Sunteți pe pagina 1din 8

Integrarea economică interstatală-este un act binevol de două sau mai multe state pt a unifica forţele

pentru a realiza obiective comune. Principalele forme de integrare economică interstatală sunt: zona
de liber comert- areal geografic a două sau mai multe state care au inlaturat barierele tarifare şi
netarifare din calea comerţului internaţional. Politica externa faţă de terţi rămânând la discreţia
fiecărui stat în parte.Uniunea vamală- teritoriu vamal dintre două sau mai multe state care au
înlăturat treptat dar totalmente toate barierele tarifare şi netarifare din calea comerţului. Politica
comercială faţă de tert devine unica pentru statele membre. UV completă este politica comercială care
cuprinde toate mărfurile serviciile importate sau exportate din exterior. UVincomplete sunt unele
excepţii pentru unele produse comerciale. Piaţa comună este un teritoriu unic a două sau mai multe
state care au abolit toate barierele tarifare şi netarifare din calea comerţului .Politica vamală faţă de
terţi este unică pentru toate statele membre apar patru libertăţi libera circulaţie a persoanelor a
capitalului a mărfurilor şi a serviciilor se crează politica socială care reglementează legile . Uniunea
economică este un spaţiu vamal unic unde există patru libertăţi a politicii economice sunt identice
pentru toate statele membre.Uniunea politică -este crearea unei politici monetare bune .Forma UP
este acea institutie care arată dreptul poporului în cadrul uniunii europene. Parlamentului european
implică toate tipurile de atitudini politice existente în societate.Premisele procesului integraționist sunt
aceste condiţii ideale în care se realizează un obiectiv. Sunt: 1 apropierea nivelelor de dezvoltare
economică şi gradul maturităţii economice a statelor integrate 2 apropiere geografică a statelor care
doresc să se integreze existenţa graniţelor comune în lanţ şi relaţiile economice din punct de vedere
istoric 3 probleme interese comune ale statelor şi doresc să se integreze în 4 efectul de demo
încercarea de a demonstra ca UE este un aspect bine făcut pentru beneficii. Procesul nu poate contine
mai mult de 29 de ani. Uniunea europeană se bazează pe norme de drept un anumit unanim acceptate
de statelor membre ue. Aceasta înseamnă că orice măsură luată de UE derivă din tratatele
fundamentale care au fost aprobate în mod voluntar şi democratic de toate statele membre. Dacă un
anumit domeniu nu figurează în tratat atunci sistemul legislativ nu se poate pronunţa până la
stabilirea unui acord între statele ue.Tratatul este un acord o forta juridica obligatorie între statele
membre ale ue. In tratat se stabileşte obiectivele ue regulile de funcţionare a instituţiilor europene,
procedura de luare a deciziilor relatiile care se stabilesc între statele membre.Tratatele sunt
modificate pentru a permite creşterea eficienţei şi transparente pentru a asigura o extindere şi pentru
a determina noi domenii de cooperare. Funcţiile sunt eficienta si transparenta ,argumentarea
deciziilor, creşterea eficienţei societăţii, procedura de antecedente, ilustrarea noilor evenimente ale
soţi cetăţii din punct de vedere al legislaţiei. formele actelor legislativ unitare sunt: regulamentul,
directivele ,deciziile, recomandările ,opiniile. Tratatul de la Roma a fost semnat pe 25 martie 1957 a
intrat în vigoare pe data de 1 ianuarie 1958 scopul principal a fost înfiinţată comunităţii economice
europene CEE şi a comunităţii europene a energiei atomice euratom . inovaţie tematica principală a
acestui tratat a fost formarea uniunii vamale perfecte şi uniuni vamale imperfecte acestea au fost puse
bazele sistemului decizional al CEE . Bazele sistemului decizional cât şi al bugetului comunitar . TR a
constituit baza juridică a întregii activităţi comunitare fiind încadrat un tratat cadru încheiat pentru o
perioadă de date nedeterminată de timp în procesul de integrare statală. Obiectivele TR suntde a
apropia economiile naţionale prin instituirea unei uniuni vamale prin libera libera circulaţie a
persoanelor a serviciilor a bunurilor capitalurilor piaţa comună în cele patru libertăţi prin
intermediul unor politici comune prin apropiere a legislaţiilor naţionale. TR prevedea crearea unui
fond social european prin crearea unei bănci europene de investiţii,a unui buget comune şi investiţii
comune articolul 237 a tratatului de la roma prevedea că orice stat european poate cere să devină
membru al comunităţii aceasta trebuie sa fie acceptată unanim si ratificat de toate statele membre.TR
va fi amendat si complectat prin intermediul altor tratate fundamentale, de asemenea TR pune bazele
politicii agricole comune si determina perioada de implementare 5 ani. Actul Unic European a fost
semnat la data de 17 februarie 1986 la luxemburg rectificat la 28 februarie 1986 şi a intrat în vigoare
la 1 ianuarie 1987. Scopul este de a certifica trecerea CEE la forma de integrare piaţa comună. De
asemenea AUE va reforma instituţiile în vederea aderării portugaliei şi spaniei ca răspuns actul unic
european va prevedea şi ssistemul decizional: cele 4 libertăţi. Tratatul de la Maastricht a fost
semnat la 7 februarie 1992 , a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993 scopul principal al tratatului de la
maastricht a fost de a pregăti realizarea uniunii monetare europene şi de a introduce elemente ale
uniuni politice: cetăţenia, politica externă comună, politica internă comună. Cele mai esenţiale
schimbări a suferit parlamentul european care a obţinut un rol mai important în procesul decizional
prin introducerea procedurii de codecizie. Tratatul de la maastricht a aduce modificări şi completări
la tratatul de la roma astfel ceco tratatul de la roma prin prisma ce si euroatom va fi denumite in
continuare tratatul uniunii europene.în tratatul ue în capitole separate au fost cuprinse dispozitii
privind cooperarea în domeniul justiţiei afacerilor interne privind politica externă şi securitate
comună. Inovaţiile tematicile ale tratatului de la masterich sunt: 1 cetatenia europeana- Se conferă
tuturor persoanelor ce au cetăţenia oricărui stat membru . 2 introducerea procedurii de codecizie si
sporeste puterea parlamentului. 3- introducerea principiului subsidiaritatii conform principiilor
subsidiaritatii comunitatea va actona numai daca si atât timp cât obiectivele acţiunii propuse nu vor
fi realizate în mod suficient de către statele membre. 4 furnizează cadrul şi calendarul pentru crearea
uniunii economice şi monetare 5 valuta unică europeană centrale europene 7 creare zona euro.
Tratatul de la Amsterdam a fost semnat la 2 octombrie 1997 a intrat în vigoare la 1 mai 1 9 9 9.
Scopul principal al acestei instituţii a fost de a reforma instituţiile în vederea viitoarei extinderi şi
consolidarea tratatului UE. Schimbările esenţiale au ţinut să realizeze un proces decizional mai
transparent. Tratatul de la amsterdam revizuieşte si completeaza tratatul de la maastricht şi îşi
propune să construiască europene mai apropiată de cetăţenii săi,capabila să funcţioneze cu un număr
sporit de state membre. Tratatul de la amsterdam conţine un pachet de măsuri cu caracter social
special privitor la creşterea de lucruri noi de muncă. In tratatul include un articol nou consacrat
principiului descriminarii . tratatul de la amsterdam specifica ca UE poate îndeplini de măsuri de
ordin umanitar şi de a menţine pacea ca entitate separată în cadrul mondo economiei. tratatul de la
amsterdam a prevăzut că in următorii cinci ani după integrarea în vigoare măsurile privind libera
circulaţie a banilor a capitalului a persoanelor străine in UE, controalele de frontiera, imigrarea si
dreptul de azil sa fie unificate si identice. Tratatul de la Nisa sa semnat la 1 26 februarie 2001 intrat
în vigoare la 1 februarie 2003. scopul principal a fost de a forma instituțiile ue pentru a funcţiona
eficient după extinderea ue până la 25 de state membre.Schimbare esenţială a ţinut de modificarea
componenţei comisiei europene cee a consiliului UE. Consiliul european este cel mai înalt organ de
conducere al ue şi funcţionează sub formă de reuniuni ale şefilor de stat ale statelor membre
instituţionarea consiliului european sa efectuat în 1987 prin actul unic european. Statutul juridic al
consiliului european a fost definit în tratatul de la maastricht ca institutie ce va defini orientările
politice ale societăţii europene în afara şefilor de stat începând cu anul 1991 la sedintele consiliului
sunt acceptaţi şefii de guvern, miniştrii in problemele implicate, preşedintele comisiei europene.
Consiliul european joacă un rol esenţial în rezolvarea şi dezvoltarea problemelor curente ale părţii
naţionale şi internaţionale în mecanismul de coordonare a activităţilor comunitare şi a poziţiilor
diplomatice ale statelor comunitare. Funcţiile orientare politică a societății. Consiliul UE este
principală instituţie cu putere de decizie a UE fiind alcătuită din reprezentanţi la nivelul miniştrial ai
statelor comunitare abilitate sa negocieze si sa adopte decizii in favoarea societăţii europene.
Componenta sa se modifică în funcţie de problemele discutate. Fiecare ministru din consiliu UE
răspunde pentru activitatea sa în cadrul consiliului ue în faţa parlamentului în faţa parlamentului
proprietari însă deciziile adoptate de consiliul ue nu pot fi modificate. Consiliului ue asigură
coordonarea politicilor economice ale statelor membre, această instituţie dispune de putere legislativă
pe care o inparte cu parlamentul. Legea comunitară adoptată de consiliul ue în procedura de
codecizie cu parlamentul european sau de sine stătător poate lua forma de reglementări, obiective,
decizii avize şi completări la tratatele fundamentale. Consiliul funcţionează sub preşedinţia prin
rotaţie pe o perioadă de 6 luni, programare se face pentru 10 şedinţe înainte de 5 zile sunt aprobat în
baza principiului umianităţii, fiecare stat dispune de câte un birou de reprezentare permanenta la
bruxellels, consiliul ue dispune de asemenea de un secretariat General care se află la bruxelles şi care
este responsabil pentru aplicarea deciziilor. Comisia europeană este principală instituţie de iniţiativă
legislativă executivă a UE. astăzi comisarilor în cadrul acestei instituţii este de 28 de comisarii, sunt
numiţi de guvernele naţionale cei 28 de membri ai comisiei, ce reprezintă în exclusivitate interesele
comunitare.Fiecare membru al comisiei este responsabil în cadrul instituţiei de un anumit portofoliu.
Rolul comisiei este de a veghea la respectarea tratatelor şi de a iniţia propuneri pentru legislaţia lui
UE şi de a asigura aplicarea legislaţiei. Bugetul anual al comisiei depaseste cifra de 100 de miliarde de
euro. După in semnatura tratatului de la maastricht mandatul comisarului comisarilor coincide cu
mandatul parlamentar ce presupune cinci ani de activitate, comisia europeană este cea mai
numeroasă din activul său angajat să strângă 30.000 de angajaţi. Parlamentul european este format
prin excelenţă democratică a UE . Membri săi, denumiţi deputaţi, fiind alesi prin vot direct o dată la
cinci ani. astăzi nr deputatilor în parlamentul european este de 750+ 1. numărul de deputaţi nu
reflectă toate voturile primite. Statele mai mici sunt reprezentate ca un număr supraportional de
deputaţi .spre exemplu un deputat din luxemburg de prezenta 76.000 de cetăţeni ai săi pe când în
deputat din germană reprezintă 826 de mii de locuitori. acest eveniment are două motive tehnice prin
alegerea unei dimensiuni potrivite a fracţiunilor parlamentari de parlamentar se asigura
reprezentativitatea în parlament a diversităţii politice existente în statele mai mici iar daca s ar lua în
considerare tratatul voturilor primite în fiecare stat, atunci numărul de deputați ar fi atât de mare
încât eficienţa parlamentului va fi nulă. parlamentul european indeplineste trei funcţii de bază 1
funcţia legislativă prin care parlamentul european propune şi adoptă reglementări la nivel UE. orice
lege este nulă fara avizul parlamentului parlamentul european poate accepta modifica sau respinge
conţinutul legislaţiei comunitare 2 puterea/functia bugetara prin care parlamentul propune
repartizarea sumelor alocate prin diversele secțiuni ale bugetului anual în luna decembrie se votează
bugetul ue procedura de examinare a bugetului începe cu luna iunie si se termina in decembrie. 3
functia de control politic democratic asupra executivului şi asupra întregii activităţi instituţionale a
UE. funcţia de exercitare a controlului democratic asupra executorului se realizează prin
următoarele mijloacele: dreptul de petiţionare al cetăţenilor, anchetele, dreptul parlamentului la o
cale de atac în faţa curţii europene de justiţie a ue cât şi controlul financiar financiar. organele de
conducere ale parlamentului sunt preşedintele parlamentului care se alege odată la un an şi jumătate
si conduce adunările penale. biroul care este format dintr un preşedinte m14 presedinti si
5chestionari. conferinţa preşedinţilor delegaţiilor. Curte europeană în ue este constituită pe tratatele
fundamentale tratatele stipulează că legea UE prevaleaza în faţa legii naţionale. curtea europeană de
justiţie reprezinta institutia jurisdicţională a Ue este compusă din trei institutii: curtea de justiţie,
tribunalul, tribunalul funcţiei publice, principala misiune a celor trei instanţe este de a examina
legalitatea actelor ue si de a asigura interpretarii si aplicarii uniforme a legislaţiei. Curtea europeană
de justiţie Are rolul de a asigura respectarea legalităţii comunitare şi implementarea prevederilor
tratatelor cej dispune de un tribunalul de prima instanţă care rezolvă litigiile dintre ue şi angajaţii săi
dintre instituţii şi persoane fizice şi juridice consiliul european de justiţie este compus din 28 de
judecători şi 8 avocaţi generali numiţi de comun acord de statele membre pentru o perioadă de şase
ani, funcţiile sunt: controlul respectării dreptului comunitar, interpretarea legislaţiei comunitare ,
dezvoltare legislaţiei comunitare . Curtea europeană de conturi este instituţia care verifică legislaţia
financiară şi corectitudinea întregii activităţi a UE, urmărind buna desfăşurare şi de gestiune
autilizarii resurselor financiare. Acţiunea în redactarea unui raport anual la încheierea acestui raport
de impact decisiv asupra adoptării noului buget. Curtea europeană de conturi întocmeşte rapoarte
întocmite la cererea altor instituţii comunitare şi are dreptul de a forma o opinie observaţiei chiar şi
atacuri spre curtea europeană de justiţie. curtea europeană de conturi care are sediul la luxemburg
membru este un mandat de şase ani şi numărul 28 membri titulari, a câte un membru la fiecare stat.
funcţia de audit al cheltuielilor şi a veniturilor. Comitetul economic și social este un organ consultativ
format din 353 membri numiţi pentru un mandat de 5 ani ,reinoibil. membrii acestei instituţii provin
din trei grupări sociale: patronat, salariati şi diversele ramuri de activitate . sediul acestei institutii se
afla la Bruxelles. principala funcţie de aceste justiţie este de a consulta justiţiile de bază în motivarea
prealabilă a deciziilor . C.E de conturi este un organism non politic se oferă reprezentanţilor grupări
sociale o platformă formală pentru exprimare a punctelor de vedere proprii. comitetul se întâlneşte in
adunari plenare pe 6 sectiunispecializate: în secțiunea pentru umanitate economică şi monetară,
secţiunea pentru crearea unui chestionar, pentru ca transport, pentru ocuparea forţei de muncă,
pentru agricultură ecologică. Comitetul regiunilor înfiinţat în anul 1994 în baza tratatului de la
maastricht ca un organism cu caracter consultativ ce este format din 353 de membri reprezentanţi ai
activităţilor regionale şi locale europene. comitetul regiunilor mai este numit ca vocea administraţiei
locale. dintre membrii săi comitetul regiunilor se numeşte un preşedinte pentru o perioadă de doi ani
jumătate şi vicepreşedinţi a la acelaşi mandat în structura comitetului regiunilor mai există şi birouri
ca organ executiv al comitetul regiunilor . biroul numara 60 de membri care activează în 6 comisii:
pentru politică şi coeziune teritorială, în comisia pentru politică economică şi socială, pentru
dezvoltare durabilă, pentru cultură şi educaţie, pentru probleme constituţionale şi administrative
europene ,pentru relaţii externe. principiile fundamentale cu care se ghidează comitetul regiunilor în
acestea sunt:1 subsidiaritatea- principalul principiul conform căruia uniunea europeană nu trebuie să
intervină în cazul în care acţiunea preconizată este mai eficientă atunci când este soluţionată la nivel
național regional sau local. 2proximitatea- conform acestui principiu toate nivelele de guvernamentale
trebuie să fie aprobată de cetăţean. de asemenea transparenţa activităţii autorităţilor naţionale
regionale şi locale este primordială pentru participarea cetăţenilor la procesul democratic. 3
parteneriatul -presupune că cele 4 niveluri de grupare: european, national, regional şi local,
cooperează strâns în vederea unei bune guvernanta. aceste patru nivele sunt indispensabile şi trebuie
aplicatepe tot procestul decizional. Banca centrală europeană este o instituţie independentă care
coordonează buna funcţionare a eurosistemului. Eurosistemul este totalitatea băncilor centrale
naţionale în frunte cu BCE. eurosistemul beneficiază de un grad înalt de independenţă faţă de
influenţe politice. controlul deplin asupra bazei monetare este asigurat prin monopolul asupra
emisiunii monedei. Atributiile BCE sunt: menţinerea stabilităţii preţurilor la nivel de ue, elaborarea
şi realizarea politicii monetare comune. fixarea ratelor de referinţă a dobânzilor pentru zona euro şi
ţinerea sub control a masei monetare .gestionarea rezervelor valutare ale zonei euro. supravegherea
instituţiilor şi pieţelor financiare autorizare emisiunii bancnotelor în zona euro. şi menţinerea
relaţiilor de coordonare cu instituțiile și organele specializate în cadrul ue şi pe plan internaţional.
Banca centrală de investiţii a fost creată la un 1958 prin tratatul de la roma cu scopul de a filtra
investiţiile pentru a promova obiectivele ue.Rolul fundamental este de a sprijini dezvoltarea
echilibrată, integrare economică şi creşterea coeziunii sociale în teritoriu UE. începând cu anul 1970
bugetul băncii şi are ca sursă de informare drepturile de vamă percepute la frontierele exterioare,
taxele agricole asupra produselor procurate de pe pieţele terte, cit si 1,4 procente din tva asupra
bunurilor serviciilor pe ansamblul uniunii. Toate statele membre contribuie la capitalul subscris fiind
reprezentate în organele conduse ale BEI. Creditele BEI sunt destinate finanţării proiectelor ce se
încadrează în obiectivele ue. Ombudsmanul european a fost desemnat urma tratatului de la
maastricht în 1982 . motivul principal de crearea acestei instituţii a fost de a diminua decalajul dintre
cetăţenii ue și instituțiile ue. ombusmanul european ajuta la descoperirea cazurilor de proasta
administrare în activitatea instituţiilor ue şi a organismelor comunitare. Ombusmanul european are
vaste puteri de investigare. toate instituţiile şi organismele ue sunt obligat sa furnizeze informaţii
cerute de la ombusmanul europeancit si sai ofere acces liber la dosarele solicitate. ombudsmanul
european soluţionează cazuri de talie minore între cetățeni, instituţii, organisme, persoane juridice şi
state. Aparitia PAC, notiuni: In scopul asigurarii populatiei cu hrana necesara cele 6 state fondatoare
ale CEE au convenit crearea unei piete comune pt produsele agricole cu conditia promovarii unei
politici agricole commune de garantare a aprovizionarii cu produsenecesare la preturi rezonabile pt
consumatori. Introducerea PAC a fost stipulate prinTratatul de la Roma in 11 articole(38/49).
Tratatul de la Roma a stipulate ca piata comuna va cuprinde agricultura si comertul cu produse
agricole. Prin produse agricole se intelegproduse ale solului,cresterea animalelor si pescuitul cit si
produsele de prima transformare aflate in raport direct cu acestea. La baza PAC au fost asezate
urm principii: 1. Crearea unei singure piete comune de produse agricole2.Principiul preferintei
comunitare care va devein obligatoriu pt toti cetatenii comunitatii. 3. Principiul solidaritatii financiare
ceea ce presupune ca pt a realiza obiectivele PAC va fi creat un buget comun care va suporta toate
cheltuelile PAC siva fi denumit Fondul European de orientare sigarantare Agricola(FOG). PAC in
viziunea TR. ROMA, 3obiectivemajore: 1. Obiectivul economic care presupune promovarea
procesului tehnic, alocarea optima de resurse, cresterea productivitatii si generarea de beneficii pt
fermieri 2.Obiectivul social care presupune un nivel de viata echitabil pt fermieri si preturi rezonabile
pt consumatori. 3.Obiectivl politic care presupune garantarea securitatii alimentare. Principalii
factori care au determinat includerea agriculturii in procesul de integrare sunt: diversitatea politicii
nationale, disparitatile structural, randamentele scazute in agricultura si autoconsumul. Politica PAC
a fost lansata in 1962. Obiectivele principale pt statele participante: 1.cresterea productivitatii in
agricultura, 2.asigurarea nivelului de viata echitabil pt producator, 3. Stabilizarea preturilor
4.Garantarea securitatii in aprovizionare 5. Asigurarea preturilor rezonabile pt consummator.
Mecanismul de sprijinire Pac: Mecanismul de integrare a PAC a fost organizarea comuna a
preturilor(OCP). Sistemul OCP a cuprinscca 91% din productia agricola. Mecanismul de interventie
a variat de la stat la stat, de la un tip de productie la altul. Analiza OCP releva3 elemente definitorii:
1.Unicitatea pietei prinde terminarea preturilor comune.2. garantarea preturilor prin interventii pe
piata interna 3. Un sistem de protectie la frontiera pt a asigura preferinta comunitara. In functie de
modelul in care se regasesc si interactioneaza cele 3 elemente OCP cunoaste urm forme de interventie:
1. Organizatii comune prin pret garantat(70%) 2. Org. comune prin subventii directe(5%)
3.Organizatii comune prin protectie externa. Mecanismul de sprijinire PAC se bazeaza pe un sistem
complicat de preturi care servesc ca regulator al pietii libere. Acest sistem (OGP) cuprinde 3 grupe
mari de preturi: 1.Preturi ghid- aceste preturi sunt stabilite anual la sfirsit de perioada agricola de
catre consiliul UE avind ca scop principiul remunerarii suficiente a agricultorilor fara a leza
interesele consumatorilor. Preturile ghid se impart in 4 tipuri: # Pretul indicativ- acest tip de pret este
cel mai reprezentativ dintre preturile ghid prin importanta produselor la care se refera, se stabileste
pt cereale,orez,zahar,lactate,uleiuri. Punctul geografic de referinta pt fixarea pretului indicativ este
zona cea mai deficitara pt produs si zona cea mai abundenta in produs. #Pret de orientare- aceste pret
se fixeaza in special pt carne,piine, vin. Procedura de interventie se declanseaza doar atunci cind
pretul coboara sub nivelul pretului de orientare. #Pretul obiectiv- acest tip de pret se fixeaza pt tutunul
brut, pt fiecare plantatie in parte la un nivel ce se considera remunerator pt plantator, pt fabricanti
adica cei ce achizitioneaza productia comunitara la preturi superioare celora din comertul
international, se acorda o prima pt acoperirea diferentei. #Pretul de baza-se aplica pt carnea de
porcine cit si pt produsele subsectorului pomicol si corticol. 2. Pret garantat- aceste preturi se
stabilesc de catre consiliul UE la sfirsit de perioada agricola, pt a stabili preturile la care organismele
de achizitii cu sprijinul statului au obligatia de a cumpara excendente de pe piata. Sunt 4 tipuri:# pret
de interventie # p.de cumparare #p.minim #p.de retragere. 3. Preturi de intrare- se stabilesc de catre
consiliul UE. Obiectivul fundamental al acestora este de a impiedica produsele importate sa patrunda
pe piata comunitara la un nivel care sa elimine competitia cu productia interna. 2 tipuri: #Pretul
prag- se fixeaza pt toate preturile indicative si de orientare. #Pretul de referinta-se aplica si celorlalte
grupuri de referinta.Aplicarea mecanismului de sprijinire PAC a fost acompaniata de o puternica
sprijinire financiara din partea bugetului comunitar, ca raspuns au fost atinse obiectivele PAC insa au
aparut efecte negative. Prima reforma MC.SCHARY(1992) Obiective:1. Mentinerea UE in rindul
producatorilor si exportatorilor de produse agricole atit pe piata inerna cit si pe piata externa. 2.
Reducerea productiei la dimensiunile cererii efective pe piata. 3. Concentrarea ajutorului pt
sustinerea veniturilor agricultorilor care au cea mai mare nevoie de sprijin. 4. Incurajarea fermierilor
de a ramine in spatiile rurale. 5. Protejarea mediului ambiant al statelor membre. Aceasta reforma
prevede pt prima data niveluri diferite de compensare in diverse regiuni ale UE, avind ca baza de
calcul statisticele productiei,randamentul, cantitatea si calitatea productiei. PAC in baza reformei Mc
Schary a fost nevoita sa cedeze o parte din atributiile sale altor politici(sociala, regionala, industriala)
Agenda 2000, Obiective: 1. Intarirea sectorului forestier 2.Ameliorarea competitivitatii zonelor rurale
3. Protectia mediului ambiant si al patrimoniului rural al Europei. Astfel agenda 2000 include
actiuni de protectie a mediului ambiant ce devin obligatorii pt orsicare proiect agricol. Un element
cheie al acestei reforme este implicarea populatiei locale in identificarea solutiilor locale la problemele
locale. Fiecare stat membru al UE trebuie sasi elaboreze propriul program de dezvoltare rurala in
concordanta cu obiectivele stabilite la nivel comunitar si astfel beneficiaza de sprijinul PAC.
! Politica monetar Europeana. UE sa inscris ireversibil pe calea inlocuirii monedelor tarilor membre
cu o moneda unica europeana. Tratatul de la Maastrich intra in vigoare la 1.11.1993. in cele din urma
Uniunea monetara va intra in faza finala incepind cu anul 1999 ,1 ianuarie, chiar daca un nr restrins
de tari membre vor indeplini criteriile de convergenta si vor dori sa se lanseze in acel complex dificil.
Prin urmare, natura si lungimea perioadei de tranzitie la unificarea monetar europeana vor trebui sa
fie determinate treptat in timp ce acordulcu privire la structurile economice si politice cerute de
uniunea monetara pt a fi durabile va trebui convenite inainte 1996 . O moneda unica este o conditie
indinspesabila pt a face o viata unica europeana. Un grup de tari pot sasi propuna constituirea unei
uniuni monetare daca pun in aplicare rate identice ale dobinzii si ale inflatiei.
Tipuri de aranjamente monetare: 1. Aranjamentul monetar al uniunii valutare- o forma de politica
monetara preferata de UE care implica tari membre care adopta o singura moneda. O uniune
valutara nu poate poate functiona fara o modalitate perfecta a capitalurilor intre tarile participante
membre si o completa integrare a sectoarelor financiare. Crearea unei uniuni valutare trebuie
precedata de inlaturarea tuturor obstacolilor in calea liberei circulatii a capitalului intre tari membre
si crearea unei structuri legale comune care sa faciliteze completa integrare a sectoarelor financiar
nationale. Intro uniune valutara va trebui sa existe doar un singur emitent a monedei unice care va fi
responsabil pt politicele monetare si ale cursurilor de schimb. 2. Uniunea cursurilor de schimb- Acest
tip implica o fixare irevocabila a cursurilor valutare intragrupare concomitent cu o libera circulatie a
capitalurilor intre tarile implicate. Bancile centrale nationale continua sa fie responsabile de emisiune
monedelor nationale si de evolutia cursurilor acestora. 3. Uniunea liberei circulatii valutare-
presupune o libera circulatie a monedelor tarilor participante pt ca toate monedele nationale sa
ramina functionabile pe termen lung statele membre nu pot aplica politici monetare reale create
autonome in raport cu celelalte. Disciplina monetara acestui tip de uniune monetara va va genera cel
putin teoretic rata amortizata ale dobinzilor si inflatiei. 4. Uniune monedelor paralele- tarile membre
isi exerciteaza propriile monede dar exista totodata o moneda paralela care circula concomitent cu
moneda nationala.
Crearea sistemului monetar european. Primul pas pt evitarea deprecierilor masive si repetate a fost
cifrarea uniunii europene de plati in anul 1950 care a impolsionat procesul de integrare europeana si
a accelerat calea spre o convertibilitate. Bazele sistemului monetar european a fost puse in decembrie
1969 la Haga, la conferinta sefilor de stat si de guvern cind sa prezentat un plan de actiune, planul
Werner. In baza intilnirilor si acordurilor de la Bremen din iulie 1978 si de la Bruxeles din decembrie
1978 sa decis crearea sistemului monetar european(SME) care a devenit functional din martie 1979.
Operationalitatea si functionalitatea efectiva a SME au la baza unitatea monetara europeana care este
o moneda comuna in sensul ca raporteaza la un cos comun de monede europene si reciproc acestea se
raporteaza la unitatea monetara europeana. Unitatea monetar europeana este formata din ponderile
insumate ale monedelor europene in care a si fost definita prin reglementarea 318 din 18.12.1978 a
Consiliului european.Ponderea fiecarei monede in cos este determinata de performantele economice
ale fiecarei tari membre raportate la celelalte, in principal evaluate prin ponderea PIB-ului national
in cel comunitar ca si al schimburilor economice intracomunitare ale fiecarei tari in totalul comunitar
al acestuia. Fiecare moneda europeana se raporteaza la unitatea monetara europeana in baza cursului
sau in baza ratei de schimb pivot. In anul 1992 la SME adera noi tari europene devenite membre a
comunitatii economice europene. Ca atare structura unitatii monetare europene cuprindea in total 12
monede fata de cele 9 initiale cu urmatoarele ponderi in anul 1990: #marca germana 30,1% # florinul
olandez9,4% # francul belgian 7,9% #drahma greceasca 2,45% # lira islandeza 1,1% # peseta
spaniola 5,3% # lira sterlina 13%. SME este un sistem al ratelor de schimb stabile dar ajustabile.
In noile noile conditiile conditii convenite functionarea sistemului pornea de la constituire a unei grile
a cursurilor pivot bilaterale. Cursul fiecarei monede nu putea depasi pe pietele valutare mai mult
decit intervalul -2,25....+2,25 cu unele exceptii la -6%...+6% pt lira sterlina. Cursurile monedelor
europene fata de unitatea monetar europeana se stabileau zilnic si variau in functie de piata. Cursul
unit.monet. fata de dolarul american se stabilea zilnic fiind calculat prin ponderea cursului fiecarei
monede europene cu procentul sau in cosul unit.monet.eu. Structura ponderilor in unit.mon.eu. era
analizata la 5 ani si putea fi modificata prin decizie unanima a consiliului ministerial. SME mai
mult decit mecanismul sarpelui monetar a intarit solidariatea si cooperarea monetara europeana.
Realizarea SME sa orientat spre 2 directii: 1. ECU oficial- era definit prin continutul sau in aur si
dolari SUA, fiind constituit prin contrapartida corespondenta unui depozit in aur si $. In acest scop
statele membre au depus la fondul european de cooperare monetara(FECOM) 20% din rezervele lor
de aur si $, fiind creditate in schimb de ECU in conturile lor de la FECOM, stabilinduse totodata
pretul aurului pe baza mediei cursurilor valutare din cos, convertita in ECU si calculata zilnic. ECU
oficial se folosea zilnic in exclusivitate de bancile centrale europene in baza unor reglementari stricte.
2.ECU privat- era definit ca si cel oficial, insa crearea sa era realizata de bancile comerciale si
utilizata de agentii economici. In esenta creare ECU privat de catre o banca comerciala inseamna
creditarea fondului unui client cu sume in ECU in schimbul furnizarii de client a echivalentului in
ECU a celor 12 monede sin cosul ECU. ECU privat avea cursul sau de schimb care se calcula zilnic
in baza structurei cosului. ECU si a cursului de schimb al valutelor componente. Utilizarea ECU
privat a generat o piata extinsa pe urmatoarele segmente: 1. Segmentul pietei dintre banci si agenti
nebancari 2.pietei interbancare care cuprindea toate operatiunile de activ sau pasiv a bancilor
comerciale 3.pietii creditului 4.pietei euroobligatiunilor 5. Segmentul comercial al pietei ECU.
Procesul decizional de pregătire şi demararea uniunii monetare sa confruntat cu mai multe dileme de
ordin politic, economic şi monetar. Pentru realizarea uniunii economice şi monetare consiliul
european a decis să elaboreze un plan de implementare a politicii monetare europene. Acest plan
avea ca scop stabilirea etapelor concrete şi instrumentelor de realizare. Planul a fost denumit planul
Delos. Tratatul de la maastricht a preluat multe din ideile raportului Delors, punind accentul pe
înlocuirea monedelor naţionale cu moneda unică europeană şi crearea băncii centrale europene care
va fi responsabila de domeniul monetar şi de cursul de schimb, astfel tratatul de la maastricht a
stipulat că vor exista trei faze: 1 va debuta la 1990. s-a stabilit data de 1 ianuarie 1994 ca reper
temporar de lansare a celei de a doua etapă. Dacă nu vor fi îndeplinite toate criteriile de convergenţă
de către majoritatea statelor membre, uniunea monetară se planifică de a deveni operaţională doar
pentru statele ce satisfac condiţiile cerute, nu mai devreme de 1 ianuarie 1997 şi nu mai tarziu de 1
ianuarie 1999. Tratatul de la maastricht a stipulat si criteriile de convergenţă obligatorii pentru
statele participante. -1 stabilirea preturilor exprimată prin rate naţionale ale inflaţiei care să nu
depăşească cu mai mult de 1,5 Procente nivelul mediu al celor mai bine situate tari din acest punct de
vedere. -2 rata dobânzii pe termen lung să nu depăşească mai mult de 2 procente media celor 3 ţări
cele mai bine studiate în acest punct de vedere.-3 misiunea cursului de schimb al monedei naţionale în
marjă de fluctuaţie convertită prin mecanismul costurilor de schimb din cadrul sistemului monetar în
ultimii doi ani anterior momentului de fata, fara a proceda la realiniere -4 datoria publică să nu
depăşească 60 procente din pnb. -5 deficitul bugetar să nu depăşească 3 procente din pnb. Tratatul de
la maastricht a presupus crearea institutului monetar european la 1 ianuarie 1994. scopul principal al
institutului european a fost de a realiza de creare a bazei legislative necesare lansării celei de a treia
fază. Responsabilităţile Sme au presupus: administrarea riguroasă a sistemului monetar european;
promovarea convergenţei pentru statele membre.tratatul de la maastricht a specificat cu claritate că
institutul monetar european a fost înlocuit cu banca centrală europeană în care va avea principiul
obiectiv de a menţine stabilitatea preturilor. La 2 mai 1 9 9 8 la summitul de la bruxelles, cei 15 sefi de
stat au confirmat lansarea monedei unice euro începând cu 1 ianuarie 1999.la acea dată au participat
doar 11 din 15 state (germania franţa italia austria belgia olanda irlanda pensilvania spania
portugalia luxemburg) dintre cele patru state participante la euro (marea britanie danemarca şi
suedia)state ce au amânat decizia iar grecia nu a indeplinit cerinţa. începând cu 1 ianuarie 1999 euro
a definit oficial moneda pentru tranzacţiile fără numerar pentru 11 state. Monedele naţionale rămân
în circulaţie până la 1 iulie 2002. în perioada de 1 ianuarie 1 9 9 9 ianuarie 2002 sistemele bancare şi
financiare naţionale realizează măsuri pentru adaptarea la noua moneda. Tipărirea bancnotelor a
început în 1998. punerea lor efectivă în circulaţie începând de la 1 ianuarie 2002 până la 1 iulie 2002.
paritatea stabilită între euro si ECU a fost de 1 ecu- 1 euro. actualmente în zona euro sunt impuse 19
state ale UE. Planul Marshall, lansat în iunie 1947 a avut rolul de a ajuta Europa după război şi de a
preveni extinderea comunismului. Ţările proaspăt comuniste din estul Europei au refuzat ajutorul
oferit de SUA. Decise să nu mai suporte erorile trecutului, țările Europei Occidentale au ales soluția
integrării lor economice și politice. Primele acțiuni întreprinse în această direcție au fost: - crearea în
1948 a Organizației de Cooperare Economică Europeană pentru administrarea ajutorului SUA; -
constituirea în același an a Uniunii Vamale Benelux (Belgia, Olanda, Luxemburg); - în anul 1949 are
loc crearea Consiliului Europei, instituție ce acționează în deosebi în domeniul educației și al
cooperării culturale și răspunzînd de Curtea Europeană de Justiție a Dreptului Omului. La sfîrșitul
secolului XX-lea această organizație includea 40 de țări. Toate aceste evenimente din perioada
postbelică au contribuit treptat la trecerea de la colaborarea politică la unire economică a țărilor vest-
europene. Planul Shuman (în mai 1950, Robert Shuman, ministrul de externe al Franței a anunțat un
program de constituire a Comunității Europei a Cărbunelui și Oțelului-CECO), menit să evite o nouă
conflagrație, punînd ramurile de bază ale industriei de armament sub controlul international prin
intermediul unui tratat inviolabil, a constituit primul pas spre construirea Europei. Italia și țările
Beneluxului au sprijinit de îndată acest program și în primăvara anului 1951 a fost semnat Tratatul
de la Paris.