Tema:Ariile natural protejate de stat

Efectuat: Guzun igor

 Cuprins
“Codrii”
 Parcuri Naționale
 Monumente ale naturii
 Rezervația natural
 Rezervația peisagistică
 Rezervația de resurse
 Monumente de arhitectură peisageră

ARIILE NATURALE PROTEJATE DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al

diversității peisajelor și al aspectului geomorfologic. Diversitatea peisajelor
include terenuri de padure, stepă, luncile rîurilor, terenuri stîncoase,
acvatice, agricole si de altă natură.
În urma exploatării nechibzuite a acestor terenuri ele au început să
degradeze sau, altfel spus , în urma impactului antropic necontrolat toate
componentele naturii – pădurile, solurile, apele, stepele, luncile – au început
sa-și piardă aspectul și structura lor naturală de altă dată.
Au început să dispară specii de plante și animale, iar multe din ele au
devenit rare și au nevoie de a fi protejate de stat.
Din cauza degradarii componentelor naturii a devenit necesar să se ia masuri
de protecție a mediului, ca societatea umană să foloseasca resursele
naturale fară a aduce daune mediului ambiant. Astfel au apărut teritorii care
au statut special de protecție, care poartă denumirea de arii naturale
protejate de stat.
Fondul ariilor protejate de stat include obiectele și complexele naturale
cu valoare primordial contestabilă pentru conservarea biodiversității și
habitatelor naturale,pentru studierea proceselor naturale,restabilirea
echilibrului ecologic și pentru educația ecologică a populatiei.Obiectele si
complexele în fondul ariilor protejate sunt de importanță
internatională,natională și locală.
Prin crearea fondurilor de arii protejate se urmărește:
 Reglementarea relațiilor din domeniul protecției mediului,conservarea
obiectelor si complexelor naturale pentru generația actuală si
generațiile viitoare.
 Studierea profundă a proceselor naturale din biocenoze si restabilirea
echilibrului ecologic în ariile naturale protejate.
 Menținerea fondului genetic în limitele capacitaților biologice ale
obiectelor și complexelor naturale.
 Tragerea la răspundere a persoanelor fizice și juridice care au cauzat
prejudicii ariilor naturale protejate.
Terenurile obiectelor și complexelor din fondul ariilor protejate sunt destinate
ocrotii naturii,fac parte din proprietatea publică,nu pot fi privatizate și nici
arendate,au un regim de protecție.
Obiectele si complexele din fondul ariilor protejate se folosesc pentru:
 Protectia celor mai representative arii naturale
 Păstrarea genofondului
 Conservarea biodiversitatii
 Păstrarea aspectului natural al peisajului geografic
 Efectuarea de cercetări științifice
 Monitorizarea ariilor naturale protejate
 Educarea ecologică,cultural,estetică și recrearea cetațenilor
Fondul ariilor naturale protejate de stat din Republica Moldova include
următoarele categorii de obiecte și complexe naturale:

rezervatii științifice
b) parcuri naționale
c) monumente ale naturii
d) rezervații naturale

Rezervatia stiintifica „PLAIUL FAGULUI”

Rezervatia științifică “Plaiul Fagului” este amplasată în partea de nord-vest a

Podișului Central al Codrilor și se caracterizează prin anumite particularități
specifice,condiționate de poziția geografică. Relieful este foarte
fragmentat,cu pante abrupte,repezi,avînd,în genere un caracter muntos.Tot
teritoriul,din vîrfurile dealurilor pînă la limitele văilor,este ocupat de
păduri.rezervația științifică,ca instituție cu profil de prtecție a mediului,este
comparative tînără.Însă fondul ei forestier,cu o vastă varietate fito-faunistică
specific părții de nord-vest a Podișului Central al Codrilor,are rădăcini

milenare. e.
Arboreturile,amplasate pe cele mai diverse soluri,elementele de
relief,exprimate printr-o vastă variabilitate a altitudinilor și a expoziției
versanților,se află într-un mosaic armonios cu factorii de mediu
care,consolidînd echilibru ecologic,le creează condiții favorabilă de
creștere.Aici contrastul se combină cu elementul creativ al complexului
facturilor de mediu,fapt care explică convețuirea reprezentanților diverselor
specii de plante și animale.Avînd statut de instituție cu profil de protecție a
mediului și de cercetări științifice,rezervația chiar din start a devenit un
laborator natural plus la dispoziția tuturor celor care sunt pasionați de
științele naturii. De pe teritoriul rezervației izvorăște r. Bic, în bazinul căruia
se află și orasul Chișinău.
Pe teritoriul rezervației se întalnesc cca 900 specii de plante, dintre care
plantele vasculare alcătuiesc cca 640 specii, lichenii – cca 50 specii și alte
specii. Din numărul total de specii floristice 77 au devenit rare, alcătuind
aproximativ 33 % din speciile rare de flora spontană a Republicii Moldova.
Preponderent în această rezervație cresc astfel de specii ca malinul,
perișorul, pana-zburătorului, ferigile și altele.

S-a constatat că componența floristică din cadrul teritoriului acestei

rezervații este unicală.
Rezervația este interesantă și atractivă și din punct de vedere al complexului
faunistic.
Aici vietuiesc multe animale mamifere, cum ar fi cerbul european, cerbul
pătat, cerbul lopătar, sunt răspînditi mistreții, jderul de pădure, bursucul,
hermelina, veverița, pisica sălbatică, lilieci și altele. In lunca r. Bic este bine
reprezentat complexul de entomofauna.
Și in rîndul speciilor faunistice sunt multe specii care au devenit rare, cum ar
fi jderul de pădure, hermelina, pisica sălbatică; din păsări – cucuveaua sau
buha mare.
Rezervația reprezinta în fond un depozit natural al unui număr substanțial de
specii de plante și animale care au un regim strictde protecție.
 Rezervatia stiintifica „IAGORLIC”

Rezervația științifica „IAGORLIC” a fost fondată în anul 1988 și are o

suprafată de 836 ha. Este amplasată pe malul stîng al rîului Nistru la
vărsarea afluentului său Iagorlîc în apropierea satului Goian.
Teritoriul rezervației constă din două componente naturale principale – un
sector de stepă de peste 300 ha și un sector acvatic reprezentat de golful
Goian - de aproximativ 250 ha . Se mai întalnesc sectoare neînsemnate de
pădure, de luncă, versanți abrupți etc.
Rezervația a fost creată în vederea conservării speciilor de plante și animale
specifice condțiilor de stepă si celor acvatice.
Se întîlnesc peste 600 de specii de plante, inclusiv liane, semiarbuști,
arbuști. Dintre speciile de arbori predomină speciile de stejar, carpen, tei,
din arbuști – maceșul, porumbarul, scumpia și altele.
Complexul faunistic principal este cel din cadrul sectorului de stepă, în care
se întalnesc specii de țistari și alte rozatoare, din clasa reptilelor și
amfibienilor se întalnesc diferite specii de șerpi, șopîrle, broaște. Este
reprezentată clasa insectelor și, parțial, cea a ornitofaunei (păsarilor). În
sectorul împădurit se întalnesc unele specii de mamifere cum ar fi căprioara,
mistrețul, veverița.
Golful Goian servește ca un important habitat pentru dezvoltarea si
reproducerea complexului ihtiologic.

Rezervatia stiintifica ”PRUTUL DE JOS ”

Rezervatia stiințifică „PRUTUL DE JOS ” este amplasată in cursul inferior al

rîului Prut și are o suprafată de 1691 ha. Ea cuprinde un important și valoros
sector de luncă , în componența căruia intra lacul Beleu și o rețea de balți
care în ansamblu formează unecosistem unical de importantă nu numai
națională, dar și interna
Vegetația este reprezentată de o varietate mare de specii și comunitați de
plante vasculare. Sunt răspandite rachitiăurile, sîngerul, catina roșie,
hameiul și altele. Frecvent se întalnește trestia, iarba cîmpului, pirul tîrîtor,
sălcișurile. Este prezent plopul alb și cel negru. În total se întalnesc cca 270
specii de plante vasculare.
Complexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice care servesc ca loc
de cuibărire a păsărilor, iar in perioada migrațiilor sezoniere acest ecosistem
acvatic serveste ca loc de odihnă și hrană a păsărilor migratoare. Unele
specii de păsări cum ar fi lebăda, gîsca sură, stîrcul sur și cel roșietic,
pelicanul, stîrcul mare alb și altele sunt ocrotite de stat.

De rînd cu importanța
factorului ornitologic,
la fel de important
este si cel ihtiologic.
Au fost evidentiate
peste 20 specii de
pești. Lacul Beleu
servește drept mediu
preferat de depunere
a icrelor, pentru
speciile de pești care
traiesc în lac, precum
și pentru speciile
migratoare de pești
din Dunare. Se
întalnesc astfel de
specii ca crapul, platica, văduvița, salăul etc. Unele specii de pești au devenit
rare: plățica de Dunare, bibanul - soare și tiganusul. Mamiferele sunt
reprezentate de urmatoarele specii: vidra, pisica sălbatică, nurca europeană,
ondatra, dihorele negru, mistrețul și căprioarele.
Ecosistemul acvatic al rezervației este apreciat unanim ca una din cele mai
importante zone umede din Republica Moldova, care de rînd cu statutul de
rezervație științifică are și statut de zonă umedă de însemnatate
internatională.
 Rezervația științifica „PăDUREA DOMNEASCĂ”

Rezervația stiințifică „Pădurea Domnească ” este amplasată în cursul de

mijloc al r. Prut și ocupă lunca r. Prut pe tot întinsul ei din cadrul sectorului
Glodeni și, parțial, din sectorul Fălești, , avînd o suprafață de 6032 ha. În
majoritate teritoriul rezervației este acoperit cu pădure de luncă sau, altfel
spus, pădure zăvoi, care s-a păstrat cel mai bine dintre toate pădurile de
luncă de pe teritoriul republicii.
Din cele 6032 ha suprafată acoperită cu păduri constituie circa 3050 ha sau
52% din teritoriu. Predomină arboretele de stejar – cca 18 %, de plop alb -
18%, salcie – 7 %, plop negru – 0,5 %, se întîlnesc, de asemenea,
ăachitișuri, sectoare de plop tremurător, gorun, alun, păducel, clocotici,
sînger, vița de vie sălbatică, liane și altele. În învelisul ierbos predomină
răcoțelul, piciorul caprei, lăcramioarele. Primăvara domina viorelele,
brebeneii, toporașii, floarea vîntului.

În cadrul rezervației s-a păstrat o rețea de bălti care servesc ca habitat al

păsărilor de apă, inclusiv a celor migratoare.
Complexul faunistic este relativ bine dezvoltat. Mamiferele sunt reprezentate
prin astfel de specii ca cerbul nobil, căprioara, mistretul, bursucul,
nevăstuica, pisica sălbatică, jderul de pădure, hermelina, vidra și alte specii.
Ornitofauna este reprezentată prin specii de baltă cum ar fi viesparul, acvila
pitică, acvila țipătoare, egreta mare albă.
Dintre speciile migratoare se întalnesc șoimul duărean, codalbul, acvila
imperială, vulturul pescar, cocostîrcul negru, lebăda cucuiată.
Speciile de amfibieni sunt reprezentate de broasca țestoasă de baltă,
broasca gheboasă, broasca de cîmp și altele. Este bogată, de asemenea, și
entomofauna.
Variația speciilor floristice și a celor faunistice în acest spațiu natural de
luncă, confirma importanța lui ca depozit natural al genofondului floristic și
faunistic, pentru investigații științifice, popularizarea cunostințelor si
educația ecologică.

Rezervația Științifică “Codrii”

Rezervația științifica “Codrii” e situată în partea NV a Podişului Central

Moldovenesc, între Prut şi Nistru. Administrează o parte din pădurile şi
terenurile forestiere din zona Codrului, în treimea superioară a bazinelor
hidrografice ale rîurilor Cogîlnic, Botna şi Bîc. Structura administrativă a
rezervaţiei include secţia Pază şi Silvicultură, care asigura respectarea
regimului de rezervaţie, secţia Ştiinţă, care evaluează patrimoniul natural şi
asigură conservarea şi protecţia genofondului regnului animal şi vegetal,
şi secţia economico-administrativă.

Investigaţiile ştiinţifice sînt

efectuate de personalul Rezervaţiei
şi de savanţii Academiei de Ştiinţe,
conform unui program adoptat de
Consiliul ştiinţific al Rezervaţiei.
Cercetările ştiinţifice cuprind:

- Elaborarea bazelor ştiinţifice ale

protecţiei naturii, conservării şi
regenerării speciilor de animale şi
plante rare şi pe cale de dispariţie;
- Determinarea proliferării biologice
a ecosistemelor naturale, stabilirea
schimbărilor, ce au loc în ecosisteme
în urma acţiunilor factorilor
antropogeni;
- Elaborarea metodelor de evidenţă
a reproducerii faunei, ameliorarea şi
folosirea raţională a resurselor
vegetale şi animale în economia
naţională;
- Determinarea gradului de influenţă
a impactului activităţii antropogene
asupra teritoriilor zonei economice şi
a consecinţelor acestei activităţi.