Lucrare scrisă semestrială

Clasa a VII-a
Timp de lucru: 2 ore
Subiectul I (40 de puncte)

Citește cu atenție textul:

Să încerc să evoc pe Désirée, subțire, sprintenă, armonioasă, o veveriță. Cu ochi subțiri, șireți, cu nasul
în vânt, cu gura poate cam mare, dar transfigurată de atâtea râsete, și cu un păr imens, castaniu cu nuanțe
roșcate, ușor creț, încovoind capul. O numeam uneori și „Șoricel”, și nu știu de ce, dar i se potrivea acest nume.
Drumurile noastre au rămas tot timpul paralele, și n-am făcut nici o tentativă să le apropiem. Era o prietenie
ciudată între noi, căci ne întâlneam din întâmplare, ne înțelegeam admirabil, dar ne despărțeam fără să știm
pentru cât timp. Nici nu ne spuneam supărările ca să ne consolăm reciproc, și aflam unul despre celălalt secrete
printr-o a treia persoană, cine știe ce indiferent. Dar tot timpul cât ne aflam împreună eram bine dispuși și
făceam haz de necaz. Personal, nici nu mă interesa dacă vorba noastră o mai preocupa cinci minute după
despărțire, și dacă aș fi avut o supărare gravă nu la Désirée m-aș fi dus să cer ajutor. Dar nu-i purtam nici o
supărare, după cum nu te superi dacă pisica pe care o îngrijești în fiecare clipă și o dezmierzi se duce și toarce
cu aceeași satisfacție în brațele unui nou-venit. Și eu nici măcar nu puteam avea pretenția de proprietate pe care
o ai asupra unei pisici. Ne-am cunoscut aproape copii, în timpul războiului, într-un orășel din Moldova, la o
școală mixtă de preparare a examenelor de sfârșit de an. (...) Nu mai țin minte cum am văzut-o întâi pe Désirée,
probabil la școală. Avea aspectul ei sprinten, care i-a rămas totdeauna (cel puțin până la ultima dată când am
văzut-o), dar, bineînțeles, purta haine neînsemnate de copiliță care nu-și poate permite toate luxurile, de mică
refugiată, cu destule necazuri probabil. Îi țin minte pardesiul pe care-l purta oricând și ghetele lungi, uneori cu
picături de noroi de pe străzile orășelului. Câteva începuturi de conversație, câteva scene neînsemnate, iată tot
ce mai rețin. Și naivitățile de atunci. (...)
Era foarte zăpăcită, dar de zăpăceala aceasta râdeam cu toții, și pentru silueta ei era un farmec în plus.
Ca studentă, nu știa niciodată ce examene are de trecut, mergea în sălile de cursuri la întâmplare, prepara bine la
o materie, și apoi brusc se înspăimânta și părăsea teza la care muncise sau da alte teze netrebuitoare. Îi explicai
greșeala, părea convinsă, dar își schimba părerea la prima vorbă nou-venită. Câteodată se arăta speriată de atâta
timp pierdut, dar orice discuție serioasă se rezolva îndată într-un zâmbet dezarmant.
(Anton Holban, Désirée)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: ciudată, totdeauna. (4 p.)
2. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din enunțul: „bineînțeles, purta haine neînsemnate de
copiliță care nu-și poate permite toate luxurile, de mică refugiată, cu destule necazuri probabil”. (4 p.)
3. Explică rolul virgulelor din secvența: „Să încerc să evoc pe Désirée, subțire, sprintenă, armonioasă, o
veveriță.” (4 p.)
4. Transcrie din fragmentul dat un cuvânt care să conțină diftong și unul care să conțină hiat: „Ca studentă,
nu știa niciodată ce examene are de trecut, mergea în sălile de cursuri la întâmplare, prepara bine la o
materie, și apoi brusc se înspăimânta și părăsea teza la care muncise sau da alte teze netrebuitoare.” (4
p.)
5. Identifică două moduri de expunere prezente în textul dat. (4 p.)
6. Extrage o idee principală sau o idee secundară din ultimul paragraf al textului. (4 p.)

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să realizezi caracterizarea

personajului Désirée. În compunerea ta trebuie:
- Să precizezi două trăsături ale personajului, ilustrându-le cu exemple din text; Să menționezi două
mijloace de caracterizare; Să ai un conținut adecvat cerinței; Să respecți precizarea referitoare la
numărul de cuvinte.
 Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Mama lui Holban era sora lui E. Lovinescu, fiinţă aleasă, cultivată şi delicată, iar tatăl, un suflet
cazon în apucături şi comportament. De soarta copilului (...) s-a îngrijit bunicul. Şi-a terminat facultatea
de litere (cu specialitatea limba franceză) la Bucureşti, dar n-a izbutit să câştige concursul pentru bursa
pentru Şcoala Normală Superioară din Paris. Au urmat ani de profesorat prin licee de provincie
(Constanţa, Galaţi), în 1931 e transferat la liceul monahal Cernica, apoi, în 1934, la Seminarul Central
Bucureşti, pentru ca în 1937 să dispară. Deliciile acestei vieţi înghesuite şi marcate de amărăciune le
constituiau pasiunea pentru muzică, prietenia, călătoria în ţară şi străinatate. Se afunda în ele cu
voluptate, ştiind, cu grele sacrificii, să şi le ocrotească. E probabil ca eşecurile sale sentimentale să se fi
datorat acestor pasiuni, de dragul cărora sacrifica totul. Fusese un om dificil, cu prietenii puţine, torturat
de manii şi tabieturi, pe deasupra şi suspicios. A început să scrie, în anii liceului, poezie. Şi numai
decizia lui E. Lovinescu, unchiul său, l-a salvat de ridicolul debutului cu o proastă plachetă de versuri.
Student fiind, în 1923 devine membru al cenaclului „Sburătorul” , debutează cu articole, în 1924, în
Mişcarea literară, i se joacă, în 1930, o piesă autobiografică imatură, care înregistrează un eşec total
(numai cinci spectacole). În 1937 publică (...) romanul O moarte care nu dovedeşte nimic, destul de bine
primit (cea mai bună cronică a fost aceea a lui Eugen Ionescu). Dar, în 1932, Parada dascălilor îi aduce
o receptare unanim elogioasă, de care sufletul neliniştit al tânărului scriitor avea nevoie.

(Zigu Ornea, Polifonii: Cronică literară, fragment preluat de site-ul

https://istoriiregasite.wordpress.com)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1. Formulează câte un enunț în care să indici următoarele aspecte referitoare la textul dat:
- Numele autorului fragmentului dat;
- Titlul romanului pe care Anton Holban în publică în 1937. (4 p.)
2. Transcrie un enunț care face referire la pasiunile lui Anton Holban. (4 p.)
3. Menționează genul și cazul adjectivelor subliniate în text. (4 p.)
4. Precizează valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența:
„Dar, în 1932, Parada dascălilor îi aduce o receptare unanim elogioasă, de care sufletul neliniştit al
tânărului scriitor avea nevoie.” (4 p.)
5. Extrage din text un numeral cardinal cu valoare adjectivală și un adjectiv la gradul superlativ relativ
de superioritate. (4 p.)
6. Alcătuiește o frază formată din două propoziții, în care pronumele relativ „ce” să fie element de
relație. (4 p.)

B. Redactează o compunere de 150-300 de cuvinte în care să povestești o întâmplare petrecută în

timpul unui spectacol. (12 p.)
În compunerea ta trebuie: Să narezi evenimentele, în succesiunea lor logică, respectând momentele
subiectului; Să ai două elemente ale cadrului spațio-temporal; Să ai un conținut adecvat cerinței; Să
respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției- 2p., coerența textului – 2p., registrul de comunicare, stilul
și vocabularul – 2 p., ortografia- 3 p., punctuația- 3 p., așezarea corectă în pagină- 1p., lizibilitatea – 1 p.).