11.8. Controlul abaterilor de la forma geometrică.

Aprecierea mărimii abaterii de la forma geometrică presupune materializarea

suprafeţei sau profilului adiacent ceea ce nu este întotdeauna posibil. Şi
măsurarea directă a distanţelor dintre suprafaţa sau profilul adiacent
materializat si suprafaţa, respectiv profilul efectiv este o operaţie complexă.
De multe ori nu este necesară cunoaşterea mărimii abaterii de formă, ci numai poziţia
ei fata de abaterea limită. In aceste cazuri sunt suficiente verificările abaterilor prin
metoda fantei sau prin metoda contactului. Profilele adiacente sunt materializate pe
rigla de verificare, şabloane, placi de control, placi de verificare din sticla etc.
F i g . 2 2 . Ş a b l o n .
F i g . 2 3 . R i g l a d e c o n t r o l .

Prin metoda fantei pot fi depistate abateri de formă până la 0.03 mm, din
care cauză este recomandată pentru abateri limită mai mari de 0.06 mm.

Ş a b l o a n e l e , f i g u r a 1 1 .2 2 ş i r i g l e l e d e v e r i f i c a r e , f i g u r a 1 1 .2 3 s e
u t i l i z e a z ă d e o b i c e i l a verificarea profilelor. Plăcile de control sunt placi
rigide turnate din fontă ce au o suprafaţă plană foarte fin si precis prelucrată.
Suprafaţa plană se acoperă cu un strat foarte subţire de colorant (indigo, vopsea) şi
se aşează peste suprafaţa de verificat astfel încât colorantul se imprimă pe acestea
pe porţiunile cu care vine în contact. Petele de contact dau informaţii asupra
punctelor tangente la planul adiacent.
Aceasta metoda este o pseudoverificare întrucât nu dă nici o informaţie asupra
mărimii abaterilor deforma. Totuşi, metoda este foarte des utilizată, mai ales la
prelucrarea suprafeţelor plane atunci cânda cestea trebuie să aibă o portanţa
sporită. In acest caz aprecierea abaterilor de formă se face prin numărul
de pete de vopsea pe suprafaţa de referinţa de 25 x 25 mm2.

Pentru verificarea abaterii de la planeitate a suprafeţelor de dimensiuni

mici se folosesc plăcile de verificare din sticlă (calibrele optice). Placa se aşează
în contact cu suprafaţa de verificat. Datorita diferenţelor de drum dintre raza
incidentă si raza reflectată apar benzi de interferenţă determinate de
puncte de aceeaşi depărtare fată de planul adiacent, figura 11.24.
Cum benzile de interferenţa se închid in jurul petelor de contact (epicentre), iar
diferenţa de drum se modifica intre doua franje alăturate cu jumătăţi de lungimi de
undă λ, rezultă că distanţa dintre planul adiacent si suprafaţa efectivă este
proporţională cu numărul de franje, k, numărate de la epicentru.
Ţinând cont c a d i f e r e n ţ a d e d r u m e s t e d u b l u l d i s t a n t e i h d i n t r e
p l a n u l a d i a c e n t s i s u p r a f a ţ ă ş i c ă f r a n je l e

corespund diferenţei de drum reprezentând multiplii impari ai jumătăţii

lungimii de unda, rezultă relaţia de calcul a distantei, h k din dreptul franjei de
ordinul k este :

h k =(2k-1)λ/4 (11.1)

Pentru punctele de contact; y = 0. Dacă verificarea se face la lumina zilei

,cu λ = 0.6 μm franjele întunecate se obţin pentru distante : 0.15, 0.45, 0.75, 1.05,
1.35, … , (2k – 1) 0.15 μm .Fig. 11.24 (.Placa optica)
 Abaterea de la planeitate se consideră distanţa hk corespunzătoare ordinului celui
mai mare de franje. Metoda este foarte precisă şi se utilizează de obicei la
verificarea calelor plan paralele.
In practică se întâlnesc destul de frecvent situaţii în care este necesară măsurarea
abaterii de formă mai ales la operaţiile de recepţie la maşini – unelte.

Măsurarea abaterii de la rectilinitate seface de obicei indirect prin prelucrarea

datelor obţinute pe un profil efectiv reprezentat grafic la o s c a r ă mu l t mă r i t ă .
Poziţiile punctelor profilului efectiv se stabilesc în funcţie de o
d r e a p t ă d e referinţă si se reprezentată grafic în raport cu o abscisă Ox. Dreapta
de referinţă poate fi: muchia unei rigle de control, un fir întins privit in plan
vertical, o rază de lumină, axa de rotaţie a unui dornfixat între vârfuri, direcţia
orizontului, etc. .