Sunteți pe pagina 1din 4

Tema 2. Aplicatii ale amplificatoarelor operationale integrate.

1. Surse de tensiune.
Sursele de tensiune reprezinta aplicatii particulare derivate direct din schemele de amplificatoare
neinversoare ,inversoare si sumatoare studiate in cadrul temei 1. Asfel:

a) Repetorul de tensiune (fig.2.1) este un amplificator


neinversor cu amplificarea A = 1, la iesirea caruia se
regaseste tensiunea aplicata la intrare : VIES = VIN .
Ratiunea utilizarii unor asemenea amplificatoare
repetoare de tensiune consta in separarea sursei de referinta VIN
(cu VIN), care poate avea o impedanta de iesire mare, de VIES= VIN
circuitul de utilizare, care poate prezenta o impedanta de
intrare mica. Fig.2.1.

b) Referinta de tensiune (fig. 2.2) este


un amplificator neinversor cu reactie care,
pe langa adaptarea de impedante realizeaza
si o amplificare a tensiunii aplicate la
intrare.
VIN VIES= VIN(1+R2/R1)

Fig.2.2.

R4 10 k R3 100 k
c) Convertorul de domeniu de tensiune
(fig.2.3) este un amplificator sumator pentru V1 (-0,5V)
care (valorile numerice din paranteze sunt cele
rezultate conform rezistentelor din schema):
VIES = k ·V2·AR+ - V1·AR-, unde: k = R2/(R1+R2) R1 100 k
(=1/11); AR+ = 1+R3 / R4 (=11) ; |AR-| = R3 / R4 VIES
(=10) ; rezulta: VIES = V2 - V1·10
V2 (var)
R2
10 k
Fig.2.3.
2. Surse de curent.
Asemenea surse de curent constant sau comandate in tensiune se intalnesc in multe aplicatii (ex.
conversie digital analogica, transmii analogice prin semnale de curent etc.). Se studiaza:

a) Sursa de curent constant (fixa) (fig.2.4). Circuitul prezinta similitudine cu schema din fig.2.1.
Tensiunea de intrare VA = V+ - U1 este repetata in pct.B: VB = V+ - U1 , rezultatnd curentul I1 = U1 / R2.
Pentru a obtine mai multi curenti constanti, se poate proceda ca in figura.

b) Sursa bilaterala comandata prin tensiune (fig.2.5). Respectand conditiile :R 1(R4+R5)=R2R3 si


V+ = |V-| curentul de iesire : Is = V IES / R5 = - VIN R3 / (R1·R5) ( pentru |VIES| <|V+-1V| ). Curentul va
ramane constant pentru un domeniu larg al sarcinii R6. (Practic pentru IS·(R5+R6) <= |VIES|max ).
R1 10 k R3 100 k
R2 R3
U1 VIN (2V) V+
U1 2k 1k
R5 1 k
R1
2k B
V+ VIES
V-
mA
R4’ R4’’
A AO
R6 S
R2 R4 0,5 k
R4 V- 10 k 99 k
10 k Fig.2.5.
I1=U1/R2 I2=I1R2/R3

Fig.2.4.

Aplicatii pct.1, 2:
– se realizeaza circuitele din fig. 2.1...2.5, utilizand AO tip A741, tranzistori
BC 177 si elementele pasive cf. valorilor din scheme;
– se verifica prin masuratori functionarea circuitelor, in conformitate cu
consideratiile teoretice prezentate;
– concluzii.

3. Redresorul de precizie.
Redresorul de precizie bialternanta, utilizat in tehnica
masurarilor, are caracteristica de transfer prezentata in fig. 2.6 si
schema electrica in fig.2.7a. In compunerea redresorului intra:
– Etajul redresor monoalternanta realizat cu A1, pentru care :
R
u e1   u 1  u 1
R ;
– Etajul sumator cu A2, unde:
R R
u 2   u e1  u 1  2u e1  u 1 Fig.2.6.
R/2 R .

Insumarea algebrica a celor doua semialternante este prezentata in fig.2.7b. Condensatorul C 9


1
integrator) face din etajul A2 un filtru ”trece jos” cu frecventa de taiere : f t  ; daca f t <<
2CR
2
u e 2  u e 2 med  u 1m
2f, (f – frecventa tensiunii u1), atunci:  .
Aplicatie:
Se verifica functionarea redresorului din fig.2.7a , cu urmatoarele elemente:
– AO1, AO2 – amplificatoare A741 (2 buc) sau A324 (1 capsula);
– R = 10 k ; C = 1 F;
– Se calculeaza frecventa de taiere ft;
– Se aplica la intrare (de la generatorul de semnal) u 1 = 0,02...1V, f = 1 kHz
– Cu C = 0, se masoara (cu osciloscopul) ue2 si se ridica caracteristica de transfer;
– Cu C = 1 F se masoara ue2med si se compara cu valoare obtinuta prin calcul;
– Se vizualizeaza caracteristica de transfer pe osciloscop, aplicand pe intrarea X tensiunea u 1, iar pe
intrarea Y, tensiunea ue2
– Se discuta rezultatele masuratorilor si se trag concluziile.
a) b)
Fig2.7.

4. Filtu activ TRECE BANDA (TB)


Un filtru activ contine, pe langa o retea pasiva R, (L), C si un element activ – AO. Se studiaza
filtrul activ TB cu reactie multipla si amplificare unitara ( A = 0 dB), avand schema electrica si
caracteristica de transfer prezentate in fig. 2.8 a , b.
Relatiile de dimensionare utilizate:
1 R1  R 2
– frecventa centrala (f0) :  0  [rad/s];
CR 1 2R 2
1
– latimea benzii de trecere (Δf) la A = -3 dB:   [rad/s].
CR 1

a) b)
Fig. 2.8
Aplicatie:
– Se realizeaza montajul corespunzator schemei din fig. .b cu urmatoarele elemente:
AO = βA741; R1 = 100 k; R2  5 kΩ (reglabil); C = 3 nF.
– Se calculeaza : f0 si Δf .
– Se realizeaza montajul pentru ridicarea caracteristii de transfer, cf. fig.2.9 .
– Se acordeaza filtrul cu R2 pe frecventa f0 pentru A = 0 dB (Uies = Uintr. ).
– Se masoara R2 si se recalculeaza f0 .
– Se variaza frecventa tensiunii de intrare, se masoara simultan U intr. si Uies si se traseaza
caracteristica de transfer A (log ω) [dB]; se determina Δω pentru A = -3 dB.
f0
– Se calculeaza factorul de calitate Q = .
f
– Se modifica f0 si se verifica A(f0) [dB] si Δf .
– Discutii, concluzii.

Fig. 2.9.

Anexa: configuratia terminalelor pentru AO βA 741 si βM 324

NC 1 14 NC OUT1 1 14 OUT4

NC 2 13 NC 2 13 IN4-
IN1-
NUL 3 12 NC IN1+ 3 12 IN4+
NUL 1 14 NC
4 βA741 11 + - 4 βM 11 +
IN- V 7 V V
IN- 2 V
+
324
IN+ 5 10 OUT
IN+ 3
βA741 6 OUT
IN2+ 5 10 IN3+

V -
6 9 NUL
5 IN2- 6 9 IN3-
V- 4 NUL
NC 7 8 NC OUT2 7 8 OUT3