scrisoare prin care este anunţat
că &ilă a murit pe front i a fost aruncat #ntr-ofântână!-Catrina #ncepuse să-l urască pe Moromete, pentru că
s-a dus la %ucure ti, #ntre eiiscându-se scandaluri tot mai dese, dar plecarea preotului din sat o făcuse să se
gândeascămai mult la cei dragi, astfel uitând de ceea ce a făcut Moromete la %ucure ti!-&icoale se
#ndrăgoste te de Ileana, fiica lui Costică 1o u, un om #nstărit din sat, daraceasta s-a măritat cu un preot din
%alaci!-$ita se mărită cu )andu, un băiat cu care &iculae se #nţelegea foarte bine, dar dupăcâte"a luni, #ntr-o
dimineaţă, )andu a fost călcat de propria căruţă, deoarece, din cauzaceţei, caii s-au speriat, iar el a "rut să sară
'os dar a alunecat i a căzut sub roţi!-Cele două familii au pregătit pentru parastasul de ase săptămâni o masă
mare lacare s-a adunat aproape tot satul!-&iculae nu mai putea să suporte durerea pe care i-o pricinuise
moartea cumnatuluisău i #ncepe să "orbească despre lucruri ce nu se cu"in la un parastas i anume să-
i #ntrebe pe peoţi ce simt când #ngroapă un om!

-se z"one te că (ristide a"ea un copil din flori cu o femeie din sat, acesta numindu-se Isosică!-#ntors #n
sat, deoarece plecase la un partid 'udeţean, &iculae ţine un discurs, la carei-au parte toţi oamenii din sat!-
discursul pe care l-a ţinut semăna mult cu cel al notarului, de aceea oamenii au #nceput să plece imediat ce
&iculae a #nceput/ el "orbea despre reforme agrare i altelucruri pe care sătenii le considerau demagogice!-
Catrina a pierdut amintirea amară pe care i-a lăsat-o plecarea preotului i #ncurând ura ce i-o purta lui
Moromete re"ine, ea hotărându-se să plece #mpreună cu celedouă fete, ameninţându-l pe soţul ei că "a muri
i că "a "eni *uica din Iad, sora luiMoromete murise #nainte de #nceperea războiului, pentru a-i ţine
lumânarea!-Moromete #mbătrânise i #ncepuse să se #mbolnă"ească i să tu ească din ce #n cemai rău!-când
Ilinca găse te un băiat pe placul ei i hotără te să se mărite cu acesta, Catrinase #nmoaie i hotără te să se
#ntoarcă acasă #mpreună cu fetele!-Ilinca se duce cu trenul la &iculae pentru a-l ruga să "ină i să-i #mpace pe
părinţiilor deoarece #ncepe lumea să "orbească prin sat i să râdă de ei că sunt oameni bătrâni ică se ceartă
ca unii de douăzeci i cinci de ani care de-abia s-au căsătorit i nu se #nţeleg!-&iculae este trimis de eful său
la el #n sat deoarece, spunea el, acolo cunoa te mai bine oamenii i locurile, el fiind cel mia potri"it pentru
această sarcină!-&iculae pleacă spre )ili tea-*ume ti!Partea a doua:-este prezentat Moromete care nu mai
era #ngri'orat de "enirea perceptorilordeoarece a"ea bani, dar a"ea i ce să-i confi te, #n anul următor situaţia
se schimbă,deoarece Moromete nu se mai dusese la munte, nu mai a"ea bani, oile le "ânduse, iarfonciirea
cre tea tot mai mult, statul #ncepând să perceapă penalităţi pentru fiecare zi de #ntârziere a plăţii!-
nemaiputând merge la munte i deoarece nu se mai descurca cu banii, Morometenu "ede altă soluţie, decât
să-i ceară bani fiului săul, &iculae!-deoarece cererile tatălui său erau tot mai dese, &iculae are o ceartă aprinsă
cu tatălsău, spunându-i acestuia că nu o să-i mai trimită bani, dar fiind un om bun i deoareceţinea mult la
tatăl său, de i nu o arăta, continuă să-i trimită bani!-satul intră #ntr-un ritm accelerat de disoluţie, pe
scena nă"ălind forţe necunoscute,apar figuri noi ca notarul, %ilă, Isosică, 3droncan, Mantaro ie, Plotoaga,
(dam 4ântâna,5uăbei, Vasile al Moa ei, se discuta probleme noi i se na te o politică nou, ţăraniiparticipând la
o ade"ărată +distrugere a satului i a relaţiilor dintre săteni!-&iculae se duce să o "adă pe mama lui care
plecase de acasă i care, acum stăteaacasă la (lboaica, cu gândul să #ncerce să o con"ingă pe Catrina să-l ierte
pe Moromete isă se #ntoarcă acasă deoarece râdea lumea din sat de ei!-după #ncercări repetate de
con"ingere asupra mamei sale, &iculae nu a reu it sărezol"e nimic, mama lui nedorind să-l mai "adă pe
Moromete!-&iculae nu se descura'ează i #ntr-o zi #l roagă pe tatăl său să-l #nsoţească pentru căel se duce la
mama sa, sperând că poate a a #i "a face să se răzgândească i să se #mpace!-#n drum spre Catrina, &iculae #l
con"inge pe tatăl său să treacă casa i pe numelemamei, el fiind sigur că a a o să se termine cu ne#nţelegerile
dintre ei!-#n ciuda dorinţei de #mpăcare a lui &iculae i a tatălui său, Catrina nu se lasă #nduplecată i nu "rea
să audă nici o propunere "enită din partea lui Moromete, acestaplecând din curtea (lboaicei fără să mai zică
nimic!-&iculae se gândea tot mai mult la Marioara, o fată din sat care "enea tot mai multla poarta Moromeţilor
pentru a #ntreba de acesta!

Partea a treia :-anii trecuseră i "enise din nou "remea seceri ului!-#ntr-o dimineaţă, )ande, baiatul (lboaicei
de "reo cincisprezece ani, "ine laMoromete pentru a-l trezi i a-l lua la secerat, apoi după ce el i &iculae au
uns roţilecăruţei, după ce au pus #n ea cele de trebuinţă la câmp, au #nhămat caii i au plecat cu toţiila câmp!-
odată a'un i, &iculae #i spune tatălui său că proprietatea o să fie desfiinţată i căpământul o să reintre
#n proprietatea statului, aceste "orbe făcându-l pe Moromete să #n"inuiască statul pentru că "rea să-i ia tot!-
căte"a zile mai târziu, &iculae #ntâlne te o fată de la cooperati"ă care "enise să "adăcum se desfă oară
seceratul, ea po"estindu-i băiatului despre faptele lui 4ântână3droncan, care supărat din cauza faptului că a
fost destituit din funcţia de secretar, ahotărât să facâ o gospodărie colecti"ă pentru a-i celui care l-a concediat,
că a gre it foartemult!-la prânz, &iculae se duce la sfatul popular pentru a lua legătura cu unul dintresecretarii
comitetului raional de partid, pentru a-i raporta acestuia că seceri ul a #nceput #n )ili tea-*ume ti #n condiţii
bune!-#ntr-o seară, &iculae s-a dus acasă la 4ântână pentru a o fluiera pe fata acestuia,semn că &iculae simţea
ce"a pentru Marioara, #nsă aceasta #i dădea de #nţeles că mai arene"oie de timp pentru a se gândi, neluându-l
prea #n serios!-două săptămâni mai târziu, Moromete obser"ă pe drumul dinspre gară un normare de praf,
erau ni te ma ini de la ora , iar el hotără te să se ducă #ntr-acolo pentru a "edea ce se #ntâmplă!-pe drum el
se #ntâlne te cu mai mulţi săteni, i "orbind cu ei, Moromete #ncepe săse gândească tot mai mult la "orbele
fiului său care spunea că a"erile ţăranilor a"eau săintre #n proprietatea statului!-Catrina se #mbolnă"e te i
cade la pat, dar nu "rea să cheme medicul, ea spunândcă nu are nimic!-Isosică, Plotoagă, %ilă, 3droncan i
Mantaro ie, care erau acum membri ai birouluide organizaţie, se hotărăsc să se răzbune pe &iculae i pe tatăl
său deoarece ei erau #mpotri"a acestei organizaţii!-a'uns la sfat, &iculae intră #n biroul lui 3droncan i cere să
fie lăsat să dea untelefon pentru a "orbi cu eful de bază pentru a clarifica situaţia oamenilor care a"eaugrâu
cu neghină!-Isosică i Plotoagă, #n timp ce "erificau unele lucruri pe câmp, se ener"ează pestemăsură i #ncep
să se certe i să se insulte cu ţăranii prezenţi acolo, care âi #ntrebaudi"erse lucruri despre modul de
desfă urare al triatului grâului!-luând i el parte la triere, Moromete este #ntrebat de mai multe persoane ce
face&iculae i ce mai zice, tatăl răspunzând că &iculae "rea să transforme satul #ntr-un sat cutotul nou,
deoarece considera satul #n"echit!-#n timp ce sătenii stăteau la rând la batoză, se aude un om care urla i
alerga sprecei care se odihneau i care spune că %ilă s-a luat la bătaie cu &ae Marinescu, iarMantaro ie s-a
dus la poliţie!-după con"orbirea pe are a a"ut-o cu eful de bază, &iculae părăse te clădirea iporne te grăbit
spre moară, dar #nainte #i spune lui 3droncan că #n cazul #n care estecăutat să trimită imediat pe cine"a
pentru a-i da de tire!-a'uns #n biroul lui 4ântână, &iculae află că 5uăbei a fost director la moară, iaracum este
ef la o instituţie din $urnu-#n timpul discuţiei, 4ântână se ridică dintr-o dată de la masă i se repede la
u ăunde "ăzuse un om care trăgea cu urechea i pe care 4ântână l-a insultat i l-a bat'ocorit!-#n acel moment
se hotără te i &iculae să plece i #i spune lui 4ântână să opreascămorăritul i să "ină apoi să-l caute la raion!
-a'uns la sfat el află că focurile de armă pe care le auzise mai de"reme erau menitesă #nceteze cearta ce se
iscase din cauza lui %ilă i a lui &ae !Partea a patra :-seceri ul a trecut, iar fo tii liberali ai comunei s-au adunat
din nou #n prid"orulcasei lui Moromete unde Matei .imir #ntreabă cu interes unde ce se mai aude despre
&ae!-apoi oaspeţii lui Moromete au #nceput să discute despre nea'unsurile lor i desprenoul sistem #n care nu
a"eau #ncredere!-Moromete #i dă Ilinchii, ca să nu mai zică mama ei că numai ea are pământ i că osă i-l dea
dacă #l părăse te pe Moromete, trei pogoane de pământ i #i trece pe numele eiloc de casă pentru a se putea
mărita cu băiatul pe care-l plăcea!-Catrina auzind aceste lucruri, "ine acasă la Moromete pentru a o ameninţa
peIlinca că nu o să-i dea nici măcar o brazdă de pământ, dar Ilinca nu se lasă intimidată i #irăspunde mamei
sale să o lase #n pace i dacă o să "rea să-i dea ce"a atunci ea "a puteaspune că are o mamă ade"ărată!-$ita,
auzind această discuţie, se re"oltă i #l cheamă pe Ilie pentru a-l #ntreba de cei-a dat surorii sale trei pogoane
iar ei nimic!-#ntre cele două surori i mama lor se iscă o mare ceartă, Ilinca a'ungând chiar să oameninţe pe
Catrina sa cu bătaia!-apoi Catrina ameninţă că nu o să "ină la nunta Ilinchii ce a"ea loc peste cât"a timp,dar
cearta se termină odată cu intrarea lui Moromete #n casă pentru a le potoli pe cele treifemei!-ce"a mai
târziu se pornise o furtună care #nfundase anţurile, iar un cal ameninţasă dărâme gardurile de ale căror
garduri se freca cu spinarea!-sosirea primului secretar al regiunii de partid i-a luat prin surprindere nu numai
peIsosică i pe Plotoagă, ci i pe *himpeţeanu i &iculae, de i fuseseră anunţaţi telefonic cupuţin timp
#nainte!-fiind foarte surprin i deoarece 3droncan i Isosică aţipiseră, iar &iculae nu eraprezent, Isosică pune
pe cine"a să-i dea de tire lui &iculae!-Plotoagă trimite pe Ilie Micu după Mantaro ie, iar 3droncan #l pune pe
Isosică să-lurmărească pe Micu pentru a "edea unde se duce!-prima parte a edinţei a fost dedicată numirilor
i destituirilor din funcţii a unormembrii, astfel #ncât %ilă a fost scos din biroul organizaţiei!-apoi primul
secretar luase cu"ântul #ntrebându-i pe cei prezenţi de ce nu se ţin detreabă i de ce cred unii că au timp de
pierdut!-după o scurtă #ntrerupere cauzată de intrarea lui Isosică #n cancelarie i dupăre"eniea primului
secretar i a lui *himpeţeanu, edinţa re#ncepe, Isosică luând cu"ântule2primându- i dezaprobarea #n
legătură cufaptele lui .obrescu-a doua zi după edinţă, Vasile al Moa ei din Cotoce ti a fost numit pre edinte
alcomitetului e2ecuti", iar Plotoagă sancţionat cu "ot de blam!-tot la acea edinţă se hotărâse formarea unei
comisii locale care să meargă prin satcu căruţa i să adune cotele celor care plecaseră cu ele de pe arie i care
credeau că o sărămână cu ele!-deoarece nu "roia să dea cotele, *heorghe, un sătean mai #nstărit, hotără te să
fugăpentru a scăpa de cei cu căruţa, dar, ace tia luându-se după el nu-i lasă acestuia altă ansăde scăpare
decât să alerge #nspre râu!-*heorghe se aruncă #n râu pentru a #nota spre celălalt mal i a scăpa #n
pădure, #nsăel nu tia să #noate i se #neacă!

Partea a cincea :-câte"a săptămâni mai târziu, Moromete #ncă era uimit de putereea furtunii ce s-aabătut
asupra satului, furtună care o considera cea mai puternică furtună pe care o "ăzuse!-cu toate acestea
Moromete parcă #ntinerise din toate punctele de "edere!-problema grâului i a celor care "eneau să adune
grâul din cotele nedeclaratecontinuă ceea ce #i aduce pe oameni #n pragul disperării deoarece munceau
aproapedegeaba!-aflăm că &iculae a fost destituit din post de către noul pre edinde al comitetuluie2ecuti",
Vasile!-seara, după ce prietenii săi au plecat, Moromete pleacă de acasă i se duce direct laIsosică, noul
responsabil al morii, cel care era conducătorul 65perţiunii Cotigeoaia !-a'uns la Isosică, acesta nu #l bagă #n
seamă, făcându-l pe Ilie să #l #ntrebe ce o săfacă dacă Vasile o să #l dea i pe el afară!- auzind aceste lucruri,
Isosică se opre te din ceea ce făcea, i după o clipă de tăcere #n care se gânde te la "iitorul său, #ncepe să
"orbească cu musafirul său nea teptat!-din discuţia cu Moromete, Isosică află că &iculae e "ino"at de punerea
#n funcţie alui Vasile!-plecând de la moară, Moromete se #ntâlne te cu 4ica, o femeie din sat cu care "orbe te
i care #l in"ită la ea acasă pentrua mânca #mpreună, ea fiind "ădu"ă!-seara a "enit i Moromete deoarece
băuse a hotărât să se culce la 4ica, căreia #ipromisese că la două-trei zile o să "ină pe la ea, mai des neputând
deoarece nu mai erafecior!-a doua zi, Moromete se găte te i se duce cu căruţa #nspre o clădire
mare dinspregară unde "roia să se #ntâlnească cu ugurlan/ acesta, scăpat din #nchisoare chiar de celcare-l
băgase, de (ristide, intrase #n partid i fusese numit primar #n locul lui (ristide!-Moromete se dusese
la ugurlan pentru a-l ruga să se #ntoarcă #n sat i pentru a-ispune că el e singurul care-i poate a'uta pe săteni
să- i refacă "iaţa, i să-l #nlăture pe Vasile!-pe al #nceputul lui septembrie, la poarta comitetului de partid din
Pălămida seprezintă o fată care spune că "rea să "orbească cu acti"istul Moromete &iculae, fiindfoarte
hotărâtă să facă acest lucru!-era Maria 4ântână care "enis pentru a-i cumpăra medicamente tatălui ei
i #ntretimp s-a gândit să-l "adă i pe &iculae!-&iculae se duce la primul-secretar al comitetului regional de
partid din %ucure tipentru a-l #ntreba ce putea să facă pentru a fi reprimit #n acti"ul comitetului de
raion,acesta #ndemndu-l pe &iculae să se ducă unde"a departe, să lucreze pentru a putea trăi sipentru a putea
#n"ăţa ca să se specializeze #n alt domeniu, asigurându-l că după ce "a facetoatea astea "or mai "orbi!-toate
acestea s-au aflat mult mai târziu i despre &iculae se z"onea că ar fi fost "ăzut cu o femeie, sau chiar că ar fi
murit!-după trecerea unui an, lucrurile se lini tiseră i nimeni nu se mai gândea la soartalui &iculae, ba chiar
#l i uitaseră!-&iculae nu numai că nu murise dar a'unsese inginer horticultor la %ucure ti, fuseseales delegat
i apoi membru #n comitet, Moromete murise de moarte bună, iar Catrina nicinu- i dăduse seama că tinerelul
ce "enise era chiar fiul său!-Ilinca #ncepe să-l bocească pe tatăl său culcat #ntr-un pat plin de flori!-la
#nmormântare se strânsese tot satul i (lboaica #ncepe să po"estească cumMoromete era pe moarte i "roia
să plece de acasă pentru a se duce la %ucure ti!-Ilinca #i spune lui &iculae că s-a măritat cu ofiţerul de la
aerodrom i că au doi copii #mpreună, iar &iculae spune că s-a #nsurat i el cu Mărioara care era acum
asistentă la uncămin de copii, i că i ei a"eau un copil!

-trecuse un an, iar Ilinca #l cheamă pe fratele său la parastas/ Catrina #i po"este telui &iculae că #ntr-o seară l-
a "isat pe Moromete i că a "orbit cu el!-&iculae cuprins de regret că nu a fost la căpătâiul tatălui său când
a murit, se roagăca tatăl său să "orbească i cu el, 'urând că nu l-a uitat i că nu-l "a uita niciodată!-se pare că
rugile i-au fost ascultate si tatăl lui se arată, "enind dinspre grădină cumersul lui pe care ceilalţi #l considerau
ciudat!-&iculae adormise de mult, iar dimineaţa, Mărioara i-a spus că l-a auzit din camerade alături cum râdea
#n somn!