STUDIU DE CAZ

Problema:

Eleva VS din clasa a XI a de la un liceu cu profil tehnologic din oraş, datorită

problemelor specifice adolescenţei, suferă de o criză de identitate, reflectată în tendinţa
de abandon a şcolii, cât şi de părăsire a domiciliului.

Obiective:
 Determinarea cauzelor;
 Eliminarea cauzelor;
 Propunerea unui proiect educativ de intervenţie.

Etape

I. Abordarea cazului
A. Prezentarea cazului – situaţia actuală:
 Criză de identitate;
 Părăsirea căminului părintesc;
 Lipsa frecventă de la şcoală;
 Intrarea într-un grup de „amici” cu o integritate morală îndoielnică.

B. Procurarea şi sistematizarea informaţiilor.

1) Analiza activităţii şcolare:
 Scăderea randamentului şcolar;
 Lipsa frecventă de la ore;
 Dezinteres chiar şi pentru disciplinele agreate de aceasta.

2) Observaţii psihopedagogice:
 Inteligenţa corespunzătoare vârstei;
 Gândirea este logică, deductivă;
 Memoria – reţine uşor noţiunile dacă sunt explicate logic;
 Atenţia – posedă o capacitate mare de concentrare;
 Voinţa – evită să ia decizii majore, este nehotărâtă, uşor influenţabilă de
cei din jur;
 Deprinderi verbale, senzoriale, motrice – normale, corespunzătoare
vârstei;
 Afectivitate – prezintă dezechilibre afective majore, oscilează între
dispoziţii afective pozitive şi negative, la anumite intervale de timp;
 Caracter – pozitiv, destul de combativă:
 Este dezinteresată de şcoală datorită anturajului pe care îl are;
 Are atitudine oscilantă faţă de propria persoană şi de colegi, în
general sociabilă, dar destul de agresivă verbal dacă îi sunt lezate
interesele.

1
  Echilibrul sistemului nervos – eleva prezintă o labilitate psihică destul de
accentuată, generată în principal de problemele care şi le creează chiar ea,
pe fondul unor probleme familiale.
 Nu are încredere în forţele proprii;
 Nu are încredere în persoanele din jur, care încearcă să-i
dea sfaturi, să o protejeze;
 Pentru a-şi proteja propria persoană, recurge la minciuni
din cele mai ciudate.

3) Probleme medicale.
Eleva prezintă o dezvoltare psihosomatică normală pentru vârsta ei.

4) Relaţii sociale
 Familie
 Tatăl este decedat.
 Mama este recăsătorită şi încearcă să se „împartă” permanent între copii şi
noul soţ.
 Tatăl vitreg încearcă să ţină loc de tată copiilor, având grijă să nu le
lipsească nimic acestora pe plan material.
 Fraţi – are un frate mai mare, 24 ani, care încearcă să o îndrume cât poate
el mai bine pe „calea cea bună”.
 Grupul de prieteni – are aşa zişi prieteni, cărora le ascultă sfaturile care nu
sunt deloc în folosul ei.
 Colegii de clasă – are relaţii destul de bune cu aceştia, dar când încearcă să
intervină atunci când are probleme, îi respinge.

C. Istoricul evoluţiei problemei.

1. Istoricul problemei.
Problemele au apărut din şcoala generală, când mama elevei, după decesul soţului şi
tatălui fetei, s – a recăsătorit.Aceste probleme s-au agravat pe parcursul celor trei ani de
liceu, culminând în semestru I al clasei a XI a.
Pentru a stârni compasiunea colegilor, începe să mintă cu privire la relaţiile cu părinţii ei,
afirmând că aceştia nu fac decât să o certe fără motiv, să nu o lase cu prietenii şi colegii,
şi chiar să o agreseze fizic.
2. Istoricul evoluţiei şcolare.
Pe parcursul liceului, dintr-a IX a şi până în prezent, a fost o elevă foarte bună la
învăţătură, situându-se în fruntea clasei.
3. Istoricul dezvoltării intelectuale.
Eleva prezintă o dezvoltare intelectuală normală, corespunzătoare vârstei.
4. Istoricul familiei.
Deoarece tatăl elevei VS a murit, pe când aceasta nu avea decât 10 ani, mama s-a
recăsătorit.Aceasta, îndreptându-şi atenţia la început mai mult spre noul soţ, a neglijat
puţin relaţia cu copiii.Chiar dacă le oferea material tot ce aveau ei nevoie, din punct de
vedere afectiv, relaţia nu mai era aceeaşi.Datorită lipsei de comunicare mamă – fiică,

2
aceasta din urmă s-a închis în „lumea ei”, refuzând orice sfat sau povaţă din partea
mamei.
Intenţiile bune ale tatălui vitreg de a o supraveghea, de a se interesa de situaţia ei şcolară,
nu o făceau pe aceasta decât să se irite destul de mult.
Deoarece şi fratele ei mai mare a avut probleme de adaptare cu noua familie,
abandonând-o şi încercând să trăiască prin forţele proprii, acum dându-şi seama de
greşelile făcute, încearcă să o îndrume pe sora sa cu sfaturi în folosul ei.

D. Descoperirea cauzelor.
 Recăsătoria mamei;
 Neadaptarea elevei la noua situaţie din familie, care a dus la declanşarea
unei crize de identitate a elevei;
 Intrarea într-un cerc „dubios” de prieteni.

II. Configurarea situaţiei.

În urma repetatelor discuţii cu eleva V.S. şi cu mama acesteia, atât în particular cât şi
împreună, am constatat că eleva ar dori să se întoarcă acasă şi să încerce să
imbunătăţească relaţiile cu familia.Deasemeni ar mai dori ca să reia cursurile, salvându-si
situaţia la învăţătură pe sem I.
Deasemeni în urma intervenţiei psihologului şcolar cât şi al psihologului din cadrul
„Oficiului de protecţie a copilului”, eleva a fost ajutată să înţeleagă gravitatea faptelor
sale, şi a consecinţelor care le-ar fi putu avea asupra întregii sale dezvoltări ca om.

III. Elaborarea strategiilor de acţiune.

 Se acţionează la nivel personal prin:
 Creşterea încrederii în sine;
 Modificarea atitudinii elevei faţă de părinţi şi a relaţiilor cu aceştia;
 Şedinţe de psihoterapie;
 Modificarea sistemului de valori a acesteia.

 Se acţionează la nivelul clasei de elevi.

 Înlesnirea reîntegrării în grup;
 Solicitarea elevei în realizarea unor activităţi desfăşurate în grup;
 Participarea la activităţi extraşcolare.

 Se acţionează la nivelul tuturor factorilor:

 Părinţi, profesori, colegi, anturaj.