l:ilr=

l=

liire, l=il
l= =n=
=F= =n=l
=il=
:[=l=
fl= =[=
f=tff= =[=l
:lll:
=lll:

=l=1ffi=
=l= :l=l=l
I==l=l
;lilqllf [=fi|=
[=fi| =fi| =
=,'- r3rrrrSrrl =l=l
=l= :l
=l =l
I'i,ffi ll
EPocAVECHE
EPOCA VECHE
I I=
[=lNl=
[=lNl=
=l_=l
=l= :l:il| =l:
:'|- Periodizareaepociivechi
Periodizarea epocii vechi
_J FJ'i,e,ilil :=ilil
FJle"il l=
:=
=l=l
=l=
l={[l =
l={tl
:il|

il=l
=l=l
::=l=
=
=

iii,ff t-l
i'irEde|aaparitiaomu|uiinspa!iu|rom6nescde|atraciipoeme|orhomericeP],i,a',la
de la aparifia omului in spafiul rom6nesc de la tracii ooemelor homerice
Efj:i-fl;i,il l=
=:=l
=:=
l=ffi=
=l=l
=:=l
=ffi=
=ffi=
:l=l
iiriffipindiaetnogenezatraci|orpina|astatu|dacErlli.-5ri'f
pind la etnogeneza tracilor pind la statul dac =l=
Il==fil==l=l
=fil =
=fil
metalelor =:=l
=:=
= =fil=
::=l
i,,llff Epoca pietrei
pietrei Epoca metalelor
L=[:-"1'i| l= l=fi= =:=l
=fi=
=fi=
:l=l
- Paleoliticul (1 mil. - 10 000 i.Chr.)
- Epoca bronzului ( 2 000/1 800 - =l=l
=l=
l=il=
l= =l=l

llli=
I =il=
=il=
il l}fi;H,ffi'-*,
20011 050 i.Chr.)
- Neoliticul (7 000/6 500 - 4 500/4 000 i.Chr.)
:*'fi{# ;i''ll,l:l
'*rumiirl
- Mezoliticul (10 000/8 000 - 7 000i6 500 i.Chr.)

- Eneoliticul (4 50014 000 - 2 000/1 900 i.Chr.)

- Epoca I Hallstatt (1 200i1 050 -
fierului | 650/500 i.Chr.)
:=
=l=l
=l=
=l=l
=l=
:
:l=l
=l=l
= ilt:
:l=I
ill:
ll! =
ll!=

Latene (6501 500 i.Chr.-1 06 d.Chr.)

fil|Eliil t=*= l==l=I =*=
=*=
u'l'E - 5,1'!=u,l'5 :=
r=""='lil l=
=l=l
=l=
l=ft=
:=l=
=l=l
:l=l
=l=l
=ft=
=ft=
:l=r
=l=I
L,ll---
!r
, ,,- E
Fr rema 1.
Tema
APARITIA oMULUT iN sralrur.
,
t. I ArARTTTA 'MULUI
npocn PIETREI
EPOCA prermr I
spnnul RoMANESc.
Rt
l=il=
=a:
=l=l
t=lt=
t=
t=lt=
=il=
=il=
il=l
=l=l
=lf =
=lf
i,i:
:,1{ H In{ariar
Inferior , - pietre, bolovani de riu cioplili
ciopliti rudimentar la unul din flip capete,
EXii,'liiii:il =l=
f=
f
=l=l
f=m=
f-,1''!.=,,1'5 =m=
nanata l: tttt : ttttl =J: =l=l
f,=s=
f,=s=
:l=l
:;:
=l=l
=m=
:E:
:l=l
=l=l
]|_('fFff,,n|,a':,ii"#,strdpungdtoare(Bugiu|egti,va|eaDirjovului,ci,p?[!'i:FJi'=i:,il
I
rdzuitoare,
f",iL-fZOI Turnu strdpungdtoare (Bugiulegti, valea Dirjovului, Ciuperceni,
f,= =s=
=s=
il=l
=l=l
=l= =l=l
i'l'ffi|;lil|.il.,,|i,i",rraagure|e,prundiguii|eriuri|orDimbrovnic,o'*;L='l'5l'5
miii.Chr. g. Mdgurele,
.'ir#||l|l||iv||tl|s.a.,depresiuneaSibiu|ui;inMo|dovape9terade|aDuruitoareaF=,irrE..irril
prundigurile riurilor Dimbrovnic,
a., depresiunea Sibiului; in Moldova pegtera de la Duruitoarea
I
Dirjov l=*=
l=
=l=l
=l=
=*=
=*=
:l=r
Paleoliticul il=t=
il= =l=I
=t=
=t=
]|!#{Pa|.eoliti-cul|Veche,ohvatin!i,Brinzeni,Bobu|egtietc.);Frlri=_rrli|
1 mil. -'10/8 mii
Veche, Ohvatinli, Brinzeni, Bobulegti etc.);
I :I=l
:I= :T=T
f= =T=T
ii|#'';1cn1:,u','Mij|ociu1-virfuridesu|i!d(agchiideformdtriunghiu|ard),cu!ite(|ame",L-'l''!-,1,'fl
i.Chr. Mijlociu - virfuri de sulild (agchii de formi triunghiulard), cufite (lame cu f =t=
=t=
=t=
:l=l
laturi paralele), rdzuitoare de piatrd (Baia de Fier, Ripiceni-lzvor,
i,l|#balaios-vechi:.12o.35||aturipara|e|e)'rdzuitoaredepiatr5(BaiadeFier,Ripiceni-|zvor,|=tttl=ttn|
(palaios - vechi; 120 - 35 =l=l
=l=
ff==I= =l=l
/ifhos - piatrd)
.

miii.Chr. pegtera Cioarei (Boroseni,

]|l,U'.fithos-oiatrd)miii.Chr.|Pe9teraCioarei(Boroseni,jud.Gorj),pe9teraBorduMare(ohabaE-I|l,=|]."a jud. Gorj), pegtera Bordu Mare (Ohaba :=l= =I=
:l=l
=l=l
i'i'l H
.',fr||etc.),Trinca,Rogojeni,Nas1avcea,Buzdugenietc;FJieilt Ponor, jud. Hunedoara), pegtera Curatd (Nandru, jud. Hunedoara) l=I=
l=
| =l=l
=I=
=I:
=I=
iill

i:i': | Superior
35 - 10/8 |#ffi
etc.),Trinca, Rogojeni, Naslavcea, Buzdugeni etc;
- virfuri de sulild, daltife, lame de diferite forme din silex 9i cua(,
;iif::,:"#,i:;l;l8J:ffi,';J"ii::aiffi"iui"J;:,:l*F,ii,E+1i,4
harpoane de pescuit (Ceahldu fiud. Neam!), pegtera Cioclovina
l= =l=l
=l=
l=fr=
l=fr
=;=l
l=l=
l=l:
l=
il=l
: =l=l
=fr-:
=fr-:
:;=l
: =l=l
=;=-:r=
=r=
=

(Bogorod, jud. Hunedoara), lzvorulAlb (jud. Neam!), terasele riurilor

'||#miii.Chr.|(Bosoroo,jud.Hunedoara),|zvoru|A|b[ud.Neam!),terase|eriuritor|-=.itt_t=.i|iiE|
miii.Chr. :=tl=
=l=l:l=l
=l=l
ll!l-- F ll I Bic, Nistru, Prut, Buzdu, Tisa Tisa etc.). in Republica Moldova statiunistatiuni F tlt tlt{ il= il=t=
il=t: =t=
=t=
:,1|| H I au fost studiate lingd s. Climdufi, etc. l= llll== llll+ :=I= =I=l:I=l
=I=l
ll1.-
Climduli, Corpaci pe Prut, Costegti etc.
Fllll=llll{ =l= fr=t=
fr=t=
fr= =t=
=l=l:l=I
i1|HDezvoltarea|-De|ahominizi(fiin,tecu,,aspectdeom,,-austratopitheci|cca4-3mi|.i.Chr./t=,il|L=,l||5
Dezvoltarea - De la hominizi (fiin,te cu "aspect de om" - australopitheci lcca 4-3 mil. i.Chr./ f;==l=I
=s=
=s=
=s=
fizicd ,... neanderthalieni) la Homo Sapiens ("omul inteligent") /cca 200 000 i.Chr./ =l=l
=l= :l=l
=l=l
'ir#fizicd|,.'.neanderthalieni)|aHomoSaplens(''omu|inte|igent'')/cca200000i.Chr./E'i||E''i|El
lllf actual. E tttt = tttt l= ;=l=
;=l:
E ll 9i la Homo Saplens Sapiens lcca 4O 40 000 i.Chr./, nedeosebit de omul actual.
=- : =l=
=I=l
=I= :I=T
',,F^_'.-'--^;.^^_'__''..'l_=.il||=..i|||=
Economia | - Omul este profitor al naturii, el se folosegte numai de cele oferite de ea prin
rrr#Economia|-omu|esteprofitora|naturii,e|sefo|ose9tenumaideceleoferitedeeaprin5ri.5ri'5
ttl cIe insugire
tnsu9tre I vindtoare, cules, pescuit; preia focul din natur5, singur. l= tttt tttt= =l=
s=T=
s=T=
s=
=I=l
=]:
:l=l
: E de naturS, iar apoi invala sa-l producd singur.
invatd sd-l
= t=s:
t=s=
t= =s=
l';,EApari|ia|-indecursu|uneiperioadeinde|ungbteininterioru|cete|or(hoarde|or)oeoa,n-eniFJi;'='r,i;a
Aparilia - in decursul unei perioade indelungbte in interiorul cetelor (hoardelor) de oameni =I=l
=I= :I=l
llll relaliilor | (asemeni anumitor specii de animale), a apdrut ideea legdturilor de rudenie. Rela{iile
E 1l relaliilor Relaliile E 1tt = tttt=t $= $=a=
$=a: =a=
:ttEsocia,e|sexua|eintreoamenideace|a9is?ngeaufostintezise.Co|ectivu|umanaevo|uat|=i|ii=.i|il{
socrale sexuale intre oameni de acelagi s?nge au fost intezise. Colectivul uman a evoluat =!l=:!t=l
=!l=!
gentitico-tribali.
| spre orinduirea gentilico-tribald. s=ls=
s=ls:
#= =ls=
llt- FJ'1,--J'1,,-J =I= =I=l
ll=tr:
ll=tr=
ll= =I=l
=[=
tttfficinta-unco|ectivdeoameniinrudi[i,descenden!ide|aunstrdmo9,careduceauunmodoeptltt=ti{
Ginta - un colectiv de oameni inrudi{i, descendenli de la un strdmog, care duceau un mod de
-=l=l
via!5 in comun. Cu timpul ginlile se uneau in colective mai mari - triburi. =l=l
=l=
lflf=l:
ii|ffivia!dincomun.Cutimpu|gin1i|eseuneauinco|ectivemaimari-triburi.L=,'l''!T''l'5 lf= =l=
=l=l
=l=
Ginta a==l=I
It=I=
It=I:
Cdsdtoria
| - Un grup de birbafi erau solii unui grup de femei. Copilul in
,,1'ECds5toria|-Ungrupdeb5rba!ierauso!iiunuigrupdefemei.Copi|u|in|9q."|=tttt=tttt4 =I=
ll'ffi;*#|"""ocazigirecuno9teacuexactitatedoarmama'|matririni3raFJ'l'-J'l't
DC QTUDE I acest caz isi recunostea cu exactitate doar mama. matriliniard =l=l
=l=
= =l=l
ltl- l(malerna)
(maternd) plttt=tttt={ ii=I: ii=I=
=r=
:tr# l=!!il=l![d ll= =ilI=l
=
=ilI=
=ilI=l
lllf - Necesitatea supravieluirii in colectiv gi.,trans.miterii
Nec,esitetea,supravie{uirii 9i transmiterii
I credinlelor Aparitia Flttt=tttt=ll ll{=
Apari!ia =ilil=
::ilil:
llll=
llll=
lilt:
fl Aparilia vorbirii | cunogtintelor
nparigiavorbirii
credi'.'ror.,' l=tttt=tltt=l rJ:
: illl:

i,l,f-- n articulate si I cunogtin[elorgideprinderiloracumulategenerafiilormaitinere.

articulate gi 9i deprinderilor acumulate generaliilor mai tinere.
primere Tncercdri din
I i"
in taJ['
=ltil=l
rJ=llll=
=
ilfi:
=ilfi=
rJ

iitl H a ratiunii
raliunii - oameniror de a rdmunfenomenere
lSmuri fenomenele din forlele
| lumea inconjurdtoare in condi{iile nivelului scdzut al I supra- FJ'|,-J'lEl =ilil=l
Primele incercdri ale
are oamenilor llll =
=llll=
=
|l|_illlumeainconjurdtoareincondi{ii|enive|u|uiscdzuta||Supra-Emt=lti=t| =
=llllllll=
llll:
iltt==|
r,l

.||#lcunoa9terii9ipracticii.|natura|e.|=1111=;1;1=|
cunoagterii 9i practicii. naturale. = lllt=
=lllt=
=:llll:
't't=llll
llll Fll Etttt=tttl=tl =llll=l llll:= =

Paleoliticul (mijl.,sup.) =
=
- In urma rdcirii considerabile a climei colectivele umane au fost puse :it
:il: == llll:
il:ilil:
Perioad a g I aci ali u n i lor in condilii foarte grele. Oamenii au fost nevoiti si se acomodeze la
''lrePa|eo|iticu|(mij|.,sup.)=|-inurmardciriiconsiderabileac|imeico|ective|eumaneaufostp,""F,,|l|j-=,,l|Li|
i'irffiPerioadagtacia1iuniior|inconditiifoartegre|e.oameniiaufostnevoi!isdseacomodez"uFJ'irr]r]''irrirJ =_'';,,--
L-,_";,;
L-,
..t:=llll=l
noile realitdli, sd perfeclioneze uneltele de muncd pentru a supravie[u
l\['%N|noi|erea|itd!i'sdperfec!ionezeune|te|edemuncdpentruasuoravie/=||l-Ji[''=J| : illl= l
=rrri'5
=rrri'=
|,r:llil=
|,r:llil: =
= rilrEillIETllIEIIIiE ilil = ilil = rr I ir:llll=
ir:llll:
ril ilil ilil iltl=tlt :ilil--
= = | =tttt= =llll=l
Ilrrr="irG
It=ilil:
|
--.,i
=
-- l
illl=
=lit:ii:ii:itl
-T(=,lll]-=Z-=!!l=-ll
= llll = llll:r(G
=llll:ll1
:+i'aHi'f
=,,

K ,
- SfTrgitul perioadei
@ | ;"ffi#:T:'1,:?:'""3hffffi
glaciare - condilii favorabile pentru dezvoltarea
acceleratd a colectivelor umane. Acoperirea
dus perfecliondri
la
pdmintului J";Y,:'ET:,T'\
flord
cu o
mai
bogatd a
in metodele vinatului gi la cregterea ponderii culesului
-='l||L='l||]|dus|aperfec!ion5riinmetode|evinatu|uigi|acregtereaponderiicu|esu|ui|.itft'ir
l'ffi i;

=J'l,,=,l,,1Mezoliticu||slahraneivegeta|eina|imenta!ie.||1+ill|
Mezoliticul 9i a hranei vegetale in alimentatie.
-
teoi*t"oliti"t |
=,r,i'=:u,l'l (Epipaleolitic)
Uneltele de muncd
rice), toporul de piatrq
ricii),
noi: arcul cu sdgeli, microlite (agchii de formi
piatrd legat cu fibre vggetale
geomet-
forma geomet- l,tttL-_F.ll
='itE'iiil 000/8 000
iOObOlA
10 -
OOO - |
scobitd din trunchiul unui copac.
vegetale de o coadd de lemn, barcabarca ||1,,1 U'1,

=||||=||||l7000/6500|Scobitadintrunchiu|unuicopac.|ri'ffi'i'
7 000/6 500
i.Chr.
- Tehnica confectiondrii uneltelor de muncd - aceeagi, a glefuirii pietrei.
='l||]-='l|l]Ji'Chr.|-Tehnicaconfec!iondriiune|te|ordemuncd-aceea9i,a9|efuiriipietrei.|itffi'ir
1'l,='l,"1(mezos-mii|ociu:|Totodatemezo|iticu|esteconsideratperioadadetranzitiespreepocapietrei|liptttl
(mezos - mijlociu; Totodatd mezoliticul este considerat perioada de tranzi{ie spre epoca pietrei
i,li'=:fffi'3 /rthos piitrat
fithos - piatrd)
glefuite
$efuite 9i perforate. Principalele descoperiri lingd satele Dubova, Cremenea,
'"' |I CuconegtiiVechi,Zaimetc. Cremenea. lllll F ll
:rl':lllrt Cuconegtii Vechi, Zaim etc. ll],,-f.
- S-a domesticit primul animal - ciinele.
=rrrr=_rrri.3|-S-"domesticitprimu|anima|-ciine|e.|'i''ffi'1'
- Aparilia primelor locuinle construite de om.
:lli,=ll,q,;\
=l||]_=l|I]]|.Apari!iaprime|or|ocuin!econstruitedeom.|'irrHirr liUri'
| - Aparilia primelor
orimelor comunitili spatiut lllll
comunitdti de agricultori si crescdtori de vite in spaliul Fttt
=,1"!=",11\y
]'i|lE',i|.ilNeotiticu||rom6nescodatdcuinceputu|cu|tivdriiprimitiveapdmintu|uicusapii|iga||l,'nll.
Neoliticul romdnesc odatd cu inceputul cultivdrii primitive a pdmintului cu sdpdliga
primitivd din corn de animal gi cu domesticirea animalelor cunoscute pind in
=ilil=il|iH7000/6500-|lrimitivddincorndeanima|9icudomesticireaanima|e|orcunoscutepindinl'i,ffi,1,l
7000/6500 -
4500/4000 | prezent.
4500/4000 Prezent. 1i'H'iri
111,"=Jlll,"1
=.llllF-lllij i.Chr. - Introducerea
i.Chr. I --Apariliaprimel.ormestesuguri-olSritul,torsul,!esutul... perforarea. l
lntroducerea tehnicii noi de prelucrare a pietrei: glefuirea gi perforarea.
ltt lttti;
_nou; | Aparitia primelor mestesuguri - olSritul, torsul, tesutul... prelucrarea ceramicii l,llll
Prelucrareaceramicii
irri'=Trril (neo -nou; a insemnat
lnsemnat un important progres, deoarece permitea atit fierberea hranei gi
F.lll
-piatrd) I
lrthos _oiatrat
/rthos 9i [j,,] lllj,;
:ili=|||if|Rre9dtireaeimaica|itativdcit9ip5strareauneirezervedeproduseuntimp|'1''ffi'l'l
='itl="itii] pregdtirea ei mai calitativd cit 9i pdstrarea unei rezerve de produse un timp
I mai
=llll=lllll maiindelungat.
indelungat. I'irr#'l,i
:llll=lllli"Revolu,tia - Proces de importanld majord l,i't F"'
din istoria omenirii - a insemnat o cotiturd in dezvoltare,
:l|||=||||lneoliticd,,|otrecere|auna|tmoddevia!a,-de|aeconomiadeconsumareace|oroferitede|ri'#'i.i
neoliticd" o trecere la un alt mod de viala, - de la economia de consumare a celor oferite de
=.i|_Ei|ii1,.Revolu!ia|-Procesdeimportan!dmajorddinistoriaomenirii-ain.semnatocotiturdindezvo|tare,l'l''#|J,;
| necesare.
naturd la economia de producere a bunurilor rnateriale necesare.
i,,1,,!=U,l'! |l-
I
I l;i,{ f:;i'l
Urmdri - in urma ridicdrii productivitSli muncii oamenii deveneau tot mai putin
=..l|||=..|lUl_Urm5ri|-inurmaridicdriiproductivitatiimunciioameniideveneautotmaiputin|'il#.irrl
:llll= llll= demografice
demografice '
= tttt: rr l dependenli
---- I
depenoenli de forlele
fortele naturii. Posibilitatea acumuldrii pastrdrii rezervelor
r."r"r"lb;"
9i
de produse de hrand a ?nlesnit o cregtere considerabild a numirului
ltil [f
ll1r=:lif,3:,3H#sedehrandain|esnitocregtereconsiderabi|5anumdru|ui|ii,HiH
populatiei.
Lucrul - Cultivarea plantelor 9i practicarea megtegugurilor impreuni cu
1|l,"=J|l,,f+"+|-Cu|tivareap|ante|or9ipracticareamegte9uguri|orimpreundcu|Ginta|tlffiri,l
Ginta
femeii bdrbatul, participarea la domesticirea gi cregterea animalelor impreund matriarhald
; I cu bdtriniigicopiii.
!i:5i:HT*|ffHiili3[:ffi,i"","domesticirea9icregtereaanima|e|orimpreund|,."'|,iii"ta'|'i',Fl'I (mater - mamd;
Rol egal, posibil 9i prevalent, fald de cel al bdrbatutuiin intrelinerea
u,l''5,,l''!t'][irega|,posibi|9iprevalent,fa!ddece|a|bdrbatu|uiinintre!inerea|,:3!",-mamd;[i''Eli'd
j'iE''il|ilfami|iei'Numdrareageneratiiloreraefectuatdtotpeinie#ilffi.*|arhe-putere)|,l,'ft''li
familiei. Numdrarea generaliilor era efectuatd tot pe linie feminind.
arhe - putere)
Illl=llll=l lti'-il'l
Aparilia .1 - h^_..^.^_^_:_^,^r:
Dezvoltarea izolatd a diferitor comunitdli umane a condi{ionat deosebirea dintre
=||||=|||||Aparitia1.Dezvo|tareaizo|atdadiferitorcomunitd!iumaneacondi{ionatdeosebireadintre|'itt4Irr|
prime:lor I ele dupd tipurile de unelte, formele vaselor gi ornamentarea lor.
]||,"=-]|,,itprime,tor]e|edupa^tipuri|e'de.une|te,forme|evase|or9iornamentarea|or.ftiUri]
=,,l||]-=,||!cufturi]1-GuraBaciu|ui-Circea(Transi|vania)|lllffiltt|
culturi I ; - Gura Baciului-Circea (Transilvania)
arheologice || I| -- Starcevo - Crig (Bulgaria, parlial Ungaria, Iugoslavia, Romdnia, R. Moldova)
-J'i|l-J'i||ilarheolosice||.Starcevo-Crig(Bulgaria,pa(ia|Ungaria,|ugos|avia,Rom6nia,R.Mo|dova)||l',ffill.l
- Bugo-Nistreand (nordul R. Moldova gi Ucraina pind la Bug).
l,i'=,i,,l-|t-Bugo-Nistreand(nordu|R.Mo|dovagiUcrainapina|aBug).l'i,ff'l|
.Culturile ultimei Boian
irri'=irri'l'Cu|turi|eu|timei|Boian(Transi|vaniadesud-est)[l||ffi'lt[
(Transilvania de sud-est)
oerioade a Turdag ' (Transilvania gi nordul Olteniei)
=tttt=ittl|perioadea|Turda9(Transi|vania9inordu|o|teniei)ll''#,l''l
llll=lllll neoliticului
neoliticului I HamangiaHamangia (Dobrogea) (Dobrogea) lti'-ril
=u'|''!=ui|''5|Culturaceramiciiband-|iniare(De|aRinpindinzonaNistru|uimij|ociu)'|t,,#,i'4
Cultura ceramicii band-liniafe (De la Rin pind in zona Nistrului mijlociu)
ocupaliitedebazd
ilil=ilil=tr- li',$'iril
Ocupaliile de bazd
=llll=-lllll lil r-"'l
Agricuttura - ^
Prelucararea solului se efectua cu ajutorul sdpdligilor din corn de cerb inzestrate
=}il=..iliil|Agricuttura-Pre|ucarareaso|uluiseefectuacuajutoru|sdpdligi|ordincorndecerbinzestratell''+|lJ
![=!lll{ | cu virfuri de piatrd,
piatrS, la colectarea cerealelor erau folosite cufite
culite din silex (seceri) li'L
sitex (seceri) FliI
=rJlL-#U I confeclionate
confecfionate dintr-un os arcuit de-a lungul cdruia se tdia un jgheab in care se * l.i{ E iffl
]''Jlu=|,t I fixau microlitele (mici
fixau (micifragmente
fragmente de silex de formd trapezoidalS
trapezoidatd 9i triunghiulari). ll-illl{
gitriunghiutare).
- Oamenii neoliticului cunogteau citeva specii de griu, orz, mei, mazdre.
Trril=-nri1I-oameniineo|iticu|uicunogteaucitevaspeciidegriu,orz,mei,-az{re..||||_||!
- Grdunlele erau micinate cu pietre de formd glefuite
ovalS bine - rignile.
ii-!_nqlGrdun!e|eeraumdcinatecupietredeform5ova|5bine9|efuite-ri9ni!e.|ii',ft1l|
- Se.intensificd
I Cregferea
=llll=llllICregterea
Se intensificd cregterea vitelor mari comute, porcinelor, ovinelor in condifii
conditii I'i"-'1,,1
vitelor casnice, dar cu toate acestea vindtoarea se mai menline ca una din principalele
!|!=[H|viietorcasnice,darcutoateacesteavindtoareasemaimentinecaunadinprincipa|er'"|ri'Hri'l
=''|.L='l,U|ocupa!iifurnizoaredehrand.|ttl$ttt|
ocupalii furnizoare de hrand.

Otdritul - Ceramicd confec[ioinati cu mina, dintr-o pastd de lut prost lucratd in amestec
+:i',I+:i'4|o,,,uu,-Ceramicdconfec!ioinaticumina,dintr-opastdde|utprostlucratdinamestec|l,,Hi'il
]'l,'-J'l',il|curesturivegeta|e9inisip.|ll+|||||
cu resturi vegetale gi nisip.
=nri'=:nri''l|-Vase|eeraubogatornamentatecuajutoru|inciziei,iarincu|turaStarcevo-Cri9|'l||H,l||
- vasele erau bogat ornamentate cu ajutorul inciziei, iarin cultura starcevo-crig

- ---lf
gi pictate
inainte de ardere.
i,l|5,l|U|sipictateinaintedeardere.l'ill#,l,,|
wnatur
l'I,,-J'l',t I Vnatul - cunoagte
cunoaete o noud etapd de dezvoltare: pe lingd tinsd deja tradilionalele
tradilionatete harpoane
harpoan" l'i;;t il
jlll,,=Jll.l I Culesul
Culesut arheologii au depistat urme de plasd pe fragmente de lut ars cit gi9i pietre perfo-
perro- l1]'L-- Frfl'l
Pescuitul rate la mijloc ce serveau drept greut6li
i,,ll$",lll$ Pescuitul greutdli la aceste plase. wnatul
Wnatul gi continua / lll[
9i culesul continud .r\ E ill
i'I,,E'l,nA sd rdmind importante surse de dobindire a hranei imbrdcdmintei. ./11,,\--{5
hrqnei 9i imbrdcdmintei. > lllll
l,]''=_].,].=|||l':|||]l|l=|||]=|||l'=fi|=Ill=il[=l||1=l|l||
 I:l
-rrri,=]rri.!:nri,=:rr|i5|||i'5|i,5ri'5ri'!:rrri'=:lrli'=:nri.5rrri,!:rrri5ri'=:rrri,=:rr t
I=l
I
llll=llll= l=I
=lilt=/-]lll=llll I
lli,'G|-Ru"audimensiunire|ativmari(pind|a2ha)cucitevazecidecase€\g'r:
- Aveau dimensiuni relativ mari (pind la 2 ha) cu citeva zeci de case l=l
lllll \) E ll (bordee | construc[ii auxi-
mai rar locuinle de suprafa!5) gi construcfii
9i semibordee, 9i auxi- 5a< F llll= ll =l
liare, fapt care demonstreazd trecerea la un mod de viatd stabil sedentar. l=l
=ttE^---|-!,-||iare,faptcaredemonstreazdtrecerea|aunmoddevia!5stabi|sedentar.L='|l|]_=
Agezdrile
- Casele erau dotate cu vetre libere 9i apa(ineau unei familii mari ori unei comunitBfi.
!|ltrA9ezarile|-caseteeraudotatecuvetre|ibere9iapa(ineauuneifami|iimarioriuneicomunit4'FJ|l'E|
- Atit in locuinle cit 9i lingd ele se gisesc numeroase gropi menajere - gropi sdpate
=lI
ttiffi|-Atitin|ocuin!ecit9i|ing5e|esegisescnumeroaSegropimenajere-gropisdpateFut=u T=I
special pentru pistrarea produselor alimentare o perioadd mai indelungatd.
=||+|specia|pentrup5strareaproduse|ora|imentareoperioaddmaiinde|ungatd.|=|I|t=
lllll Fll Fllll=ll I
:..Lrl l=l
="-
n,,-.
I D.) Eneoliticul 1- - Perioadd de trecere de la epoca de piatrd la epoca metalelor,
'=il"=
=I
!!||H(D.)Eneoliticu|J_-Perioadddetrecerede|aepocadepiatrd|aepocameta|e|or,FJ"a
V_ l=l
llll-il rChatcotitic)
(chalcolitic)
--"-'- materiald suferd puternice schimbdri calitative.
|I cuffiura
=|||H\-/-|cu[uramateria|dsuferdputerniceschimbdrica|itative.l=||||= Fllll=ll =I
4500i4000 - I - Continud .,+ir;-a,^^
l- ,,^^,.^,^- i:^ ^i^r-x confeclionate
^^^.,^..x utilizarea uneltelor din piatra ^in ra}.niaa
^^^{^^+;^^^+^ prin ^i^^ri, "
tehnica cioplirii, l=l
=||#+sooi+ooo-F-Continuduti|izareaune|te|ordinpiatrdconfec!ionateprintehnicaciop|irii'L=..l|l|= =l
2000/1g00 | glefuirii, retugdrii, perfordrii, caracterizate prin diversitatea formelor 9i r:
!|l,U2000/19o0|s|efuirii,retu9drii,perfordrii,caracterizateprindiversitateaforme|or9iFJ|l,"=J =l
i"l'l fi (aenus- i.chr. I -ridicarea.
i.Chr. ridicarea calitdlii prelucrdrii;
calitalii prelucrdrii; "'r: =l
;ilf H (aenus _ de aramd: F ln
In acelagi timp cregte considerabil numdrul obiectelor din aramd 0" E'I,-J
arami (in =l
lithos _ oiatrd) |
perioada neoliticului pe teritoriul R. Moldova au fostdescoperite Tntimpldtor"
irriH.--'l,'irt"]-oil;;)-'|perioadaneo|iticu|uipeteritoriu|R.MoldovaaufostdescoperiteTntimpntor'prlri'={r =l
I doar citeva mdrgele intr-o groapd menajerd la o agezare a culturii Bugo-
=||#|doarcitevamdrge|eintr-ogroapdmenajerd|aoa9ezareacu|turiiBugo-1=1111= =lI
lllll
_,,+ { I|l- Nistrene linsd
F Soroca)
lingd Soroca) F_Jll,=
t:!:il: l=l
;,;il H - 143r""
Marea majoritate indeosebilala prima perioadd, confecfionate
a obiectelor, indeosebi confecfionate 5r,1"!:o T
]'i'_dincupru(aramd),erauobiectedecu|t,faptcedenotds|abardspindirea|-='ilrrj
din cupru (aramd), erau obiecte de cult, fapt ce denoti slaba rdspindire a l=l
irriHprocedee|or9imetode|ordecdp5tareameta|u|ui.Frrri=lr
procedeelor 9i metodelor de cdpdtare a metalului.
. l= llll
lll-- Agezdrile - mult mai mari fafd de perioada precedentd, ajungind la o suprafati de -i_: ,^ ^ _..__^r-r: r-
pind la 10 ha , - =
rrri.ffiAgezdrile1-mu|tmaimarifa!ddeperioadaprecedentd,ajungind|aosuprafa[idepin5|a10haErrrilrr
=
giavind pind la 100 de locuinle.
=l
l=l
=itfr|9iavindpind|a100de|ocuin!e.|=tttt=
lllll---
t'l
-p Locuinlele | - Semibordee ,*ih^-r^^^;^^^^j^-,,^-ara+xran{aarianaranih+,,,h .raraanr.a.
Errrr:ll
=l
=
llf gi case de suprafa[d
suprafa{d confeclionate dintr-un carcas de lemn uns cu tut, lut, F='i1i= l=l
rrri'H|apoi|ucratecuotehnicdspecia|5deardere9iacoperitecupaie9icrengi.Ftttt=tl
apoi lucrate cu o tehnicd specialS de ardere 9i acoperite cu paie gi crengi. =l
l=l
- in unele agezdri se cunosc Ai case cu etaje.
=tt#|-lnune|ea9ez5riSecunoScaicasecuetaje.|=llI|=
llll F ll | - in cadrul agezdrilor poate fi urmdritd urmdritd o regularitate in amplasarea locuinlelor care care f;-J!lf,,f-j! =l
in
l=l
i,l|re||aaceastdetapdformeazdstrdziadevdrateceSeuneSccaspi!e|euneiro!iinmij|ocu|LT''1',!=u
rrrrr la aceastd etapd formeazd stri.zi adevdrate ce se unesc ca spilele unei roli mijlocul
- I saturui pieligoard.
satuluirrvrlrrrrru:"'"n:"'1.''
nl Agricultura l='iu J
formind o pieligoard.
i,,ill - - Diversificarea formelor timpurii ale agriculturii 9i specializarea in cadrul cregterii
.. Errri =-rr =l
l'j,FilAgricultura;-Diversificareaforme|ortimpuriia|eagricu|turii9ispecia|izareaincadru|cregteriiFf'.irr:rJ'
;,iH lvrtelor.
vitelor. L:u,,=:n fl=l
li|#|-Raspindirea|argdasdpd|igiide|emncubrdzdardepiatrd.r='i||_E
- Raspindirea largd a sdpdligii de lemn cu brdzdar de piatrd.
fffil Ffl ciocane). F-lf 5
utiliziirii aramei pentru confeclionarea uneltelor (seceri, topoare, ciocane).
| - inceputul utilizdrii fi
lll H I - Odatd
OOata cu dezvoltarea agriculturii apar grupdri de oameni ce se ocupd doar cu cu L=,lllj=,
!f-
=

:lll E
cregterea
lcregrerea animareror.
animalelor. F-1,,1,,=
l= = tttt
llltf lll pretucrarea
Prelucrarea | - Inilial piesele de aramd sunt importate din zona Balcanilor, iarincepind
iar incepind cu cultura
cultura F_!ll,=
i.ltffimetaleIor|vinceameta|u|estepre|ucratpe|oc.t=,l'']-='
metalelor Vincea metalul este prelucrat pe loc. il=l
I||.H|-eenngaaramdmeta|urgi9tiieneo|iticimaicuno9teau9iauru|ma|eabi|.E'll'-]'
:lll E . - ._....v_
Pe l?nga aramd metalurgigtii eneolitici mai cunogteau gi aurul maleabil.
l=ilil=
||||#||ota,itut1-atingeinflorireamaximd,setrece|aceramicabogatornamentatdprinap|icareapicturiip||||,=||
Oldritul - atinge inflorirea maximd, se trece la ceramica bogat ornamentati prin aplicarea picturii =l=l
;,l|H|inaintedeardere,de|aosingur5culoare|apo|icromieintaza|irzie.F",||5"
inainte de ardere, de la o singurd culoare la policromie infazatrrzie. 4=
!11 E-l | - Materialul ceramic
ceramic in aceastd perioadd este caracterizat printr-o multitudine de forme
forme FJ'i,,fJ
gi dimensiuni - de la mici vdscioare, de ciliva centimetri, utilizate in timpul libaliilor, la
i|,'|re|sidimensiuni-de|amicivdscioare,deci!ivacentimetri,uti|izateintimpulliba[ii|or,hE:nri!:n
pifosele de peste un metru destinate pdstrdrii cerealelor. =l=l
=ttr|pifoseledepesteunmetrudestinatepdstrdriicerea|e|or.l=tttt=
il||#|||-Vaseleerauconfec!ionateinate|ierespecia|edintr-opastdde|utbine|ucratd,uneorip||||,=||
- Vasele erau confeclionate in ateliere speciale dintr-o pastd de lut bine lucratd, uneori =l-l
in amestec cu nisip mdrunlit. Megterii eneoliticului pregdteau atit ceramicd fin5, de lux
;l|#|inamesteccunisipmdrun!it'Me9teriieneo|iticu|uipreg5teauatitceramic5find,detuxf_",||!-='
cit gi vase mai grosiere, avind in pasti 9i nlici fragmente de gamotd (bucdlele de lut ars)
J'lH|tsivasemaigrosiere,avindinpast59irqicifragmentede9amotd(bucd!e|ede|utars)E'iE. =l=
iEt=
iiu mdrunlitd.
lm.srunlitd. ,...prf=r =la
Ef=
- Nivelul maxim de dezvoltahe a motivelor ornamentaliste este atins in faza B a culturii
=iffi|-Nive|u|maximdedezvo|tareamotive|orornamenta|iSteesteatinsin|azaBacu|turii|=tttt=
||ll#|||Cucuteni,vase]esTntlustruitegipictateinaintedearderecua|b,rogu,brun,negru,pl||l.=[
Cucuteni, vasele sTnt lustruite gi pictate inainte de ardere cu alb, rogu, brun, negru, a-
EG
megterii incercind nu numai sd accentueze formele ci gi sd introducd motivele magico-
lllll El I sdu.
=JH]megteriiincercindnunumaisdaccentuezeforme|ecigisdintroducdmotive|emagico-F".||Ij-=.
religioase, cre?nd pe vase
vase intreg panteonul sdu. FJ'|,,E
-Gt
EGI
=lH l:llll=-
illll Tezaurul oe de 852 obiecte; 1 - Acumularea de cdtre anumite colective de oameni a unei unei FJ'|"= E3
=tF -fl obiecte de 444 din ele con-
obiecte;
=iliHobiectede444dine|econ-|boga1iire|ativmaimari-procescareastat|abazadiferen!ieriiFrrri=l
boga[ii relativ mai mad - proces care a stat labaza diferenfierii
p din tirziu. -
Ed
ll lingd satul
satul feclionate
fectionate din I sociale de mai tiziu.
sociale l= Ittt=
=
ll!- Cdrbuna
Cdrbuna aramd:
ara,me: toporage
toporage | schimbului.
- Apari{ia unui plusprodus care
care aafavoizataparilia
favorizat apari[ia gidezvoltarea
gi dezvoltarea
f;
llll,"= I -
t=G
din aramd 9i9i schimbului.
I - Legdturile cu reprezentanliialtor culturi'(civiliza!ii) - din Balcani L:u,i'!:, -l
=l=
j.lH;;;;;:;iecte]-Li;i;;i|"""reprezentantiialtorcu|turi(civi|iza!ii)-dinBa|caniFJ'l'-J
marmur6, obiecte t=E
- obiecte de marmurd gi aram5, scoici de mare; din Orient -
liHdecu|t,statuetel-obiectedemarmurdgiaramd,scoicidemare;dinOrient-Ftttt=l
de cult. statuete =Gl
l=G
H etc. Argumente:
Argumente: I ceramicd, obiecte de cremene gi 9i nefrit etc.
etc. l= llll =_
=1|
r-il F""=l =I=
=l t{ l= lill = :=l=
Cre$terea rolului bdrbatului
procesul de producere I
Inprocesuloeprooucere
in
| - inceputul trecerii la ginta patriarhald (pater - tat6; arhe - putere).
nrcresterearotuluinat|-inceputu|trecerii|agintapatriarhatd(pater-tatd;arhe.putere).F_rrri=l
I
=l=
l=l=
l=llll =
=-
,rl Fil Ellll =l =l=l
fl -^- H Culturile I Cucuteni-Ariusd-Trioolie
Cucuteni-Ariusd-Tripolie (Moldova, Transilvania de sud-est), Boian, Gumelnila
Gumelnita / = tttt= l=l=
eneoliticului | (Muntenia), Petregti(Transilvania), Vddastra, Q5lcula (OltenQ). =l=i
t=l=
|'ffi}1teneolificuJUi|(Muntenia),Petre9ti(Transi|vania),Vddastra,Q5|cula(o|tenQ).,l=||||=|
il=r=fl-=Tn=il= ||il= ilfi = |r ,l"!=u#'!i =l=
l=I=
=l=||l=$||=||||=l|l|=||||=l|||=|l||=l|l|=l|||=|l||=||||=||l|=|l||=l|||=||||=||||=l|||=|||l=||l|=l|||=|||l=||||=|lll=l|=
l=l= ull = ltu= tttt = lttt = =l-
ri5ri5ri=]rri,5rrri.=:nii5ri'=:nri,5ri,!:nri'=:rrli5i'=:nri=:rrri'=]lri,=:rrri5ri=:rrri,=:li=-i5i=]

i;al;=f&
f!t:
ilil: tllf
Iit:
: tlll-
ilr

|||=|l||1)iAb6.,11a;|-Cu|tdominantinvia!aspiritua|6dinneo|iticaieneo|itic,strinslj''H.l''i
Cultul - Cult dominant in viala spirituald din neolitic ai eneolitic, strins
tegat de reproducerea anuald a plantelor 9i animalelor, precum 9i de de
\r'ffir;
\t:l: illl :'r \rl: rrtl

,,111_=",11U fecunditdlii
fecunditd.tii I legat
umane. ltirl - Fili'i
"1,,--l'1,,il 9i fertilitdlii I continuitatea colectivelor umane. lnl F llll

- Divinitatea principald a Pdmintului - simbol al rodniciei. Era reprezentatd sub

{=i;ilMareaI;?y:li':if:j:.::'?.:,:#i:yi:I,:jPj:i.r.1}:|1.=::;"j;*"ntatdsublii''Eii'l
Marea
Zei!d-Mamd form6 de statuete de lut feminine (sau vase modelate antropomorf)' ^
ri'aJiHzii}i.in.a|H:ff.:lx.J'"'::ffH:.''".#:ffiJ;:HffiJ:flffiF.'x?','.l#ill'?;ineneo|iticll,'#l;
- in neolitic (perioada matriarhatului) domind exclusiv figurile feminine. In eneolitic
lor li se adiug6 9i figuri masculine ("cuplul divin"), fapt care reflectd inceputul
rri'!rrri3|tor|iseadiugd9ifigurimascu|ine(,'cup|u|divin''),faptcarereflectdinceputu|||l.,ffi|l';
i||||=||||||trecerii|apatriarhat'|'1.'H'i'! trecerii la patriarhat.
-,'Ginditorul"- statuetd, una din cele mai mari realizdri ale plasticii neolitice descoperite
l'l,-J'l'fPrimeIe1-,,Ginditoru|,,-statuet5,unadince|emaimarirea|izdria|eplasticiineo|iticedescoperite[i''H:i'l
Primele
realizdri intr-un mormint la Cernavodd (cultura Hamangiea).
|i'e|'il::!nl:"$;ul'""T#,5i"ilTH#'$',::1'l;ff:flf?u,"o,"'entdridefiguristi|izate|ii,'#i,i
artistice - Vase modelate intr-o manierd antropomorfd cu reprezentdri de figuri stilizate
rr!,=r!,"ian'suce|(rru'usica,Ga|a!i,Dragu9eni).|'l''H'l'i
(Frumugica, Galafi, Drigugeni).
i'l''5'i'E|-Vasepictateindiferitemaniere(culturi|eeneo|itice).lriffitttl.
(culturile eneolitice).
- Vase pictate in diferite maniere
i'iril='ifl
lt=lrti l,p#,11
=
: ilil
1t=l1tq
lllll li,r#'ili
lll+llll:

r-.
ltttl
= 1

ft'E]ll
: ilil ilil

li;c+[E
:'ilil=:iill Tema2.
Tema2.
I
EPOCABRONZULUI.
roninnnEANEAMululrn.lcn-on
FORMAREA NEAMULUI TRACILOR I l,lll-,111
-----frlll
:.|||=.|||]l,^..-L.^--..|..:/.nn^,4o^^ao^^/,lfiAAi/rhr\lrrff1111l
!'i,'il'il'1(2000/1800-1200/1050i.Chr.).|ii'1_--_-_-*j'i'i
- // (in
-
de est 9i de Dobrogea,
(2 000/1800 1 200/1050 i.Chr.).

Muntenia Moldova sud),

Floregti-cernavoda
!l'-Jl'fBInzuttimpuriu-FIoregti-Cer1lau-9da//(inDobrogea,Munteniadeest9iMoldovadesud),ll''$ii1
Bronzul timpuriu
verbicioara
verbicL,ara (in oltenia), Gtina Schneckenberg - Ndienl
ttt - schneckenberg Ndieni(in 9i l'l'l
(in Muntenia gi
lrooor1noo--
irri=ffrr'H (2 000/1 900 -
Transilvani ei), inmormintdrilor cu ocru, inmormintdrilor in
:||||=||||l1'700/1650i.Chr.)regiuneacentra|5aTransi|vaniei),inmormintdilorcuocru,inmormintdritor'|,i''E.t'l
1.700/1650 i.Chr.) regiunea centrali a
-------[il
llll= lllf ,=
:Iilt=illlI
catacombe (in Moldova de est). est). gi Verbicioara
I'1,,1 E'il
- Monteoru $i Costig3 (in Moldova), Iel (in Muntenia), Girla Mare
Bronzul mijlociu
irri'=rrri3Bronzutmijtociu-.1tto113o1t.ii',^co"tsr(inMoldova),Iel(inMuntenia),GirlaMaregiverbicioaratl'lri'l
(in oltenia), cruceni gi Pecica (in Banat), sighigoara gi wietenberg (in centrul
=||||:||l||t.|7^N1Aqn-(ino|tenia),Cruceii9ieecrca(in,Banai),Sighi9oaiagiWietenberg(incentru||'l,,*''r
(1 700/1650 -
Otomani(in Crigana), Suciu de Sus (in Maramureg), cultura
1350/1300 i.Chr.) iransilvaniei),
rrri'=:nri.H.bioi',iddl.cn'.lTransi|vaniei),o.tomani(inCri9ana),SuciudeSus(inMaramure9)'cu|tura|t,#tt't
ceramicii (Moldova)
multe briie, Comarovo (Moldova).
cu l,lltl
='illl='ilfil Bronzut
Bronzul tiziu - Noua (de la
ta vest de Nistru, tot teritoriul
teritoriul Moldovei 9i giTransilvaniei pine [f"]
Transilvaniei centrale pin6
F,,11

!l!,-.al[,fl H id
(1350/1300 -
=,,llll=,l|U i135it130b ta Munlii Apuseni), Girta Mare - Carna
MunliiApuseni), carna (in Oltenia), (in Dobrogea
costogeni(in
olteniai, Coslogeni u' I'i'F
Dobrosea 9i
l11l
tZOOlttSO i.Cnr.) estulMunteniei), Sabaflnovka (in Moldova de sud)'
i'ilFj'iiltioolttsoi'cnr.;estu|Munteniei),Sabafrnovka(inMo|dovadesud).llttffil|
llll-=llllq,1 !___!_:_!a_._,^ ]l"fil
( B.) Transformiri social-economice
=",lll$,,ll! \-/
sispirituale.
si spirituale.
lfi'#fil
1- - progresui in metalurgie - aliajul format din aramd 9i cositor (sau al[i inlocuitori)
i'i||-|=''i|f,-1--Progresu|inmeta|urgie-a|iaju|formatdinaram59icositor(saua|!iin|ocuitori)|,l||#,l|
||l|=|||ll|formeazdbronzu|-meta|cesetoped|at100-9000Cpecareoputeaure|atiVu9orll''u,]|
formeazA bronzul - metal ce se toped la t 100-9000C pe care o puteau relativ ugor
|| atinse
atinge
--"r- meeteriiepocii.
megterii epocii. ... :. [i'] llil
=..lll_=.,lll! l- ., - Noite unelte de muncd - topoare, seceri, care cu roli gipiatra'
]!|l=-]]|lf,|-.,-t.toit"une|tedemunc6-topoare,seceri,carecuro!i9inoi|earme-pumna|e,sdbii,Iirrffi'i| noile arme - pumnale, sdbii'
;,|'']-=,,|'Efranstormar,Ivirfuridesdqetietc.|e-auinldturattreptatpece|edepiatra.|ri#tttil
'!?!:':y-1"
econom'ce I virfuri de sigeli etc. le-au inldturat treptat pe cele de
': | - Cre$terea
n.o.ro"oa iriitor
o.iitnr Oe
da terenuri
tarcnr rri cultivabile,
{'i||r+'i|frleconomice|-cre9tereairiitoroeterenuricu|tivabi|e,anum5ru|uivite|orintre!inute,practicarea|m#t|
cr intretinute, practicarea
rllivabile- a numdrului vitelor intrelinute,
ffi'= ttil'] I I mai frecventd 9i la ta un nivel mai inalt a megtegugurilor au dus la cregterea
cregterea [1,1 Ul]l
| I1 productivitdtii
productivitdliimunciiin
muncii in colectivele de agricultori gi
9i crescdtoride
crescdtori de vite'
vite.
Li"-il
=ll_=l!l l- - 6."=1srea produse a determinat accelerarea schimbului atit intre
J|!,"=-!|!,f,l|--cregterea,surp|usu|uideproduseadeterminataccelerareaschimbu|ui9t]tinl'"tirrffir|
Cregterea surolusului
surplusului de oroduse
=d,!=u'iJl]"o'unita1lI"dinregiune,cit9icuregiuni|eindep5rtatea|ezoneiMdriiBalticeli#{
din regiune, cit 9i cu regiunile indepdrtate ale zonei Mdrii Baltice
"orunitalll"
(chihlimbar), Mediteranei orientale (obiecte de faian!5), Caucaz (obiecte de metal) etc'
:1||+ilii1|1cnih|imbar),Mediteraneiorienta|e(obiectedefaian!5),Caucaz(obiectedemeta|)etc.|'1||H||
Transformdri - Practicarea metalurgiei a dus la desprinderea de restul membrilor societdlii a
J11c,.i-fTransformdri-Practicare-ameta|urgieiadus|adesprindereaderestu|membri|orsocietd!iiall''4l
socrare megtegugarilor ca o categorie social6 Sdrata
socialS separatd (atelierele de la Pecica (Arad), Sdrata
:llll= ffi I sociale
(Buzdu)) gi la iormarea unor centre metalurgice importante (depozitul de
lt.l [|l
lvtonteorJ
=irrr=irn-||MonteorJ1euzeu))9i|aiormareaunorcentremeta|urgiceimportante(depozitutoe|,ttlffi|
i||||=ill|t"Uiara(ud.Alba)con!inecirca5800deobiectedemeta|cuogreutatedepesteoIl,'_'|
la Uiara (ud. Alba) conline circa 5800 de obiecte de metal cu o greutate de peste o
tond, Lozova (Nisporeni), Valea Rusului(Flroegti) etc.
-!l!=l!,3 |
=J!-=J!J|tona,Lojova(Nisporeni),Va|eaRusu|ui(F|roe9ti)etc.|ri'Hr|
gentilice.
a orinduirii gentilice.
trrrt El
i,,i==U,ilt - inceoutul orocesului de descompunere
lf,,t [tl
I Familia patriarhald - - Deline in proprietate colectivd un lot de pdmint inceputul
economici I I desprinderii
desprinderii lllll sale --faptcare
munciisale fapt care
I celula economici este stdpind pe roadele muncii
gieste
=1||L=,,llu|Familiapatriarhald-|-De[ineinproprietateco|ectivdun|otdepdmintlinceo,'u'|ri''#|
gi
comparalie
F"l
llll =_'itiil
:='iil lllf
-+ _ |
I d"
O" bazda
bazd societdlii I
a societiilii I o" Ouce la imbogdlirea unor familii in comparalie
de masa
masa llf,,l
duce
= ttttl -I I
= iltt= I altete. obgtilor q
cu ahele.
obgtitor a
Hl
illll= llll{ | | o"uin
.,"i
n frecvente
Devin maifrecvente I .. l,ilf-
aristocra!iei
I I ciocnirile militare
I
- Ocupalia principald a unor membri ai triburilor
=t|l|=.|||||l]ciocniri|emi|itarel-ocupa!iaprincipa|daunormembriaitriburi|orli,,l.]:^".''".;u,fr|
devine r6zboiul (expediliile de jaf)' fapt ce le tribale

t[:H[A]|**rm:gmi':"s;J',faptce|eltriba|e):l'ffii|
: illl = llll = llll
I

: l
permitea o imbogSlire mai raPidS.

ur:,r,
-,,,, =l;-,-,", -,", -.
.,,,-,f

#'*uri=lrri=
Frrri!:rrri,!]ri'=:rrri!:nri'=]ri'_!:lrri,!:lrri=:rrri!:rri,:ri,_]i=:
l=
I,i]5'Fji5t5i!-ts:'l5-5'=5,i,Elliirrr=rrri_=rrrr=irrli.irrrjiri-=||L=i|iE'||iJirl_=iir,ll=, I=
FllllS,tJ--
;rrrr#l, - | - Aourili" lll='rr='l=ll=,tl l=
conducerea "rirto"r"li"i_g"ntii
comunitdti"r-rGJE;tlsie
=l I I contirmat =llll=ilil=
= llll: ilil l=
| | compuse din echipament miritar gi simootun are puterii - arheotogic
F illl prin tezaure
= llll =
illll - (de exemprl'i"i",,,r a" i"
sceptre, diademe, arme
iioiilo]r,,nln"oinli) cu o llll = iltl I=
=l 3:#l"t!:?'[.""
I I=l
iilil | - n^^.i*,^ lllt = iltl I=
.cu
ganluri sdpate valuri de pdmint
tribale ca centre poritico-aominisirative, 9i ale triburitorsau ale uniunilor l=l
(in Muntenia), Sighet, Mediag
;lil;;i
rerigioase (preutegti (inMordova),
lilt = lill

ti" i#.ii"r"i"ii. verbicoara

=l
ilil = iltl l=
- Prin descoperirire arheorogice de ra l=l
Spiritualitatea sd/acea (Bihor), sighipara,
$aru Dornei
llit = iltl l=
in epoca
(Suceava) s. a' se observd
irecerea tr"Gi;;; ra curtur chtonian (pdminresc _ ilil
l=l
bronzului jte clrtii
ar = lill
:"'ii llii ;f 'ff il,ffJ'U?""il::: ::# TIi'"*r
s
"
ra spinoe s oa,.e r u i e i
ilil
l=l
- xnul lunerar devine biritualist, =iltl
prin practicarea mai largd l=l
inhumare' Treptat arderea defunclilor a incinerdrii, aldturi de
illt = iltl
fp""tr" elibera sufletut de Tnchisoarea,,
"
dni, lJ,"in",,")
x,:#l:li,fi ,i3#::i:i'ifffiili::: "
;; ;;ra,,ia,' apoi va
:
ilil =
ilil:
iltl l==l
I
ilil = lill
I
Indo-
- Proces vast care s-a desfdgurat ilil = iltl
timp de un mileniu pe un imens
cuprins intre India gi OceanulAflantic, teritoriu
europenizarea ffrf"iJ'e"fti"d giMarea Mediterand. ilil iltl
-Datoritd unor schimbdri ctimatice =
(3000-2000 i.Chr.)
migrdri in Europa are triburiror
oin nJJl"ntr"ra au ?nceput insemnate
de pa"i"" illl=iltl
9i seminomazi. procesur de
rP,:-td,"'nicd ""rli
gi rrngvisti"a plpri"iiiio"r'nigr"to"re
'. 9i a ceror eneoritice ilil=ilfl
rocate a dus la formarea "
indo_europenitbr. l=
Divizarea etnico- - Din cadrur marii famirii etnico.ingvistice = illt.: l=l
. lingvisticd a
1
indo-europene s-au separat indienii, ilil = iltl l=
indo-europenilor
I
;;irfi;ii, l=l
I ir?:,ii',,iiliT;,i'Ti;ffi#;,;:'li' ""'i""1ii, "r"il "i,"ul''lilii,'i"r,,, =ilililil= iltl l=
- inEuropa de sud-est il =iltl l=l
yrT? acestui proces a luat nagtere neamul ilil = iltl l=
,!1":!r:,:o!"iderat de ,,pdrintete et"ri"i,i
H"r"O"t, drept l=l
neam din lume dupd indieni. cet mai numeros = lllt ilil I=
= ll[ = llll
Aria de trai lill = iltl
- La sud - pind la Marea :l
a tracilor si !q9e gi coastele vestice - ale Asiei Mici, unde se =ilil=iltl
vecinii lor - La vest
invecinau cu eliniilgiecii) sihititii: ilil = iltl l=
=ilil=iltl =l
- La nord
#:iJ: :j:
:J,i:::;",;;il;il""tactar cu triburire germanice iar
, lilt = flll
=ilil=lfit
l=l
- pind in parfire centrare are
- La est actuarei poronii, vecini cu barfii; ilil = iltl
_ pind la
Nipiu, unde ii O" vecini pe scifi. =ilfi=iltl
Aroumentat - arheologic prin numeroase
"*", llil = lill

rezultate ale investigafiiror monumenteror =ilil=ilil =l=l

epocii date. ilil = iltl l-l
Prim.ele relatdri *"t"u' poet din Grecia anticd, Homer, in cunoscutul poem "lliada,,
|
=ilil=iltl
( tx, 4L6, ilil = iltl
=ra=l
""'i"ia-"iil::;,nii';-1i:1"rffi :,.',:"Tf Hli"1;ljil:""g"lli"nicaari"1iaii,"i"ir",. =ililillt==iltllllt =I=l
l=I=l
(thrax) -ttomer descrie carul conducitorului
\ '--'' ;1 mari tr"" - t"r"""t ,.cu aur 9i argint,,,.tras de ,,cai =ilil=iltl
gi (...) mindri,/Arbi ca zap-aoa"gi:ialrsr =l=I
l=l=l
rL;., (...) ca vintur,,. Armere =llll=lilt
llll:- llll
sint apreclai"
""-[rot"ue d-e aur,-;; il
,,numaizeii,,meritd =I=l
l=r=
| ffif. a re ilil = iltl
Rizboiulrroiei, dupS diferite date, s-a desfSguratintre
-=
llll = illl
illt= illl
=l=l
r=l
arheologice ?n straturile respective 1230-1223i.chr. cercetdrile
are rro"Jli@i"" rii""rrn pe =ilil=lill
in Turcia) de asemenea au'confir,mat
prezenla materiarurui tracic.
titoratutAsiei Mici illl
-: lill =l=l
l=l=l
= ilil:
llfi = iltl =t<
t=lg
= lill= ilfl -H
llil = iltl l-E
=ilil=lill
lllt = iltl =tq
r=E
=ilil=ltu
ilil = iltl
=If,
t=lg
=ilil=iltl
llil = iltl
=Iil
l=l{
=ilil=iltl
lilt = iltl
=I=l
l=l-I
=ilil=ilt =l=l
ilil = iltl l=t4
= illt = ll[
ilil=lill =l=I
l=I=l
=lill=ilt =T=I
ilil = lilt=t l=r=l
=ilil=ilt
ilil = ilfl=l
=r=r
T=I=I
=l=l
I=I=T
=I=I
l=l=l
lll:l
III=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll:llll:llll:llll:llll:llll:llll:llll:llll:rlll:lllr:rrrr:rrrr:rrrr:rrrr:

llll = ll t= ilil = u----={il ilrl

=llll =ilil:l{Q

!=;;1F;1f6 @ l;i:'ffii:i
lll llll =
= =
EPOCA FIERULUI
il=l -
ll]_=-.llll=,lll]l * llll-llll
Periodizarea epocii fierului
=tttt=tltllrerloqlzareaePoc||T|eru|u|||l#|||l:
llL=,,l|5=,|U]-Ha||statt-u|;-Perioadadetrecerede|aepocabronzu|ui|aceaden",,|.|||$'||l
Hallstatt-ul - Perioada de trecere de la epoca bronzului la cea de fier,
II: timpuriu in condiliile dominirii uneltelor de muncd gi a armelor
ilil:
I
'=-rrri'5ril
''E''i''E'i''il|timpuriu|incondi!ii|edomindriiune|te|ordemuncd9iaarme|or|irrGtttt
I (1 ZOOII tSO --
tt 200/1150 | confeclionate din bronz. tracilor l11J
bronz. inceputul individualizdrii tracilor ltttt :
il=_iltl='it[ | asoraooi.cn,.;
850/800 i.Chr.) I deo"no'.o.
nord.
ll,'-1'!
Prima epocd
II :l il''l',=ll,'iPrim.aepo.cd|-,",,","u-,,tn:^.l^l:.^^...^|r^t^-f^_...^x^i^--.u,E|ii
||L-,||!5iluafieru.tui-|:jt'i.:;-Raspindireaune|te|ordemunc59iarme|ordefieroe|,|||$rrrr=
a fierului -
Hallstatt-ul - Raspindirea uneltelor de munci gi armelor de fier de
ilil: mijlociu
Hallstatt rind cu cele din bronz. Divizarea tracilor in traci de nord gi
ll :-l
"l-:",i':-:",1'! | (850/800 -- geto-dacilor.
llll= ',iJ..l,E''l''iHaltstatt|T+99i^|rindcuce|edinbronz.Divizareatraci|orintracidenordsi|'irr#.ilri
(1 200-400 650/600 i.Chr.)
| traci de sud, individualizarea geto-dacilor. llil-- lr"l;
It :t
llll= '-_J'l''affi(1200-400|osoloooi.ctrr.;|(|qv|vgouv'||||_||||
!rrri=_rrri]i.Chr.)|-Hattst"tt-,tl-inceputu|domin5riiune|te|ordinfier;conso|idareatraci|or||],#|];
i.Chr.) Hallstatt-ul - inceputul domindrii uneltelor din fier; consolidarea tracilor
il:l ||5.l|5-",l|utirziulo"no'osubegidage!i|or;evo|u!iacomun5atriburi|orgeto-|'1''#'l,!
tirziu de nord sub egida gelilor; evolulia comund a triburilorgeto-
,,'-='i,,],="i,,il (650/600 -- I condiliile influenlei civilizaliei grecegti, aa l'i1-'iltl
evolu{ia in condi{iile
dace; evolulia
'= I
ilil= rrri'= rrri'l 450/400 i.Chr.)
i.Chr.) scililor gi
9i tracilor de sud; primele formaliuni politice ale ate 1 ltttl: ltl
t:l 1t=11=l1tl
:ilil=ilil=
geto-dacitor.
geto-dacilor. [lilre,llll
ilil: lll +lrll :
ll-E'ilil r-- La Tene | | - Generalizarea metalurgiei fierului 9i practicarea rolii
metalurgieifieruluigipracticarea
I olarului; lllll
rotiiolarului; F llll
='ilil
=||||=||||+|(asol+oo-|fo|osireamonedeiorage|orpo|isuri9imacedonene;|IJ,,il|l,;
(450/400 - folosirea monedei oragelor polisuri 9i macedonene;
,'!=ul'5'l,'t.'"|iooi'cnr.;lconso|idareaetnosu|uidaco-getic;prime|eforma!iunipo|itice.|'i'ffi,ii
300 i.Chr.)primele politice.
consolidarea etnosului daco-getic; formaliuni
t=l .'='.l'='.l,,fAdouaeno3dl-larenett;-Dezvo|tareacontinudameta|urgiei9irdspindireape|arg"|t''ffi,t'l
A doua epocd
z fierului
fiartrlrti - La Tene ll - Dezvoltarea continud a metalurgiei 9i rdspindirea pe larg a
"' a
=.1"'-.i'jl
Latene - (300 - 2oo rolii olarului in condiliile complexelor contacte cu oragele-
ilt
=
''=J,l''-J'l,'i.'"i,,",|(300-,0o|ro!io|aru|uiincondi!ii|ecomp|exe|orcontactecuora9ele-|'i''ffi,i,i
'=:li'5ri'H1+-crl+ooi.cnr.|i.Chr')|co|oniigrece9ti;emisiamonede|orgeto-dace;T3',l11|'t''ff,t';
(450/400 i.Chr. i.Chr.) colonii grecegti; emisia monedelor geto-dace; aparilia
celtica;
formaliunilor statale timpurii; expansiunea celticd;
iff;.;;.i |I
t-t='i1-E'itfl 106
-- d.Chr.)
-- |I forma!iunilor autohtond; [{
Illl
Frlt1
=llll=lllll continuitatea etno-culturald autohtond: lllll:
t=l ||L=lllL=l|UL,","n",,,1-Dominareaune|telordemuncd9iaarrne|ordinfieru'|'l''ffi,l'!
La Tene lll
- Dominarea uneltelor de muncd 9i a arrnelor din fier 9i
- (200 i.Chr.- adoptarea plugului cu brdzdar de fier; infiltrarea bastarnilor;
formafiuni politice din perioada de trecere spre epoca clasicd
'E'l'E.i''il(200i.Chr.-|adoptareap|ugu|uicubrdzdardefier;infi|trareabastarni|or;|irrffiirl
106 d.Chr.)
a civiliza!iei geto-dace; unificarea geto-dacilor sub
'e:ii'r=_i,il106d.Chr.)|3m*i:,jT:fl:f:::liffi::"'Tj";3i:T::ill"ffi|l''Fl,
conducerea lui Burebista; formaliuni din perioada de
=||l|=|||l-=|conducerea|uiBurebista;forma!iunidinperioadade|a||J,,U'l,i
|lL=,l|l5,l|u|Burebista|aDeceba|;romani7areaincadru|provinciei|'l''ffi'i'l
Burebista la Decebal; romanizarea in cadrul provinciei
la

,=rrri'=_nrr3|rdzboaie|edaco-romane9icucerireaDaciei.|||ffi|||1l Moesia Inferior 9i influenfa romand la nord de Dundre;

''i]''i''E''i''il|Moesia|nferior9iinf|uen!aromand|anorddeDun5re;l'iltr.iil rdzboaiele daco-romane 9i cucerirea Daciei.
1t=11=l1tl llllL Fllll
ilt:
=ilil=ililH
1r:1rr:111 llll
llll#llll llllll
=l '=rrrr=-rrri.l
rema3.
'5_nri'=:,'ri'H
ttt: tttt:
Tema ttl I
pmnu viRSTA
I ilqiNpnnll rmnurut I 3.
SPATIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTTC
l'1,,#,1,i
1t,,H,il
;eiiCiiq
il-- vinsrA Aa EPocrl
epocn FIERULUI
1t=11=ll1l l,l',#.li'l
lil:
Sec alVrll-rea i chr I rractilu:;',:firflili,iji%|.0, ",""n,
sero_dacii) l:;::oo;"T:",:Jl
f:'i[="it!Sec.a|V|||-|eai.Chr.|Tracli|Septentrionali(denord;geto-dacii)r"noio-J"_Jui"""'|,l''F,l'|
=ilil=ilil=
lli:'Hii:l
= llll= lllll Tilhrrita
'5ri'=-rrril
lll Irt.Dunte | -- gelii
1 (pe ambele
selii(pe ambete maluri Moldovei), lil-l|
malun ale Dundrii muntene, in Dobrogea 9i sudul Moldovei),
il:
il: ,^u?-"lf"l311"td
::!,?y'::.---l
-,1 tiageii(gelii
tiragegii(geliide
de pe Nistru), moegii(la sud de Dundre, amestecalicu
amestecali cu ge[ii), budl lll-!f
ge!ii), burll l
rii-=''ittt='itii-lu?"]|o.,,o"-1o'd|ii;"oil;j,.",",'tinsudu|o|tenieicucentru||aSucidava),carpii1inI"n{*r|.ttlfftt|
| bri"ni"), sucri (in sudul olteniei cu centrul la Sucidava), carpii 1in centrul
:||||:||l|=tvezlnafta|Mo|dovei),.costobocii(innordu|Mo|dovei),dacr7(regiuneaintracarpatic5a|'l''#'l,|
II:
,.-._"'i..-. _ "'t.J
(Y:'-i1:? | Moldovei),'costobocii(in nordul Moldovei), dacii (regiunea intracarpaticd a
1in

atn auas)
,,!i''l,'!=u'l,lalnaUas)|Transi|vaniei)daciimari(investu|Transi|vaniei),appulii(incentru|Transi|vaniei|ri,Uri'|
il: | Transilvaniei) dacii mari (in vestul Transilvaniei), appulii (in centrul Transilvaniei
j'if ttl | principald la Appulum) odrigii, tribalii, crobizii, terizii(n
| cu regedinla principalS nord-estul ltttl
terizii (in nord-estul F ttl
lt:
ff f

,=t1,"=_lJtl,"l
flE'if
II I Bulgarieide
Butsarieide azi) etc. etc. lll,,1 H'll
n:
il: "!:u,1"!:u,l"l | - "e";ii
"Gelii sint
sint cei
cei care se intind spre Pont gi spre rdsdrit,
intind spre rdsdrit, iar dacii cei care locuiesc in
iar dacii in paftea
paftea
|;i'l , |-fffi'l

I:
rlJ.irrrJ'irii]|opusiispreGermanlagispreizvoareleIstruIui."(Strabo)|tttffitil
:rrrr:rrrrJ
II opusri spre Germanla gi spre izvoarele Istrului." (Strabo) llll llllll
:llll:llll= I
: : r'r I Etnonimul | - lzvoarele antice grecegti incepind din sec. al Vllea i.Chr. numesc
grecegti incepind numesctriburile regiunea I'j"'l
triburile din regiunea E'ill
ll= '' gefi, dupd numele triburilor mai puternice din Dobrogea, cimpia
't!_nri.!lri.]q"t'4*t|carpato-dundreand9e|i,dupdnume|etriburi|ormaiputernicedinDobrogea,cimpialtiffittlt|
S"trd*t I :?rp3,o:d.rl*lla
il:
|lI=||||=|||||-|Munteniei9iMo|dova.||l|#|N
Munteniei gi Moldova.
il:
= llll = llll + | tracilor ll!..1
| - lzvoarele antice romane incepind cu sfirgitul sec.al ll-lea i.Chr. numesc triburile tracilor l-Lllll
llj_=,lll]_=,llljl I dacl conform numelui triburilor din regiunea intracarpaticd care din aceastd
I de nord daci aceastd l,lll F*||
perioadd devin mai puternice (puterea gelilor decazuse in urma invaziei triburilor
il: '!_rrri'!_rrli']I|germanicea|ebastarni|or)'|tiffitltt|
'-J'l''=.'l,,ill|perioad5devinmaiputernice(putereage!i|ordecdzuseinurmainvazieitriburi|or|'irrE'i|
germanice ale bastarnilor).
- Toate triburile tracilor de nord reprezentau o comunitate etnicd unicd. Numele de
|I|=||||=||||l|l-Toatetriburi|etraci|ordenordreprezentauocomunitateetnicdunic5.Nume|edel||l#||
= llll = llll{ | | -
convenlional, darin
geto-daci folosit in prezent este convenliondl, lor.
dar in acelagi timp confirmd unitatea lor. lll{ lllllf
il:
ttt=ittt=ittil | llll-[
- "Dacii au aceeagi limbd ca 9i gelii."(Strabo)
[: :tttt:ttttA-c7in9lgr;indiferentdetrib,senumea|Jcuto|iidaci,,,(CasiusDio)l!iW,|
- - "Ei ingigi, indiferent de trib, se numeau cu to(ii daci." (Casius Dio)
'il''|,il,'|',il|-''ouiiauaceeagitimbdcagige!ii.,,(Strabo)i,//\^^;,,^^i^|ilH|l|
: ilil: ilil:\

[:
tr:

N:
"!=u,1"!=u,1"!=, '1'Lh=*t=*=nt=
rrrr= rrrl

=llll=llll=llll=llll=|lll=llll=llll=llll=}lll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=ll=ii
=llll=r--a1111=1111
I L

gllffi G Dacia
;f
Numele cindl xf
se definitiveazd
geto-dacilor.
,? ; :x5 :"""T
procesul consoliddrii
l, etnice ?:yiffi
- Apare din a doua jumdtate a sec. I d.Chr. la ptinius cel Bdtrin gi lacftus
*F |lgeto-dacilor.
,ff i## ff g,?* :: 9i se contureazd statalitatea
Q {i rl li

!i,H ^uacn E-lrriSri

L=u,i'5'l
irriHo|bia(guri|er.Bug)|-A,fostfondateinsec.Vl|-Vi.Chr.denegustoriigreci,ini!ia|cacentreL=tlu=l
Olbia (gurile r. Bug) - Au fost fondate in sec. Vll-V i.Chr. de negustorii greci, initial ca centre
:||+Tyras(guri|er.Nistru)|deschimbintretriburi|e|oca|egimetropo|e(Mi|etMegara,Herac|eaE'|l,,=J|l,
Tyras (gurile r. Nistru) de schimb intre triburile locale 9i metropole (Milet Megara, Heraclea
Histria(lasud de gurile Ponticd), devenind mai apoi puternice polisuri comerciale 9i
J|l,HHistria(|asuddeguri|e|Ponticd)'devenindmaiapoiputernicepo|isuricomercia|esiE]rri'=Jrri:
t,ll H Dundrii) Dundrii) |
megtegugdregti producdtoare
producritoare de mdrfuri. mdrfuri. l-J'i1-t=ii
lit: Tomis (Constanla)
(Constan!a) |
- Contactele intensive cu oragele-colonii
oragele-coloniigrecegti,
grecegti, care au inclus in oroita
orbita fffi'= lfi' I
lor 9i cele mai indepdrtate regiuni ale lumii geto-dacice, au favorizat
ttiffiCa||atis(Manga|ia)||or9ice|emaiindepdrtateregiunia|e|umiigeto-dacice,aufavorizatL=.l||]-=.|!
Callatis (Mangalia)
:||#odesos(Varna)|dezvo|tareafo4e|ordeproductie(trecereamairapidd|aceadea||-aFJ|j,"=Jl|;
Odesos (Varna) dezvoltarea fo4elor de productie (trecerea mai rapidd la cea de a ll-a
lfL- (Balcic) epocd a fierului a triburilor din Dobrogea, estul Munteniei 9i sudut
E]l Dionisopolis (Balcic) | sudul 5,,i':-1,i1
,,1'l fi Apollonia (Sozopol)
(Sozopol) |
Moldovei), au influenlat
influentat structura sociald a triburilor(cregterea
triburilor (cregterea diferenlierii
diferentierii I--=if[=ifi
"ir- |tl |
| | | spirituald.
| sociale), cultura materiala gi spirituald. F l1t= tttt:

It- L r"port - Griu, ceard, miere, lemn, sare, metale, produse ale vitdritului, pegte etc.
i'ffilL="oon-Griu,cear5,miere,|emn,Sare,meta|e,produsealevitdritu|ui,pegteetc.E-l,,!-'l!
lmport
||i.m||mport-Une|tedemunc6maisuperioare,arme,vinuri,stofe,obiectede|uxetc.|=tltt=tl
- Unelte de munci mai superioare, arme, vinuri, stofe, obiecte de lux etc.
ir# | I
- Cregterea schimbului a determinat necesitatea aparifiei circulaliei monetare.
trllll=lllli
i.H-Cregtereaschimbu|uiadeterminatnecesitateaapari!ieicircu|a,tieimonetare.t='l|L=ll
Monede ; - ale oragelor-colonii grecegti;
grecegti; - din Macedonia gidin Tracia;

I
,llL H Monede 9i din Tracia; E'l"E-"il
i,l il | | l-propriigeto-dacice(dinsec.allll-leai.Chr.)-imitalieamonedelordeargindaregetui
- proprii geto-dacice (din sec. al lll-lea i.Chr.) - imitalie a monedelor de argind a regelui
F-ffli::fffil
|irel|macedoneanFi|ipa|||JeagiAlexandruce|Mare.|=tttt=t| macedonean Filip al llJea gi Alexandru cel Mare.
tlft|l._-insec.|||-|li.Chr.sebdteaupeste10tipurideastfe|demonede.MairdspinditedintreFJ|l'r-]|'E
.'.1
- in sec. lll-ll i.Chr. se bdteau peste 10 tipuri de astfel de monede. Mai raspindite dintre

i'ffi|emisii|e|oca|eerauce|etdiateperazadiscu|uimonetar'Frri;'='J,E
emisiife locale erau cele tdiate pe raza discului monetar.

Funcliile banilor | - Echivalent in procesul de vindere-cumpdrare.

|_Func!ii|ebani|or|-Echiva|entinprocesu|devindere-cumpdrare.Etttt=ltn|
| - Mijloc de lezaurizare (pdstrare 9i cregtere a bogdtiilor).
ri'ff|-Mij|ocde|ezaurizare(pdstrare9icre9tereabogd!ii|or).[=.i|r=i|
iH
ttHzr
I'k-
F-Ji,,={l
F=*l"!1il
ilf Pnncipat"!"
H Principalele - Agricultura - Cultivau
cultivau griul, ovdzut, vifa de vie etc.
ovdzul, secara, cinepa, vita etc. F=t i'!-'ll
ocupalii ale-
i_ocupatiiaIe-Une|te|edemuncd:p|ugu|de|emncubrdzdardefier,Secera,|-=.|tt]-1.il
- Uneltele de muncS: plugul de lemn cu brdzdar de fier, secera,
l'ffi seto-dacitor
geto-dacilor
tl
etc.
coasa, sapa etc.
FJl,,E,il
| | - Cresterea - Condiliile climaterice favorabile facilitau intretinerea numeroaselor
ilr||'-Cresterea-Condi!ii|ec|imatericefavorabi|efaci|itauintre!inereanumeroase|orptttt=m|
II vitelor turme de vite, printre care dominau vitele mari cornute, ovinele,
caii.
i,E||vite|orturmedevite,printrecaredominauvite|emaricornute,ovine|e,Fl:il}=4
I
- Mestesugdritul - Metalurgia, mineritul, oldritul, torsul, tesutul etc.
i#|--Mestesugdritu|.Meta|urgia,mineritu|,ol5ritu|,torsu|,!esutu|etc.E'i;,='rf,
'rffi-ocupatii|esup|imentare-Pescuitu|,cu|esu|,vinatu|,a|bindritul.F-.L||l=||
- Ocupatiile suplimentare - pescuitul, culesul, vinatul, albindritul.
il--- tr;l l= ilil = I
Davele - in.spafiul rom6nesc sint cunoscute peste 70 de agezdri fortificate ale geto-
,#Davele|-inspatiu|rom6nescsintcunoscutepeste70dea9ezdrifortificatea|egeto-EJ,l'il'i|
geto-dacilor | dacilor, 46 dintre ele avind terminalia dava (mai la
I -
i#geto-dacilor|daci|or'46dintree|eavindterminatiadava(mai|asud-deva)(intraducereF|||l=||!| (in
sud deva) traducere
asezare, orag, cetate)
agezare, sat, ora$, cetate)
H | 'Zargidava, Petrodava, Tamasidava, Piroboridava (la est de Carpafi), Buridava, E=,,,I,'!=ull
.UZargidava,Petrodava,Tamasidava,Piroboridava(|aestdeCarpa[i),Buridava,[=.ilil=|
il H I Sucidava, petrodava,
sucidava, Clepidava erc.
Petrodava, crepidava etc.
FJl,-Jl
tlI '- - Politico-administrative - centre ale unui trib sau ale uniunii tribale;
n|--Po|itico-administrative-centrealeunuitribsaualeuniuniitriba|e;F||||=|H|
F - Economice insemnate
- centre ale megtegugdritului gi comerlului (aici erau situate cele mai
;HCentre|*;":"ffj""ffi]::ili':i:.::,HffI"T]i'(aicierausituatece|emaiFJil={
pie[e, ateliere, depozite etc.);
Centrel
| - Militare- unele din ele fiind bine fortificate, serveau drept addpost pe timp de rdzboi
pentru toli locuitoriidin imprejurimi;
iHr5;:*.l'.:fi:JlHffffi'i''Txil?.1?';',i'"",dreptaddpostpetimpder5zboiF-!El
It-
l- - Kelrgroase
Religioase - aici se construiau cele mai principale sanctuare (constructii
I Fl gi locuiau principalii
(construcfii de cult)
sacerdoli.
cult) l=-.i,,-=l

: Agezdrile geto-dacilbr - Citeva agezdri neintdrite cu circa 20-40 de locuinle erau agezate in jurul
Asezd*eqeto-daciror
"-1j::::ilffitJli::"i,:irr.0derocuinteerauaeezateinjurur
erau situaG in plan in unei agezdri intarite de proporlii mici sau mijlocii - Centrul unui trib.
E+lEf
_erausitua6-in';;i"uneiagezdriintaritedepropor!iimicisaumij|ocii-Centru|unuitrib.'",Ei:::il
formd de cuiburi - Citeva astfel de cuiburi se grupau in jurul unei cetiili de proportii mai mari
(citeva zeci de hectare) - Centrul uniunii tribale.
_x'o"cuiourii"?.5:";:n'".;#H:Hl1i,1ixlJH.llneicet5!idepropo(iimaiFlri,5|
( D.) Consolidarea etnosuluiqeto-dac.
: !="'!il
- Comunitatea provenienlei, a - Culturii materiale (tipurilor de locuinte, agezdri, fortificalii,
evolu{iei social-economice, formelorgi tehnicii de confeclionare a ceramicii gi a diferitor
precum gi depSgirea izoldrii
tribale gi dezvoltarea relafiilor l-;"jr.x:J"';ftiili:$',T"frlx?l]T;,:,',iiii!?fl11,1?ij;
unelte de munci gi arme).
- Culturii spirituale, religiei, cultului funerar (biritualist -
f1,ilfl
de schimb au conditionat incinerarea 9i inhumarea defunctilor), limbii, artei.
unitatea

-i[i:lrJ,fi:f:;,"""l#; ilfl
=jl=r,,=r,,="r=l=,pl"=_!ll=l,'r"1"r=_l'l==r"rpr=Jl=J'1,il'i;F-ll'r=i;"{i:=i=i=i'=_!{:=Hi:=i5i'5i5i::fl
 lll : llll : tltt : ilil : ilr : rlr
-
lll=llil==ilil:ilrl
,5,1,!:,
1,,!:"P5 ujr-*----*-=.llll
Ct'1,,-+':i,'/ffi \'1,,re"1 =
llll = ll
: lllt: ilil : It v, =
:ilil=ilil=

l=
,,!-;,,51,1,,!
lll=llll=lllll
rema4
Tema 4.
GETO-DACII iN PERIOADA I{AI,LSTATTULUI
TIRZIU Sl LA TENEU-LUI TIMI,uRtu.
:||||:|,||-|nalAT|ILECUC|VlL|ZATl|LEVEC|NE|||r_||], lI "tt8,--*
----'
RELATIILE CU CIVILIZATIILE VECINE
r
Ii;Hi,
lrrrl
:ll:ll=
Erl
rr=*=rrrl^
t,!+....
=I
l=
lllr=lll= scilii.
lirul,
=
u:;ur
( A. ) Geto-dacii si scilii. lrll llrii'
=ur l\-/ - Tribiuri de origine indo-europeand
indo-europeana pastori
llll-tl
=l .=llll.--;_]lll
rL-,irL-lli! |; populau
de pdstori nomazi (scitii
(scilii
Mirii Negre. Din sec.al
regali) 9i agricultori care
care []'l-- fir1]'
PoRulau regiunile de stepd din nordul Mdrii sec.atVt-tea vecinii liltl
Vl-lea i.Chr. fiind vecinii Ftt
apropiati ai geto-dacilor, s-au gdsit cu acegtia intr-un
apropiali
|I patru
S"ifii aproape lll,-llf
intr-un strins contact timp de aproape
':-u'i5,'l'!Scifii
,,E"i,E'i',,il
patrusecole.
secole. lrll#ll
ll="ilt:l= il1il | - Relaliile gi geto-daci in diferite perioade erau fie rizboinice,
netatiite dintre sciti 9i pasnice. l'1,,:ll,
razboinice, fie pagnice.
llll llll q I Vecindtatea intermediuf lri"l-
pe timp de pace ducea la dezvoltarea contactelor economice prin intermediul
firi'
= =
i|l-,I||i-=,|jII|comertu|ui'Deseerau9iciocniri|emi|itare.Contraexpansiuniisciticepeteritoriu|u"t,"r|irrEitr
comerlului. Dese erau 9i ciocnirile militare. Contra expansiunii scitice pe teritoriul actual
al Basarabiei a fost construit un lant de cetdli bine fortificate Rudi, Butuceni, Mdgcduli,
,,il,.l,'a,'l,,i|a|Basarabieiafostconstruitun|antdecetd!ibinefortificateRudi,Butuceni,Md5ciiuti,||]_||||
u,il
'_::u,i'! I Stolniceni, Glinjeni...).
Gtinjeni...). ' l.ll{ F lll
.,,,1,,=il1,1 lltl
,,!=u,1,,!-,1,lAgathyr9ii|-Triburideoriginesciticd,careconformre|atari|or,.pdrinte|uiistoriei''Herodot|ocuiau||||_||| liltl
Agathyr$ii - Triburi de origine sciticd, care conform relatirilor "pdrintelui istoriei" Herodot locuiau
undeva in Transilvania centrala, dar dupd obiceiuri 9i port se asemdnau cu geto-dacii.
|-Eil-Eillil|undevainTransilvaniacentra|d,dardupdobiceiuri9iportseasemdnaucugeto-dacii.||l,H||l,;
presupune Se cd ei au migrat in sec. al V-lea din regiunile de nord ale Mdrii Negre in
=||||=||||l|Sepresupunecdeiaumigratinsec.a|V-|eadinregiuni|edenorda|eMariiNegrein|,i''#,1,l
llll = lllll daci.
I Transilvania unde intr-un timp relativ scurt au fost asimilati de daci.
lll
: =tllt: J rrrr
.
lilil__
lff J
E'iti
=llll =llll = Influenta | - coifuri
^^;{,,-i
r^
de paradd r:-
din aur gi argint ornamentate ^
ttt:tttt:tttt||nf|uenta;-Coifurideparadddinaur9iargintornamentateina9a-numitu|sti|anima|ier|'irr4,,,
^^-^r: ^..- ^: ---:-a in aga-numitul stil animalier
i
civilizatiilor I fantastic, detalii
civilizaliilor detaliide
de harnagament la cai, pumnale "achinac", virfuri
virfuride cu ltl'{
sdgeticu
de sdgeti
|i=.||i|=|||||grecesti.|treimuchiietc'(descopeiiri|earheo|ogicede|aAgighio|,Cucuteni,p"oiana-|ittEiri
=;Jllf
grecegti. trei muchii
etc. (descoperirile
arheologice de la Agighiol, Cucuteni, poiana-
lllf]i
: =llf,=
llll:
i rrrr

,,=''i,,:':l'l.,ilorienta|egi|Cotofene9ti,o|dnegtietc.).||]_||||:
orientale gi Colofenegti, Oldnegti etc.).
,!:u'1,-::u'i,lscitic5|-incu|turamateria|a9ispiritua|dinfluen!asciticdafostdoarsuperficia|d,deoarecel,1||#l|!
:ilil:ililq scitici - In cultura materiald gi spirituald influenla sciticd a fost doar superficiald, deoarece --fili
|||=|l||=l||l||nuaavut|ocopdtrundereputernicdasci!i|orinspatiulgeto-dacic.|,ill#i,,i
nu a avut loc o pdtrundere puternicd a scitilor in spatiul geto-dacic.
| ceaPresiunea
- retinut pentru un timp scurt trecerea geto-dacilor din est la
sciticd a relinut ta f'l llrri'! lf

[-=,,l|,!=,liU|ceadeadouavirstdafieru|ui,darinace|agitimpaacce|eratf,rocese|edeunificare|llrirrl
=lll=ll,q
:ilil:ilil-
de a doua virstd a fierului, darin acelagi timp a accelerat procesele de unificare
geto-dacilor
consolidare
a
'
in condiliile cregterii pericolului extern.
I|=||||=||l||9iconso|idareageto-daci|orinconditii|ecre9teriiperico|u|uiexter^||Iffii1:
9i
=
=l
w|
,E:i',I+"],f,@
:rr:,,,,r'-\ llltl-
- Cele mai puternice 9i numeroase triburi din ramura de vest a indo-europenilor, care in
a_t.::
Cellii
in lff fl?
l'1,,+'1,;
lfi'{
Frttt

=l
!L,i"!:u,l
=lll,,=--lil],,1 (Gatii) I :::::, I
Vl-lV i.Chr. au populat intinse teritorii ale Europei Occidentale. Ating?nd
sec. Vl-lV Atingind mai devreme
devreme
nivelul celei de a doua virste a fierului, celtii incep expansiunea in Europa centrald 9i
F llll lll[
i='i||:|+i||il(gall')|nive|u|ce|eideadouavirsteafieru|ui,ce|!iiincepe:<pansiuneainEuropacentra|d9il|i,,_ll,"3
=
ffi f'H I doua jumdtate a sec. al lV-lea i.Chr. ceftii
sud-esticd. in a doua
l=-l|l|=l||ll|daciidinarcu|carpatic'ajungind|aDun5reademij|ocincimpiaPannonieigiinvestu||,irr4'irrl
f

=-f
ff datl s-au lovit
cellii pentru prima datd d-e
tovit de [1"F-----------f,,,1't
dacii din arcul carpatic, ajungind la Dunirea de mijloc in cimpia Pannoniei 9i in vestul
= llll= llll=
Balcanice. |
peninsulei Balcanice.
Peninsulei ll,,l'l lrll
=l
=ur=llt278i.Chr' - nO _^-^..^:.._^
mare uniune tribald a cellilor a fost opritd 9i distrusd militar in Grecia centrald. li[---------t'irii
=|||l=||l|l278i.Chr'-omareuniunetriba|5ace|!i|orafostopritd9idistrusami|itarinGreciacentra|d.lri'*''',J
!=,{lll=.llu Diferite grupe ale acestei uniuni s-au agezatasezat pe teritoriile geto-dacitor. lll__
teritoriite vecine geto-dacilor.
lrr'ffi,i'l E i1il
=llll=llll=
L =l||l=l||l|-|nTraciaeiaucuceritstatu|tracice|enisticaiauformatstatuIcucapitala|a|'irr#iu=i
- in Tracia ei au cucerit statul tracic elenistic ai au format statul cu capitala la
al,=ll= | Tilis, care un timp gi-a
9i-a extins
extins dominalia gi asupra Dobrogei. A cdzut in sec.al
siasupra sec.at lt]L fiffi"j
5'l,,!-'l'U||||-|eai.Chr.inurmar5scoa|eitracilor.|tttEtttt]
lll-lea i.Chr. in urma rdscoalei tracilor.
:||||:||l|=-inSerbiadenordtriburi|ecelticea|escordisci|oraufondatstatu|cucapita|a||l,,frt].l
- In Serbia de nord triburile celtice ale scordiscilor au fondat statul cu caoitala
=,
5|||5",ill!inconjurareai;;;;;;;;num(Belgrad)'Ace9tiaauintreprinsrepetateincercdrio""|,i'#,i'4
inconjurarea
- in or. singidunum (Belgrad). Acegtia au intreprins repetate incercdri de a
celticd pdtrunde in Banat gi Oltenia.
='I,-f"l,i (sec.
\osu' r'vr rr'l- -
lll-lli.Chr.)_
=.||||=-.|||jJ/con|||-||ir]ft1\p5trundein.Banatgio|tenia.|i|l+i|fl
=. =-llll ,f "'-rr Pe teritoriile actualei Ungarii
Ungariigi
9i Slovaciei s-au agezat
agezat triburile celtice ale noiitor lll'i
ate boiilor [lrr']
gi tauriscilor. Ei au influentat dacii din regiunile vecine, avind pentru acestea
=ll
==u,i=i,,|.l|lgitauriscilor.Eiauinf|uentatdaciidinregiuni|evecine,avindpentruacestea|ttlffitttt|
E.'I;E''iril-l||unro|asemdndtorcuce|pecare|-auaVutgreciipentruge!iidincimpia||l.,ffitJ.'x
un rol asemdndtor cu cel pe care l-au avut grecii pentru gelii din cimpia
:tttt:t:ltJ||Muntenieigisudu|Mo|dovei.|'i,.#,1',l
Munteniei gi tl sudul Moldovei.
=
- Pe teritoriile actualei Polonii 9i regiunile din cursul superior al Nistrului s-au
: llll =:Jrr i
-_.i.,L=,!|--Peteritorii|eactua|eiPo|onii9iregiuni|edincursu|superiora|Nistru|uis-au|'j11$,i1fl
= I atianta ll {
agezat triburile celtice ale anartofrancilor gi britogatitor. Ei au intrat in alianld llttl 3
I cu bastarnii
cu (vezi mai
bastarnii(vezi jos), au invadat o parte din teritoriul gefilor,
maijos), gelilor, cele lllll-
a =:u,i'=:u,il
:[il:ilil=
din urmd s-au dizolvat in medlul autohton.
|
dar in cele lllll

=||||=;i.l||dinurmds-audizo|vatinmediu|autohton.||],,ft||i,1
: !il|: lilt | ll"l-- F- ilil|
.= = lnfluenla
tnfluenta | - Avind un nivel mal
mai inalt de dezvoltare sub inriurirea
inriurirea oragelor-colonii grecegti
oragetor-cotonii grecegti ll],,1 Ul],"1
='iltr"iiiil celticd occidentale, celtii au influenlat mai mult dacii din pdrtile vestice, avind pentru acegtia
=|||l=||||1cetticd|occidenta|e,ce|!iiauinf|uen!atmaimu|tdaciidinpdr!i|evestice,avindpentruace9ti"|r1.ffi'i',5
= cam aceeagi semnificatie ca gi grecii pontici pentru ge!i.
:_-],l'=''l,,l|-Raspindireamai|arg5ap|ugu|uide|emncubrdzdardefier(inc|usivp|ugu|ce|tic),a|tt$ttti{
-='l||]_='l|!J|camaceea9isemnificatieca9igreciiponticipentruge!i'|'irrffi'irrr]
- Rdspindirea mai largi a plugului de lemn cu brdzdar de fier (inclusiv plugul celtic), a

=:rrri'!:lrri't I -rolii olarului, a unor noi tehnologii in metalurgie 9i construcliile

olarului, etc.
constructiile fortificate etc. LlllL_ F- lll4
N-"
I gi schimbat caracteruletnic local, influenla mai mult reducindu-se la contacte militare
N-a mititare |lll l-!11,3
="ill-E'ilil
=||||=||ljl|9ischimbdeva|orimateria|e.||il|_|||||
schimb de valori materiale.
bu i'Chr.
t'uhr. - Pericolul celtic a fost inlSturat definitiv pe timpul lui Burebista in urma a doud ma1 r;,,Jltl{
='ilE'iril.]
= = +
anii
anlr 60
llll llll mari l,l''l F, 1"X
=|l||=||||\campaniimi|itarecontrace|ti|or]iI|F]';|
campanii militare contra celtilor.
?'l'il"I,,=A
: rrrl : Iiil : I\
y''i\-1iDEi,H
llll {
= =,,,,=,,,,E,,,,E
= ii = ll jrrl jrrrr=iti
-/:
-i]=i])ffi=:lrrI
-='it-t='iG
i=],i='l=J||=|l,=|l,=|l,"=_-!|l."=-]|J,"a|l,-_]|J,,a||l'=.!r|i'=.!|]=tl=Jtt=ll*J
 ::
l:
=lt:
=lIi
li;ry @
..,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,_i'rrr
=uu- E tnT €rrrr Errrr E
( C.) Geto-dacii si bastarnii. =II:
t, rr
r *€\=Ji;,=, l=l
f
lflf .-: r^ origine -^----:^x care
de ^-:^:-^ germanicd ?^ ^^^
^^-^ in ^r r' . migreazd spre
r^^ ii.Chr. Fllll =ll
I
:,iffi;-Triburideoriginegermanicdcareinsec.a||||-|eai.Chr.migreazdspre|=||||=
- Triburi sec. al lll-lea
||il+il|sud9icdtreseco|u|a|||-|eaauatinsteritorii|eMo|doveidenord,deundeauintreprinsFtttt=l
sud cdtre secolul al ll-lea au atins teritoriile
gi Moldovei de nord, de unde au intreprins =l
: lll J=l I mai multe jaf.
multe campanii militare de jaf. l= lttl= =l
- Ei au infrint rezistenla gelilor, au distrus majoritatea agezdrilor fortificate insemnate
[reF-='auinfrintrezisten!ageti|or,audistrusmajoritateaa9ezdri|orfortificateinsemnateF-.L||l,"=-! =l
I
u'i'ffi|oelasfir9itu|Ha||statt.u|ui9is-aua9ezatpeteritorii|enoicucerite|aestdeCarpa!i.t:u'i'.!o
de la sfirgitul HallstatGului 9i s.au agezat pe teritoriile noi cucerite la est de Carpali.
=lI
Bastarnii Ofensiva bastarnilor in Transilvania a fost opritd de regele dac Oroles (vezi temele
i'irHBastarnii|otensivabastarnilorinTransi|vaniaafostopritdderege|edacoro|es(veziteme|eE'il|:|=
lll|+il
tlll | urmdtoare).
urmdtoare). Ftttt=1 =l
I
H Fiind purtdtorii unei culturi mai rudimentare, bastarnii treptat au fost asimilafi de
J- - fiinO de l= ;111=

lll- | mediul autohton. Monumentele arheologice ale acestei perioade cu un caracter mixt,mixt, f llll=il =l
cu infiltrdri celtice apa(in culturii
predominant getic, gi
lrlffi|oarpredominantgetic,9icuinfi|trdrice|ticeapa(incu|turiiPoienegti-Luca9ovca1oupal:n;i'I.1
dar Poienegti-Lucagovca (dupd
descoperirile din localitdlile din jud. Vaslui 9i r-nul Orhei).
=l
=.ir#|descopeririledin|oca|itd!i|edinjud.Vas|uigir-nu|orhei)'r=.i|il=
il|+ill_-oparteabastarni|ordinpd(i|edesud-ests-aumen!inutmaimu|ttimp,fiindateSta1iptttt=1
- O parte a bastarnilor din pd(ile de sud-est s-au menlinut mai mult timp, fiind atestali =I
=l
lll Fl romand.
ll,re
: 9i in perioada romand.
si l= llll=
F-!1,"a
=t
=l
=t
lll
,lrl E]
F
. t:r.,,:
F_lIt=
l:ilil:
=l
=l
iltr Eil Eilil=tl =l
ql--u
il|| H Tema 5.
rema 5. I| CULTURA
curruno $I RELIGTA
RELIGIA cETo-DACILoR
GETO-DACILOR ---- I| r: r'r:
F_-l'i=
=I
=I
'''--conformdescrieri|orautori|orantici(Strabo,Ga|enussa)Fl||l.=-]!
ilrl - conform descrierilor autorilor antici (Strabo, Galenus g. a.)
l: ilil:
=l
=l
i,l|ffi\-/-9iimagini|ordepemonumente|earhitecturale(inspecljtF,,l||L=
r.l'ETrapaeumTraiani9iCo|umna|uiTraian).rJir=
gi imaginilor de pe monumentele arhitecturale (in special
Columna lui Traian).
=l
=l
Trapaeum Traiani 9i
i,l'+il Er',:tr =l
=l
j'ilf portretut | - D"
H Portretul 9i voinici, cu pdrul 9i pielea de culoare
lega[i givoinici,
staturd potrivitd, fdrd a fi inalli, bine legali
De stature culoare E'i,'E'
lli'ffi-;i,l;-|oescnisdgiochiialba9tri.Barba!iipurtaubarb59ip5ru||ungtaiatinchicd;femei|e-E:rrri.=]
fizic deschisd gi ochii albagtri. Bdrbalii purtau barbd 9i pdrul lung taiat in chicd; femeile - :T
=l
:||_|i|aveaupieptdnatcucdrare|amij|ocai|egat|aspate.|=ttlt=
il aveau pieptdnat cu c6rare la mijloc ai legat la spate. =r
iltuil gi nu prea
prea
Filil=tl =l
1.1|| portul | - Bdrbalii purtau cdmagd lungd peste ilari
H Portul curea, un cojoc strimt
i{ari incinsd cu o curea, strimt 9i
l=.lt1=_
lung ori o manta prinsd pe umeri cu o fibuld. IncSllau un fel de opinci de care, pentru a
]|l,_tacilor|tungoriomantaprinsdpeumericuofibu|d.1ncd|!auunfe|deopincidecare,pentru"F-.L||l,=_-]
tracilor

$
merge pe ghea{d gi zdpadd, prindeau crampoane de fier" Nobilii aveau pe cap o cdciuld
''||ffi'|mergepeghea!d9izdpad5,prindeaucrampoanedefier.Nobi|iiaveaupecapocdciu|dF''l,'5
]'i,- | | de pisla,
pisld, in timp ce oamenii din popor (aSa-zigii comaliidin
(aga-zigii coma,tii din cauza coamei - a pdrului
pdrului FJ'i,E'
lfil Fil | | lung) erau cu capul descoperit, doar iarna gi
9i pe timp de ploaie acoperinduJ cu o glugd.
glugd.
Ellfi fl
:lll Fl | | Femeile purtau cdmage cu miineci scurte, fustd, iar pe cap o basma.
basma. =
l= ltll=
"'-
ilrI
lSranilor rom6ni din zonele.de
asemdnitor cu portul laranilor zonele de
:l[ H - Portul geto-dacilor este mult asemendtor Fi'il-l+
lriffimunte,faptcaredeasemeneatangen!iona|poateficonsideratcaunargumentatprrri.5
munte, fapt care de asemenea tangenlional poate fi considerat ca un argument al
ili# continuitdtii.
continuitdtii. l=llll=
lll-il Ptttt=n
i,ll| HA r- - Nu s-a pdstrat din cauza romanizdrii de mai apoi. apoi. L-=lll]_=
]|l,ffi\9l_-|zvoare|escrisein|imbageto-daci|orsintpu{ine|anum5r9inedescifratepinaf;]||,,=j
- lzvoarele scrise in limba geto-dacilor sint pu{ine la numdr 9i nedescifrate pind
iri'ff Limba I inprezent.
Limba in prezent. L:rri':i'
geto-dacilor
.'it#geto-daci|orF-inprezentSecUnoSc1150denumepropriidepersoanesidivinitdti,circa900|_=.il|_|=
- in prezent se cunosc 1150 de nume proprii de persoane 9i divinitd[i, circa 900
|||Uilr|detoponime9ihidronime,57dedenumiria|ep|ante|ormedicina|e|dsatedeptttt=n
de toponime 9i hidronime, 57 de denumiri ale plantelor medicinale ldsate de
i,l|l H | | mediculgrec
medicul grec Dioscondes etc.etc. Ln,ltt]-=
]|J,ffi|,-|_-in|imbJrom6n5sint,dupdune|eca|cu|e,circa160-170decuvintedeorigineFJ|l;-]
- in limba romdnd sint, dupd unele calcule, circa 160-170 de cuvinte de origine
jri'ffi|lgeto-dacdcaren-auana|ogiiinnicioa|ti|imb5,faptcareesteunargument"|Flri5
geto-daci care n-au analogii in nici o alta limbd, fapt care esle un argument al
ll- | | tracic:
suprapunerii fondului lingvistic latin pe substratul tracic: l= llll =
iril
:
frl | |
:tlffi|-amurg,cdtun,copil,mo9,prunc,cdciuld,brinzd,baci,briu,bordei,grddind,groap6,grindd'l=itlt=
copil, - amurg, cdtun, mo1, prunc, cdciuld, brinzd, baci, briu, bordei, grddind, groapd, grindd,
il#illgard,brad,mazdre,minz,struguri,mal,vatrd,pinzd,zestre,adura,addrimaetc'ptttt=l
gard, brad, mazere, minz, struguri, mal, vatrd, pinzd, zestre, a dura, a ddrima etc'
- Alutus (Olt) Samus (Someg), Piretus (Prut) efc.
i,|l#|-nutus(olt)Samus(Some9),Piretus(Prut)efc.F,,ll|L=.
j'ir#.S-arputeadoarfaceconc|uziac5limbageto-daci|orfdceapartedingrupu|estic(Satem)a|mariiF='ilrj
- S-ar putea doar face concluzia cd limba geto-dacilor fdcea parte din grupul estic (Satem) al marii
llll F il familii de limbi indo-europene, care mai includea sanscrita (limba vechilor indieni),
persana,
persana, scitica etc. F = I
scitica etc.
l=tttt
tttt
=ttffi =
rri'$^
ttl ( C.) qeto-dacitor.
F-lli=l
H G.) Relioia
Religia geto-dacilor. l= llll=
ilrl
=

:il| Filry
H Filil=r
l=illl=
fil
if Fil Politeistd | - in acelagi timp procesele social-economice din mediul geto-dac au adus la faptul c6 E fffi'= I
"e l= =
:ll- (poll - mul{i; I in panteonul insemnat de zeitdli apare ierarhia zeiascd in fruntea cdreia se situeazd
situeazd lttt

!lll,#
:lll feus - zei) | zeulsuprem
zeul suprem Zalmoxis.
Zalmoxis. F-.Lllj,=
H l=llll=
illt-tl Filil=r
- Credinla in viala de apoi dupd viala pe aceastd lume (posibil 9i reincarnarea).
=l|+Postu|atu||-Credin!ainvia!adeapoidup5via!apeaceastd|ume(posibi|9ireincarnarea).l=tttt=
Postulatul
!{f F_ll #
principal
B4nejBal | "...credinla Zatmoxis - divinitatea
"...credinta lor este cd ei nu mor, cd ace! care piere se duce la Zalmoxis divinitatea F_lll=
cazuri geto-dacii se purtau =l=l
il- | nr..." condilionat faptul cd in multe cazurigeto-daciise
/or..." (Herodot). Aceasta a condilionatfaptutcd purtau L=ll|!-=
:?- | farii
tara fricd
frica in in
specialin
special rdzboaie, privind la moarte doar ca la un proces de trecere
trecere E'l= =I=l
ill[f)--------+=li[ | intr-o lume maimaiperfectd.
perfectd.
/=nti"=:t
:llllv ' .lt|=ilN y't|t=ltll= =l=l
r=ill'i=ilTr=ilr=flt=illt=ilil=t ilil=ilil=I =l
=l=l
= =-:ui' =:ui'
!:r r ri'
=:r
rri 5 :ir
ri'

1 3=llll =llll =l =llll =u!-=llll =llll

- Zeul suprem, la care dupd moarte pleacd toli
geto-dacii "intr-un
ii-]_''l'E''l,u=/&l-..'".Y':Yo,em,|acaredupdmoartep|eacdto!igeto-dacii',intr.un\|||l_||||=
anume loc unde vor trdi pururi gi vor avea parte de toate bundtdtile"
= = 3 )aa -Zamolxis \i'Y-5---fi,,i'!
- zamolxis | ",1ur" bundtdlile"
=
Jr=ilrr=illll
'' l-l(strabo).
tltl
(Strabo).
lrrtffirrrr
:ilil:llllI
=:||||:||||-|l-Conformre|at5ri|or|uiHerodot,Za|moxisafostopersona|itatereald,o|l|+|||l=
- - Conform relatdrilor lui Herodot, Zalmoxis a fost o personalitate reald, o
1 [ = llll = llll | | | vreme fiind rob la marele savant al antichitSlii
antichitdlii Pitagora. Oblinind libertatea, lllll
Obtinind libertatea, F_ llll
-:||||:||t|l|||analn-r{anittnr{onrnnnrrirtrriacta?^.,;];+,."o.|'n|T||l|=
;:i-=.i5-.il|Disparutintr-opegter5pentruuntimpdetreiani,e|revineiar|age!iicare-|1j'ffi1i'=
"='1,,="1,,i | | l'],,]
el revine la geto-daci unde propovdduiegte invdldtura nemurire.
invdldtura despre nemurire. b,rl
:lilt:ilil=
Dispdrut intr-o pegterd pentru un timp de trei ani, el revine iar la gelii care-
=
..1=1111=1111;Zeii||recunoscdreptozeitate...Muntele(undeseaf|apegtera)afostsocotit|tttffitttt
I recunosc drept o zeitate. "Muntele (unde se afla pegtera) a fost socotit
;=l|||=||I|=|||||sf6nt.|seziceaKogaionon9i|afe|afost9inume|eriu|uicarecurgeape||l+||||=
sf6nt. I se zicea Kogaionon 9i la fel a fost 9i numele riului care curgea pe
l=.llt_=.lllll | | | | lingd
tinga el"et" (Strabo VIl, 3,5). Herodot consideri cd nu e exclus cd Zalmoxis sd l.llll
(Strabovlt,3,s).HerodotconsiderdcdnueexcluscdZalmoxisse Fll[
lll triit (Herodot,tv,so). lll,,-l],"=
=!..r:riii
,
"=]lll=ll,f
:Irl I lll

='=llll=llll3 lll--Gebeleizis
tt:ilil:ililt
- Gebeleizis
fi inainte

t t
-
de
lntiaitinaintedepitasora
Zeul L
Pitagora (Herodot,
-Zeulcerescalluminii.
(Bendida) - Zeila fertilitdlii
ceresc al luminii.
lV, 96).
lii,-llll
lttl
pddurilor. l,il
tilt-iltl
ltttl=
_ :,l,l: tlllj '
i ll:llll:lllll - Bendis (Bendida)
I
| |
fertilitalii gi fecunditdlii sau zeila a lunii 9i a pddurilor.
9i fecunditdtii
l"-i"i=
h,,i'l
li= llll= lllll
'_:ilil:ililj etc.
- Zeita ocrotitoare a cdminului familial etc. lllll F llll
=
:ilil:ilil= ltt ffiiltt
- La fiecare patru ani, dupa relatdrile lui Herodot (sau in ajunul unor evenimente
itt=tttt=||||lRitua|urilel-Lafiecarepatruani,dupdrelatdri|e|uiHerodot(sauinajunu|unorevenimente|ttt#tttt =
-= :"":rrrr r Ritualurile
: lf : tt
religiqse
rettotoglSl
lf importante),geto-dacii t I
aduceau jertfe omenegti. Alegind in calitate de sol (mesager)
importante), geto-dacii aduceaujertfeomenegti.Alegindincalitatedesol (mesager) ltt ltttt I
din =
rindul sdu pe tinirul cel mai destoinic, ei il povSluiau sd-i transmitd lui Zamolxis
=
]L=,lllL=,l|U1co-nform|dinrindu|sdupetindru|ce|maidestoinic,eii|povd!uiausd-itransmit5|uiZamo|xi"|,l||re,l|[
(conform
I rr : tttt : rrrr I surselor
SUIS€|Oi rugdminlile gi dorinfele cele mai importante (victorie in rdzboi, roadd bogata etc.).
lrug5min!i|e9idorin!e|ece|emaiimportante(victorieinrdzboi,roaddbogat5etc.).||r||_|'|=
Solul era aruncat pe trei virfuri de suli[e 9i dacd murea imediat era considerat un
]!:nri,!:lri'Hautori|or|sotuteraaruncatpetreivirfuridesu|i[e9idacdmureaimediateraconsideratun|1|'ffi1i'=
autorilor
r1=
= | antici) |
antici) semn suprem.
bun de primire a lui de zeul suprem. ltttl E nl
' 1119 1111

l'=1ti=l]"'.;-,|-cinotuna9iscdpdra,geto-dacii''trdgeaucusdge!i|einsussprecer,'(Herodot,,u'|'t.,il,i.i
- Cind tuna 9i scdpdra, geto-dacii "trdgeau cu sdgelile in sus spre cer" (Herodot, lV,
j 'L=,llll=,llu Ir I 94), considerind cd astfel il ajutd pe Gebeleizis sd (Herodot). llil-
sa imprSgtie norii (Herodot). llll
= :rtt :nr :{
. ,tt=tttt=ttttl L
L - Ritualurile le petreceu sacerdolii, ce formau
formau o ierarhie bine determinatd in frunte cu
lll 1
cu [tttl
|llll
Ftttt,
=
=:\\\:N\:{sacerdo\u\suprem(care,poSrb\\,dupLmoartesecanontza).Aceg\ratbceaupaftedinrindu\\\_\\\\;
sacerdo\u\ suprem (care, poSrbr\, dupL moarte se canonrza). Aceg\ratbceau pafte drn findu\
:i_:tttt:tlttjaristocra!ieigeto-dacice,darduceauunmoddevia!daScetic.Aiarddefunc!ii|ere|igioase[l||#,l|l
ll=llll=lllll aristocraliei geto-dacice, dar duceau un mod de viald ascetic. Afard de funcliile religioase
ili\Gi\il etc.
ei mai erau gi buni astronomi, medici, prezicdtori etc.
\i\Hii1
:sn:trs=
!=;all,-+||l'f,-Ritu|inmormintdriidefuncti|or-biritualist:inhumaregiincinerare.l|lH|]
= - Ritul inmormintdrii defunctilor - biritualist: inhumare gi - incinerare. lilrl Fl
:rrr:Irrl lr-rrl
l-= Construcliile | - Sint atestate pe intreg spaliul de trai al geto-dacilor, in special
- |
specialin acestora. l'f,,]
in davele acestora. H'l lrlt Fl
':'J"i',E'i"il de cult - Au aproximativ aceeagi planificare a construcliilor cu coloane, fapt care este
l==ttti=ttttJdecuItl-Auaproximativaceeagip|anificareaconStruc1ii|orcuco|oane'faptcareeste|tiffiti
ll= llll = lllll I incS dovadd a unitilii
incd o dovada unitdlii materiale gi geto-dacilor.
9i spirituale a geto-dacilor. lllll F I

= :tlll:lltll Sanctuarul
l= :ilil:rilt=
- Construclie cu coloane in formd de potcoavd, ceea ce reflecti reprezentdrile
llll 1,,,r

=.l|=||||=|||||Sanctuaru|;-Construc!iecuco|oaneinformddepotcoavd,ceeacereflect6reprezentdri|e|,irrffi,i
l==||||=||||trdincetatea|geto-daci|ordesprePdmint,care|aorizontseune9tecuceru|.|||ffi||||
din cetatea geto-dacilor despre Pdmint, care la orizont se unegte cu cerul.
='{-='l||j-=,l|Il]geticdde|-incentru-a|taru|cufocu|sacru.|l||#l
geticd - in centru - altarul cu focul sacru.
|::||||:||I|=-rtu||-Co|oaneleerausituateinp|aninfe|u|urmdtor:3inprimu|cerc(3sdptdminimari||],,U|l
de
E 'il"i"--1"i"i'l ling6
linqd satul
sa - Coloanele erau situate in plan in felul urmdtor: 3 in primul cerc (3 siptdmini mari
,,,r1
uuluce ni I a cite 10 zile); 6 stilpiin cercul
_
r= =llll =llll Butuceni cerculaldoilea
.
al doilea (6 sdptdmini mici stilniin
miciaa cite 5 zile); 12 stilpi in Lir! firri
= al treilea cerc (12luni a cite 30 zile 360); anual geto-dacii posibil aveau 5 sdrbdtori
=
='itjtttl=|||||t|a|trei|eacerc(12|uniacite30zi|e=360);anua|geto-daciiposibi|aveau5sdrbdtori|lllEi
|::||||:||||=|1sfinte(360+5=365=1an).|||#ll||
l:l sfinte (360 + 5 = 365 = 1 an).
;' tl = llll = llllrI L- - Un
r rn argument
^.^,,-^^+ cd a.,a^,, cunogtinle
^^+^ z{aaii aveau
^x geto-dacii i^ domeniul
.,^a+n in -^ lllll
^^+. F^-:-: cu care se
,{^h^^i,,r astronomiei, se F I

- "', - "" ^,,h^-+ih+^ vaste lli'f_ lllll

5.fl=l1l=111
:rr:rr r - sacerdolii.
ocupau sacerdolii. llll#l
l: ill Ullll
- Prelucrarea artisticd manuali a obiectelor de metal: arme, coifuri de paradd,
|=-]!|J.-=1t1l(D,|cnemide,VaSe,cupe,poca|edinaur9iargint,obiectedepodoabd,brd!are|tlffitttl
\/ vase, cupe, pocale din aur gi argiht, obiecte de podoabd, brdlare
| cnemide,',{o
=
ll
= = |
llll llll .^;.-r; fibule,
in formd de spiralS, {ihr rra piese
niaca de
.ro harnagament arn
nl,^o-oo-anr etc. lllll E I

l= :rrrr:rrrr -
il:ilil:ililt !Arta
-:||||:||lll|informddespira|d,fibu|e,piesedeharna9amentetc.|ttffitttt
Arta | --Confeclionareacuoinaltdmdiestrieartisticdavaselordeceramicdlucrate
Confeclionarea cu o inaltd mdiestrie artisticd a vaselor de ceramicd lucrate I1,,1 t"l
i:- qeto-dacitor. I fin cu m?ina
geto-dacilor. miina sau la roata olarului gifrumos ornamentate.
9i frumos ornamentate. ltil l-rrri
=-fffi']fj'l
5rl:tttt:tttt||-Confec!ionareanumeroase|orobiectedeartddinmaterialecaren-aurezistat|tttffitr
- Confeclionarea numeroaselor obiecte de artd din materiale care n-au rezistat
1=.=||||.3|l{|inta1atimpu|ui(inmajoritatedintemn).|l1_|||l
in fala timpului (in majoritate din temn).
= i!-=,,lll]=.lll]l | - Parte
earte componentd a artei arteitracice erna l,fll
tracice care a fost influenlata de civilizalia elind
r= :: ilil:ffrr: lilt =- rrrr
autohtond.
| 9i culturile vecine, dar care s-a dezvoltat pa bazd autohtoni. l'lL
F,,ll
ilrrr
=il=||||=||||l|?'9u|lu|||9vEv|l|9,vorudl9o-qu9Zvv|LotPawqLadulv||lU'.-.||||+|i
1:: =llll=llll= lil I |ilrl

1==llll =llll 1 ;rrr; Frl

+ltil
=
t:
q_=jttt=I!
=
lrrl
lt!

ltrrl F"tr
.-:-: lllll
-m:lr:nrl
=
[t:ilil:ilil1 ltt#t,
l= :":rr= t,,{ liltl
llll-ll
r"
r==llll=llll=
ilr-il'-trrl
lrr4rrrr
:ilil:ilfi= J,,,l Ftl
lil-till

= lll=llll=lllll ll!l+l!
t: iil:ilil:ililr - |ill liltl
:,,,rI llll-ll
t:
:rr:rr= II +llll
lll: llll: llll I

l=.=llll=llll+
ilr:il|:ilil:t[i\ y'l
lill+----<13xillt v^ll:ll
:llll :\
l=
=
= ttti= llll
=
Illl= = llll = llli>11=11=mi=fll = llll
 I:I

=l
=llll=/r-ilil=iltl
=lru
J'1,+
rema6
Tema 6.
|
EVOLUTIA RELATILOR SOCTAIE LA GETO_DACr.
rsroRtA POLITICA
ISTORIA PoLITICA DE piNA LA BUREBISTA
DE PINA RUREBTSTA |
B\5i;=
/N. i:l
:I=l
=l
=lllE
]]ll#
^
ll ( A./- Pr!.ncle-relalari ale autorilor antici despre geto-daci.
!:nf
r"....'
| : r"' : =l
=
't Htl Hecateu din Milet FJiil,"=-l
l=l
I
_!f
(cca. 540-470 i.Chr.)
Milet |
- Logograf (/ogos - gtiin!5; grafos - descriere), autorut tucrdrii "Cdtdtorie in
autorul lucrdrii in E:ut)"fi
jurul pdmintului". Este unul dintre primii autori antici care descriu populatiile I
i,,1|ffi(cca.540-470i.Chr.)|iurulpdmintului',.Esteunu|dintreprimiiautorianticicaredescriupopu|atii|e[='irlL=
din Europa de sud-Est gi localizeazd documentar triburile tracice ale
=,l'#|dinEuropadeSud-Est9iloca|izeazddocumentartriburi|etraciceatep||||=tt
lriH|crobizi|orgiterizi|or|a|stru|ing5cetateaorgame.t=,l||L="
crobizilor gi terizilor la lstru lingi cetatea Orgame.
T
=l
- Marele tragician al lumii antice pentru prima datd in opera "Triptotemnos', T
. 497-405
il|#,.s:jq:|":^.|-Mare|etragiciana||umiianticepentruprimadatdinopera''TriptoIemnos''F=i-|]'
^ . |[| folosegte
-S:jq:f":i.Chr.)
I'l,l il (cca
@ca etnonimul ge.ti,
ge,ti, dar fdrd a face vreo referinfd geograficd. p lllt_=
referinf6 geograficd. tti
I
n=i're "Pdrintele istoriei", autorul lucrdrii "lstorif in g carli, prin 4s0 a vizitat olbia gi,
l=llll= I

=rr#|..Parinte|eistoriei'',autoru|lucrdrii"lstorii,,ingcar!i,prin450avizitato|bia9i,F-.L||l,=-!|
- folosind amintirile conternporanilor, a lisat relatdri despre geli in cartea a lV-a.
!|#||neroaot|fo|osindamintiri|econtemporani|or,a|5satre|atdridesprege!iincarteaa|V-a.E:u'i.5'
Herodot =l
=",llL-- H
rc"i.+ai-izs
(cca.484-425 I
in anul 514 i.chr.
ln i.Chr. regele persan Darius a intreprins o campanie mititard
militard contra Fi'ittE =T
=l
litl H
i.Chr.) i.Chr.)
scililor din nordul Mdrii Negre.
| Negre. Din rezlstentd au"ontr"
Din toate triburile tracice rezistentd opus
oDus F_!ll,=l
i1i'l-------Til doar gelii |
getii din Dobrogea gi regiunile mai viteji E 1tl]_1.
regiuriite mai nordice. Ei se conside rau "cei maiu,tuli
gi cei mai drepli dintre toli tracf". campania s-a lerminat cu inffngerea persanilor.
=T
=I
=.ttffi|9iceimaidreptidintreto|itracif.Campanias-aterminatcuinfringereapersani|or.FJ.l''il1
llll#tl t-,i'::"] =T
=l
i l{ H Thucydides Peloponesiac" localizeazd gelii
Thucydides | - Autorul remarcabilei opere '/storia rdzboiului peloponesiac" getii F='iE| =l
"dincolo de Haemus", inlre 'fluviul lstros gl ponfos Euxeinos, mai mult spie
!'j,regucioioe;|"dincotodeHaemus'',intre,fluviu/lstrosgiPontosEuxeinos,maimuttipreFrrri!rrj
(Tucidide) =l
-nri'l---ff 460-396 |
(cca 460-396 mare", "gelii gi
9i popula,tiile acestui tinut
linut se invecineazd cu scilii, au aceteagi
aceleagi L=.lll]_=! =l
i.Chr.) arme gi sint toli arcagi cdldri". Gelii subordonali regelui sitalkes sint antrenati =l
=ir#i.Chr.)|armegisinttofiarcagicdtdi".Ge!iisubordona!iregeluiSita|kessintantrenaiiF-]|l,,=_!|
llll+-- =t
F il |I intr-o campanie in Macedonia contra i.chr.). impreund
conira dugmanilor Atenei (429 i.Chr.). impreune F,,l'=l,i
;,1|| H cu odrigii ei formau o armatd de 150 000 de ostagi, dintre care .l/3
||||_,.,'lrtal,,||,.^-X-iinA^^|^^:^u-^!^.^^-:--...,F-rrri!li citdii.
1/3 cdldri. fJ'it1-1Ji
Xenophon - Autorul lucrdrii "Anabasis"
:,i4-- , .!:fZfl":
H (430-355 . |t "Anabasis" relateazd
retateazdca cd 2000 de geli
i.Chr.) |I la luptele de lingd cetatea Chersohes din sudut
gefi au fost atialii
alialii atenienitor
atenienilor l:11;1:;
!ll,l F ll
?.Chr.) Crimeii.
sudul Crimeii. F:lfi'!:ni
i,|,Fdala^,,.i|^h,,^x.;ii^^..L^^.j,..^-^.l=tttt=t
339 i.Chr. - Gelii de la gurile Dundrii de sub conducerea
l';#339i.Chr'|-Ge!iide|aguri|eDun5riidesubconducereaunuiregeanonimHistrianorum(oinEJlri.5i
apropierea
unui rege anonim Histrianorum (din
Histriei) au opus rezistenld scililor de sub conducerea regelui Afeas la
i'l'H|apropiereaHistriei)auopuSrezisten!dsci!i|ordesubconducerearege|uiAfeaslal=lttt=|
iilf H trecerea peste Dundre.
I Alexandru De conflict s-a folosit regele maced
macedonean at il-tea,
Filip at
onean Fitip tatil tui
ll-lea, tatdt lui F_Ill=l
ilire]AlexandruMacedon,careaocupatguri|eDun5riibiruindsci!ii.Stdpinireaacestorteritoriit=,l|5:'!
Macedon, care a ocupat gurile Dundrii biruind scitii. Stdpinirea acestor teritorii
:||ffi|n-afost'ins5,de|ungdduratd,deoarece|a?ntoarcereprinpd(i|evesticea|eBu|garieiF].'i,'=i
n-a fost, insi, de lungd duratd, deoarece la ?ntoarcere prin pd(ile vestice ale Bulga1ei
actuale macedonenii au fost distrugi de o altd uniune tribald a tracilor de nord. cea a
l|l#lactua|emacedoneniiaufostdistru9ideoalt5uniunehiba|datraci|ordenord,ceaaEttil'=r]
;,il Fl I Dundre.
|||_''"t5pina|BatcanitorA|exandruMacedon.intr-untimpscurtainvinsrezistentaFri'+
tribalilor dintre Balcani
Balcani 9i Dundre. l= tttt=l
llil H 335 i.Chr.
i.Chr. I - Noulstipih
Noul stipin al
af Balcanilor Alexandru Macedon intr-un timp scurt a invins rezi
rezistenta
ll!.1 F ll I triburilor tracice ale tribalilor gi9i celtilor
cellilor 9i a atins linia Dundrii. El a ?ntreprins o campanie
campanie E:rrri':-r1l
militard in nordul fluviului pentru a-i pedepsi pe gelii
care au colaborat cu tribalii. Marele
'j|_|mi|itar5innordulfluviu|uipentrua-ipedepsipege!iicareauco|aboratcutriba|ii.Marele|-='irl-=l
'i,|------fl|conduoitormi|itara|antichitd|iiadistrusgiaimpragtiatoarmatdgetic5de4000cd|5retiptttt=m
conducdtor militar al antichitilii a distrus 9i a imprdgtiat o armatd geticd de 4000 cdldreti
9i 10 000 pedestragi, a ocupat capitala unei formaliunii geto-dace, intorcindu-se cu o
ili'H|si10000pedestra9i,aocupatcapita|auneiforma!iuniigeto-dace,intorcindu-secuof.=,,||!=-|
ill H I bogatd pradd de rdzboi.
rdzboi. F = rl rrrr

rrlffi El l=trlr
luL-- cca.327 | - Pe cind Alexandru Macedon fdcea
4 cca.327 guvernatorul p llll,Sli
ficea cuceriri in Asia, unul din strategii sdi, guvernatorut
lil'l i.Chr. I Traciei Zopirion,
R i.Chr. Zopirton, cu o armatd de 30 000
C)00 de ostagi a intreprins o campinie asupra l= llll = I
miiitar6 e^..^-^
campanie mititard
regiunilor din nordul Mdrii Negre. El a fost distrus la intoarcere de cdtre scili gi geli in
'.'.ffi|*ji,"irb'dinnordulM5riiNegre.E|afostdisiruslaintoarceredecdtre'"iti9iL;ii;E'l,,='$
,[fr^|"pustiutgetic''(sudulBasarabieiactua|e)9i|atrecereaDundriirevdrsate.F]rri'!ra
"pustiul getic" (sudul Basarabiei actuale) 9i la trecerea Dunirii revdrsate.

,1,ffi E*=rl
D-ezvaltarea - Perfeclionarea uneltelor de rnuncd (rdspindirea mai largd a plugului cu brdzdar
ilreDezvaltarea|-.Perfec!ionareaune|telordemuncd(r5spindireamai|argdap|ugu|uicubr5zda.rL-,i'!-l
tortelorde |ldefier,arolii olarului etc.),folosireainproporlii mai largi ametalelorgi arolii olarului.
|tEfor!eIorde|defier,arotiio|aru|uietc'),fo|osireainpropo(iimailargiameta|e|or9iarotiio|arutur.l=||||=l
produclie - Cregterea productivitdlii muncii 9i a plusprodusului social, care tot
'j'reProC'ucye.Cre9tereaproductivitdtiimuncii9iaplusprodusu|uisocia|,caretotptttt=|
I *ai deseori este impd(it inegal intre membrii obgtilor gi ai triburilor.
riH|maideseoriesteimp5(itinega|intremembriiobgtilor9iaitriburi|or.t_'||l]_=J
Rdzboaiele
- devin ocupalia principald a unor membri ai triburilor, alcdtuind gi o sursd de imbog6lire
JiffiRdz.boaiele-devinocupa!iaprincipa|daunormembriaitriburi|or,alc5tuind9iosurs5deimbogd!ireE'iE?
raproa.
'j# F= ll
Ir'
ll
I rapids.
Frrrt=1
,i'l
ll,J--Jll Factorii - lnfluenla
lnfluenta civilizaliilor care se gdseau la un nivel mai superior de dezvoltare a accelerat
accelerat E
l=llll=l
externi procesuldiferenlieriisociale. =I fffi

ir#lll
'|'#externiprocesu|diferen!ieriisocia|e.|=tttt=l
lll Iarabosles -AristocraliatribalS,conducdtoriimilitari,sacerdolii
FJrl"il
F{ I| I| | l-'Tarabosfes
(pitiati)
- Aristocralia tribalS, conducdtorii militari, sacerdolii ("tara"-puternic,Our;
('tara"- puternic, dur; E:lri"!a
,lf H rriout | | (piliati) 'bosfes',- ilustru). Ca semn cle
"bosfes"- distinclie ei purtau pe cap o cdciuld
de distinctie cdciutd cu f='ittt-=l

i,ffi virruriesitinainte.
virful iegit inainte.
It- ' Capilati - "poporul"- membriide ",
F_llF=l
'l,l il | membrii de rind ai obgtilor, principalii producdtori: agricultori
agricultori F li
=l
i.relGomatI)9imeseriagi(cup5ru||ung,pleto9i).|=||||=!
9i meseriagi (cu pdrul lung, pletogi).

}lr_-G Robii -campaniile

- Robii nu erau numerogi, provenili de cete cele mai mutte din E'l,El
multe ori din
i_campanii|emi|itare,robiafiind|anive|u|ce|eipatriarha|e.Ftttt=1 celei patriarhale.
militare, robia fiind la nivelul
Diferenlierea socialS a condilionat schimbdri

Effiei;e
corespunz6toare in organizarea politicd.
ffiDiferen!iereasocia|dacondi!ionatschimbdricorespunzdtoareinorganizareapo|itic5A,l'=i=|
;!,rili=l
E-!!l!=!!![=lllL=]1ll= IllL=llll = ii ii ii
=ii = = =it = = tri: ii: ii =itl
Iil
l: llll:
=llll=l
=ilil=
l: llll: =l|||=l|||=||||=||l|=rrrr=]rri=:rrri=:nri'=:rrri=:rll
=llll=l

E+ii'-'+ii'ilfu
l: llll:

]i"ffiii'!
I=illt=illt=il il=ilil=,!-=riltl
=llll=i
=llll=l
| : Ilil:
llll:. t=llll=lllll . Histrianon!m" ,!h__ lilr-llll
-
:ilil:l "rex "Rege al istrenilor''- cdpetenie militard a getilor de la gurile Dundrii, implicat
5ri5ri],'rexHistrianor'Jm,,|-..Regea|istreni|ot,'-cdpeteniemi|itardage!i|orde|aguri|eDundrii,imp|icatlri'#rrlr=
|-
I:ilfl:
llll :l il
=
i.Chr.) I| in conflictul militar cu regele scililor Atheas (vezi p. A).
ltlt = illtl (sec. al lV-lea i.Chr.) A). llill F llll
:= ilil:l
|= Ilil: =llll=llll= Dromichaites
,i=||l|=|lI||Dromichaites|.C5petenia..regatu|ui',geticdinsudu|9icentru|Mo|doveicucentru|mi|itaro-|ttt$tttt
- Cdpetenia "regatului" getic din sudul gi centrul Moldovei cu centrul militaro-
lll-llll=
|=ilil:
t=ilil= -=_lll=11.3| -inc.
lV-lea I politic, religios gigicomercialin
(sf. sec. al lVJea comercial in cetatea de la Butuceni. Este amintit in izvoarele ll]..1
amintitin l_!ll;
: lilt :t :llll:llll l=llll =llll -inc.sec.al lll- lscrisecabiruitoral
sec. al lll- scrise ca biruitor al macedonenilor
macedonenilorcondugi deAgathoklesgi
condugi de Lisimachintrel,lll
Agathokles gi Lisimach intre F,,l"l
I = llll=
|=ilil: -j'illE'.i||l]|eai.Chr.)|anii300-290i'Chr.|.irrEir[
=
lea i.Chr.) anii 300-290 i.Chr.
= llll=t :ilil:ililI
=ilil= :I[:ililA lil-ilil=
t: lill:
Zalmodegikos - Dinast get, stdpinitor al pdminturilor din nordul Dunirii inferioare. [n
G'i||_E'iillZatmodegikos|-Dinastget,st5pinitora|pdminturi|ordinnordu|Dun5riiinferioare'in|'irrG,irrl
=llll=l
|:ilI: = llll = llll { (sec. al lll-lea i.Chr.) | inscriplia greceascd de la Histria este numit basileu (protector al oragului lll {
llllea i.Chr.) ltttt
= llll:l
|=||||=.||||||inschimbu|unuitributanua|)careae|iberatpeste60deostaticigiarestituit||||re||||
in schimbul unui tribut anual) care a eliberat peste 60 de ostatici gi a restituit =

=llll=llll+
r= ilil = ilil 1
lveniturite.
veniturile. lll+llll=
lrrrl
= llll :1
E tttt
Moskon | - Cdpetenie a gelilor atestatd prin monedele oragelor-colonii grecegti (cdrora
=||||=||||lMoskon|-C5petenieage!i|oratestatdprinmonede|eora9e|or-co|oniigrecegti(carora|ttffitttt=
I_=,l|[--,|l[l(sec'a||||-|eai.Chr.)|posibi|cd|eera..protectormi|itar'')cuinscriptia8asi/eosMoskonos.|,|||#||||
ce le era "protector militar") cu inscriplia
'I
(sec. al lll-lea i.Chr.) I posibif "'- -"r 8as/eos Moskonos.
-:llll=t ''-' lil I
t,.,+,,,, lllll
-_,,,,_,,,,t =
= llll=l L-,lL=,llU Rhemaxos
Rhemaxos | - Cdpetenia formaliunii politico-militare a geto-dacilor din centrul Moldovei, posibil
l,ltl F,,l"l
-J'l,='l''il(aprox.200i.Chr')|urma9a||uiZa|modegikos,careimpreundcufecioru|sdu,infrunteauneiarmate,|']''ffi'l,u=
(aprox. 200 i.Chr.) urmag al lui Zalmodegikos, care impreund cu feciorul sdu, in fruntea unei armate,
._=,l''l-=.il|vineinajutoru|cet5!iiHistria,atacat6dea|tdcdpetenietracicdZoItes.|li.Hri,!
-:llll=l vine in ajutorul cetalii Histria, atacati de altd cdpetenie tracicd Zoltes.
:ilil: llll=
ll=l Oroles - Conducdtor al unei formaliuni dace din Transilvania (dupd unele opinii pind la
=ilil=l 5;i,'!-;i,qoroles|-Conducdtora|uneiforma!iunidacedinTransi|vania(dupaune|eopiniipind,"|'i'H,i'[
("Vulturul") Prutul mijlociu) care este atestat de istoricul Trogus Pomperus intre 180-150 i.Chr.
ll=l i=_'ilI1=.i|fi1(..Vu|turu|,')|Prutu|mij|ociu)careesteatestatdeistoriculTrogusPompetusintre180-150i.Chr|'ilr#irrr
=ilil=
=llil=l (sec. al in luptele cu triburile germanice ale bastarnilor ce-au invadat regiunea. Folosind
=l|l|=||||+(sec.al|in|upte|ecutriburi|egermanicea|ebastarni|orce-auinvadatregiunea.Fo|osind|tt4lltt=
llllll :l
ll-leai.Chr.)
!_=,lll]_=lltl ll-lea i.Chr.) autoritatea puterii sale 9i unele mdsuri psihologice netradilionale de influen!6
lautoritatea influenld l,llll F,lllL
=
ilil_= r-J'i"iJ'i"il
|:llll:lllll
regiune.
I asupra armatei, el a reugit sd opreascd ofensiva bastarnilor in regiune. ll,fl
llll-llll
U'1,"=
ll=l
=ilil=l inc. sec. I i.Chr. - Ca rdspuns la ofensiva romand in Balcani regele Pontului Mithidate.s
lnc. Mithidates al Vl-tea lll.{
a/ V/-/ea
llll : llrr I
l-Llll=
ilu:
ll=l t:
=lll.=-lll.H Eupator (112-63i.Chr.) supune intregul litoral al Mirii
Mdrii Negre, inclusiv oragele colonii
colonii
=ilil=l =ilil: ilil
= grecegti din vecindtatea geto-dacilor. Ge{ii din cimpia Moldovei ii devin aliali 9i
l,|l F,,i"l
= ilil:-
=ilil=
ll=l n='irE.'irnlgrece9tidinvecindtateageto-daci|or.Ge!iidincimpiaMo|doveiiidevina|ia!i9i|.itrill
_''''_''''Jparticipd|acampanii|emilitarecontraromani|ordinPeninsu|aBa|canicd.Campanii|||ffi||l|=
:ilil:ilil= padicipd la campaniile militare contra romanilor din Peninsula BalcanicS" Campanii
=ilil=l
llll=
ll=l
llll=t
!=llll=lllll
:lill
in aceeagi direclie
directie in colaborare cu cellii intreprind 9igi dacii din partile vestice. lllll
pdrlile vestice. Fllll
= ilil= t:ilil:illI
=llll = Expedi!ii|emi|itareromane,finalizatecuceaa|uiCorneliusSy//adin87i.Chr.,"u||J,,U|],"=
Expediliile militare romane, finalizate cu cea alui Cornelius Sy//a din 87 i.Chr., au
ll=l
=ilil=
Lj,,1'5,1"I adus la invingerea lui Mitridat, stabilizarea balanleide l,|l
balanlei de fo(e
forle externe in regiune 9i 9i F,,i':
=ilil=t
U[:
: Uil: respectiv la crearea condiliilorfavorabile pentru procesul de unificare a geto-dacilor.
ll=l
llll=l
E''i||E''i||ilrespectiv|acreareacondi!ii|orfavorabi|epentruprocesu|deunificareageto-daci|or|'irrffiirl
= ilil: -""-""r
ilil:
:lilt:ilil=
'n:tttt:ttttl lli#llrl=
ll=l
illt=l L:n,1"!:r,i'l ; Formaliunile
rnila
Formatiunile Puterea supremd aparlinea "adundriipoporului"
apa(inea "adundrii (barbalii ,
- Drrtaraac,,ar^mXana*inaa(^,u,,hxF:inana-,,1.,i"/kx-h^+i;
I r' I
poporului" (barbafii llll-llll
1't=
= ilil:
:-l
llllt:-l
L='i|il='i|[lpq|Itiae..|capabi|is5poartearme)carehotdrace|emaiimportante||'il#.il
oolitice capabili sd poarte arme) care hotdra cele mai importante
gelo-oacrlor intrebiri
ale. geto-dacilor
ale
= llll
= _+ tl
llll I intrebdri - declangarea campaniilor militare incheierea
militare sau incheierea
l_ in decddere lll,,-ll.=
_

ililt-:l
l_=.llll_=.lllll
= I | | pacii, pedepsirea cu moartea sau scutirea de pedeapsS, l-
pdcii,
-:l --L||l,=|l,fPerioadacontribu!iifisca|esauimpi(ireaprdziiderdzboi,a|egerea|||l,,_|J,"= l.ltlj F.lllL
= IIt: Perioada contribu[ii fiscale sau impirlirea prdzii de rdzboi, alegerea

=ilil=l 5'i.!:u'i..tdemocra!iei|conduc5toru|ui(..rex''),prerogative|eciruianudepd9eau||'i,'H,l''l
:
l=lilil
llll:
democraliei conducdtorului ("rex"), prerogativele ciruia nu depdgeau
cE''irr_r='irn-lmiIitare|Prerogative|eadun5riietc.|'it#.ill
-- militare prerogativele adunddi etc.
l=l :rttl:ttttcL-Put"'""conduc5toru|uimi|itarestemaregiimportantd,|-increptere||l,#|1=
llll=l -
= : Itl: ilil A - Puterea conducdtorului militar este mare 9i importantd, f- - in cregtere
l=l !_=",|rl=,||r!
=ilil=l :lirl - dar nu absotutd
absolutd | L|ll
I
lll
F,,|rL
=
=hil
292 -in urma infringerii regele macedonean Lisimach a devenitcaptivul lui Drornrbhaites.
l=l L=,,ll|5,llu-2g2-inurmainfringeriirege|emacedoneanLisimachadevenitcaptivu||uiDromicha,ites.|,|||$,||[
llll=l
= i.cnr. f-
Gelii intrunili in adunarea militard au cerut moartea lui pentru toate relele ce le
llll= E,'i||E..illil|i.chr.Ge!iiintruni!iinadunareami|itardaucerutmoartea|uipentrutoate.re|e|ecete|'j''$'fin=
=ilil: l=l
-
3 |
=ilil=l = ttti = ttti I
I
pricinuise. Dromichaites, ins5, i-a rugat gi
Dromichaites,'ins5, 9i i-a convins (nu a ordonat deoarece nunu lli |ilil I
I I
I = llll llll
l=l = llll =llll Exemple
llll=l
I finald !) ci
avea putere de'decizie finala cd este si rimind
este in interesul lor ca regele prizonier s6 rdmind flil= llll-
=ilil=
=
= 1 Exempte eliberdrii sale el va semna un tratat de pace
neatins, mai mult ca atit, in schimbul eliberirii pace lll
'
=ilil=l .:J'i,,, J"l,,t |I
l=l
=ilil: $,,llll=,ll!
I_-,i'l_-,iu l^
'
conducdtorului.
I
conducdtorului.
I ;;;;;aiil;i:-'--
avantajos gelilor. Adunarea militard a cdzut de acord (!) cu argumentele
1,1'-[,f
l1l[-
r*r-.nr
l'1,,1
Ellll=

l=l I
ilil :
=ilil=l
=::ilI=
ilI:
llll ILr-180-150 - Oroles pentru purtarea lagd pe cimpul de luptd a ordonat (!) ostagilor sdi sd -llll
Intre
l=l
llll=l "-::'rri'=:rrri'3 tao-rso indeplineascd pe lingd case
indeplineasci pentru [,i'l
case obligaliile femeilor, pulin onorabile atunci pentru
llll= =|l,=-I|l,f,|intre-oro|espentrupurtarea|agdpecimpu|de|uptdaordonat(!)osta9i|orsaisal|J,,#[,i
=ilil=
=ilil= h1i'!
=
= lltl lt='ilii="it[l i'chr. birbali,
i.Chr. birba[i, pind
pina cind nu-9i
nu-9ivor
vor redobindi pierdutS.
onoarea pierdutS.
redobindionoarea I'iill Etf
=
l=l
llll=t
= llll
=
:ilil:ilild lil-tilt =
:

t=l
il[:
iltl
[=llll=lilll lilt+lill
=ilil:
=ilil=
=ilil=l :ur :nr q
t:ilil:ililI
I' -llll
1
ill-ltn
lltt=

=ilil=l
l=l =ilil=ilil=l lil+ffit=
il: rr: rrrl lltl FrIl
= llll
=ilil=
l=l =
=ilil=illtl lil-f,il=
: iltl
l:llll :,,,,; llll#llll
l=l :ilI:ililj- lili lHr=
= l=l
illl=
illl q=ilil=ilil| lilt-iltl
:= iltlilil= fl:ilI:ililI
n'-""-
,"'l Errrr
^
=Iilt: l=l
=flil:

=ilil:l=l
*='1,il"1',-\
=ilil=ilil=ilil= ^A'lrffi'lrn
t=ilil=ilil=fi'=fiI=lfiT=iiil=ilil=
=ilililil=
ll=l -= llll = llll = llll lli = llll ii
=il[:
Iil:
= =
F.-,,', '',,
- -..,.
!i.= 1111=,, = ='lt=
=.=rrri!-rrri!:rrri'=_:rrri,!Trri'iri'5i:5i:5i:5i]=]i]5i:5i]5i],!]'i:5i:,=ri5i:5i5i:5rii::Trri,=:lrri5ri'=irri'!:nri']
-tiJ|il?Frr=rI]=]ll=tttt=tttt=tttt=ll,i!_u,i!@rl5ri5li!rrti'!ttlt=tttt=||||=||||=||||=l||l=|l||=||||=||||=| =l
'' '' =_itl I
i;= llll7----------IE l1p, llll= llll=
I
i==u,l'f---B{7
;t=tl=
remaT
Tema 7.
|
UNIFICAREA l
GETO-DACILOR INTN.-UN SINGUR STAT
DECATREREGELEBTTREBTST.{
DE CATRE REGELE BUREBISTA I *S\=JI,,=,='
prttt=r I
=l
il='i#
:l=ttfr?i,*1-Dezvo|tareafo(e|ordeproduc!ie,ameta|urgieifieru|uiinfazasuperioardaepociiE'l''-='!
- Dezvoltarea fo(elor de produclie, a metalurgiei fierului infaza superioard
FJ'l'=,i =l
=l
T

La
a epocii =l
L4|lHrrIr1rcTene(raspindireamai|argdap|ugu|uicubrdzdardefier,avariate|orune|tesiFtltt=l
Tene (rdspindirea mai largd a plugului cu brdzdar de fier, a variatelor
unelte gi T
;:=||||#||ll|armedefier,aro!iio|aru|ui).'|=||tt=|
arme de fier, a rolii olarului).
- Ldrgirea schimbului (pe lingd monedele locale grecegti, :l=l
fil{-- H lll I l-Ldrgireaschimbului(pelingdmonedelelocategigrecegti,emisiacdrorasemdreste
cu mult, este mai des intilnit gi dinarul roman),
9i emisia cdrora se maregte flll=
=l
fapt care a dus la cea de-a treia mare
=l
Hi#||l||:li'::LT::.]E"h",'#||1'"'Jj,?:T:!"il.Tl;li*careadus|aceade-at'"i"mjieFJi;'=i
diviziune sociald a muncii - aparilia negustorilor.
=l
1;=ll- sociale --.Rdspindirea
Rdspindirea mai largd a proprietdlii private de rind
r?nd cu cea cotectivd,
colectivd, tdrgirea
ldrgirea retatiitor
=I
-1 de schimb 9i frecventele ciocniri militare au dus la accentuarea difeientLrii
relaliilor FJii,=l =lr
rii1Hl|||oescnimogifrecveni.e|eciocniri'itit","",o,..|"a""entua,eadiferentieriisocia|e.E||||=tr
- se aprofundeazd diferenlierea
sociale.
sociald gi in activitatea economicd - megtegugaril gi =l
'i=..:]ttlHl|||-sea9r9|yndeaz5-diferen!iereasocia|dgiinactivitateaeconomicd-megtegugariisi|=irrlEl
negustorii incep a forma categorii sociale separate. =l
t: lllll
=.lt#|||lnegustoriiincepaformacategoriisocia|eseparate.'ptttt=t|
Porlitice =l
-fl 1 r| ;sacregterea
11titi"" -l presferea. ierarhizdrii societalii nu mai corespundea cu democra,tia
democralia mititard.
militard. Ea urma
urma L=,',|'SJ =l
il-i'f t | | cedeze locul organizdrii statale pentru menlinerea gi cregterea puterii
aristocratiei. l= 1ll=l
aristocratiei. =lI
-'"lqT'"-"ldil3!liffii![?i?"H;}ffi5.f,xiJ:i:iji,,|,.T:'yj",fijTjJ,:ff[:#:,lflE+l4I
Externe
-l ::ip11ti_unea romand in Peninsula Balcanicd 9i in Asia Mica tua propo(ii tot mai
=lT
u9la nord-vest presau uniunile tribale ale celfilor. in condiliile cregterii pericolului
I T|f' triburile inrudite ale geto-dacilor
|I extern,
l5,iHl|:f.,triburi|einrudite,b;t";;li;il"T";:'j..",n""."dpentruarezista,"F=u,l,5_t
| au tins sd se uneascd pentru a rezista in I
I
gi, Etnice
comun.
Etnicel;"flx':,xxr::"Jf,?ii:iy:,ffit!:x1rs?;i,:,:Jffffiffi"J:"ix",,':i;fi1,,,:g
- Afard de factorii obiectivi, mentionati mai sus, unificarea geto-dacilor
a mai fost
favorizatd de comunitatea lor etnicd, care pe parcursul timpului devine
materiale gispiriiuale).
tot mai unitard EiSl
=l
=l
=l
H I (comunitatea provenienfei,
provenienlei, limbii, culturii materiate
9i spiriiuale). Elfi'=fA t
=i{
giiHSubixtive1-Apari!iapearenaistoricdaputernice|orpersona|itatia|e|uiBurebista9iDeceneuL='l,,!,=l
Subixtive - Aparilia.pe arena istoricd a puternicelor personalitdti ale lui Burebista
1 9i Deceneu
=l
care vor lua sub conducerea lor procesul de unificare statald de corrsolidare =l
l=l
I 9i a
+,iH,^.|:::""#:l,"subconducerea|orprocesutdeunificarestata|dsio""on"oriJ";;E]',iEI
I acesteia.
=I:
{,|ffi .- 82 ii.Chr.
chr -_Burebista urcd pe tronul uneia dintre uniunile tribale ale geto-dacilor (pe
t=,l'rl=J =l
=I:
=l
ti,,: nfff,fl$:;iillil lr?J'lt,ff;l:
:':,'l,#|-Cualutoru|preotu|uiDeceneu,-peundecucuvintu|,peundecuspada-e|unificdE,l',=,5
nu este indicat in izvoare. [:'ilH
- cu ajutorul preotului Deceneu, - pe unde cu cuvintul, pe unde cu
timpul cind
Sylla a pus mina pe putere la Roma (tordanes)). Loculinit,ialalstdpiniiiiluiBurebista
l :J,3,ifi: [r##:'JH';,iH1].;}#i:);:
spada - el unificd
=l:
=l
=l:
=ll:
-lH|ilfrH'[:[ft"';ffilTeariburi|egeto-dacedinzonaintercarpaiicd,dincirnpiaE]l,,r]fl
intr-o singurd formafiune triburire geto-dace din zona intercarpaiicd, din
cimpia
Munteand, Oltenia 9i Moldova. =lt:
- invdlat care "umblase multd vreme in Egipt" (Sfrabo) s-a reintors in Dacia.
9i Aici s- =l
r{reDeceneu[ir;if:iili?J['':.T[11J'f:[#5'JHj::'f[i};:i;i:"J["fi[3::liffi::E+li'-4,t
a alSturat lui Burebista, pe care il ajutd sd uneascd toli geto-dacii sub
O"""n", "Gelii
f
:|l|lH-|..G-e!iii-auatribuitputeredezeu...''(Sfrabo)|=ill=l
i-au atribuit putere de zeu..." (Sfrabo)
- Pontific suprem, vice-rege,
acelagi sceptru.

apropiatur rui Burebista care i-a urmat la tron dup6

;ilH.;JJ"ilj',:jx1!"Jlj,"i'""-rege,apropiatu||uiBurebistacarei-aurmatlatrondup5El''=a'l
=l
=l:
=lr# --^__----':'-
asasinarea acestuia.
Frrrr=llll
=lI=
-
- Crearea unui aparat de stat militaro-administrativ cu o ierarhie
bine determinatd tr=l
inH[;""ff:?xffi!i:*iil:1ii5x,""#ministrativcuoierarhiebinedetermin"'5il.l=il
de la rege pind la comandanli de cetd{i. l:
Reformele - Scoaterea armatelor de sub controlul conducdtorilor de triburi gi subordonarea l=l
- I:
;i'ffiReformeIe|-;?:.,l;;Ei?s:3"rdesubcontro|uiconducdtori|ordetriburi9isubordona""F]-i:5'I
Iui lor autoritdtii regale.
l=l
ji|HBurebista|_;1il[:.ffi::':lTj:::*TJJ,g:$,:J,ff:l"Jl3lT::"Jfuneiorganizd,iE-i=:n|
Burebista -
- lmpunerea tuturor triburilor unificate a unei religii unice gi a unei organizdri =l=
religioase unice sub conducerea sacerdoturui suprem Deceneu.
- Introducerea "codului de legi" -"belegines',, care modificau obiceiurile fixau
=l
i!HI1|nt,odu"","a..coduluidelegi,'-.,betegines,,,caremodificauobiceiurilesifixauFL,i:$
- noile rapoarte sociale gi structuri politice existente. =l=
'
I|ffi;noi|erapoartesocia|egistructuripo|iticeexistente.L=.l||]-="I
!{ffi - Intdrirea capacitSlii de
-
9i
apdrare a statului prin ridicarea numeroaselor agezdri
fortificate, care culinmeazd cu marile cet6li din centrul militaro-politic din
Muntii F;;i,!+l
l=l

r. ':'LlilIT::i"":ffihi""9Xffi"?,:'X'J]li,Xl'lJ:1i,Xl";Jl,:[T:ffi:'".1""i,X=ft1
OrSgtiei cu capitala la Sarmizegetusa.
a rm izes et u sa t-
ll: "" ",,.,,',,,,","-"
-
*l'
i,i,lu'."'
Centrul militaro-oolitic
"J
3ll ] o'u
din Munlii Ordstiei
FJ-i;,=f,
Sistemul J CetSlile din piatrd: Costegti... Piatra Rogie...
i,i,#Sistemu|J-Cet5{i|edinpiatrd:Costegti...PiatraRo9ie......aparareamariiagez5rio"'"FJ11,=,5
...apdrarea marii agezdri de la
sarmzegetusa'
o"i"'tin""u
de -.-"--i" I
fortificatii
I| lcel?liasemdndtoare:
Bitca Doamnei (Moldova), Cdplna (Transitvania) - 0"""0,
dovadd
il: ' :i#t'r?'""fftoare:BitcaDoamnei(Mordova),c.pirna(rransirvania)
a unitalii geto-dacilor.
- Fortificafiile: ziduri masive, groase de trei metri, construite din blocuri
F]l|!,=ifl
l=ilil=l il=t=
de piatrd.
l,,,HUrmea|e|:::lff:.t':"=:xH'masive,groaSedetreimetri,construitedinb|ocuridepiatr5.E'i1,-J:l
Urme ale - Conducte de apd. =f =l
il=r=
civilizatiei ' Ateliere megtegugdregti, depozite de cereare, sute de unerte agricore gi
i,i'ffim|'if"''l;[!;i"susa'egti'depozitedecerea|e,sutedeune|teagrico|e'E+i,'Hl
geto-dace megtegugdregti. =l=tl
|=l=
- Monede dace gi strdine.
- Locuinle adincite in pdmint ori de suprafali construite din =r=tl
,l=l=
- Vase de lut ars de diferite dimensiuni (pind la 1,g metri
lemn pe temelii de piatri.
indllime)... '":E'ilfl =l=ll
,l=l=
=T=I]
l=l=
f5:ffi0-$n.=jl- ,i==l=i::i=,i::=*g,i::=il5i:=iSi:SiFlFl:rlFi:Fi:!#ilsils+l =l=::
l=l=
: llll
=ilil=
=ilil
=ilil= il=ilil=r.!--=ilil=iil|=
= lll ;ltll_=,1il5=, (Cronologia 9i consecutivitatea campaniilor militare este
=
llll
ltl=
f6)
!'i,il,'l,,=,/&(Dfffiffo"!%"*T!"5ij'""?L:"'"",.i:i,:ffi:xTn?J:il:;3'J^;,i:fl,ffil,='J
V Razuoaiele
g*"birt". expusd de istorici in diferite variante, mai jos fiind
=llll rri
m=tttt{I^uprezentatd'doarunadine|e.)l||fu||||=|
prezentatd doar. una din ele.)
=[I=
=
;l'-l-=,1E Armata
Armata| - Autorul
Autorulantic conducdtorulgeto-dacilor
antic Strabo afirmd cd la nevoie conducdtorul 000 ll":i'-E
geto-dacilor putea ridica 200 000
llll ostagi. Cifra, analizatd real, este exageratd, dar insdgi relatarea este o dovadd c5 Burebista
=
=ill = ]i''El,,fl|osta9i'Cifra,ana|izat5rea|,esteexageratd,darinsdgire|atareaesteodovaddc5Burebista|i',E'i'E
I dispunea de o fo(d de temut pentru timpurile sale. sale. lll,l p"l,E
=
llll
=
= llll
=r|,,=_!tl,f
llll
i.Chr.
anii 60 i.Chr.
,ri'=:l,rit | - in urma citorva campanii militare in nord-vest
au fost distruse gillj'l
9i strimtorate Oupa
dupd [Ui'= f

=
=
=
llli ;'ili=='i|fi.l|Dundreadem.lj|octriburi|ece|ticea|escordisci|or9itaurisci|ordinsud-vestu|Daciei|tttffitttt=
Dundrea de m'rjloc triburile celtice ale scordiscilor gi tauriscilor din sud-vestul Daciei
llll l||=||||{|9ia|eboii|ordinp5(i|edenord-vestdesubconducerea|uiCrifasiros.inurma||]..#|].F]
gi ale boiilor din p5(ile de nord-vest de sub conducerea lui Critasiros. in urma
=ll:= :.ll!F-.ll[l
=
I acestor campanii numit (exagerat) de autorii
campanii Burebista a fost numit celfocfonul l,llll
autorii antici celtoctonul F,,llll=
=
llll = !||,"=Jll,f(ucigatorul
(ucigdtorutde cel!i).
de cel{i).
| ll'il Ul'E
=ll: -
i,i'!=u'll|jr'"""Dundrea,mij|ociegiocup5insemnateteritoriia|etraci|ordesud.|'i'ffi,i=r
Trece Dundrea mijlocie gi ocupd insemnate teritorii ale tracilor de sud.
lllt=
=
=ll: a. 55-52 i.Chr. - Au fost ocupate gi supuse controlului regelui get toate oragele-colonii grecegti de
:.l|l]_=,||ua.55-52i.Chr.|-Aufostocupate9isupusecontro|u|uirege|uigettoateorage|e-co|oniigrece9tio"|,l||E,1||Li
llll= ]l,;_]'l,,1|pe|itora|u|nord-vestica|M5riiNegrede|ao|bia(gurariu|uiBug)pind|aApollonia|'lr'E'ilrE
pe litoralul nord-vestic al Mirii Negre de la Olbia (gura riului Bug) pind la Apollonia
:=ll:
=
ilt= r,i'-5'll|(or.Sozopo|dinactua|aBu|garie).Une|e,a9acaTyras,Tomis,Ca||atisDionisopo|is|ri'Hri.5
(or. Sozopol din actuala Bulgarie). Unele, aga ca Tyras, Tomis, Callatis Dionisopolis
geto-dac, altele - Olbia,
fo(a. llll
| 9i Apollonia au recunoscut benevol puterea regelui Olbia, Fllll=
=ll:
llfl=
=llt='illil
ll= llll d I Odessos, Mesembria gi9i Histria - au opus rezistenld gi9i au fost cucerite cu fo(a. lll 1 lllll = |

=
=lL! =illt=ilil|
a. 48 i.Chr. - Burebista preea ofensiva la sud 9i conduce ogtirile victorioase pind la munlii Balcani.
llll-llll=l
ilil= il=||||la.48i.Chr.|-Burebistapreeaofensiva|asudgiconduceo9tiri|evictorioasepind|amun!iiBa|cani'|||+||||=||
=
uneiinscripliide
Conform unei
lConform inscriplii de la Dionisopolis, el "stdpinitorultuturorlinuturitor
devine "stdpinitorul
eldevine de lllll
tuturar {inuturilor de
= lll:
ilfi=
=llll=lllll
{-=-llll aincoto gigidincoace
I' dincolo Dundre".
dincoace de Dundre". lll,,ill].=i
F,,llll=,
=

= lll: =11=
l1tl lllll F llll=,
:ilil= - De la Carpa{ii Pddurogi la nord pind la Munlii
"AeUa[tE-eelnat
= lll:
:ilil=
flEJ]:i'fln!y2t9statuIui|;3:*'?'s:J::u";Jf*'*'*''Jl,i5y:lii|^=P,#**mlii,'#ii'[=i
ll=
Hotarele statului
Burebista
Iui Burebista
Balcani, la sud, gi de la gurile riului Bug oragul
ta q:t,
gi
t*#*w
mare dintre regii din 1 lllll =
= ll: =
llll otbia, la
Olbia, est, pind
|I Slovaciei
pina la
ta Dundrea m'tjlocie
stovacieitavest.
rr,rrngi I
mijtocie 9i Munlii
I rracia'"
Tracla."
lll
|

: ilil= rl=llll4
=ilil=lillI la vest.
I'I"#'i"-L=i
=ll: ="|l'!='l,'!|-]Creareamariistdpiniria|uiBurebistaafostcondi[ionat5atitdepremise|e|,l,'ffil''5l
-:Crearea marii stdpiniri a lui Burebista a fost condifionatd atit de premisele
: ilil=
interne ale evolufiei societilii geto-dace gi capacitdfile exceplionale ale marelui
;i|i_|=.i|iil-a.48i.Chr.|internea|eevo|u!ieisociet5!iigeto-dacegicapacitd[i|eexcep!ionalea|emare|ui|ttlffiru=|
- a. 48 i.Chr.
=ll:
:ilfl= ll= llll | frdmintatd lll I
conducdtor, cit 9i de faptul cd Roma - prima putere a lumii antice - era frdmintati lllll =
=ili tlll= lllll
= Amestecut in
Amestecul in I oe
de lupte
rupte interne.
interne. lllll F"
ttti
|

=1
:tlfl* tr = llllS
=
intern
conflictul intern
din Imperiul |
- Burebista intervine diplomatic miritar in rdzboiul
ai militar
dipromatic Ai rdzboiut civil principo' I'1,'-'1"-=l
civit dintre cei doi principali
+ti =tttt: ul | ..
=n||:|||||d'nlmDer'uI|stategi9ioamenipo|iticiaiRomei-CaesargiPompeius.Urmdrindscopu||riffiri:j|
- Caesar gi Pompeius. Urmdrind scopul
t|[= I=llll= o^-^- strategi 9i oameni politici ai Romei
: Roman
recunoagterii stdpinirilor sale in Thracia gi a suveranitS{ii asupra oragelor pontice
=:i
:til= =$i_|='.i[lRoman|,"",n6"it"riistdpiniri|orsa|einThraciagiasuveranit5!iiasupraora9e|orpontice|tttfftttt=|
grecegti, el il trimite la ultimul, casol, pe Acornion,un sacerdot din Dionisopolis,
=G -r,"=-]|l,f,|orece9ti,e|iltrimite|au|timu|,caso|,peAcornion,unsacerdotdinDionisopo|is,|'l,'H'l'E|
-lj=:rrri't|carepromiteajutor|uiPompeius.Urm5ri|eacestuidemersnusintcunoscute.|rr'#ri'5|
care promite ajutor lui Pompeius. Urmdrile acestui demers nu sint cunoscute.
:fi=
ilt="itill' I 9i in Egipt,
retras pe insula Lesbos gi
Pompeius a fost infrint in Grecia, iar apoi retras Egipt, llttl
F tttt =l
=1;i
:|||=
=
,fl lundeesteasasinat.
,unde este asasinat. t ltiiltttt=l
rrrrGrrrr=r
-r"=ll
=.15,1'U
=ri
:f= | pldnuia
- Dupd restabilirea unitalii
unitdlii politice romane, Caesar, conform relatdrilor lui Plutarh,
Plutarh, l,]rl F,,i'51
un rdzboi contra dacilor. El transferd pe coasta Adriaticii 9i la Apollonia
:.lE''i||il|R|dnuiaunrdzboicontradaci|or.E|transferdpecoastaAdriaticii9i|aApo||onialirrffiicl
=lE
:T= f= d tttt I importante forle
fo(e militare comandate de nepotul sdu Octavius. Burebista in acest acest lll 'l lllll = |
=I: ill= llll | | timp renunld la noi cuceriri teritoriale
teritoriale gi este preocupat de intdrirea capacitSlii
capacitdlii l.{l- lll]=l
:T= =
l__=_!lf.-= stdpiniriisale.
| de apdrare a stSpinirii sale. lll,l Url.=f
=G =_!ll=-.ll[| [lll-llll=f
:T= -a.44r- -LaRoma, lal5martie,Caesaresteasasinatdecdtreadversarii politici ("$rfu Brutus..").
=G !,''='l',f^1.'aar--LaRoma,|a15martie,Caesaresteasasinatdecdtreadversariipo|itici(..$rfuBrutus..,')'|,l',#,l'i'-|
il= | - Aproximativ in acelagi timp, la Sarmizegetusa, aristocralia tribald, nemullumitd de
i'Chr'
l=||||l|.Unr.|-Aproximativinace|a9itimp,|aSarmizegetusa,aristocra!iatriba|d,nemu|!umit6oe||lffi|l.E|
=G pierderea vechilor sale privilegii, organizeazd un complot, a ciruia victimd devine
:l= =-q="u.l|pierdereavechi|orsa|eprivi|egii,organizeazduncomp|ot'ac5ruiavictimddevine||1||#'1||5|
burebista.
=r.=11,,1 |Burebista. l'i,,I Errlr1;l
:I= lA:rri't l-
=I - Vasta stdpinire a lui Burebista, pe care acesta a creat-o 9i
luiBurebista, aproape
9iaa condus-o timp de aproape
decenii (38 de ani), s-a destrdmat in patru, iar apoi in cinci formaliuni (Sfrabc Vll,
patrudecenii(38deani),s-adestrdmatinpatru,iarapoiincinciformaliuni(Sfrabo,
patru V11,3,11).
3, 1 1).
lli'l
llll-illl=l
lrrri':jl
=!
:T< =a='ilill
il==rl"t
l=rrrr i
I'i'H,i5l
tr
=I
:t=
=11 :r:
=l=iiii
ur I
I lrrrfflii
lll i
=l
lllll =l
'l-
=l =t=ilil1
:I=
=l il=rd +=,il ilrrfirrEl
r":ll=l
-trrt=I

=l=ilil1
l=f=
=r:rrI
:t=rl lrrl_
:l
=.=?I
=a-;111 1 1",1 Z-\ F-.l||!l
:l
=.iE,nEX
:l=I=il=
ll:\ rarlErrEl
il|=ilil=ilil=]iii=]iii=Iiil=rrii-rrrr-l
:I=I= --
- lll : llit :
ilil ilil :
ilil : :
illt : illt : ilil : ilil : lil : iltr : ii : ii : ii : ii : ii : ii _ ril
:=|||l=|lll=||||=||||=||||=||||=||||=|l||=||||=|I||=|||l=||||=|ll|=lIri=rlri=rrri'_=rr
rlll= llll=llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll=lllljtltjit=ifff rrrr= 1lt= 1lt= 11= tr1:lp:-nr: nr: ur:,,,:,,,,:
i.51t'5i5ri!rrri=rrri=||||=|l|l=rrrr=rrri=rrri'=||||=||||=lri=rrri=rrri=rr =-'ifflE

isilre
.= rlrrl
i,,!=,,,|'[--
qg
,H '^'
e''', o'
rema
Tema 8.
8.
I
olgf. DE
I DACIA ?I LA BUREBISTA
exeaNsrultoa
EXPANSIUNEA
rA
LA DECEBAL.
novmr sFne
ROMEI
DECEBAL
SPRE 5iI"ra]'
DACIA.
I
|
dJ
ilil

!g\=*;fr
F-rrrii
: ilil:

lll - F,i'E
i=lffi
rlll =
rcic din reoiunea intracarnarict FJiE
E,rr=
r,,,-.'-
i-= lllll t il
statul lui Burebista s-a destrdmat, dar nu a dispdrut, menlinindu-se,
- Statul in L=,,llr5
menfinindu-se, in
Urmagii lui Burebista hotare mult mai restrinse,
itIl=.ilffu,,r||i,luiBurebistanot",".,rt'airestrinse,inreoiuneaintracarpaticdcucentru|mi|itaro-|=..irrr:
in regiunea intracarpaticd cu centrul militaro-
||il1 politic din Munlii Oragtiei gi capitala la Sarmizegetusa.
l,E,l,ffi||I||po|iticdinMun!iiora9tiei9icapita|a|aSarmizegetusa.F_nri=
Deceneu - Fostul pontific suprem, vice-rege 9i apropiatul lui Burebista a infrint rezistenla
i=nriffDeceneu-Fostu|pontificSuprem,vice-rege9iapropiatu||uiBurebistaainfrint,".i,t"nt"F,ll|5
complotigtilor, urmind la tronul de la Sarmizegetusa. El gi-a pdstrat autoritatea spiri-
lL="l|H||||comploti9ti|or,urmind|atronu|de|aSarmizegetuSa.E|9i-ap5stratautoritatea'piii-F='irrE
tuald de mare sacerdot (conform relatdrilor lui lordanes) 9i a ridicat mai multe ldcage
l,=.l,H||l|tua|ddemaresacerdot(conformre|atdri|or|ui|ordanes)9iaridicatmaimu|tetacaseEtttt=
sfinte, printre care se remarcd marele sanctuar circular de pe Dealul Gradigtei care, Oe
i!-f fil H | | | | rind cu altele,
s-finte, de f=_ tttt

calendarului de cdtre geto-daci.

f =

it = til H |||| altele, atesta

atestd cunoagterea calendarului geto-daci. Elll,"=
Comosicus - "... acesta era considerat la ei rege, mare preot 9i judecdtor suprem, datoritd
i,=,J,,JreComosicus-.....acestaeraconsideratlaeirege,marepreotgijudecdtorSuprem,d",o,i.aFrrrri-5
i=ri[----E
I tl
lll
||I priceperii sate;'(tordanes)
PricePerii sale." (lordanes)
L=,llll=
!ll: Scorilci - "A condus Dacia timp de 40 de ani (aprox. 28-68 d.chr.)
)^cori!ci (lordanes) d.Chr.) ...,fdrda
...,fdudta lupta
tupta cu ,or"nii."
romanii." Fll'lrrr
i:,:'J,fr (Coryllus)
lcoull,us,) (lordanes) ",
.=]'l'H^'.-.l|.Frate|e|uiScori|ocarel-aurmat|atron9icareare|uatosti|it5!i|edaco-roman",,",ou"inof=ntll5
I
- Fratele lui Scorilo care l-a urmat la tron care a reluat ostilitSlile daco-romane, readucind
Elr=
Duras 9i
sub autoritatea
sarmizegetusei unele triburi geto-dace de peste carpati.
i5u,1'ffiuuras|subautoritateaSarmizegetuseiune|etriburigeto-dacedepesteCarpa!i'L=,l||-=
tr_rll- Decebal
Decebat (vezitemaurmdtoare).
(vezi tema urmdtoare).
FJ|,,E
i:E'rrffi
;.'-"r Fl .^. Ftttt=
_,- ^.a^_ geto-dace. l=tttt
fl|re (B.Eipe!e-ntt-alc.-a!!or "regate" F ll =l=
Thiamarcos formatiunea E=u,l '!i
- Numele confirmat epigrafic al "basileului" geto-dac care conducea formatiunea
|
trJfil El
seto-dacd cu capitala la Buridava - vechi centru mititaro-politic
Seto-dacd I|I buri/davensis militaro-politic a geto-dacito,
geto-dacilor lj,lll]_i
t=,1{ buri/davensis.
_-_H -
cot so - Conducetor
FJ"l,,-l
i='ill H Cotiso Conducitor al unei
uneiformaliuni|
formatiuni geto-dace din Banat 9i oltenia.
Oltenia. Despre el scrie istoricul
istoricul F tttt=l
Annaeus Florus care afirmd c6 "dacii trdiesc nedezlipifi de munfi" de unde sub conducerea
r=rlliffi|AnnaeusFloruscareafirm5cd..daciitrdiescnedez|ipi!idemun!i''deundesubconducereaL=l||]_=
regelui Cotiso "ori de cite ori Dundrea inghelatd
n'=ttF-----E I inghelatd igi leagd
leaga malurile',
malurile" atacd armatef"
romane. Este presupus unul din conducdtorii rebeliunii contra lui Burebista
armatele F-.!11"1
f:]tll#{lromane.Estepresupusunu|dinconducdtoriirebe|iuniiconira|uiBurebista9ia|iata|l,iL=,,l,'!i
I 9i aliat al lui
ifi,l'L__ Brutus, confirmat prin emisiunile monetare din 43-42
H 43-42 i.chr.
i.Chr. cu tegenda
legenda Ko/ti/son. Ko/ti/son.
I='i1-t=
il+",i'l- H Dicomes
Dicomes
| -intervine
Dinast geto-dac care stdpinea in estut
estul Daciei. conform
Conform retatdrilor ptutarh, d
tui ptutarh.
relatdrilor lui el FJll,=
i,="I,L-- ------E il in conflictul
| urm6, in sctrimbul recunoagterii
armat roman dintre Octavianus gi Antonius de partea celui
cetui din
din Flfillf
ef,lil | .upa, recunoigterii suzeranitdlii
suzeranitdtii sale asupra oragetor
Victoria lui Octavianu s de la Actium
oragelor pontice oindin zonj.
zond. [=il[=
i=i|_|Victoria|uioctavianusde|aActiumdina'31i'Chr.azad5rniciipianuri|edeextindereF-1||1'=
din a. 31 i.Chr. a zdddrnicit planurile de extindere
'f,=1||l_il|astdpinirii|uiDicomens9iapusinceputuluneinoiofensiveromanespreDundre.t=,,1,.!-
a stdpinirii lui Dicomens gi a pus inceputul unei noi ofensive romane spre Dundre.
Casslus Dio relateazd cd dupd bdtdlia de la Actium Octavianus a luat in prizonierat un
i'='l|#|CasslusDiore|ateazdcddupdbdtd|iade|aActiumoctavianusa|uatinpiizonieratunE'i,uJ
|J.'i,#|numdrdedacicareau|uptatpearenaamfiteatru|uicontrag|adiatori|orsuebi.Flri::l
numdr de daci care au luptat pe arena amfiteatrului contra gladiatorilor suebi.

F=f'tI------ll Coson | - Un alt dinast geto-dac, conform relatdritor

relatirilor tuisuetoniu, formaliunea o"
lui Suetoniu, care conducea formatiunea de F'|"!i
la Dundrea de jos gi Muntenia. De asemenea a fost implicat in conflictul roman, numai cd
ef'riL- ffi llaDunareadejosgiMuntenia.Deasemeneaafostimplicatinconflictulroman,numaicd ljttlt=
i+ ill
t*rrrr: H de partea lui
Itinrudeascd fui octavianus (Augustus (27-14
inrudeascd.
(27-14i.chr.),
i.Chr.), cu care, dupd unete sd se
unele date, urma sa se F_]]11..=.__!

r-,;ffi,A
i=ll# ni F=rr,|,!i
t=ilil=
b-i5
72-71 i.Chr.; - Dupd victoria asupra regelui Pontului Mitridat in cel de-al treilea "rdzboi mitridatic"
FJ|lffi72-71i.Chr.;-DupdvictoriaaSuprarege|uiPontu|uiMitridatincelde-a|trei|ea..rdzboimitridatic,,,E=u,i'!1
F=rrri'H||egiuni|eromanedesubconducereaproconsu|u|uiMacedonieiM.T.VarroLucu!us|=tttt=
I legiunile romane de sub conducerea proconsulului Macedoniei M. T. Varro Luculus
datd au ocupat teritoriul Dobrogei. Romanii au infrint rezistenfa gelilor
;=l#|oentruprimadatdauocupatteritoriu|Dobrogei.Romaniiauinfrintrezistentage1irorFJ||l',=
g:]]lll-- | Pentru.Prima
grecilor si
F{ |II tratate de alianld care de fapt le puneau r" h,,1"!=,
si
9i gi au obligat oragele-colonii grecegti de ta Apollonia pind ta
la Apouonia Oelta duiarii
la oelta dunarii ta
;F-,1{ H direct sub controlul Romei.
Romei. l='i1t1j
Fllll-
62 i.Chr. - In urma unei rdscoale a grecilor condusd de cei din Histria gi a gelilor din Dobrogea,
iir;,l|#62i.Chr'1-inurmauneirdscoa|eagreci|orcondusddeceidinHistriagiage!i|ordinDobrogea,|=Il||=
t#i,l care a fost suslinutd
c3re
I alungali. H 9i de geto-dacii gi
9i bastarnii din nordut fost ptttt=n
nordul Dundrii, romanii au fost
Eli'l I fost fil
alungati. Noile armate romane de sub conducerea generalului C. Antonius Hib1da Hibrida au Li.llll=_
invinse in bdtdlia de lingd Histria. Unii savanli presupun c6 ogtirile ?nvingdtoare "u
i=ttffi|fostinvinseinbdt5|iade|ingdHistria.Uniisavan!ipiesupuncdogtiri|einvingdtoare",F-]]|l.il|
lfifostcondusedeBurebista.
fi fost conduse de Burebista.
ar
Hlf,H E=U,i|5
55-44 i.Chr. - Oragele din Dobrogea, ca 9i cele vecine lor, s-au aflat sub controlul regelui Burebista =t
Friff55-44i.Chr.-ora9e|edinDobrogea'cagice|evecine|or,s-auaflatsubcontro|u|regeluiBurebistat=.|,5-i
(vezi tema precedentd).
(vezitema precedentd). - =l
F,ltl------H FJl,,-Jl =T
44-28i.Chr.
- oragele colonii grecegti gi-au redobindit independenla, iar in Dobrogea s-au format
E.j#44-28i.Chr'-Ora9e|ecoloniigrecegti9i-auredobinditindependen[a,iarinDobrogeas-auformatH'l'=1 I
tsTffi trei regate getice in frunte cu Roles,
Rotes, Dapyx gi Zvraxes. Zyraxes. Flil'=fi I=
El'ffi
t,',.. ,,,,.,=;;iffi!,1..-_lrj.=rrrl-:
/ = llll=t
J,rt=,i,ia
llll =llll
=lI
=l:
l=
=l:
=l:
 -_jt=lri-Jrri{ri:5i,=]|i:=ri=-ri=:li5i=]i5i5i=]rri5ri.5
lo=1i,ffi=ii=i:i=,H5s,l
,,,, _,,,,
rr : rrtt:r+n":
__Hil
=
- Proconsulul Macedoniei Marcus Licinius crassus
au
au.respins
ilil 7
--Prnnnncrrlrrll\rlaaa.t^^,^,.r^
,is,isii,l=,i,s,i"F,,i,srt5,i:-5,i:::ruH5ii:,s,i
t|:||||:J=-:,,:'n$r^.'::::l.u|u|MacedonieiMarcusLiciniusCrassusina|iantiicurege|e'*r-5iiffi=i,
,,,,:" 5
7 N
respins atacurile bastarnilor condugi de Deldon
in alianlii cu regele get nffi
'r'r
A I 9i ale geto-dacitir
geto-dacilor tulbicomes'
lui Dicomed
E=,i,!1'!H,'i+":i,,l*,'r|[*1"#n#ifr"*l['jfiJ[:mln**h*-r**]#aliiltrrri
;=1111 =pnlE'i,f 29-27,i.ch.r.
29-27 i.Chr.
(ori ale unui urmag de-ar sdu) care au atacat din regiunire
Perltru aceasta Roles a primit la corint din miinile iripdratului
"prietengi9i aliat
"prieten
de ra nord de Dundre,
octavLnrc tittrt o"
ru'urvurdvrdrruutrr'rur utlll +-----
F llll :r-rf": .,1iVide
",'| "Divide et | ariatar
al PuPvrurur roman,,.
poporului roman,'.
poporurui |ul|ldl|
l,llll_
impera" -.Noii aliali luptd impotriva celorlalti doi "rex" geli din Dobrogea.
- gistrimtorat cu ostagii sdi intr-o pegterd, nefiindu-i cunoscutS Dapyx a fost invins
EiffiFriif,i::;z:",,'|',}i.''l''llTJ::il$gil:3H$:;.;};f.".j1,*ft:fi:::"?:,JJ;ji::H,[:|i;'Fl1;
reueee,esr';l,il':i: soa(a'ie mai departe.

Eii,-i*,=lH I ::;:;:J:l;::;?1iff:i::"J,?".:,;1";3infffi::ilj:.
Zyraxex a fost asediat in cetatea Genucla. De asemenea infrint,
e reugeste sd se
el
refugieze la nord de Dundre, de unde nu se va mai rrr(vdruu'
rrror intoarce.

b-i! [+;i,q il,,:]i;

Fur =f+r-rr J ltttl Ftl

Pe timpul - Teritoriile de la sud de Dundre au trecut sub autoritatea

regatului odris, clientelar
impdratului
hlF:#=ilH'iii[li*|iEfir:.fl3"?.":""?:}ilffiffi::.ill".xf:j[*:JL'3li'jlill1xi;fl"Jl*1l'i:,ffit
Augustus
al Romei. cu toate cd se afld sub protectoratul roman, ele devin pentru
arena unor invergunate lupte daco-sarmato-romane, invingdtor
a 1b rrrrr
un timp
invinsdtor din care in a. Frrl
i.Chr.) I i.Chr.
i8ff iese Itiffirrrr 16
,;i?fl:H',
FJ1,=1tt,=]i;,i (27-14 :::!:;:i:il?:il:l'?i1","#ffto-romane'
generalul roman Tarius Rufus.
Spre domniei Augustus
organizatd provincia
- sf?rgitul lui la Dundrea mijlocie a fost
E,l,L=".*ei,f,|;*l?,iljgitu|domniei|uiAugustus|aDundreamij|ocieafostorganizatdprovincia|'j]'ff,'
Frrrii_rt*,||L=,,|,'!^^Chr.-;Ljro"x,,,";,".""";":"-;";::-':"-"|il'_li,1
Pannonia.
9 i.Chr. - Continud confruntdrile daco-romane. Generalii romani Cornelius
Lentullus Sextus
9 d.Chr. Aelius cattus resping atacurire geto-daciror ra sud de Dundre organizeaza9i
9i expedilii
de pedeapsd in nordul fluviului, soldate cu distrugerea cetdlilor mai importante
Ersr#i=iifl ',H;
FlttJt|*i,:iri5|autori|orantici-respectiv1009i50miideoameni)."''||||_|||
lifi*;**ilft{'-il'l1ifi:'$'f,:*i,H'+'if;,ttt:##*blqu[ilEjili
transferarea la sud a unor.mase de popuralii (conform dateror, posibire
autorilor antici - respectiv 100 9i 50 mii de oameni).
9i
exagerate, are

cca d.Chr. 14
- La scurt timp dupd preluarea puterii de cdtre impd ratul
E]'ri=i,j*'l,5_,,||u"""14d.Chr.|-L3scurttimpdup5pre|uareaputeriidecdtreimpdratu|TiberiuintreDrava(Serbia|ilrEiri
actuald)
riberiu intre Drava (serbia
9i Dimum (Berene in Burgaria) romanii au organizat provincia cre rang
F:il=##i$;|$ I :+Fi1hi!!#%ff::$ilrsrliiiiir,?lii:,;i;r|:i;:A,i;:;::,;h!:.;ilslli',-ii'!
!=,,|I!;,,|$tltt=tttt||ini!ia|guvernatoru|uiMacedoniei,iarapoice|uia|Moesiei.r,l,,U'l,;
senatorial Moesia. oragele ponticeau constituit "pre fectura
inilial guvernatorului Macedoniei, iar apoi celui al Moesiei.
ldrmuiui maritim',
"rprr5
46 d'Chr' - La Moesia au fost anexate teritoriile dintre Dimum gi prefecturd..., precum
meridional dintre Carpali gi Nistru cu oragul Tyras. 9i spafiul
Eril5i='di,q46d.Chr.;'"?'s""::.:,;iiJ"s:il:I3l"-ffl":l""*:xii':J'9iprefecturd..',precum9ispa!iu||i;H:i;l
L-l,,!='l'|:ilil=.'il|il,:;":i:!i,,|;.ffl;f::ffiiffi*1:*Hffilj::".;:::l?T::i9::13:l"J::?|iillFii'l
Inceputul - Geto-dacii de la sud de Dundre au fost supugi sub o singurd puternicd
-omanizdrii|autoritateadministrativdromand-provinciatvtoesL'Eaa,fostJupravegneatt|,,,5,,,,
romanizdrii autoritate administrativd romand - provincia Moesia. Ea a fost iupravegheatd
lilt:l=ilrr :
Frlll:trll-E'|-""r
F tttt: rrrr I
ueto'dacilor
geto-dacilor
t::ilil:ilI-'- " I denumeroasetrupemilitareromanegi
de numeroase trupe miritare romane 9i de deflotaacestoradelaDundreadejos
flota acestora de ra Dundrea=de jos l_
-
sud-danubieni
sud-danubieni (c/assrs Flavia
Flavia Moesica)
Moesica)cu cu comandamentur ra Noviodunum (rsaccea). l, 1t111
E=11'i'_!=11'il=tllll=,llu I lllrq
|-,.,,_'.-I|:||||=|Dundriiafostfortificatdprinnumeroasecastre(Aegyssus,Capidava,5"1|ttffiri=
F ltl l"r.:::" a fost fortificatd prin numeroase castre (Aegyssus, (tsaccea). riili"
Dundrii
Linia
iapiOava g. a.;.
=

l:rrrl =lll+ilil-ilil| organizarea administrativd 9i militard a provinciei a folt urmatd de coloniiarea

ei cu. reprezentan!ii imperiului, precum gi de strdmutiri ale g"tito,.
=Ji,'='J'l-g=i::l|I:l:.9"""bieniprovenitidincampanii|edepedLap"ai"''il'o,,ii.]ffi':;'il:|'1''ffi,1'!
transdanubieni provenili din campaniile de pedeapsd in nordul ttuviutui.-oihtre

=i,[+:i'g,=,Ji;tl'9''"1iil?::3lH'..',llxi:ffi[i:115:","f1;::THl1af:?f::?#l|'ii'ffiiii
acestea mai impundtoare a fost campania guvernatorului silvanus
(62-66 d.Chr.), in urma cdreia au fost mutati 100 000 de
Aelianus

ii,,=,-fiil=i,;J I'i'H,l'!
oameni.
=l''ei'rsl=ilH|a:,?.3i.Hi'ili",l*"j::,i''j:,"?:l';ffifffi'333:1,jfJ:x?,"Ae!ianus|l'ffi;i'l
-J'1,,=*,*lJtilrI
=1;I=|ll=lri!rrrr'J 'iffiri!
ilr;Jlrrr
Ii,,l=-'l,,i
1rrrE rlE=1,,,?1,,fr
=,1:-=,,i':=Jrrr=rril| g,,1
l,|!--
rrr,=

{i'5,i'H
=_!rl-_=_!f
:ilil:ill:€l||l I l.=rilr=
r,,r,:

="':='1.=l;x1;1 =tllr
1g
i:J,r===i,==11,'=
ril ilil ilt'
""
t
,"',_--_-
u'
frrili
=u,,""
=
-: = =E = "-------l

=.1":-=,irl-Teti,=,,,,l tl,,t U'i,=

=iEiE=l,=J lri#ri=
"=,,i"!-=,,;".L=-euL=itt!
:llll:llll :: Il:llll
=
|;,,-'1,-
=
:
,,,,
ltll: = tll
,,,,
-=
e-rrr:r
= ',,i l..l------:',' =
ill r rilil=

+'l'iJ'i',E='ii-]',,H
l
=ilil=iln=:'-

: r.-1
I'i'#'I"!
----l
=
,,u ,,u: -t,-= " lr t u,,
=
tt1=llll=15,1:,,,13 ;rl;
ll'='I'l'=Ji,=j,,7\ ' l'1"9"u
,r(=",!ffi,1,'!
11,=, 1t1p fr] =:rlil!:rli rr
----Fll:
=
rr,,

llll
-.nt -!'-rrrl
 ll ilil l:fl
- -
l=I:
=l
=l'
llr: rfff
-
\r rt:||t/
Q\r
llll
= llll:
:ur =
=t
=ilil-ilri/ - =l
l=l
Tema 9. STATUL DAC DE SUB CONDUCEREA LUI DECEBAL.
''L=,,1|-R17Temag.|srnrulDACDESUBCoNDUCEREALU'DECEBoLl8f="t''l
cucurunrADActEIDECArRERoMANr =l
'i=i,ffi
:llll-:l
CUCERIREA DACIEI DE CATRE ROMANI
I | - FJ':|'E
:
l=!
rt=.|l| Elii: =I
H ( A')-Renagterea statutui dac in a doua jumitate a sec. I d.Chr.i l=rrrr: r=l
=l
,"=Jll,l
:lr-
rrr
fl FJll,=
l:illl : r=l
;,i_!ll,L - Scorilo - tatdl lui Decebal care a guvernat in Dacia circa 40 de ani.
Reqii l-
E_4 R,.oii ani. F = tllt =I
'5,i1 a,i"i .tr- - luras
fi d;i ?ura: fratele lui Scorilo
Scorilo care a urmat
urmatla tronul de la Sarmizegetusa.
la tronulde Sarmizegetusa. l=l
---' - Decebal
Decebal - "... era foarte priceput in planurile de rdzboigiiscusit t=,llE :l
i-tJ"it-
.=_rrri'ffi||or.'.,sepricepeasdfo|oseascdizbinda,dargisdiasdbinedintr-oinfringere.DinE:rrri'=
lor..., se pricepea
rdzboi gi iscusit la infaptuirea
infdptuirea FJ'I,- l=!
sd foloseascd izbinda, dar 9i sd iasd bine dintr-o infringere. Din
I
lil=||#|aceaStapricin5afostmu|tdvremedugmandetemutpentrUromani.''(CassrusDld|Jtttt=
I aceastd pricind a fost multd vreme dugman de temut pentru romani." (Cassrus Dio) =l
t=I
F[ '
_rY initiale inti-o parte a interiorului arcului carpatic cu centrul mil1aro- Ftilt=
=illll Teritoriile A..._r stapiniri
|||=||_Teritoriile|-Avindstapiniriini!ia|eintr-oparteainterioru|uiarcu|uicarpaticcucentru|mi|itaro-|=||||:
- Avind =l
l=l
statului politic la Sarmizegetusa, regii daci gi-au extins autoritatea asupra vastelor teritorii
'='-.!ll.#||statuIui|Ro|itic|aSarmizegetusa,regiidaci9i-auextinsautoritateaasupravaste|orteritoriiF||||=
lL='l|Ugeto-dac|oopu|atedegeto-daci.Totugiein-auatinsintindereastdpinirii|uiBurebista,deoareceL=..||||:
geto-dac populate de geto-daci. Totugi ei n-au atins intinderea stdpinirii
=I
l=l
lui Burebista, deoarece
,,;,-j"ll il | triburile
teritoriile de la sud de Dundre au fost supuse de romani, la vest la Tisa s-au innltrat t
'5ri.F|triburi|eiazygi|or,iar|aestdeSiretce|ea|esarma!i|orroxo|ani.E=,,i,5
iazygilor, iar la est de Siret cele ale sarmalilor roxolani.
infiltrat F-Jlll,1
r=l
|||=||re_Pafanaraaanara+,,|..iA^^|^+_i|:l^.^^l_:.:^l-.l:.|=tltt=
=l
r=l
=
ffill_- Fil f -rogative
Refacerea aparatului de stat militaro-administrativ cu atribuirea unor rargr
rogativeputeriiregare
largi pre- E lllt=
=l
ilr=il; H _ | puterii regale.
l=iil= l=l
Renagterea 9i- Construcfia noilor intdrirea
vechilor cetati in fruntea cdrora se aflau comandanti
..=!||._{Rena9terea|_-Construc!ianoi|or9iint5rireavechi|orcetd!iinfrunteacdroraseaflaucomandantiF|l||= 'l=ilil= I:
statului numifi de regi. l=!
geto-dac - Ridicarea rolului religiei deservitd de o ierarhie de sacerdoli in frunte cu pontificul
iFliiffi;:?::,;:i"|-_Hil[.*j?3i;,".re|igieideservitddeoierarhiedesacerdo!iinfruntecupontificu|F]|l,= =t:
l=l
=:nrl'l H Il- -imprurnutarea
suprem Vezina. sanctuare.
Ridicarea unor impundtoare sanctuare. t=r,1"5
=I
1l='il- -imprumutarea numeroaselorelemente ale culturiimateriale
culturii materiale gispirituale
9i spirituale oin
din lumea
greco-romand, fapt care le-a permis geto-dacilor sa fie plasali, dupa nivelul,
lumea E'it1= =l::
|]-='.l|#dezvo|tiriiintreaceasta9i|umeabarbard'|=tln=
dezvoltdrii,intre aceasta 9i lumea barbard.
=|_greco-romand,faptcare|e-apermisgeto-daci|orsdfiep|asa!i,dupdniVe|ul,F||||=
il.^. ' Eilil=
,_,',_
r=I
=l:
=fl
$',i'l
il=-'rre\/ fi ) ( B. Rizboaiete daco-romane din a. 85-89 F,,l',s
F rrrr
=
l=l
=fl
t=l
- Politicaexpansionistd a lmperiului Roman cu scopul cuceririi gi folosirii bogatelor
J-
=|||l_ill_-Po|iticaexpansionist5a|mperiu|uiRomancuscopu|cuceririigifo|osiriioogat"lo,l=n1||l5 =l:
il=-l[__ resurseeconomicealeDaciei(inspecialaurulgialtemetaledinCarpaliiApusenit.
resurse economice ale Daciei (in special aurul gi alte metale din CarpaliiApuseni).
H Cauzele I - Teritoriul Daciei prezenta pentru imperiu o zond strategicd importantd, prin f='ifff= l=l
il ,ariiri"i",
,ariiaieior. |
F prin I tttiq li
!-=",1|redaco.romane|careSeurm5reacontro|u|aSuprainsemnate|orteritoriilimitrofe.L=,||!:
=_!l!.f daco-romane I care se urmdrea controlul asupra insemnatelor teritorii limitrofe. l=!
- Politica de cucerire a romanilor era condilionatd de modul de productie
l- sclavagist t:
'i]'j,HF-Po|iticadecucerirearomani|oreraconditionatddemodu|deproouctieFJ|l'l l=l
!:lri'H|sc|avagist9ieraunatributob|igatoriua|evo|utjeiimperiu|ui.L=u'1''5
It-
r-
gi era un atribut obligatoriu al evolutiei imperiului.
=I
ttE ttl H - Geto-dacii, refdcindu-gi statalitatea prezentau, un pericol militar pentru provincia
provincia l-J'itil!
=lt
' Moesia
romand Moesia.
"=l|J,l F_!| FIH t=l
!:11'i'l fi larna a. 85/8685/86 | - Dacii de sub conducerea lui Duras au atacat la sud de Dundre in orovincia provincia F,,lll5
t_citffi|Moesia'Armate|eguvernatoru|uioppiusSabrnusaufostinfrinte,iarerucis.F='ittE
Moesia. Armatele guvernatorului oppius sabrnus au fost infrinte, iar el ucis. t=t
capturind o bogatd pradd de rdzboi, Duras devine pentru scurt timp stdpin pe
.=._-lttl.tr[|Capturindobogat5praddder5zboi,DurasdevinepentruscurttimpstdpinpeFtttt= l:
ll= lll F I Dundrii.
ambele maluri ale Dundrii. l= llll= =lt:
Er i__:_^,..,
=*rr Primdvara - imparatul roman Domitianus (Domilian) a sosit personal la Dundrea de jos unde a Ftttt{
||=||#Primdvara;-impdratu|romanDomitianus(Domi!ian)asositpersona||aDundreadejosundea|=||||=
E6 f=l
=
lllll il a.86
a. E imperiului.
| restabilit autoritatea imperiului. E ttttl I:
u=ttr|-eentruomaibundorganizareadministrativ59imi|itardateritorii|or"uo-o,na,"n"[-j..i||E
- Pentru o mai bund organizare administrativd 9i militara a teritoriilor sud-dundrene =lll
e'1,re | -Moesia a fost divizatd in
in Moesia Superior gi
Moesia superior gi Moesia tnferior.
Moesia lnferior. F-lll,"= t
impdratul se retrage in provincia lllyiicurn u;de concentreazi trupe pentru campania
5iffi|-lmodratu|seretrageinprovincia|||yricumundeconcentreazdtrupepentrucampanial:1fi'l I
l=1# lasupraDaciei.
asupra Daciei. l-='itiE I
|| -
| cedat in
ln condifiile
condi{iile cregterii pericolului militar din partea imperiului bdtrinut
bdtrinul rege Duras a a F ttttS
[-=,ll
=_!l!.- H I| dupd bdtdliabenevol puterea tindrului Decebal (conform altor pdreri, aceasta-a
aceasta a avut locloc L=-U_]
trllll-
E',i- ' Fuscus).
'-----/'
batdlia cu Fuscus).
l=ttl{
,il'll il Primdvara
Primdvara
| - Armatele'romane cu un efectiv de 5-6 tegiuni legiuni gi numeroase trupe auxitiare
87 | comanda lui Cornelius Fuscus au trecut Dundrea pe un pod de vase din apropiere O" sub FJllrl
auxiliare de sub
!-fffil R a'a.87 | vdrsarea Oltului gi
de E:rrri5
,!=,1,- sus.
9i au inceput inaintarea pe riu in sus.
i+;l$
H I
| - La trecerea Carpalilor armata romand roman6 a fost atacatd de daci 9i distrusd i"
distrusi in
il
=_.ill ^^.^^._-,^ I trecdtoarea de ta Tapae. A fost capturatd o bogatd pradd de rdzboi --arme, magini F='fiE
^^.^^._-,_
,='2:.:::.':
Iui Fuscus de rdzboi, prizonieri gi chiar stindardut tegiunii v nrauoe
||=||+.lJerdzboi,prizonieri9ichiarstindardu||egiuniiVA|aude(faptconsiderat|aromani|=m{
II drept mare rugine). comandantur roman a fost ucis pe cimpul
=i:_i;,F",::J1|trecdtoareade|aTapae.Afostcapturat5obogatdpraddderazboi--arme,maginiF''t{
I
ldit'""".,0"iJ'r"'roil'"ni
de luptd.
"-=-Llll,H||dreptmarerugine).Comandantu|romanafostucispecimpu|de|uptd.F-]Le
-, - Una din cele mai insemnate infringeri ale imperiului din perioada datd.
=:nriU-Unadince|emaiinsemnateinfringeria|eimperiu|uidinperioadadatd.E=*li5
!-l,lll- ea - in fruntea unor fo(e
H a. 88 forle militare noi, mai superioare numeric, guvernatorul Moesiei Inferior
lnferior t=,',8
generalul Tettius lulianus a trecut Dundrea 9i a inceput o noud campanie in Dacia.
c'i|#genera|u|Tettius|u|ianusatrecutDundrea9iainceputonoudcampanieinDacia.FJ'iE t=
Bdtdlia l- inaintind prin Banat, romanii au fost oprili din nou la Tapae, unde se dddu o
n'j#Bdtd|ia|-inaintindprinBanat,romaniiaufostopritidinnou|aTapae,undeseddduoFJ't? l-l
cle la
lmare bdtdlie. Experienla din campania precedentd gi superioritatea militard le-
-=-]|l.#||de|a|mareb5td|ie.Experien!adincampaniaprecedentdgisuperioritateami|itard|e-Fttlt4
Tapae lau asisurat romanilor.
asigurat victoria romanilor. l=l
_L=riM " A;H
lf=llll\' . -/4ll=llll\ Zur=Ll l=l
=lill=rrrrErlllEiiiiElfliE ilt= ll = Ii| ll =[fl{ l
l=l
r?:uri ri 5ri'
=:r =lli' =:nri =Jr

:I:fftf :-rr* \_--.,"j:7------_---- "-.'.-

i-l_=-.lLl
l=llll
-
- Decebal

Necesitatea
pdcii
picii I
t-
i=i;-'re;.--Deceba||ob!inuseanterioromarevictorie,darinuttimabdtd|ien""","Eiffil,=
oblinuse anterior o mare victorie, dar in ultima bdtSlie
I=l|||iJ^b|lafostinvins.Eraamenin!atinregiuneaintracarpatic59iaveal|j,,H|],=
Necesitatea I
a fost invins. Era ameninlat in regiunea intracarpaticd gi avea
I
fo(elor.
I nevoie de timp pentru restabilirea fo(elor. l,i'l
1,1..-"'1.= [,,i'5
f=iilil=^--i=i===1.. L - oomitian
incheierii
oomitian I dispunea de trupe invingdtoare pe teritoriul Daciei, dar atacul atacul l,lll-,lllE
rF4f,|triburitorgermanicea|emarcomani|orgicvazi|orinPannonia|-|'irr#'irrE
triburilor germanice ale marcomanilor 9i cvazilor in Pannonia l-
l-= nlil I au fdcut sd-gi disperseze fo(ele 9i sd accepte pacea cu dacii. dacii. , |;1 =
r. "'-llll
Pacea
t - in urma tratativelor dintre Domitianus 9i fratele lui Decebal, Diegis, regeleregele lll"l "',,
11111=
=

ifi'iiil Pacea
=-;JU daco-romand- | dacilor s-a recunoscut client algi Romei. in schimbul al lttll
financiare, al
subvenliifinanciare,
schimbul unor subventii F tttt=
E||il]daco.rom-a-nd|livrdriiunorcantitd!idearme9ima9iniderdzboi,a|trimiteriiofi!eri|orinstructori||].il|l=
livrdrii unor cantitdli de arme magini de rdzboi, al trimiterii ofilerilor instructori
din a.89
:l=|||||clina.E9|9iingineri|orromanietc.Deceba|seob|igasdnuatentezeaSupraposesiuni|or|,1||ffi,l''E
9i inginerilor romani etc. Decebal se obliga sd nu atenteze asupra posesiunilor :
r-=-Ill= rI romane barbari. l" 1
r
:f jtttt | |
gi sd
ruilrdilc 9i
l,r sd.rpere rilrd Dun6rii
apere linia Lrurdrr uE alli
Dundrii de udrudr
cru barbari.
.lll-,lllL:
| rrrr

- - in Dacia -populate
Decebal igi extinde stdpinirea asupra majoritdlii teritoriilor din nordul Dundrii
1=Jl,f[--inoacia;-Deceba|i9iextindestdpinireaaSupramajoritd!iiteritorii|ordinnordu|Dundriil]''ffii',E
r

de geto-daci gi stabilegte bune rapoduri de alian!5 cu triburile vecine.

f=:nri']|ag-tot|Roou|ateoe.geto-dacigistabi|e9tebuneraporturidea|ian!5cutriburi|evecine.|l.ffitt=
89-101 |
I A consolidat puterea regalS 9i a intirjt capacitatea de apirare a statului.
=r=ttttl||Aconso|idatputerearega|59iaintiritcapacitateadeapdrareastatu|ui.|,|||H|||]-:
l=Hil3 |F - in-l politic" I'ifil--F'ilfE
obline succese importante nici in politica
- rmoeriul ; - Domitianus aga
"rn lmperiul a9a gi
9i nu a putut obtine
=r:*rt externS, nici in cea intern6. Folosirea in guvernare mai mult a metodelor
l-=_nri']|noman|externd,niciinceaintern5.Fo|osireainguvernaremaimu|tametode|or||]..#|],F
Roman
:l= lllll | | represive (in special contra cregtinilor) a dus la o situalie de nemullumire inin l.llll F,,ll!:
I=fi'tr | oeta
De la I gi la formarea unei puternice opozilii. in anul 96, in urma unui complot, ll],,:ll,,f
imperiugilaformareauneiputerniceopozilii.inanulg6,inurr"unuicomplot,
imperiu
lL=-l||]l|dinastia|Domitianusafostucis.Legiunile|-auridicat|atronu|Romeipeunb6trin|'1..ffi.i'5
dinastia Domitianus a fost ucis. Legiunile l-au ridicat la tronul Romei pe un b6trin
Flaviil-o-r^ senator,
l=lllll I Flaviilor
:l=lflll I laladinastia
dinastia | senator, Marcus Cocceius
Maraus Nerua. Acesta l-a infiat gi
Cocceius Nerua. pe liffl------EifE
9i l-a asociat la tron pe
l=llll= lti"lrriiit"r"ii"tutg"n"r"toriginardincotoniattaticadinHispaniaMarcustt t",t-=
tindrul gi talentatul general originar din colonia ltalica din Hispania Marcus
:t=l1f l || -----------ru!" I Ulpius
Antoninilor
Antonin
utpius Traianus. La inceputul anului 98 Nerva moare, Traian riminind rdminino lllll F-.llljj
l= llll= | Romei.
| singurul stdpinitor al Romei. l,i,l
|ilrl
U'j,'i
r-ilil=
=li:!lll| Rinin
in cetrecein
l-=-ld'l 98-101
98-101 | revisti trupele din Pannonia ambele Moesii. Aici au fost 9iconcentrate importante fo(e
-Traianigiimpuneautoritatea
- Traian igi impune autoritatea la Rin Germania Inferiorgisuperior,
Inferior Superior, dupd ce trece in lll,l l_!ll"=
=
I = llll I I 9i fo(e l,lttl F",1"5
a=_!!.=|militare(dupdune|eca|cu|e,circa150000osta9i)pentrumareacampanieinDacia.|,l,'H'.',]
rrrrr*dre (dupd
| militare \uuPq unele urrvo 150
vqrvurs' circa
urrsre calcule, rJv 000
vvv ostagi) pentru
vrio9r,r Perrrtu marea uorrrPorrrein Dacia.
rrrorso campanie
l!=illil
a=-!13,^.
iE=Jq r*-
rlrr
l,l'I

Irrl
F",llE
E'iril
[!l=
1r_=.][]25martie|-impdratu|Traianp5r5se9teRoma9ipornegtespreDacia,|ahotare|ec5reiaeraul,l'.E'i5
25 martie - impdratul Traian pdrisegte Roma 9i pornegte spre Dacia, la hotarele cdreia erau -'r'r-
101 gata de luptd lqgiunile | 9i ll Audiutrix, X giXlll Gemina, lV Flavia Felix, I ltalica, V
i'=J,t101|n"."de|upt5|qgiuni|e|9i||Audiutrix,XgiX|||Gemina,|VF|aviar"li^,-i'liui"l';|irrffiirrE
r=H+|Macedonica,X|C|audia,||TraianaFortis,XXXU|piaVictrix(u|time|edoudaufost||l._|l,=
Macedonica, Xl Claudia, ll Traiana Fortis, XXX Ulpia Victrix (ultimele doud au fost
formate in ajunul rdzboiul special pentru campania in Dacia) g. a.- cca 14-l5legiurii
=l=|||ll|formateinajunu|rdzboiu|specia|pentrucampaniainDacia)9'a.-cca14-15|egiurii|'l||H1''5
I=m=|.unadince|emaiimportantefortemilitareconcentrateintr-oregiunedinintreaga|i||+ilil1
- una din cele mai importante fo(e militare concentrate intr-o regiune din intreaga
iljl! | Roman.
istorle a lmperiului Roman.
istorie
I:f|=(f:^^-^r..|.^rxf^|.^^,T?^x.|_-.:'^^+^+l^^xr-^ltttEtttt| lrrl lll4
Pretextul "...dispre[ul fala de lmperiul Roman" (Plinius cel Tindr) manifestat de citre
=l=||||lPretextul...'.dispre[u|fa!dde|mperiu|Roman,'(PtiniuscelTindr)manifestatdec5tre|ri'#lrrr1
-r::J{'= ueceoal
Decebal
Decebat dupd anul6e.
dupa anul
anut89.
89.
[ilt+llll
=f =ffi;Scopul - Cucerirea Daciei gi asigurarea domindrii latinitdlii in Europa de sud-est.
='.-J''iScopul-CucerireaDacieigiasigurareadomindrii|atinitd!iiinEuropadesud-est.lli'#]if,
Vara 101 - Traian rupe tratatul de pace din 89 9i ordon6 legiunilortrecerea Dundrii la Viminacium.
-r=_q'-1Vara101|-TraianrUpetratatu|depacedin899iordond|egiuni|ortrecereaDundrii|aViminacium|,l,#|l,f
inaintind pe direclia Berzobis - Aizis - Tibiscum, armatele au urcat pe Valea Bistrilei,
1L='JU|inaintindpedirec!iaBerzobis-Aizis-Tibiscum,armate|eauurcatpeVa|eaBistri!ei,|ri#ri|
_if-=-1;11l I ajungind Decebaligi
la Tapae, unde Decebal propunerilor
propunerilor
igi concentrase fo(ele. Dupd respingerea lllll F-,llll
f =fI I de pace Traian a atacat armatele geto-dace. Superioritatea romani asigurat lll.l
iarSgi le-a asigurat
romand iar6gi llll,,1
imperialilor victoria, dar prelul ei a fost considerabil. Fiind departe de un dezastru militar,
=r=il||imperia|i|orvictoria,darpre!u|eiafostconsiderabi|.Fiinddepartedeundezastrumi|itar,|,ll|ffi,l''I
!-=_a-|Deceba|9i-aretrasinordinearmate|e'|||U||!!a
svuvudr gi-a retoD in otto(vrv'
vrvtr' armatele.
tr ordine
'| Decebal ir-o retras
=l=nl l.llll F, llll
|=l=|Toamna|-Romaniiincepofensivainregiuneaintracarpaticd9iseapropiedecentru|mi|itaro-l|].,ffi'l,"1
Toamna - Romanii incep ofensiva in regiunea intracarpaticd gi se apropie de centrul militaro-
101 politic al geto-dacilor din Munlii Or5gtiei. Duritatea fortificaliilor 9i pierderile suferite an-
=l=l|101|oo|itica|geto-daci|ordinMun!iiord9tiei.Duritateafortifica!ii|or9ipierderi|esuferitean-|,lIlff,,i'{
!-=+1 | terioril
ierior deiermind pe Traian si
il determind regrup"*" lfl
sd amine pentru un timp ofensiva generalS pentru regruparea
e 1q
ii=1? | gi completarea
eicompletarea lesiunilor
legiunilor. llLllll{
I

i-=a-l - Profitind de oprirea ofensivei romane, Decebal ordond tiiburilor geto-dace rr--, llll-,1ll
gi
l=r lama 1011102 alia[ilor lor de la est - burii, bastarnii gi roxolanii - sd atace Moesia Inferior pentru
si
=l
I=I
'Diversiunea
moesiand"
a-l sili pe Traian se retragi din Dacia. O parte din fo(ele lui Decebal trec
Dundrea la Oescus.
=l
I:-I - Traian, mare talent militar al antichitalii, a inleles planul adversarului sdu. El a

I=l coborit de-a lungul Dundrii 9i in citeva bdtSlii consecutive a distrus fo(ele alialilor.
l=l Cea mai importanti victorie a fost oblinutd la Adamclisi, unde mai tirziu va fi
=I
l=I
ridicat vestitul monument.

=l Primdvara - Romanii reiau ofensiva in Muntenia, trec prin pasul Bran in Transilvania 9i iar se
l=l 102 apropie de Sarmizegetusa. Luptele grele, care au sleit de puteri romanii, iardgi i-au
l=l determinat sd amine atacul decisiv. Traian acceptd cerinla de pace a lui Decebal
l=r gi-i dicteazd condiliile.
Fttt :tttt :lllt :tttt :tttt :tttl :tttt :tttl :lltt :*r :tr :,r :,r:,r:,t:tr :,r:,r:,r :,r:,r:,a:,r:Ir:,,,,
:=||||=l|||=||||=||||=||||=||||=l|l|=|l||=||||=ttli1ti=tIl!1 :,,,L,:,l ,uil I::
=!:
l=t
:]=||||=||||=l||l=||||=||||=||||=||||=||||=||||=ttti=ttti=ttri*rrri5ri=rlri!_nl=le
Ill_=,|rl=/*-.llll =l:
:
i =llll7 ---AEf,n= ll tl
- Decebala llll= llt lt=l
Pacea | romanii in urma campaniilor
Decebal a recunoscut piederea insemnatelor
insemnatetor teritorii pe care te stdpineau --\=
le stapineau
i,'!=rl'f----R]=/ Oltenia, Muntenia,
-:!:
l=il
daco- I sudul Moldovei (posibil sud-estul rransilvaniei). S\-Jii;
campaniitor din a. 101-102 - Banatut,
Banatul, ottenia, Muntenia,
':11"
ir:e'i,4ctaco--|sudu|Mo|dovei(posibi|9isud-estu|Transi|vaniei).Conducdtoru|dacafostAaEnri.i
9i conducdtorul dac a fost =l:
romand obligat sd restituie romanilor prizonierii, armele, maginile de rdzboi, I=T
:=_rrriH,:!?::|ob|igatsdrestituieromani|orprizonierii,arme|e,ma9ini|eder5zboi,|=ttl
din luz
drn 102 =l:
;ti=til Hll II specialigtiiromanietc.Elrenunlalaopoliticdexterndpropriecarearafecta
specialigtii romani etc. El renunta la o politicd externd proprie care ar afecta
Roman. FJll"= l=t
i'=f,l interesele lmperiului Roman.
F F,,i! =r=
Decembrie 102 - Traian se intoarce la Roma unde serbeazd triumful. impdratului i se l=l
.|'!=|||l_Decembrie102-Traianseintoarce|aRomaundeserbeaz5triumfu|.impdratu|uiis"cont",aEitfi conferd
i,tl=llfr titluldeDacicus.
titlul de Dacicus. Fllll= =l=
il=11#41_. l=llil: t=!
itt=ttl
Jl:rtttHv
--E (D.) Rdzboiuldaco-roman din 105-106 Ftilt= =l=
l:lllt: =:
llEilf 102-105
H 102-105 - Ambele pd(i priveau pacea din 102 ca un rdgaz intre doud rdzboaie: Traian,
Traian. o"o"r""u
deoarece F ||,i= =I=
:l= lllll Fil | | sa,nu-gi atinsese pe deplin scopurile; lui Decebal nu-i convenea faptul cd de la statalitatea
statalitatea L=.liE =l
:,ll=,ll- || conform conditiilor impuse de romani, a rdmas doardoar aparenla.
aparenla. =l=
L - Traian - intdregte linia Dundrii in special prin construclia intre 103-10S a podului peste FJ'I,= =l
;l=l'|ftlL-Traian-int6re9te|iniaDundriiinspecia|princonstruc!iaintre103-105apodu|uio*"F-r,,iili =l=
l=tttffi{|fluviu|aDrobeta(arhitectAppo|ondordinDamasc).Peteritorii|enoiocupateint=",l||5
fluviu la Drobeta (arhitect Appolondor din Damasc). Pe teritoriile noi ocupate in =r
Dacia romanii ridicd fortificatii gi castre pregatite pentru primirea unor importante
iL=u,1ffi|Daciaromaniiridic5fortificatiigicastrepregatitepentruprimireaunorimportantep'j;;[ =f=
=t
iE_ir# fo(emititare
forle militare.
| F-lllil =l=
- Decebal - Contrar condiliilor pacii, reface cetdfile , organizeazdarmate, primegte dezertori
l-=tlttHt--Deceba|-Contrarcondi!ii|orp6cii,refacecetiiti|e,organizeazdarmate,primegtedezertoriL=l||]: =I
i,!=,lll--- H 9i specialigti romani, igi
i9i face aliali contra
contra romanilor 9i pedepsegte triburite care Fl'I,,=
triburile care =l=
=t
i:,]'l,l il Primdvara acestora.
au trecut de partea acestora.
E rrri'=j
- Cererile ultimative ale lui Traian de respectare a condiliilor pdcii din 102 gi de o noud =l=
=l
l=rrriEPrim5vara|-Cererileu|timativea|e|uiTraianderespectareacondi!ii|orpdciidin1029ideonoua|=LItt=
:l
=
lll---------H 105
105 | ingenunchere in fala Romei au fost respinse de cdtre Decebal. Citeva mititare F_!ll,=
C?teva ciocniri militare =l=
dintre daci gi romani in Banat 9i Oltenia se termind cu capturarea 9i sinuciderea fostului
iFJ|#|dintredaci9iromaniinBanatgio|teniasetermindcucapturarea9isinuciderearostutuiF,1|5 =l
guvernator al Moesiei Superior 9i al Pannoniei cneius pompeius Longinus. Senatul
i5_u'lU|9uvernatora|MoesieiSuperior9ia|PannonieiCneiusPompeiusLonginus.senatutp'1i1_1; =r=
ii-=iil I roman a declarat rdzboi lui Decebal.
H Decebal. p ttti=t =rl
=t=
l=lll {
Vara 105
105 Traian sosegte la Drobeta gi
| -podul
F 9i transferd grosul trupetor
trupelor sate
sale ta Dun6re p""t"
la nord de Dundre peste Li,llli =rl
i!:u,i'l H | 5-6 coloane concomitent
PoOut recent construit. De aceastd datd ofensiva asupra Sarmizegetusei era dusd Oe
de l-='irrE =r=
=rl
li=irfr|5-6co|oaneconcomitentdinmaimu|tedirec!ii,iarfogtiia|ia!iai|uiDeceba|,burii9iFlil=r
din mai multe direclii, iar fogtii aliali ai lui Decebal, burii 9i
j=|||iH|roxo|anii,aufost|oia|iromani|or.|=tttt=
roxolanii, au fost loiali romanilor.
,=,,11+ H Cdderea ; -auLegiunile romane (printre care s-au pdstrat numele tt il Adiutrix
Adiutrixgi lv Ftaviaf"nl
gi tV Ftavia Fetix) F--llll,,=]
i="i,|-- EllSarmizegetuseil
Cdderea I incercuit capitala Daciei gi au intreprins citeva asalturi generale. Nereugita F,i'=l
Nereueita
.firif Sarmizegetusei lor i-a fdcut pe romani sd treacd
fi (Primdvara treacd la blocada cetdlii, lipsindu-i pe apdrdtori de ipd
cetdtii, tipsindu-i apd l-= itt-=
E'.irE(Primdvarat06)|9ihrand.Daciiistovi!i9iinseta!iauincendiatcetatea,mut1ioinireeipreferindptttt=t
106)
9i hran5. Dacii istovili gi insetali
au incendiat cetatea, mutli oinire ei preferind
captivitSlii moartea. Romanii au cucerit sarmizegetusa gi au distrus-o pind la
=llttH|captivit5!iimoartea.RomaniiaucuceritSarmizegetusagiaudistrus-opina|aL='lll]-=
- | temelie. Decebal se retrage spre nord cu puline fo(e pentru a continua rezistenta.
FJ ifj
rezistenfa.
5,1,1---E
- DupS cucerirea capitalei romanii au continuat ofensiva spre nord gi datoritd
=||Hl_-Dup5cucerireacapita|eiromaniiaucontinuatofensivasprenord9idatoritaF]||]=
=_lttll--- F{ lnfringerea
infringerea I traCarii
ultimilor
trdddrii unuidemnitar
unui demnitar de la curtea lui Decebat
(evaluat, dupd
Decebal pun stdpinire pe tezalrul
tezaurul 1."s"t
regal F,,lllLT
unele calcule, la peste 150 t de aur fin gi 300 t de argint).
- Retras spre carpalii orientali, Decebal este urmdrit (posibil tradat) 9i, fiind
focare de
re_zisletF_a inconjurat, se sinucide. Decurionul roman Tiberius claudius Maximus,
=liHffill";:f:l3;iJ;::'il"$:?'5,5*J'T::.""iHff3::|iffi'$,!''-.F,;i'ii
=rrri.ffirezjs!e4a_a|inconjurat,sesinucide'DecurionulromanTiberiusC|audiusMaiimus,l=tttt=
:_||#geto-daci|or|conducdtoru|detagarnentu|uicarei|urmdreapeDeceba|,i-aadus|uiTraianE|||l-=!
geto-dacilor conducdtorul detagarnentului care il urmdrea pe Decebal, i-a adus lui rraian
capul 9i mina dreaptd ale "marelui revoltdtor al linigtii".
=_!|Sil|capu|9iminadreaptda|e..mare|uirevo|tdtora||ini9tii''.t='lil!=
r- - oO serie
5,1'l H de ciocniri daco-romane
daco-romang au mai continuat un timp, terminindu-se cu F='i'ij
supunerea definitivd a Daciei ",de cdtre romani.
=ire^supUnereadefinitivdaDacieidecdtreromani'F:nli'_=i
=ilil:
= ilF---
ircariiaacitor E=u,l,!i
=
lllll Fil traian
- Traian
_ | rdmase deoarece L= llll=
a organizat la Roma un mare triumf, singur sosind la mijlocul serbdrilor, deoarece
in Dacia pentru
.Trjymf.ul I persr:nal a supraveghea organizarea noii provincii. De la nord
lui Traian I de Dundre au fogti adugi zeci de nrii de robi gi bogdfii fabuloase. Serbdrile au durat 123
=-]]|'ffiluiTraian|deDundreaufo9tiadugizecidenriiderobi9ibogd!iifabu|oase.Serb5ri|eauduratrzeL:rrri''!i
=,||re.Trjymf.uI|rdmaseinDaciapentruasupravegheapersr:na|organizareanoiiprovincii.D;;;;ru|l,,=
de zile cu participarea a 10 000 de gladiatori 9i 1 1 000 de fiare sdlbatice, intrecind dupd
I
=':'ri'H|dezi|ecuparticipareaa10000deg|adiatori9i11000defiaresd|batice,intrecindoupa[_=.ilrri
i+--- |I
amPloarea lor pe cele de pind atunci. Datorita lmperiuiui p ltlt_=l
Datoritd aurului adus din Dacia cetdlenii lmpe1ului
= I Roman au fost scutilide
scutifi de o serie de impozite, chiar ei primind de la stat sume de Oani.
=_!f l_ Fl bani. [=,,llll]
i,,lL H Tropaeum
Trapaeum ; - Monument indltat
indllat in 109 la Adamclisi, in Dobrogea, in cinstea victoriilor
victoriitor in primul
primut FJ'itFJ
=-
jlf Traiani I rdzboi al luiTraian
H Traiani lui Traian cu Decebal. Reprezenta o platforma
platformd de 95 m in circumferintd si gi 20 F tttt=1
=illl|_----jl | | in indllime,
indlfime, cu 9 trepte, fiind impodobit cu metope, care infdfigeazd
infStigeazd scene de lupte,lupte, L=lll_=
capturarea prizonierilor, marguri etc. Ulterior in timpul migraliilor a fost distrus, iar in
| | E]1,,4
=,1,-----H epoca contemporand restabilit dupd diferite surse istorice.
_=l.#i'epocacontemporandrestabi|itdupddiferitesurseistoriceF]rri=1
cotumna
Columna 1 - Coloana inillatd in 113la
Coloand de ntarmurd indllatd 13 la Roma in cinstea cuceririide
cinstea cuceririi de cdtre Traian a L=",llll=
-ltltF----fl
-'l,#luiTraian|Daciei.Areind|timeadepeste39m9iesteacoperitdinspira|ddebasore|iefuricarerJ''i,,:'l
lui Traian
1
Daciei. Are inallimea de peste 39 m gi este acoperitd in spirald de basoreliefuri care
reprezintd diferite episoade din rdzboaiele daco-romane, inclusiv chipul lui Decebal.
H | | Sus Decebal. Ffii=l
='i'L_
=lflil I a fost incununatd cu un vultur roman, care dupd moartea lui Traian
lSusafostincununatdcuunvulturroman,caredupdmoartealui Traianafostinlocuitl=tttt
a fost inlocuit {
lll---_---H | | cu statuia acestuia. in evul mediu ea a fost schimbatd cu statuia apostolului p"ttu, Petru, Hlll,,=l
=
rlh ^ --_E ___+1 pdstreazd pind in prezent.
| | care se pdstreazd prezent.
-
Monumentele Sursd istoricd foarte importantd care au permis istoricilor in mare mdsurd sd
El,,i=l
il'i,MMonument_ele-Surs5istoricdfoarteimportantdcareaupermisistorici|orinmaremdsurds5|=ilil{
= llllV iN reqonstituie cd glorioasele evenimente din istoria Romei 9i a geto-dacilor.
geto-dacilor. /=Jl!.=J
: |!|i= |||i=i1=Iil-=II|= -ifil
I|I ==|iii= t
,l=Llfi=l
th=Jtit=ll,Zl=--ltt"=|=tl"=-t]t,=tt-tt,=-ttl-tl,.ti,=lti,=lti,*lf,=ri,=-t|i,5ri-=_lti,J
= ilil = I= llll =-
= ------+-llll =
llll : tU+--- llll
=
llll

J,|l,,-J,L+:i'ei,,/&Tema10.|noM,qxtzAREAGETo-DAC'toRJf']',reffi
",' Tema 10. ROMANIZAREA GETO-DACILOR

-l'!-iSi:SlH
=;i;i+,F]i;;q+1;fls$
remalol Tema 10.1. STAPINIREA ROMANA iN oaclI sI MOESIA INFERIOR ll;ffi:i;l
Qeziharta) 1,1"H;"1
eeziharta).
Provincia - A fost formatd pe timpul impiratului riberius (probabil in a.14 d.chr.). igi avea
i,,l||_]_=.,F5'l,'!=u,|u||lerovincia|-Afostformatdpetimpu|impdratu|uiTiberius(probabi|ina'14d.Chr.).isiavea|,1llff',l|L
Moesia teritoriile la sud de Dundre pind la Balcani, de la riurile
Drava sava pind la Marea gi
='i,,EhE'ilr_r='irrrlMoesia|teritorii|e|asuddeDundrepind|aBaIcani,de|ariuri|eDrava9iSavapind|aMarea|.i''#'l'u
11j'=;X[_Etttt=tttt{ Neagrd. inIn anul 46 d.chr.
d.Chr. provinciei ii sint anexate Dobrogea meridionatli'-il'=
spaliut meridional
spaiiut
| 9i
= 1;;1=5f llll= lllll I dintre Carpa{i
Carpafi gi or.Tyras.
9i Nistru cu or.Tyras. ltttl E ttfl,
:1111=11n*-!||.=|||l{|-Lainceputu|rdzboaie|ordaco.romane,inanu|86impiiratu|Domitianusareorganizat|t],ffitl.=
- La inceputul rdzboaielor daco-romane, in anul 86 impdratul Domitianus a reorganizat
Tibrita in provincia in Moesia Superior gi Moesia Inferior despS(ite de r.Ciabrus (azi
ril5s:ii5!]H|g:::'lx"MoesiaSuperiorgiMoesia|nferioroespi4iteo",.c,ii'^6#ffiiffi|,i:'_i:;
; = gf-,llll I uuteor ro/''
Bulgaria).
ra F\^^i^i t.x_x h^,_
rll--- p
lli'5-nfi$ru ==.lll]J
,,,,
1111

llttf | - Dupd
Dupa cucerirea Daciei, Muntenia
^r,.^+^-i^ (fdra figia de la vest) 9i sudul
sudut Moldovei,
Motdovei, care s-au
s-au |1t'+-- rrrrr=
,

;1111=pf.llll=.lll.ll
:llll=llll=lrr=llll.E
pomenit intre cefe doud provincii romane, au fost atribuite Moesiei lnferior (Ad Moesiam
lPomenitintreceledoudprovinciiromane,aufostatribuiteMoesieilnterior(AdMoesramlllll Ftttt:
tlnferiorem).
lnferiorem). lll-llll=
Provincia - A fost organizald personal
de impdratul Traian in timpul celui de al doilea rdzboi cu
:||||:||||=Etr|l|,-||l,:1Dacia|Deceba|.Dip|omadescoperitd|aPoro|issum,datat5cu11august106,atestd"eli,'#'l''i
Dacia Decebal. Diploma descoperitd la Porolissum, datatd cu 11 august 106, atestd ci
=,li|L=,|,l5,llL=,|,||!er9vinco|-Afostoiganizatdpersona|deimpdratu|Traianintimpu|ce|uidea|doi|eardzboicu|1ttffig
=ilil=ll==ilil:illt I

lli'; pl-*tltl= tttt{ provincia inctude", lfi'i

| Provincia deja exista. Hotarele Daciei romane s-au definitivat cdtre 119 9i includeau lTffi'!
;1111=15f-llll=-lll]l I regiunea intracarpaticd a Transilvaniei pina pind la cursul superior al somegului 14ur", ltttl
Some$ului Mare, Filtt:
1111=11;1;E|||l=|||l,f|Banatu|9io|teniapind|aJiugiofTgiedinvestu|o|teniei.||]_||||=
Banatul 9i Oltenia pini la Jiu gi o fTgie din vestul Olteniei.
- De la Dundre pe Tisa 9i pe Mureg, pe pantele vestice ale carpalilor occidentali, pe
=",ll!]-=,,||5'l,5u'l,'l|-De|aDundrepeTisa9ipeMure9,pepante|evesticea|eCarpati|oroccidenta|i,p"|,l||H,l|E
||||:||||-||l|:||||-|Someg,de-a|ungu|Carpa!i|ororienta|i9iMeridiona|i,9ipeo|t'li,l+l',E
Someg, de-a lungul Carpalilor Orientali 9i Meridionali, 9i pe Olt-
=11=t[=llll=lllll
....
-.,,..J....:.... =
oncrn |I capitara ||I I [;'t:'ilt=
| "'"' I|
ttlt=ttlr:Ellll=lllli Innur --'""'' Guvernatorul

l
- DACIA
=ill-r=rrl=-tttl=lttl Anul
I
Capitala
^,
Guvernatorul
-*' I 1i'+-
lrt#rrrr:
| ='
=i,r=iri=ii;i=i';rl '= ' Augusti
lllF;l;e
"Dacia Capta" Colonia Ulpia Traiana Au-
"Dacia Legatus Augusti pro
r:iie-:f*::l;e::l;t 106 gusta Sarmizegetusa Re-
Irri=rril*1ti,,;_1tt,q I 106 |
praetore de rang consular
Provincia" lgiulra+orroe
Provincia" IoslacapF
gia (la 40 km de fosta capi- (primiitrei)
11=11=nr,=nrq
=11=1t=.,u1=,lLl I (provincie imperialS) ltata)
l(provincieimperiatd) tald) l(orimiitre,r I liltl Fllll:
I
fltffiilil=
=llll=lll=ilil:liltl
rrri'=rrri=tttll=tttt1||Superior|utpiuTraiana|LegatusAugusti||tj.r-rrrrr=
Superior Ulpia Traiana Legatus Augusti
de rang pretorian
=tttt=tr=F'||||=,||[l|||SarmizeqetusaIo"rangpretorian|||||ffi||||:
llll=llll=fllll=llllq l1j919
Sarmizegetusa
't IIll lllll=
| | | I | ilrI
||il=||il+|!-=_]|l.+|||nferior|Drobeta|ProcurarorAugustil|l1#ri.=
=ilil=u=.ilil=-.iltlj Inferior
:
Drobeta Procuraror Augusti Filll=
= ilil = tE- llll llll I lllll ts ilil
=
123
123 Porolissensis
Porolissensis Porotissum Aususti
$,,A,,[}|,E'1i,,fl
: rr:f -",,-, .,"--1
| | I Porolissum
I e'ocr'"ror Augusti
Procuraror
I 11,,-,;8
r
ur r lllll :
ilil =-.il!l |
= il[=.ilil | Apulensis | | praetore pro I
Legatus Augusti pro
l.ltll
'r
ttti=ttri'*-lttl'=,-L||l.l||Apu|ensis|Apu|um|praetoreo""ij','[,iu'l|ri#llli=
= Apulum daciarum trium
F.ilil =

| | ll,l"Hl,,S
Matua |I
168 (oe,angconsurar)
(de rang consular)
i,l'!=u,ll5,ll5'iHltoe
ii:5i:Fi:5i:Hl I N'tatvensis
Malvensis
I Malva procurarornugusti
Procuraror Augusti
ll,iliffiiii==
I'1,|-J1[-+|||ru1,,fl@
=llll
:rrrrl ^
=lll==rrrr

1111=111=j|||l'=||||,{ProvinciaDacia-;-Provinciaaveanevoiede|-Autorit5ti|eromanedis|ocau|ltffilltt=
Provincia Dacia - - Provincia avea nevoie de - AutoritSlile romane dislocau
I'I,,tr'l,E
tlltl-etttt =

:,l|[=-.It_=-''l'5'l'lbastioninaintat[numeroasetrupepentru|inDaciainditeriteperiode.|'1''ffi,l'5
bastion inaintat numeroase trupe pentru in Dacia in diferite periode
||ll=l|||:fj||..=||l.:1"lly:jl1il^|aodrareahotare|orsa|e9i|9"|a30pina|a50miiosta9i|']11ft'','=
al imperiului
ilil: apdrarea hotarelor sale 9i de la 30 pind la 50 miiostagi
: llll= lil-
-rrri'5rl=Ttttt= ilil
tttld "lumea
aornc infipt
adinc ln
Intrpt in|
I supravegherea teritoriilor
teritoriilor | (cca 1/10 din toate trupele
truoele lri"r- l]ri'5
ttll
l'i1[]'15$..ttq=- barbard".
barbard". I limitrofe.
limitrofe. I imperiului).
imperiutui). lill E itft
'|||_''''_a[||:|i||=-.||ni+X+i^^j^^+-^l^^|:r:|tl_||||=
llll rrrr
r'irr_r=irEtllt=itttlregiuni1-Unit5!ipedestredee|it5recrutatenumaidinr?ndu|cetd!eni|orromani.Aveauunefectiv|'iri#'ilr:n
= llll
=|:ilil: Legiuni
-
-Unit5li pedestre de elitd recrutate numai din r?ndul cetdlenilor romani. Aveau un efectiv

l,t"!=u,F51":L=u'l"t | |
1111=111=f|||l,=llll,{|||"de5-6000deostagi(uneoripind|a10000)imp5(i!iin9-11cohorte.|ttL|tltl=
!e 5-6 000 de ostagi (uneori pind ta 10 000) impd(ili in 9-1 1 cohorte.
In Dacia 9i Moesia Inferior au stalionat legiunile: Xilt Gemina (106-271174) la Apulum,
lv Flavia Felix (106-119) la Sarmizegetusa, apoitransferatd la singidunum (Belgrad),
l"i7:;!i::iliii.:ii"!iLtilxy#,ijx'i:t;";ij,"3,Hir:,sfi;1!llliL-i1iJ:$:
v Macedonica (168-271) in Moesia Inferior la Traesmis, apoi in Dacia la potaisa,
l,,|,5'l'5,l''!=u'|''l|||uuaceaonica(168-271)inMoesia|nferior|aTraesmis,apoiinDacia|aPotaisa,|ri.ffili.5 I{ll-|,f
ll detagamentele din legiunile lX Claudia, tlttalica,tAuditrixg.a.
ldetagamenteledinlegiunilelXClaudia,
='i11-1;jf-#tttt=ttttl ltatica, t Auditrix s.a. I'i1-'itil=
Cohortes -Unitdli auxiliare de infanterie gi cavalerie cu un efectiv de la 500 pind la 1000 de
!|l,=J{.+|l,il|l|,,fconores,-Unitd!iauxi|iaredeinfanteriegicava|eriecuunefectivde|a500pind|a1000de|,J,U']"=
Alae
uri'=:u,i'=:fUi'51'l"JAtae I oameni
oamenirecrutati
recrutafi din rindul provincialilor necetdteni. modelul lri'l
necetdleni. Erau organizate dupd modelul F'i'5
roman gi comandate de ofileri romani. lzvoarele arheologice gi scrise au ldsat
i i11 ;'15-+ tn = ltlt | || | Pman 9i peste
tdsat peste l'ilil E'itil
;111=1g=f-!|l,3|l,fl||60denumeaacestorunit5!icareausta!ionatinDacia9idepartedehotare|eei,|tlffittli=
60 de nume a acestor unitdfi care au stationat in Dacia 9i departe de hotarele ei, =
majoritatea purtind terminalia de "Dacorum".
u'|,5'|=To'il==ni,q^||lmajoritateapurtindtermina!iade''Dacorum':|'l,'ff,1''5
in castre - tabere intdrite permanent, apdrate de 1 sau 2 ganluri
.1111=pf"1|||=,|||jl|ncastre-tabereintdritepermanent,aperatede1sau29an!uri9ideunvaldepdmin1|lttffitttt=
9i de un val de pdmint
il||=|||l=C||||:l|ll=sauziddepiatrd,agezateininterioru|provinciei,|ahotare(limes),sauinmediut||1'ffillrrE
sau zid de piatrd, agezate in interiorul provinciei, la hotare (limes'1, sau in mediul
barbarilor (Micia, Porolissum, Romula, Sobari etc.).

ii"!=''i$'ll':5i5
'i|:t=';5i5o.*barbari|or1rrlicia,eorotissum,Romu|",sooari"tc.'"-\.ll'lvvl,f,l,|$,,,,=
'1"!M'1'5
!r!=_!{_=lL"=-!
4,, _,,,, ilil: lilt: fl||: ilil: Illl: llll: llll: llll: llll: llll: llll: llll: llll=
I:I
ir=llll=llll:llll=llll=llll:llll=llll:llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=ll It: lilt: I lil = ilil = illt = illl = llll = llll = llll= llll = llll = llll = llll = llll = llll = =l
llll = ilil = ilil illl = llll = llll = llll = Illl = llll llll = llll = llll llll=
= = = = = = = = = = = = = =
, ttt tttt ilil ilil illt ilil ilil lilt lill llll illt llll lill llll llll llll
:l=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll:llll=llll=llll=llll=llll=llll:ll = ilt: ilil: =ilil: lill: llil: lllt: llll: llll : =llll : =llll: llll
lll : llll: llll: llll: llll: llll: llll: llll : llll : =llll
llll : llll : llll:= llll : llll:= =l
i I
tl_=,lt t

:. t-l | ; F.ormaliuni miritare neregulate recrutate din rindur popuraliiror de pe

lt_=,|
|

',!=,1',=
=l
l=i
Numerii I teritoriile limitrofe supravegheate' nominalde
il-Ji,L-AErNumerii|teritorii|e|imitrofesupra. nominal de romani, dotate armament )Q \='iltr
dotate cu armament =I
\) Flf I propriu'
propriu. Erau ansajate romane. a l=l
:i=uttl e pldtite periodic
angajate 9i
'eriodic de oficialitalile

H (P
oficialitdtile romane.
;il=il| __FM
F = tttt
l:tttt= =l
l=1
ii,f if- \-/-r- FIIII :
=l
i
:l=ltlll
ir:1E llll
.l,!-[J, .-_., |t-::::rr':iln?"i::r
^"i'i'i-"""'
Administralia
Ftl Administralii
B:ffi[ii:T,i;:
1 :- ;:"-"'-' ,lof
Consiliul pe ling5 guvernator
- plasatd pe toate scdrile ierarhiei aOmif='irrr=
nistrative provinciale, era compusd
ad
compusd i,.,Hffi'=
|
=
tsilil:
llll=
l=i
_:I
l=t

t=:u,ii
i il : rrf--

i''u='irl
4t=:rriH
H
||| |
lll
lll
ricte
| [?fl:l[: ;;"fi:
-uagigtrigiprefeclidedistricte
teritoriale urbane
l-Primariaicomun trale...
- Primari ai comunititilor rurale ...
exclusivitate din rindul cetdleniloi

giin
9i in limba latind.
cetdtenilor roranil= ittt=
care conduceau conform legilor imperiuluiF__!ll,=
latind.
imperi
L=.llll=
=l
)=
=l
l=l
F ttll =
ilG'it# Armata
Armata _Fiindnumeroasd(vezip.E
|| - Fiind numeroasd (vezi p.B ) 9i plasatdatd in mediul populalieiprovinciale
populaliei provinciale care o intretin"",L=",lllE
intretinea
=l
I=
:t= ttttl F ll I| |leaea a influenlat-o pe parcur
influentat-o-pe parcursul intregii
gii stdpiniri romane in regiune. poputalia
populalia mgtinagaf_lllfi
bdgtinagi =l
itil=ilre || se inrola in unitatite
lseinrota unitalile mititar
militare auxiliare
re (cunoscute de la Mesopotamia pini pind in Britania),p:n1i!
nr'itania) l=
;l=llll-
:tlt=lll E| || I|
I
lfiind foarte repede romanizatd.
ltiinotoarterepederomaniz =l
l=,Ili l=
i:=illf- veteranii
Veteranii | - Dupd
Dupd indeplinirea
indeptinirea stag
stagiului de 20-25 ani
ani de serviciu mititar
militar sotdatitor
soldatilor liti se atribuiafl'iff;
atribu =l
ill =ll# | | statutul deveteranuscu
de veteranus cu acordarea diferitor privilegii. Unii dintre er
vrilr vilrfrs cohtinue Jd
ei uvr[iltud rdmir
sd tdilililaE ljll =l
l=
li=l],H | | p"fnsdtesiuniincatitat,
pe lingd legiuni in calitate de evocali (slujitori
rjitori de
Oe elitd ofiterii superiori carel!
etita de pe lingd ofilerii care =I
1,'!,,,1'l H I transmit experienla celor mai tineri). Allii
ltransmitexperienlacelo tii devin civili cu o remunerare
reriunelare bdneascd ori
1111=
ori Ellll =l
l=
ilrE'ir- | primirea unui lot de pdmint. Tuturor veteranilor
lpri.ireaunuitotdepdm rranilor li se acorda dreptul de cetdtenie
cetd{enie dace
dacd | = llll = =I
l=
}5ri'# | | nu l-au avut, dreptulde
dreptul de a ocupa funclii administrative, de a se cdsdtori gi'a gi a locui in F illl =l
=l
it-Eit# | I ProvinciaPecareauapi
provincia pe care au apdrat-o. l=llll= l=
i,,=J,lH Coronistii J -Urmindscoputvatorifi
Colonigtii - Urmind scopul valorificdrii bogatelor resurse
esurse naturale ale Daciei, autoritdlile
naturate ate autoritdtite romane FJ'I,'-J l=r
I=
1=:u,il R I au organizat la nivel de
de stat colonizarea,a provinciei. Din diferite pdrli ale imperiului la F llll |
= l=l
i,rEirf I Dundre au fost adugi
adugi agricultori, megtegugari,
;tegugari, mineri etc. care au fost agezali in
l_= =
tttl
l=
jj:=llll-ll I mediul populaliei
populatiei cucr
cucerite, inilial nepredispuse
redispuse sd-9i serveasca
serveascd cuceritorii. Ei au F--!11,"=J l=l
ittl_=tt# fost agezati in oragele provinciale, formind
lrostagezaliinoraeete nind 9i numeroase localitdti
localitdli rurale (ca "; Ff li"!:l
nab"",
(canabae, l=
i;-l'l$ | paSYS, vicus, villae).
Pagrs,vicus,villae).Tc Toli colonigtii indiferent
]rent de provenienla lor, erau purtdtorii culturii | llll
=
l=l
trl=:rrril fi lill
llll provinciale romane 9i ai limbii latine gi;i intr-o mare mdsurd au influenlat populalia =tttt =l
influentat populalia
l=
iLrt=ttl H llll
lProvincialeromanegi
llocals.
locald. fl=llll= l=l
F llll=l
!=
:;::llll-tt-
fit-l='iil H Autohtonii
Autohtonii 1 - Dupd cucerirea Daci
Daciei de cdtre romani parte din populalie (dar
nani o parte nicidecum l_= llll=
l=l
I=
i:=lrrffi majoritatea) a fost exterminatd, strdmutatd,
lmajoritatea)afostexter tatd, dusd
dus6 in robie etc. F-.Llll= etc. l=l
ill_=.lr- - Cea mai mare parte a bagtinagilor a continuat
l-Ceamaimarepartea rntinuat sd locuiascd pe vechile sale teritorii,
teritorii, E:fffi'!f il=
i,,fllll# | iniliarcaocategoriesoc
inilial ca o categorie sociald inferioard, pentru
oentru ca mai apoi, fiind influenlali de factorii
factorii l= llll = =l
[=
i,5fi'H
frr =rrl H
romanizdrii 9i amestecindu-se cu colonigtii,
lromanizdriigiamestecir
lromanizate.
romanizate.
igtii, sd dea nagtere unei poputalii
populalii provinciale
provinciate F_lltl=l
I:llll: I=l
t'=rrriF F tttt=l
I=
f'Eit# (D) Romanizarea || -Pdtrund,
- Pdtrunderea, impunereaa gidominarea
gi dominarea elementelor romane in toatetoate L=||,l,,!i
=l
l=
+,,==!ll#ll 'v' pind I sfereler
sferele vietii.
F= rrrr=
l=l
i'_5,1'H +f Perioadala 106
Pini ra 106 | - ince
incd din a doua jumatate aI sec. li.Chr.I i.Chr. giin
gi in speciat
special in sec. td.Chr.,
l=
i tt= ttl
c I d.Chr., Aill=-J l=l
H | | preliminard
Perioada I nefiind cuceril
cucerili, geto-dacii sintrt inclugi in orbis
orbis Romanrs
Romanus (tumea
(lumea romand)
romand)
E=,,,l'5 l=

i'=l_ E_ll | | I=T

i.,=ll,l nretiminard prin
I constructii,
ll
rrin influenla culturii materiale romane superioare (unelte, arme, tehnologii,
c tehnologir, l=
circulalie monetard ard =
cdtre sfTrgitul acestei perioade
etc.). CStre perioade Ftilt=l
tttt
l=
:i:=llll#il | |
lnn*il:
aristocralia localS a preluat partial
lromane,intr-c
romane, intr-o anumiti mdsurd
rarlial unele elemente ale culturii spirituale
rd scrisul latin etc.
etc.
spirituale l= llll
=
F llll =l
l=I
l=
I=l
i'St'# * rca-ztttzts
106-271t275 | - rransformar'
Transformarea congtientd 9ii organizatd a Daciei intr-un bastion sigur al at E=tt,i"!1 I=
l=l
frE'i,# | Romanizarea
Romanizarea
propriu-zisii
I romanitdtiiprir
romanitdlii prin acliunea tuturor
rr fo(elor
fortelor 9i factorilor in perioada dominatiei
dominaliei l= llll = l=
,*=-fffi'l Fll I propriu-zisd I impedului
imperiutuita
la nnord de DunSre. fntegrarea
Integrarea mai puternicd in orbrs Romanus
Romanus il11,"=_! l=l
itt=ttE I latriburitordac
a triburilor dacilor liberi l:
F llll=l
tiil:
l=
*'ri']l'll----- L Dupd
oupa 271(75\
-
271(7s)
| continuarea romanizdrii populaliei ulaliei din nordul Dundrii prin influenta per-
r per- l=ttlt = r=l
I=
'i=rrriffi Romanizarea lmanentd
Romanizarea manenti de ta la sud de Dundre, 'e, prin restabitirea
restabilirea periodicd a auioritatii FJll=l l=l
;ttt=tt# perioada limperiuluilanor
din perioada popula{iei puternic "romanizate
imperiului la nord de fluviu gi prinr amestecarea populaliei "rioritalii
romanizate :=
= llllf E ll nacrramzni | rdmase
postromand ';---^ cu populalia semiromanizatd nizald de provenienld extraprovinciald. Fffi'=l l=l
=I
extraprovinciald. l-= ttl =
i= Sferele romanizirii Fllll=l
l=
llll l=l
ilt

i=
=l
:= llll

iltl
ll|l
Economicd
- Romanii au adus cu sine cele mai progresisterrogresiste forle de produclie ale timpului,
transformind intr-un timp scurt Dacia inr una din cele mai infloritoare provincii 3ls
lmperiului Roman. Agricultura rdmine ramura rmura economicd de bazd a regiunii pe care
o transformd intr-un grinar important al Romei, iar metalurgia - in unul din principalii
l= llll=
timpului, Filtt =l
ale l=llll =
care FJll;l
l=
r=l
l=
l=l
i=illl
principalii
Fffi'=l l=
furnizori de metale. Dezvoltarea megtegugurilorrgurilorgigi acomertuluicu
a come(ului cu o intensdcirculatie
intensd circuiatie [-Jtttt= l=l
monetard a fost favorizatd de o perfectd :td retea de comunicare (vestitele drumuri l=
.ilt=| romane) 9i un inalt nivel de urbanizare.. Numai in Dacia se cunosc 12 orase
drumuri F iltt =l
mari, l= llll=
orage mari,
r=l
dintre care 8 cu gradul suprem de colonia. ir'a. in Moesia, afard de oragele romane, igi igi FJll,fij =il=
r=l
continud activitatea centrele pontice grecegti 'ecegti doar supuse de romani sub aspect aspect F,,l':LT
politic. Multe din localitdfile urbane aur fost ridicate pe locul vechilor dave geto- =|il=
geto- l-!ffff l=l
dace. in majoritatea din ele este atestatd prezenta autohtonilor. =
l=l=
:5 prezenla autohtonilor. =Hl
/:_11=l
-zllll=llll=
llll= llll=l =llll =
llll = llll = llll llll= F=l
= = = = = = = =
| ilil llll llll llll llll llll llll
=
= ilil = ilil = llll= llll= llll= llll = llll = llll= llll= llll = llll=l =illt=
m=l
t= illt= ilil = llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll=llll=
 llll: llll: lill: lrll: llll: llll: llll: llll: ltlt : tli : ii: Ii: ii: ii: ii : ii : ii : iI: ii: ii: ii : ii: itt: ntt

'ri'-"r'-"r'-""-""-r"l:llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll

ilil = iltl l- Romanii au adus cu sine 9i relaliile de produclie sclavagiste pe care le-au impus
ilil = iltl lin provincii, impd(ind societatea in sclavi 9i stipinitori de sclavi. Fiind dominante la
ilil
ilil
= iltl
ilil=ilil
llll
= iltl Socialii
I orage, relaliile sclavagiste n-au atins mult mediul rural, unde
I numeroasd categorie socialS de
producdtori liberi, de
a continuat sd activeze o
agricultori 9i pdstori (dedicii) cu
Raporturile social-economice erau reglementate de dreptul
ilil = iltl ldrepturi foarte limitate.
ilil = iltl
lilt = iltl
ilil = lill
llr I roman clasic - cea mai perfectS formd juridicd a timpului.

Lingvisticd l- Limba latin6, limba oficialitililor, militarilor 9i colonigtilor, a devenit treptat limbd a
ilil = iltl lintregii populafii provinciale sub forma latinei populare. S-au descoperit peste 2600
ilil = iltl lde in;criptii latine in peste 250 de localitdti cu caracter diferit (oficial, economic,
rdspindirea largd a scrisului latin 9i dominarea
ilil = illl
linstructiv etc.) care demonstreazd
ilil=ilil lculturii provinciale romane.
ilil = iltl
vialiculturalS' Ea
illt
=
iltl Culturald l- Ca parte componentd a lmperiului Roman Dacia a avut o bogatd
ilil _= iltl leste atestatd prin numeroase inscripfii, multe dintre care sunt provenite din gcoli. Arta
ilil = illl provinciilor este amplu reprezentatd prin sculpturi, mozaic, opere de arhitcturS, obiecte
ilil = iltl I
ilil=ill lde metal etc.
ilil = lill geto-dace in frunte cu Zamolxis au cedat locul in favoarea zeitd{ilor
ilil = iltl Religioasd - Vechile zeitdli
oficiale romane Jupiter, Junona, Venus, Minerva, Diana, Libergi Libera etc'). Panteonul
ilil = iltl
ilil = illl precedent nu dispare complet, continuindu-gi existenla prin atribuirea altor nume
ilil = iltl zeitdlifor gi prin rispindirea Cavalerului trac. S-au pdstrat vechile zeitili grecegti in
ilil = iltl regiunile o?agelor pontice. Provenienla diversd a colonigtilor a dus la rdspindirea unor
ilil = lill
zeitdli asiatice aga ca Mithras (Soarele nebiruit)-
lill = llll
ilil = iltl
- Religia cregtind, nefiind oficializatS, ci dimpotrivd crunt prigonitd, in ciuda acestui
ilil = illl fapt, s-a rdspindit pe intreg teritoriul lmperiului Roman, inclusiv in Dacia 9i Moesia
ilil = lill lnferior.
ilil = iltl
ilil = iltl
ilil = iltl
ilil=ilil - Decdderea economicd, reducerea circulaliei monetare, incetarea
ilil = iltl Criza generald a imperiului emisiei monedei provinciale. Criza imperiului a coincis cu inceputul
ilil = illl s-a risfrint 9i asuPra marii migralii a popoarelor. Asupra provinciilor au loc numeroase
lill = iltl
Daciei gi Moesiei Inferior. atacuri ale barbarilor migratori.
ilil = iltl
ilil iltl - lmperiul este nevoit si abandoneze teritoriile nord-dunirene 9i
=
ilil = iltl sd pun6 lmes-ul pe Dundre, fluviul fiind un puternic obstacol natu-
ilil =llll ral in calea barbarilor.
ilil = iltl
ilil = iltl
lilt = iltl
271-275 - Din ordinul impdratului Aurelianus trupele 9i administralia romand pdrdsesc Dacia 9i
Itl I nordul Moesiei Inferior, ldsind in teritoriu o numeroasd populalie rornanizatd.
ilil = lltl
ilil = iltl
ilil = Iill
| | Au plecat | - Oficialitalile, armata, cetdlenii inst6rili, interesele cdrora erau strins
llil = illl I I legate cu cele ale imPeriului.
ilil = iltl I Au rdmas | - Majoritatea populaliei romanizate din categoriile sociale inferioare,
illt = ilfi vieluirea cdrora era condilionatd doar de pdmintul pe care locuiau 9i
ilil = iltl
ilil=ilil care-i intrelinea 9i pe care nimeni nu-i agtepta in altd parte.
ilil = iltl
ilil = lill
ilil =Ttl
ilil=ilil
ilil = iltl
illl = lill
ilil =11[
ilil= llil
ilil = iltl Tema 10.2 GBTO-DACII LIBERI
ilfl = lill
ilil iltl
ilil ==iltl
ffit= lill - Costobocii - teritoriile cursului superior al riurilor Nistru 9i Prut.
ilil = iltl Geto-dacii - Carpii - - regiunea centrald dintre Prut 9i Carpali.
ilil = iltl liberi - - gulsul de mijloc ai inferior al Nistrului.
- Tiragelii
lilt = till - - n61d-vsstul Transilvaniei, Crigana, Maramureg.
- Dacii mari
ilil = iltl
lilt iltl -
- Agricultura - cultivarea griului, orzului, inului, cinepei etc.
=
illt = iltl
lilt = iltl
Ocupa,tiile - Pdstoritul - cregterea vitelor, oilor, cailor, porcilor etc.
ilil = iltl
(vezi tema 2,
p.c)
- Megtegugdritul - metalurgia, olSritul, torsul, lesutul etc'
lilt = illl - Ocupa{iile suplimentare - vindtoarea, pescuitul, culesul, albinaritul.
illl = iltl
- Are loc un proces intens de diferenliere socialb - Etapa de tranzi[ie la
flt=iltl Orinduirea
ilil = iltl 9i de destrdmare a obgtilor. orinduirea bazatd Pe
flt=iltl social-politicd - Se formeazd mari uniuni tribale in frunte cu diferenlierea sociald.
ilil = iltl conducdtori militari. Democratia militard.
lll = illl =
ilil=ilil= = iltl
lll = llll llll =
=
+Ji'
=,,,=

=llF 117-119 l- Rdscoala dacilor invingi susfinutd de puternicele incursiuni ale dacilor liberi dupd
i||l|H117-11g|-Rdscoa|adaci|orinvin9isus[inutddeputernice|eincursiunia|edaci|or|iberidupdl1xi,l
€rrrrErrrr

x\li,[
-l=rilr
E_.1{--r,r1-nnf H moartea lui Traian. Noul impdrat, Hadrianus, a condus persona-l
Ilmoartea
personal operaliile militare, aa l= tttt
ill!,f E_ll Ireprimat tulburdrile,
tulburd.rile, a definitivat limita stdpinirilor romane gia reorganizare p llll
gi a realizat prima reorganizare
=
ladministrativd a Daciei. Asemenea acliuni s-au repetat 9i in anii 156-157.
"=''i'ffi|administrativdaDaciei.Asemeneaac!iunis-aurepetat9iinanii156-157.L=u,|'1
166-180 | - Rdzboaiele marcomane. Unul din teatrele militare principale era la Dundrea de Mijloc,
I unde s-au repetat incursiunile dacilor liberi giin special puternicele atacuri ale costobocilor.
="Jre166-180|-Rdzboaie|emarcomane'Unu|dinteatre|emi|itareprincipa|eera|aDundreadeIvti1toc,|5i|||
=.irE|undes-aurepetatincursiuni|edaci|or|iberi9iinspecia|puterniceleatacuria|ecostooo"ito''fJ'lrrr
,iI{.I 170 (171\l -AtaculcostobocilorasupraMoesieilnferior.CuluptegreleeistrdbatTraciagiMacedonia,
E]l tZO11711l - Atacul costobocilor asupra Moesiei Inferioi. Cu lupte grele ei strdbat Tracia
9i Macedonia, pllll=
|i,,1,ffi'|ajungindpinainnordu|Greciei.Contra|orafosttrimisdoexpedi!ieromandsoecial5|-=",||[
I ajungind pind in nordul Greciei. Contra lor a fost trimisd o expedilie romani speciald
distruge luind in prizonierat familia conducdtorului. De atunci izvoarele antice nu
I care-ipomenesc
,, fffif- I mai despre aceste triburi.
'='i'#|care-idistruge|uindinprizonieratfami|iaconducatoru|ui.Deatunciizvoareleanticenuf]||,;
il triburi.
E:nil'!
232-25A - Atacurile comune ale carpilor gi triburilor germanice ale golilor asupra lmperiului Roman.
l-i'H232-25a-Atacuri|ecomunea|ecarpi|orgitriburi|orgermanicea|ego!i|orasupra|mperiu|uiRoman.E=il|l|L
I LZql -Rdzboiul cucarpii afostcondusdeinsugi impdratul romanFilipArab,careinrezultat
=-l|#|'-247-Rdzboiu|cucarpiiafostcondusdeinsu9iimpdratu|romanFi|ipArab,careinrezultat|=1J11
,1[H|si-aatribuittit|u|de,'CarpicusMaximus'''F-I||"=
It-t- Si-a atribuit titlul de "Carpicus Maximus".
249 - La Roma a fost bqtutd moneda cu inscriplia "Victoria asupra carpilot''.
c-lriUL2+g-LaRomaafostbdtutdmonedacuinscriptia"VictoriaasupracarpiIot,'.E-t,t
295-297 - Noile rdzboaie cu carpii gi distrugerea lor de citre generalul roman Galerrus.
niffi2g5-2g7-Noi|erdzboaiecucarpiigidistrugerea|ordec6tregenera|u|romanGa/errus.t+;i,E
:=i#Rdzboaie|epurtauuncaracterepisodicini[ial9imaifrecventspresfirgitu|stdpiniriiromaneinFj'irn=
Rdzboaiele purtau un caracter episodic inifial 9i mai frecvent spre sfirgitul stdpinirii romane in
i_!l!L F ll 9i in majoritatea cazurilor
Dacia, gi cazurjlor se terminau cu victoria
victoria romanilor, fie prin impunbrea p llll=
pdn impunbrea
forlatd a piicii, fie prin cumpdrarea di cu prelul aurului.
]='lrefor!at5apiicii,fieprincumpdrareaeicupre!u|auru|uiF-,l|!
ll,'iH
''"'-'lA

l=_.lf Supravesherea l- - excluderii vicindtdlii

Fi Supravegherea vicindtdfii romane cu formaliuni puternice pentru
formatiuni militaro-politice puternice pentru l= lllli
Filil=

L=ull'l

I:-!ll.1 F | |I teritoriului
ieritoriitui I- a asigura linigtea la hotarele imperiului;
imperiului; F ll!.-=
5'irelj;;i|il;;'i|---asugur5rii|egdturiistrategiceinireoacia9iMoesialnferior;F,,i|U
I dacilor liberi l- - asugurdrii legdturii strategice intre Dacia 9i Moesia lnferior;
I cu scooul l- - mentinerii teritoriilor din apropiata vecindtate a imperiului in calitate de piald
iji_|cuscopul|--mentineriiteritorii|ordinapropiatavecindtateaimperiu|uiinca|itatedepiaFFJ|iI=
iiltlffit||dedesfacereamdrfuri|orromane9isursddemateriiprime.E1ti=
I de desfacere a mdrfurilor romane 9i sursd de materii prime.
- gir
Romanii construiesc un de castre in mediul populafiei geto-dace libere (Cartal
'ii'#H-Romaniiconstruiescungirdecastreinmediu|popu|a!ieigeto-dace|ibere(Carta1L=lI
l1]11#(or|ovka)'BitcaDomnei(Dea|ul|uiTraian),Sobari(r-nu|Soroca)).iarinune|ecazurif;j||f;
(Orlovka), Bitca Domnei (Dealul lui Traian), Sobari (r-nul Soroca)). iar in:unele cazuri
,illiu posibilplaseazd
posibil plaseazd giadministrafia
9i administra{ia sa.
Eli= sa.
5llH'Comer!u|]-Barbari|or|isefixauanumitezilecindeiliber(darob|igatoriufdrdarme)puteau.tijE
Comerlul - Barbarilor li se fixau anumite zile cind ei liber (dar obligatoriu fdrd arme) puteau
freeventa pielele provinciale"
t.Udintredacii|iberi]freeventapie!eleprovincia|e.trT|fi
dintre dacii liberi
trlllll F{ giromani
gi romani mediul pfi'{
| - Arheologic este atestatd o intensd circulalie a monedelor rornane in mediul

'E ril---
Fl
tr
geto-dacilor liberi.
fi'!relL*J'"..:-fffJTJ.l"Jl*maisuperioare,arme,produsea|emegtegugdritu|uietc.Fr,H
lmport - unelte de muncd mai superioare, arme, produse ale megtegugdritului etc.
Export - grlne, produse ale vitdritului, alte materii prime.
F||iH|-Export.gr1ne,produsea|evit5ritu|ui,a|temateriiprime.F:uri1
{= td
(.O. llomentzarca - Contactele economice strinse, ciocnirile militare periodice, finalizate cu
+]l'#@3***'*-Contacte|eeconomiceStrinse,ciocniri|emilitareperiodicqfinatizate",ETi
- geto-dacilor victoria romanilor, supravegherea de cdtre imperiu a teritoriilor geto-dacilor
ry[H;*l?*.il-victoriaromani|or,supraveghereadec5treimperiuateritoriilorgeto-dadbrF|l|l
llberi.
lllrlI liberi au adus la pdtrunderea elemenblor romane 9i in mediul aecstora.
iffi#l||I|beri.|iberiauadus|apdtrundereae|emenE|orromane9iinmediu|ac€stora'F''?
Economlc - S-au imprumutat unelte de muncd gi tehnologil romane
mult mai avansate
i5iHEconomlc.S-auimprumutatune|tedemuncdgitehno|ogUfUmanemultmaiaVansate't1I
1t
I Sociat
iF..llffi|LSociat-Vecindtateagisupravegherearomandcitgidewo|breaeconomicdascendentii|=l
L - Vecindtatea gi supravegherea rornand cit 9i dewolhrba economicd: ascendentii

II au accelerat procesul de diferenliere sociald in mediul geto-dacilor libed.

#l,H|^auacce|eratprocesu|dediferentieresocialdinrnediulgeto-daci|or|iberi.FJ'l
'- C4ltutra,l - S-au fdcut infiltrdri in domeniul culturii spirituale a geto-dacilor liberi, posibil
avind loc infiltrdri ai lingvistice.

- Dacii liberi gi-au pdstrat in mare mdsurd caractbrul eiu autohton.

Particularitdlite
condi[ionate de - Romanizarea a decurs la ei mai lent, fdrd colonizare ln masi, in forme mai
pufin violente gi ca rezultat a fost doar pa(iald.
vecindtatea gi nu
de incorporarea in - Ea se va definitiva doar dupd 271-275 prin arnestecarea 9i influenta din
partea populafiei romanizate rdmase dupd retragerea aureliand 9i prin influenfa
cadrul lmperiului.
romand de la sud de Dun6re.

ilr +v ,.llt: ll l- -= t|t|

n E rnEllllEille n-iIE llt = ll = rrr tilt
=
=

llll =llll = lil = lllt lllt = ii = ill

= i
[={"=_!f , f
,
rl, r],
=
i i.
=_!r
=r = = = =r{. =_!{. =rl. =l
5 ri
=:r
rri'=prri
-5 i
=:rri
5rrri
=:ni =:ui =:n

r
= rr = rrtr
= ll = ttI=I= rr:llll \A
ilt
= = ilil lt--
\""-r----------------
=llll=:llll
=llll =y - cgNrrNltrArEA DACO-ROMANA
.

t=11=1tJ=11=11/ S(
l3)2 remJrr.
Tema 11. I CONTINUTTATEA DACo-RoMANA iN SrAlrUr
iNSrATIL,L | \i,,ZA E
Fll=lti-=t_=lt!=rl.l
:lll-:llll
l:tlll :llll I r
| cARPAro-DANUBIAN-PoNrIciNsec.tv-vr
CARPATO-DANUBIAN.PONTIC iN STC. ry-VT | \il{ eZ
ttttE
I
fi) - Dupd retragerea aureliand (271-275) pe loc a rdmas o numeroasd
ilNlFJl.il=J|l',=J|l,,1f}Continuarea|-Dupdretragereaaure|iand(271-275)pe|ocardmasonumeroasdl.]',#
i:||||:||'-:||||:|l|||V"''**,r,"|0o0ula!ieputernicromanizatd.natcaautorita!i|eromanr[1fi
v continuarea populatie puternic preecsslli romanizatS.
F llll= ilil=n =llll= lllll
de romanizare - Plasarea hotarului roman pe Dunire n-a insemnat ci autoritalile romane
=tltljrrl3=|ll|=|||||o"T.lni'"'"|-P|asareahotaru|uiromanpeDuniren-ainsemnatciiautorita!i|eromane|'i,'L-
llll=q = = { fluviului. llil
| au refuzat complet la supravegherea teritoriilor din nordul fluviului. ll
= =
llll 1111 1111

- intre 275-602 impira!ii romani, apoi romano-bizantini, periodic restabileau

=-|||l=||[=-=.l||L=.l|[l|-intre275-602impilra!iiromani,apoiromano-bizantini,periodicrestabi|eaul'|||_
autoritatea imperiului asupra teritoriilor nord-dundrene.
1'l,,l],l'EiJ'l',=,]',l,,fl|autoritateaimperiu|uiaSuprateritorii|ornord-dundrene.|']',fr
- Romanii pdslreazd forposturile sale in Dacia de la Dierna (orgova) pind la Barbogi
tttt : ttttl inceputul
=||||=|||l=l=||||=||||3irceputu|sec.|-Romaniipds1reazdforposturi|esa|einDaciade|aDierna(or9ova)pind|aBarbosil|l,,ffi
sec.
:||||:||||=':||||:|||||a||V-|ea|inMo|dova.in328afostconstruitpodu|depiatr5pesteDundre|aSucidava|'1''|--J
: ilil : [n:l: tt

ll = lr:rE llll : llll J al lV-lea in Moldova. in 328 a fost construit podul de piatrd peste Dundre la Sucidava
= (celei). Agezdrile nord-dundrene sucidava, Drobeta, Tibiscum 9.a. continuau sd
='i||_Ei|||-=c..il|_E.i|[l|{cetei).Agezdri|enord-dun5reneSucidava,Drobeta,Tibiscum9.a.continuausd|'irrH
rdmind romane.
=||||=||l|=t=||||=||||=|r5min5romane.||iL-l]
- Pe timpul impdratului Constantin cel Mare a fost restabilitd pentru un timp autoritatea
306-337
II
romana in Oltenia, Muntenia 9i Moldova de sud. Pentru pdstrarea posesiunilor
romand posesiunitor romane
=i'!=i,!=.=='|''!-,l,,l3o6.337|-p"timpu|impdratu|uiConstantince|Mareafostrestabi|itdpentruuntimpautoritatea|,1''G
a='ilil romane I'irrl E
='itil
='i1L=
=rrli'5fi'l; =itii-l
=ttti=ttliH din nordulDundriiau
Oin nordul Dundrii au fost ridicate fortificalii
fortificaliiimpundtoaie
impundtoare contra migratorilor barbari.
migratoritor barbari, [i'-
: rlll : lllf : r: rrrr : rilr
:lllll
:t!!t:il[:l:llll
:llil | "Brazda lui Novac" stdpinirii
- sistem de fortificalii care delimita zona st6pinirii
l"'4
Ll'l F
=ilil=ilil:r:llll = romane in cimpia Munteniei cu o lungime de peste 700 km de
=,iG''ii=.='i|tr'.i||||romaneincimpiaMuntenieicuo|ungimedepeste7O0kmd"|'i||_
=||||=||||=t=||||=||||=|aDrobetapind|aBrdi|a.|tt#tla Drobeta pind la Braila.
"Valul lui Traian" - parte componentd a limes-ului roman. Fortificatii cu o
llll : llll :! : llll = llll 4
=l||L=l|!_-|:='||iL='llU,,ValulluiTraian,'-partecomponent5alimes-u|uiroman.Fortifica!iicuo|.ttl$
=
llil ilil= l: llll : llll lungime
I
de Sasic lll,,1
126 km de la Prut (Vadul lui lsac) pina la lacul Sasic U
= =
fi'l
+ri'! rrri'll = frli'= ff
km (datate, dupd unele pdreri, din sec. ll-lV ).
2+ Li'l
(Tatarbunar); la flag, intre Prut gi Siret - un val suplimentar de 24
h
=||||=|fl|=l=l|ll=||l||km(datate,dupdune|epdreri,dinsec.||-|V)|.irrr
527-565 - impdratul bizantin lustinian de asemenea a restabilit temporar autoritatea imperiului
1'l'il,lil=,l,=,l.f527.565-impdratu|bizantin|ustiniandeasemeneaarestabi|ittemporarautoritateaimperiu|ui|'t,ffi
iri'::]ri'=J5ri.!:rrlilaSuprateritorii|ordinsudu|fosteiDaciiromane.l,i,'ffi
asupra teritoriilor din sudul fostei Dacii romane.
Dundrea n-a fost obstacol - Restabilirea periodicd
a autoritdtii romane la nord de Dundre.
:||||=||||_:|:||||:||||{i.procesu|schimbu|uideva-|-Continuareaprocesu|uideromanizareatitprininfluen!a,o-||l,,H
llll :: llltl in
procesul schimbului de va- - Continuarea procesului de romanizare at?t prin influenla ro-
:='l|[r='l|{-=l-_l||=.l|UDundrean.afostobstacol|-Restabi|ireaperiodicdaautoritdtiiromane|anorddeDun5re.|tlffi
tttt : iltr: l: "'
: llll : llll: r: llll llll I t^
lori materiale 9i spirituale intre mand, iarapoi romano-bizantind de la sud, cit 9i prin romanizarea
:||||=||||=1E||||=|||l=|.rimateria|e9ispiritualeintre|mand,iarapoiromano-bizantin5deIasud,citgiprinromaniza,""l'i'.U
=
1tt= ittl= t= 11= 111 teritoriile de pe ambele maturi. I dacilor
ambete maluri, tiberi.
dacitor liberi. I'itil E'
=||||=|l||=i=||||=||||=D|a^^'^^+'||^^|^'^;^,'+^-i.:,i|^ll'n
- Plecarea trupelor gi autoritdlilor romane 9i dispari.tia
continuarea
;i'itft'ilfl procesului
Continuarea hotarului roman pe linia Carpafilor
=l|_]_="llL=|:='|l]_=,,|lu-P|ecareatrupe|orgiautoritdti|orromane9idisparitia|[!t--tr.
I aflux un I
carpalilor au condilionat atit un tt
:|lU=||||=l=l|||=||||=procesuIui1afluxa|geto-daciior|ibericaredinperioadap'""J"nt;;;|[l|G
='ilE"i-l=
al geto-dacilor liberi care din perioada precedentd se

='iltt=ilil=f=llli=illll
deromanizare
de romanizare I aflau sub o puternicd influenld a lumii romane pe teritoriile I
aflausuboputernicdinfluenlaalumiiromanepeteritoriile lttil E
:||lj=||||=;-=!|||-E|||l.{aqeto-daci|orliberi|foste|orprovincii,citgia|popu|a!ieiputernicromanizatein|li_
a geto-daqilor liberi fostelor provincii, cit gi al populatiei puternic romanizate in
pdrtile
nord-estice. A avut loc de asemenea 9i o migcare a Formarea
:||||=||||=l-=|||l=|||l=|ooou|a!ieiromanizatedinsudulDundrii'fiebenevo|p|ecatd|aaco-||l.H
=,l|lL=,|||5|5,'l|5,llu|ne(i|enord-estice.Aavut|ocdeasemenea9iomi9care^|Formarea|,tttff
populaliei romanizate din sudul Dundrii, fie benevol plecatd daco-
= lill= ilil= l= llll= llllI
.rlli'lrrri'!r-=rrri.=_lri']l|subpresiuneafisca|5aimperiu|ui,fieadusdcufo(ainurma|romaniIorl|i'H
sub presiunea fiscal5 a imperiului, fie adusd cu forta in urma
I expediliilor golilor
romanilor
=tlt='itil=
t_=-lltl_=-lltl I hunilor.
ei hunilor.
solilor 9i litL H
Elementulroman,fiindmultmaisuperioreiputernic,intr-operioaddretativscurtival'1,,1--------_1'
l'[,-,J"|"=FJ'|,11-?'1,,i Lloiruidefinitiv.
irri'5ri'=]E-rrrilrrri{
|
I
-
I f birui definitiv
Elementul roman, fiind mult mai superior 9i puternic, intr-o perioadd relativ
- -11'-
scurti va

- Pe lingd
contactele economice gi restabilirea periodic* a autoritSlii romane, conlinui
=..l|||=.l|L=|=.l||]=.'l||J|-Pelingdcontacte|eeconomice9irestabi|ireaperiodicdaautorit5tiiromane,continui|tttffi
|
:l|ll=||||=1-=|||l.=|lll.{|ciocniri|emi|itaredintreromani9igeto-dacii|iberi.De|aDioc|itianuspind|aConstantin||]'H
ciocnirile militare dintre romani 9i geto-dacii liberi. De la Dioclitianus pind la Constantin
I
=llll=lllt=l=llll=lllll cet Mare cinci imp6rati romani gi-au atribuit titlut de "Carpicus Maximus". in{ringerea ltttl
lcortr.ra.oninaiimnxra{,.^*^^,'-,"-.-^;;:;;;:l::;;:-:i^:::'.;:.-:-.:;il*Illll] F
:l||l=||||=|=-Ill-=|||l=||cetMarecinciimp6ratiromani9iauatribuittit\utde..CarpicusMaximus''.inlringerea1lll_|
I
I cea mai grea au suferit-o carpii in 295-297 de la romanii condugi de generalul Galerius.
=|||l=||||=|=||||=||||I|ceamaigreaausuferit-ocarpiiin295-297de|aromaniicondu9idegenera|u|Galerius.|'irr*
Sintana de - culturd arheologicd derivatd din cultura provinciald a sec. ll-lll gi datatd de la
]'l''=,J'i'il-]'l'-'_J'l''fSgg+"|-Cultur5arheo|ogicdderivatddincu|turaprovincia|dasec.|l-l||9idatatdo","ll,,#
Mures - retragerea aurelianS pina la sfirgitul sec.al lV-lea care corespunde procesului
irri=:ni'!]Lrlri!nri'{^Mureq-]retragereaaureliin5pina|asfTr9itu|sec.a||V.]eacarecorespUndeprocesului[i,'U
uerneanov I uniformizdrii romanitd{ii
= =llll llll= | =. llll
=
llll I
Cerneahov in spaliu
romanitdlii ir1 carpato-dundrean.
spatiulI carpato-dundrean. lttt[ E
Bratei
- Culturi arheologice care corespund etapei de defiailirare a runanitdfii irt
lpotegti-Cindesti
=li'!=J}tiE+li'[+:i,qtnot",ticMdino",ti|.cutturiarheo|ogicecarecoreSpundetapadedelinilitarearulanitii!ii,"liF
Costiga-Eotosana
spaliul carpato-danubiano-pontic pind in"a doua jurni'ete a sec.al Vl-lea.
=,,n=ilii=l:r;h:rrril lii #rr
=ilil=lt=r_=,1il1_=.tilll ,^
=.ll5,|||L=5J'L='|,'!6;i,€=t';o;;|sna!iu|carpato-danubiano-ponticpin5inadouajumi@teasec.a|V|.|ea.Iffi
lu
I'l'-J'llEe'iil"1'il
-lr!.i-rrp-.=1|,,=,1|,"|ileotogice|-L"Sarmizegetusainrezu|tatu|cercet5ri|orarheotogrrces.audescoperitcons|ruc{ii|{:'n
Arheologice - La Sarmizegetusa in rezultatul cercetdrilor arheotognce s-au descoperit construc$i
il'n
= llll= rrl=
:llll:lttl:!
l= llll= lllll
care dateazd din sec.al lV-lea. De I
Dd asemenea,.mai
asemenea, mai tirziu de de 271-275
271-ZTsamfiteatrul
amfiteatrul llll-
=llll =llll =
roman din orag a fost transformat in cetate. in alte orage (Apulum, porolissum...)
:|||l=|l||=i-=[||=||||=||S5paturilearheo|ogicedeasemeneaatesteocontinuareavie!uiriipopu|a|iei'cu[tffitt
sdpdturile arheologice de asemenea atestd o continuare a viefuirii populafiei, cu
=,i||ii'iiE-=.||ll=ilil|romandinora9afosttransformatincetate'ina|teora9e(Apulum,Poro|issum''.t|irrr
toate cd in propo(ii mult mai reduse 9i cu un caracter semiagrar pdn vestigii de
-
=.l|!=!l='_=l|t-=1|U|toatecdinpropo(iimu|tmairedusegicuuncaractersemiagrarpr|nvesiigiioe[|ls
etc.
-!ll,---ll,l-=j.=Jll,"=Jil,"1
:rrrrl | unelte, ceramicd, inmormintdri
inmormintdriin lll,{
in vechile cimitire etc.
--CercetdrilearheologiceinpesteS0deageztiruraledepeteritoriiletostetor
U
=rllr =llr=t:rrrr | Llll
cercetdrile arheologice in peste 50 de agezfii rurale de pe teritoriile fostelor E
: llll= llll=l =llll= llll=
j'irn:du-E|='i|ii='i|il-\|Provinciiromanedemonstreazaoperfect6continuitateapopu|a{iei,ore|ativd,'i||rc
provincii romane demonstreazd o perfecta continuitate a popula{iei, o relativd
pdstrare a nivelului precedent gi chiar o cregtere a popnrlaliei sitegti.
]i,ilh=JF]'l,il''il'a'*|pdstrareanive|u|uiprecedentgichiarocregtereapopu|a!ieis5te9ti.-4l',ffi
inil=ril_=iFur=rrri=rrrr= =rrrr=rr|lEmr=tm=m=1n=r
ii
=r F_l[=![=[
irr
=
t:llll:11:11:1lt:11:tttt:ttll:llll:llll:lltl:lltl:llll:llll:llll:llll:llll:llll:llll:tllt:llll:llll:llll:llll:llll:llll:llll:

r=llll : :I
=z--:n,t=rt7
.llllffittttz Plecarea elitei romane provinciale a redus considerabil numdrul
Eptgrance I -
p-,-.--,,^-
L=x#Epigraficet;:;;il:x""ilLijiffff"i::;*fi5i:"ifi1ff#;:i::tl#il,ilj*\+H
{
ltotalmente.
I l=l
inscripliilor in limba latini pe teritoriile din nordul Dunirii, dar ele nu dispar
totalmente.
=ri,#l
'--''r
=ilil|--- ._Y!Y:y:9-T!V!!r{O^Y:..,
"EGo...vlvsvoT(vM)
f,!o^Y",,,,, I| din plln:
- Inscriplii pe obiecte de cult sau vase care dateazd oin
-fi'-e_e_o^
('EGO Z|NOUIVS VOTVM .POSVI)
5i:H';E7",i:W["x339ff:,'' II dar) |I #'*Hii
o"irro" de dupa retragerea auretian5 9i sint argumente
continuitdfii daco-romane pe i]ffixlT:ffi
tavoarea :i;.m*ll",n1;:x5;;
pus_acest
("Eu, Zinovie am teritoriul vechii FJfi
"QVARTTNEVIVAS" I "- -'_- -
in
t=tlffi'.9YAr!rN'Fyly4|"'''|oacii9iardspindiriicre9tinismu|uiin|imba|atind.F||i: limba latind' Dacii 9i a rdspindirii cregtinismului in
("Sd traiegti, Quartine")
il|lH(..Sdtr5ie9ti,Quartine'')|voU||?|qlgoy|I|v||||vlvytl|llvtl'9!r+ii
in rezultatul sipdturilor arheologice au fost descoperite tezaure de monede la
Numismatice -
cip6u, Dierna, Hunedoara etc. care se gSseau in circulalie
!=u,i.H|sarmizegetusa,,Cipdu,Dierna,Hunedoaraetc.careseg5seauincircu|a1ieF||||i
sarmizegetusa,
={'HNumismatice|.inrezu|tatu|sdp5turi|orarheo|ogiceaufostdescoperitetezaureo"'on"o".r"fJ1t
i=ir# I pinaeid-upa271.
pind 9i dupd271.
-_.^^.=-, t-,ll
=ttttl Fll | i- O""pr" legdturile imperiului cu
-O""pr"legdturileimperiului lumea daco-romand vorbesc numeroase atestdri Frrrr'
culumeadaco-romandvorbescnumeroaseatestan
populafiei daco-romane care le folosel
=-.ll-
:l I monedJde
de monede apa(ineau doar populaliei
de bronz. Ele apartineau folosea
E:ttiil
ca echivalent de schimb, deoarece barbarii preferau doar monedele de aur 9i
i1ll'ffi|caechiva|entdeschimb,deoarecebarbariipreferaudoarmonede|edeaur9i[=ii
!:u'l,Hlarointoecare|efo|oseaumaimu|tcabijuterii.F||||:
argint pe care le foloseau mai mult ca bijuterii.
,[="i'#I.ii'"ut"9"monetar5dinnordu|Dun5riis-aredus,darn-adispdrutniciRentruffl pentru
- dir"ut"g" monetard din nordul Dundrii s-a redus, dar n-a dispdrut nici
- il I untimp.
un timp. l-jh
=_l!r1l oaco; p111
rom6nesc sint de origine daco-
5il | Ftr Lingvistice
Lingvistice Circa 80 o/o
- circ€i toponimele 9i hfdronimele
% din toporrrimele
(Irsra), Prut (Pyretus)
spaliului romAnesc
hf$ronimele spatjului
1= ltl (Samus), Tisa (Iisla),
SoTg: (bamus), (Pyretus)
Fl I romand: ott (A/utus),'"Mure9 (Mifls), Someg
Oft (A/utus),'.Mure9'(Maris),
bagtinagd, statornicd permanent pe f=ll
etc. Ele puteau fi p6strate-doai de'popula[ia
F,,llff I aceseteritorii.
aeeste teritorii.
=-]|.re|etc.E|eputeaufipistratedoardepopula[iab59tina9d,statornic5permanentp"FJ.iI T.

i=].l'H|-o."p'"via[asedentard9iocupa[ii|eagrico|enevorbescprincipa|e|ecuvinte.dep=-{
-'or"po viala sedentard giocupa[iile agricole ne vorbesc principalele cuvinte de
pavimentum)' a
orlgine tatini din acest domeniu ; tbra (de la terra), pdmint (de la
!i= ttl _H I
'=:nri.Hloriginelatinadinacestdomeniu;tara(de|aterra),pdmint(de|apavimenfum)'af;|ll|
(de.la
(de.ta cdttiEere),
ccittigere), a s6pa
sdpa (de
(ddJala sappare) etc.
etc'
iiJ'l,l--- cutege
cures€
e r-
Ff,I

iJrif
l==fffil - Triburi Aigii
iriburi de origine germanicd, care cdtre
germar;icd,.bare
fi Calii lll-iea au migrat de pe litoralul
mijlocul sec.al llllea
cetre miilog{ litoralul F il[
Ell
l,=ttl Fl Mirii
Mdrii Baltice gidin
gi-Oin iursutsuperior
cursul:superior" al rfuluiVistula
rTuluiVistula in regiunile de nord ale
9" !o:9-*,
Mdrii NeOre
I^":i: f=ll ylll
(vizisolii). Ceidin urmd dupd2T1igiinstaureaza
iat'l'ffili""ig"riii.sii"spa[iu|Carpato-Nistrean(vizigo!ii).Ceidinurmddupd275i9iinstaureaz6f|]l|
i;;6"O5ii"ifr,tirtc"rp"to-Nistiean
domina[ia asupra teritoriului Daciei.
-f
16 sedentaide via{d, ocupindu-se cu agricultura 9i megtegugdritul' Au
- Au fetut modul
prin aceasta
5fif fl Oanenit atiati ai romanilbr ftegiunea este numitd in'izvo are Gothia), contribuind
I darenitatiatiairomanitor(iegluneaestenumitdinizvoareGothia),contribuindprinaceastaFilil
=!iffil1il,l}:iii:i$xli:,$illl,".'il,ii;p,ocupindu-secuagricu|tura9ime9te9ugd,itu|.AuF]t|
l='il- | tala stabitizarea spalii.rl nord-dunirean'
situaliei din spaliul
stabilizarea situalieidin nord-dundrean' l=-!
--
--ne.enla too episodice a fosi at'eStatd arheologic la Sintana de Mureg, Puhdceni, Petroasa
(vestitul teaui "ctogca cu pui'),,Dinceni etc., in majoritatea cazurilor in tao93_,1!ii1r,e'
=lri.H|-H"'"nt"1orepisod,ic6atosia.testataarheo|ogic|aSintanadeMure9,Puhdceni,-P-etl?:TFJ[
..-="l|#|(vestitu||ezaur"Clo9cacupui,),Dincenietc.,inmajoritateacazuri|orintabere.mi|it3,9,E:rrri
|.FJ|l'Hli";i;;;;";onstreLzedominarealornomina|5cesereducea|astringeread5rilordet"|=i i"pt""t" la stringerea ddrilor de la
demonstreazi dsminarea lorhominalS ce se reducea
pgpul4ia daco-romand
populatia fl I
|=.i|_l]i"si6";}ostinfrin[idecdtrehuni.Fiindinfluen[a[idecivi|iza!iaroman59icre9tina[i'L=l
daco-romand .. F ll{ ..
',Jrrri'l ] in Sz6 au fost infrinti:'de cdtre huni. Fiind influentafi de civilizalia romani 9i cregtinali'
gofii gi-au gdsit addpost la sud de Dundre in imperiu'
'.f|lffi|gotii9i-augdsitad6postlasuddeDundreinimperiu.r+t
Hunii - Triburi nomade de pdstori de origine turanicd din Asia centrald, care dupi victoria din
==li'ffr,n,i-TriburinomadedepdstorideorigineturanicddinAsiacentrald,caredup6victoriaoinpI|i
376 asupra golilor trec prin Dacia 9i igi staOitesc centrul militaro-politic la
i5,||ffisz6aSuprago!i|ortrecprinDacia9ii9istaoi|esccentru|mi|itaro-po|iticlavestderi"a'inp:ni
vest'de Tisa' in
:--]1,- I cimpiapanonicd.
cimpia panonicd.
inclusiv asupra
l=l
- Sfera lbr de influen!6 se risfringea asupralntinselorteritorii din Europa,
I5'l'Hl-st"'"|brdeinfluen!dser5sfringeaaSupraintinse|orteritoriidinEuropa,inc|usiva-suprF-!| lor reducindu-
i-i'itl H I d""o-ror"nilor.
daco-romanilor. Huniiaproape
Hunii aproape CeJe n-au populat aieste teritorii, dominalia
populat aceste f=:.1
f=ttti7ilIsedoar|ainvaziiperiodice9istringereaddri|or.Fj,:
se doar la invazii periodice 9i stringerea dirilor.
pe timpul regelui Attila ('?ex
IRpogeut puterii hunilor.jt" inr"gi"trat in sec.al VJea
omlriim ,"Cr^" -'regele tuturor t gitof';. Dupd infringerea de cdtre romani in 454
Attila
moaregivista|uistipiniresedescompune.Deacestfapts.aufolositgepizii.

- Triburi de origine germanicd, care sub conducerea regelui Ardarih. s-au

rdsculat contra
Gepizii i-au distrus in bdtdlia
hunilor, s_au situat in fruntea coaliliei popoarelor supuse de hunigi
llll
= hotdritoare de la Nedao.
daco-
iltl
- inlocuinO dominatia hund in Panonia, gepizii controlau o parte din teritoriul
=
romanilor din Transilvania.
cdtre
iltl - Teritoriile Munteniei gi Moldovei de sud in aceastd perioadd erau controlate de
=
lmperiul Bizantin condus de impdratul lustinian.

(triburi
Avarii - Triburi de origine turanicd din stepele Mongoliei; in 567 in allan{d cu langobazii
pind astdzi o regiune insemnatd
de origine germanicd care vor ajunge in nordul ltaliei, unde
iltl le poartd numele - Lombardia), i-au infrint pe gepizi'
=
- iitr-r^ timp relativ scurt pe'intinsele teritorii ale Asiei 9i Europei creeazd o imensd
pdminturiile carpato-
staptnire su'b denumirea de Haganatul Avar, care includea 9i
danubiano-Pontice.
- Au fost distrugiin anii 791-803 de franci 9i bulgari'
r=li=lrrr =lirl =lli =ll=u,------.{r -l;rr {
- Au avut consecinle negative de regres in toate sferele 9i viefii au condilio-
=,-]tL-+=_rrri=rtti''=_fp^l_-Auavutconsecin!enegativederegresintoatesfere|evie!ii9iaucondi!io-\tttl.ffitl,$
- populaliei.
g)) P( .
:rE=llll lttl=-.||ry
L="._B= | numdrului populaliei.
nat scdderea demograficd a numirului \lllFSl|-------F ttl A
iltl
oin ltl{ 7 ltttt4
=llll - Au to"ttrecdtoare,
nu fost nestatornice, cu o dominalie
trecdtoare, nestalornice, nominald pulin
d'ominalie nominalS putin efectivd din
l=Gl:rrrr:rrrl l--
-I punct de vedere
=lll*-rrri'=-rrri'f . vedere etnic.
!_=!5=ililE'itfiVaturneae l-- cazuritor au trdit separat de populalia contactele
populatia autohtonS, contactele
de - in majoritatea cazurilor
popoare I- reducindu-se doar la stringerea diferitor impozite 9i ddri, cit 9i la campanii militare
ll{
mllitare lll,J
F",ttl+
llll = llll I popoare Ull =;
=r-=-= jaf. cointeresali in exterminarea totalS a populaliei
!=n|=+5l,,!=,"Iu;a;;;.;*l;;ililiiimigratoriin,-",",cointeresa!iinexterminareatotal5apopula!iei|,|||_||||i
de ingigi migratorii nu erau
|=ila=,i||E,ilil|autohtonecucerite,peSeamcdreiatrdiau._-.l.'|'l''#'l'il
autohtone cucerite, pe seam. cdreia trdiau. iltl
- Cuceritorii n-au organizar rormaliuni statale efective pe aceste teritorii, avind un
=tr=L_rrri=rrri'3l--Cuceritoriin-auorganizattorma!iunistata|eefectivepeaceSteterItor||'aV|ndunlt#tttt4
l=__f -='itil="itfil I- nivel imperiu.
civitizare net inferior fala de teritoriile influenlate de imperiu.
niva de civilizare ltltl F ttttf
din punct de vedere etnic ai
1_lL1=Lti.5i."lL.''r'r-""-i#uen1atesen1ia|popuia!iadaco-romanddinpunctdevedereetnicai|,],,ffi,l,,*
- N-au influenlat esenlial populalia daco-romani
5,np=u,1,=l-=u,1,9
t=fa='iil-E'ir[1
- rinsvistic
lingvistic.
l,]iffi]il{
lilt-ilil#
El-'lC'I,'i lirrfirft ilil

=lllE=11=111
|:rn::llll:;.ll
lll-llll+
lrir-'r"l
=t[=-,,,,-,,,, I ilI |illt
=tE
r:r{=llll =llll l ;llffirrrrg
l= r=='ir-r i:'iril llll F ttttfr

l=l{=1111=1111
= l[= = llll= llll:
l=l{=1111=111;
Tema 12. CRE$TTNAREA DACO-ROMANILOR

- Nefiind oficializatS, ci dimpotriv6 aspru persecutatS, timp de trei secole

religia cregtind a pdtruns in toate centrele mai importante ale lmperiului
l=l{= 1111= 1111
Cregtinismul Roman, intlusiv in Dacia. Primii ei propovdduitori au fost, posibil, colonigtii
=[=: llll
= llll = in gi soldalii romani veni[i din regiunile unde erau puternice obgti cregtine. De
t=rlE'irrlE_'ill
=:=: llll Dacia romani exemplu, legiunea V Macedonica, inainte de a fi transferatS in Dacia, mult
= llll =
t=ra='itil_E'itrl timp a stalionat in Palestina, unde, posibil, unii soldali ai ei au fost influenlali
=
r= ;;11i= 111i de cregtinism.
- Propagareaclandestini a cregtinismului a condilionat un numdrfoarte.sarac
de izvoire arheologece, dar ele nu lipsesc cu desdvirgire. Astfel s-au
descoperit simboluri cregtine gravate in piatrd, o lespede cu gapte
monograme ale lui christos, vase de argint cu zgirieturi in formd de cruce
care dateazd din sec. ll-lll etc.
- Marea majoritate a populaliei, insd, era p6gin5, inchinindu-se zeitdlilor
romane, locale ori asiatice. insugi cuvintul "pdgin" derivd de la latinescul
"locuitor a! satu/ui" gi demonstreazS cd populalia rurald continua s5 se inchine
vechilor zeitdli, in timp ce unii ordgeni imbrdligau noua credinld'
l=l{=1111=11q1
=l==illl=llll=
l=Q=1;11=1111
=l* =p;=
l=Q=1111=1111
1111

La nord de - Retragerea aurelian| de la 271-275 a creat condilii noi pentru.rdspindirea

Dundre cregtinismului, deoarece lipsa oficialitdlilor romane ii salva pe pulinii cregtini 9i crudele
=13 =6 = 1111;
prigoniri 9i represii din perioada anterioard.

in Moesia - Continud rispindirea cregtinismului indeosebi prin ostagii 9i colonigtii adugi din
lnferior Cappadocia, ludeea 9i alte regiuni cu puternice tradilii cregtine. Nefiind oficializatd,
religia cregtini a fost fie toleratS, aqa ca pe timpul impdratului Septimius Sever, fie
crunt prigoniti, ca de exemplu de Diocletianus. Edictele acestuia din 303 9i 304 au
dus la condamnarea la moarte a multe mii de cregtini, inclusiv a celor de la Axiopolis'
=ilil=llll Dinogetia, Noviodunum 9.a., confirmati prin inscripliile martirilor descoperite in aceste
=ilil=ilil
=ffi|=llll: ora9e.
l=illt=llll -impira[ii Constantin cel Mare 9i Licinus (sub influenla Elenei) au ofrcializat religia
313
=ilI=iltl Edictul din cregtin!,'dind permisiunea de a o practica oficial de rind cu cultele tradilionale
=ilil=iltl
=n = illl Hilan romane 9i altele pdgine. Edictul a avut o mare importanld in istoria cregtinismului,
=ilil=iltl deoarece a creat conditii noi, mult mai favorabile, pentru generalizarea cultului lui
=Il =llll = Christos in lymea romand 9i departe de hotarele ei.
= Hll = =
llll
r,i:llll:llll:lilt:ilil:illt:ilil:ilil:ilil:ilil:ilil:ilil:ilil:ilil:tilt:ilil:lilt:ilil:ilil:ilil:ilil:ilil:l lll: llll: llll: llll: llll: llll: llll: ltll: iltl
i=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=ilil=ilil=ilil=ilil=ilil=ilil=ilil=ilil=ilil=ilil=ilil=iltl ilr: : ilil: Iil: ilil: ilil : ilr' : llll llll = llll
:t
l:
rf lttt=lltt= tttt=tttt= tttt= ilil ll = ilil = nt= ilil = ilil =ilil = l1t= ilil ilil: ilil: ilil: ilr : ilil: =
11= 11= 11= 11= l1t= l ilt: ilil: ilil: ilil: ilil: ilil llll = llll = llll=
= = =ll =11= : : :
|

Ftttt=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=ilil=ilil=ilil=ilil=ilil=ilil=ilil=ilil=lilt=ilil=lilt=ilil=illt ilil ilil: ilil ilil: ilil _: llll = llll = llll

li=lilt=/,,-=ilil=ilil
F.)l!,7
lfS,llF-R1=/ AF_]|}Z
F lllll-_\,2
l5il H
ll |
l-_ -
_
Audias

S"u,
Sava - a
- Audias
din Mesopotamia
Mesopotamia
F

rdspindit
raspindit cregtinismul
cregtinismut
- misionar care a ptecat

printre
I

daco-romani
plecat pe matul
pentru a duce cuvintuttuiChristos
cuvintul lui Christos.

Jaco-romani 9i goli
l4l F
9i primit
a
ffil!
malul sting al Dundrii

primit f;,ll[
c
=

rrrr=
l:
l:
=l
l:
Misionaril "coticut"
Misionari "Goticul" moarteademartiralaturideadep{iis
moartea de martir aldturi de adep{ii sdi in apele riului Buzdu in aprilie
,diin aprilie fi'f,o= =l
t:
F|lll-||-martiril372intimpu|prigoniri|orrege|uigot
=il: - martiri 372 in timpul prigonirilor regelui got Atanarihcontracregtinitor.
Atanarih contra cregtinilor.
Fffi'! =T
I:
- ULna
Ulfila - in
L=u,i'ffi J- a continuat opera lui
tui Sava care cele
c ele din urmd
daco-romani 9i goli 9i
cregtinarea a mai mulli daco-romani
urm6 s-a incununat cu t=,lll
gi chiar cu traducerea "u p,f,1= =T
i=1ffi | traducerea
Fllll+il | Bibliei in limba goticd.
Biblieiinlimbagoticd. F lltt=
| - Nicetas
Nicetas - episcopul din oragul Remesiana de la sud de Dundre, om invAtat, invdtat, L=,llt
',1=rl'# nisionar incercat, care timp O"
rE'ir#autora|maimu|torscrierireligioase,r autor al mai multor scrieri religioase, misionar de FJT*=
F lllll ll proape jumdtate de secol (367414) a rdspindit
aproape F cregtinismul printre
rdspindit cregtinismul printre
I X1i';
|ij=,,11- dupd pdrerea lui V.P6rvan, poate fi
El pe drept cuvint, dupd
daco-romani. Elpe fi l=
rF-il|j,-ll nalignal al rom6
considerat apostolul national nilor, cu atit mai mult cd prin
romdnilor, prin F llll=
1111:

i:lll
# lfli5
F naarara
nagtere era daco-roman gi avuse acer
9i :agisoartd
aceeagi soarti de martir.
martir. L=,llI
F llll
=
- lmpdratul Theodosius a interzis practicarea cultelor pdgine,
!=u,l,ff379-395|-imp5ratu|Theodosiusainterzispracticareacu|te|orpd1
379-395 inceputut
3ine, fapt care a pus inceputul l=,ll[:
organiz6rii temeinice a Bisericii cregtine. La sud de Dundre au fost intemeiate noiepiscopii
F'ilffi|organiz5riitemeiniceaBisericiicre9tine.LasuddeDundre noi episcopii zu'll,=
:F||||#|l|a9acaceade|aTomisinMoesia|nferior,|aNovacail
aga ca cea de la Tomis in Moesia Inferior, la Novac ai Noco'polis rlocopolis in Moesia Secunda,
Secunda, l:1;i'!
i=,l{ H I Oesius gi Ratiaria in Dacia Ripensis gi Remesiana 9i Na ?n Dacia Mediterana.
isus in
Naisus Mediterana.
:i=ililFtl t=1,'I
i= ltL-- H ;- - Bretanion (Vretanion) din Capodocia, episcopul de la Tomis care a incurajat
r- incurajat FJ'iil=
i:luL- Episcopi-- II
il Episcopi misionarii cregtini treculiir
treculiin stinga Dundrii.
I
lli,,i'f fi "pdrinfi | - Gherontie (Terintie) - un urmag la scaunulepisr
"pdrin,ti ai f- scaunul episcopal tomisian care a participat
llll
i=ilre bisericii"
bisericii" |
IL - la
ta celde-aldoilea
cel de-al doilea sinod
Sinod eecumenic din anul 381. =
= ll|
=

- Teotim I
I

;.A,,lJ U de asemenea episcop de Tomis in jurul anului 400, de origine =

ilil=
li=:uri'ffi - autohtonS, prietenapropiatalSlinfu
prieten apropiat al Sfintutui loan Gurd de Aur,pairiarhul = lll
i=i# ,
' Constantinopolului. A propagat
Constantinopolului.Apropagatcre cregtinismul printre daco-romani,
= llll
=ilil:
=

iF lllll-
= illl
F tl
goli 9i huni, ultimii supranumindu-l
Soli supranumindu-l "Zeul Romanilor''. llll
i=lll H Sec. lV-Vl _ =
= llfl
=

i; llll|------+ fl lV.Vl | - Rdspindirea cregtinismului printre daco-romani a luat propo(ii

p tot mai mari, arheologic
llll
| fiind atestate basilicile de la Sldveni (ud.Olt), Sucidava g.a. 9i documentat episcopatul = lll
ii=|G|fiindatestatebasi|ici|ede|aS|dveni(ud.o|t),Sucidava
lllll =
=

tll I oe
de rala Apahida (Ctuj-Napoca).
(Cluj-Napoca). llll
,:rrffi =
= lll
=

(C) Caracterut tatin atcregtinismutui la daco-romani. llll

'illl'H
:: rl F \-/- =
=lll =

+-'iil-- fl Argumente
Argumente
| -- Deo actemo et
oeo acterno et lunoni etangells (inscriplia de la Sarmizegetusa, sec.al lllJea)
tunonietange/is te
llll
= =
= lll
.;]rriffi:9j.?:fl9.Ti|.EGoztNoVtVSVoTVMPoSy/(t5b|i!a
ale rdspindirii
cregtinismului
- EGO ZINOVIVS VOTVM POSV/ (tdblila votivd (donarium) de bronz
=
llll
=
descoperiti la Biertran (Mediag)) 9.a. =llt
ii=|fficre9t|n|Smu|u||descoperit5laBiertran(Media9))9.a.
lllll--- F ll in limba latind
E =ll||=
= lll
=il|
.;|||iHNo!iuni|etermino|ogice|-Dumnezeu(de|aDominisDeus),biseri
Notiunile terminologice - Dumnezeu (dela Dominis Deus), bisericd (dela basilica), Crdcfun (de llll
i=.1{--- H cre$tine fundamentale
cregtine fundamentale I b Creatoniem), a boteza (de ta
la Creatoniem'1, la baptisare),
baptisa cruce (de la crux, actcis), = =
rilll,l limba romdnd sint
E_l in limba sint
I inger (de ta Angetus), pagti
la Angelus), la pascf
Pagti (de ta Paschae) etc. lltl
,i,,|'E deoriginetatind
de origine latind I
=
=ll
i=lf iltl

#ire
=
=ll
=ilfl
;ttttffitl
Fll#
=ll
iltl

Flllt-tl =l
=

H=lll H =ilt
=ll
Fllll- =t[
E=
#ilil-
ill
=l
:ill
t=ll# =l
Fililt
r-il
r=-iil
Ftl

H
H
=il!
=I
=til
=l
,F
Eill
ilil| E tl
lJ =[l
=l
f_!tl
[=
llllr
ill
Ei :ilt
=l
f E rl
:tl
trlll H =l
=|l
=l
= Illl: : ll=
:tttt llll : llll: llll: llll: llll : llll : llll : llll
ttrJ:
='1,,i:lL* = ilil = tilt = iltt= tllt = tltt = tttt = lttt :=ilil=ilil=ilil=illt=llll=ilil=ilil=ilil=ilil=lilt=illl=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll:
tttt

-,1"1-T,,1'5= llll= llll= llll= Illl= llll= llll= llll= llllil=ilil=ilil=ilil=ilil=illl=ilil=ilil=ilil=ilil=ilil=llll=llil=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=lll

nr= nt= ln = ll = ll :=ilil=ilil=illt=ilil=ilil=ilil=llil=ilil=ilil=ilil=illl=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll:
1|E1,t,tE:,t--
l il 5 i:a="
='itF=
'=_!f,--_11,=rj,=
iiir=-{l=lll
.ii;;{-s--111;;
popuLATIA vECHE RoMANEAscA iN SBcoLELE vl-vilI
+llgffjll=1|ilfu remaraf Tema 13.

ili',i=;,1.=J 1,,=, J,I,,M

,,,-,v arheologice daco-romane de pe teritoriul fostei provincii
romane,
cut|turiiarheo|ogicedaco.romanedepeteritoriu|fosteiprovinciiromane,|'irrG'iri
It"Gt,t
i;i'5n'S+:i,'Ill'1"$i,,'-'u |'- Zona
zona culturii
atd printr-o populalie puternic romanizatd, gizona
reprezentatS
Carpato-
carpato-
teritoriilor
culturiiteritoriilor
9i zona culturii llll llri :

i;|t-i']f+:i,|+:ifi t\ caracteru\r\
de Mureg - cerneahov), care a pdstrat intr-o anumitd mdsurd
tsint"n"deMureg-Cerneahov),careapdstratintr-oanumitdmdsurd|tttffittt
tti"tr"n" (sintana
ll,::i:1":'i geto-dacrc,trep\atsecontopesc
geto-dacic, treptat se conlopesc' ll,ffi'l'
=iln+iN-+J\,-.-l\\,f, arheotogice Bratei (Transilvania), lpotegti-Cindegti
(Muntenia) 9i

{ii'l4l'S+:li,t+:liff*
.
""' I ;t:'ui
V-VI |turi|earheo|ogiceBratei(Transi|vania),|pote9ti-Cindeqti(Muntenia)9i|rlffirj
- prin culturile
(Moidova) se definitiveazd romdnitatea in spaliul carpato-
lotog"n"(Mo-|dova)sedefinitiveazdromdnitateainspa!iulcarpato.|,l''H,l|
I,i"ffiii'
Costiga-Botogana
ldanubiant
danubiano-Pontic.
=llll=HfJrl,-J'1,,i ireversibil. Urmdtoarea etapd in
gi ireversit
P rocesur.rl de romanizare se termind definitiv 9i
ll,=,
Jlll.=Fttli' V t-tea | - procesul
ti' ts"". .alt Vl-lea
J
=lrri_iri''_=a_=,,1ilL=,ll|!
=:l "
t

ertnicd denumegte populalia autohtond populalie

veche
evo|uliaetnicSdenumegtepopu|aliaautohtondpopu|alievecherom6neascdsau
evotulia
sau lltll
rom6neascd F.ttl
| protoromiAnit. lll-llll
=llll=lll=J'1,,:,]''1,,il | protoromdnS. lilrl Ell
illl=ilil=Li,l''5',|"t^ lor cu populalia veche
'slavilor yechi spre Balcani 9i raporturile I'1"#'1,,
Ii:5i==;,i==,,iEW
= ilil: ilt-_
romineasci.
rrrr _ rrrr I
Irr+iltt
indo-europeani, care inilial populau teritoriile cursului superior 9i
de
ttn=L5,I"L;,I'UStavii
tttt= I - Triburi de origine
igineindo-europeand,careini!ia|popt!1uteritorii|ecursu|uisuperioru'ol|,1''#,l',
orir
Slavt7
pripeati. in urma unei cregteri demografice
demografice
vecrri I mi.iioc
=",lll5,,lll:='i1nl1 5'i1lfl vechi mijloc af Niprulriui 9i
al Nipruiui riutui Pripeati.
at riului
Si al in secolele
secotete tV-Vl
1V-Vl
Europa centrald 9i de est'
l'1,,1 H"ilt
l"l'''i1",1.t llll= llll4 I considerabile,
considerabile, ei incep a valorifica intinse teritorii din
"iin""pava|orificaintinseteritoriidinEuropacentra|d9ideest.|r1ffiri
li,,5i=1-l'5,1"tu,', ur' | -gatcanice,
Primere incursiunia|es|avi|orvechiprinteritorii|enord-dundrene9iinPeninsuta|||lffi||
518,527|-Prime|eincursiunia|es|avi|orvechiprinteritorii|enord-dundrenegiinPeninsula
unde_i atrageau bogatele regiuni ale lmperiului Bizantin.
,unde-iatr5geauuogateteregiuniale|mperiu|uiBizantin.|li,'Hii,
i

;,i"!;,|!]=11=llll
ilil: ilil:t_ Iil: ilil I
I
IBalcanicd,
= IItt : ttl:: llll : llll nordul
teritoriile din nordul
stavitor vechi ale sclavinilor 9i an{ilor pe terito-riile
i,l'l-:,,1'L7= ilil | - Migralia
= lllllAA doua jumdtate
=
rriburitor slavilor
Migrlralia triburilor
in alianld litil F]il
vl-lea I Dun-arii'populate
l'1,,, _1_",1E= llll= llll+ a sec. al Vl-lea de protoromani 9i intensificarea expediliilor militare
ounairiipopu|atedeprotoromdnigiintensificarea.expedilii|ormi|itareina|ianla|l,l[ttt
rui'!:rrri'::f-=",llll=,llu | cu Dundre asupra Bizanlului.
runa'iioinTransi|vania9iBanat|asuddeDundreaSupraBizan!u|ui.|,|||ffi,||1
avarii din Transilvania gi Banat la sud de
o"or"oire de alte popo"t" migratoare care au trecut peste aceste teritorii,
lspr"'edeosebiredea|tepopoaremigratoarecareautrecutpesteacesteteritorii:|,]''H,l'
"u
1i:5i:5=ii,E+;,i'q
;,1"1-:u,i':?=llil=lilll
l;ts;
I
s-au
spre
temporar,
allii, "ridu"
ceva mai
un de via[d sedentar'.influenlind
slaviiis-aua9ezataicitemporar,audusunrnoddevia[dsedentar,'inf|uen!ind|ri',#ri'
culturii
ir,-"pi"deosebiredeal!ii,cevamaimuItasupracu|turiimateria|e|oca|e.|ii,'H,i'
astfel
astfel,
agezat aici
deosebire de
rnod
mult asupra materiale locale.
Iil:I[:t-ilil:ililI
llll= l[=='1,="1,,i 602
602 impdratul bizantin MauricirJs Tiberius printr-o serie de campanii
militare a
-impdratu|bizantinMauricir'J.5Tiberiusprintr-oseriedecampaniimi|itare^a|it#it
=
Ill,,TJlll,.=j5 ri' ri' !:11 t hotarului
dd e r e a h
cCdderea otar u t u i I -
I incercat sd inlature pericolul militar slav de la frontiera dunireand.
Dar in
;incercatsdin|6tureperico|u|mi|itars|avde|afrontieradunireand.Du'illtJ..#tJ.

lrri'=:rrri'!a=",lll5,llu bizantin
Dundre
bizantin pe Dundre armatele de la Dundre s-au rdsculat sub conducerea centurionului
anul602armateledelaDundres-aurdsculatsubconducereacenturionuluil,lttlF,,ll
602
I anul
I
,
ridigil
au ucis impdratul l-au ridicat
i'1"5,,1'=?=:i,i,,F.:i'4
|l'-rll
pno"", au pornit spre Constantinopol, unde 9i
putere pe conducdtorul sdu. De anarhia din imperiu s-au folosit slavii 9i

ii:5i::E;:i'[di,q
;'i'5,i''=?:=":i,'i+j:i"l
avariicareaunivdlitlasud.I
imperiu|ui|asuddefluviupin5innordulGreciei'l'l''#,i
I

I
|aputerepeconducdtoru|sdu.Deanarhiadinimperius-aufolosits|avii9i|r1'ffiri'
la

_
., llllffll
avarii care au nivdlit la sud.
si"uii pSrdsesc teritoriile nord-dunSrene gi incep a coloniza
pdminturile
-si"uiip5rdsescteritorii|enord-dun5rene9iincepacoIonizapdminturi|e||],,+|j,
imperiului la sud de fluviu pind in nordul Greciei'

Sud-Est (602 - sec.al Vlil-lea)

sec.sl VIIIJea)
lllll F ll

nopo,,Lir, etnice
! i:= i-=;,i:l=,i19 Raporturile e,nice tn Eturopa de Sud-Est
in Europa
li5i=151"!1',t 626 I| --srav
626 rl Pentru un timp se
riigiavariiaufostinfrin!isubziduri|eConstantinopo|u|ui.Pentruuntimp."|ii'Hii
Slavii si avarii au fost infrinli sub zidurile Constantinopolului.
i,,|5='',ll=!-?l=j:|rp-],d ll
I stabi'ilizeazasitua!iainregiuneaBa|cani|oractivco|onizatddes|avi.lt''rt'
situalia in regiunea Balcanilor activ colonizatd
"t"Olii="u=a
de slavi'

l{iF=':'Fl=-ii:5i:9 |
iri'=:rrri!Z=",|rl-=,,|U
ll
| - Vechii
I| ;x"$
I ;;;6;fi
|
bulgari de origine turanica de sub conducerea hanului Kuruat,
67e.681
679-681

feciorutui maretui han,

peninsulei
ei
Batcanice
trec
spre
p"luriint'"Vo|!a9iDondechazari,auinceputmigra!iasprevest..Sub|{..ffi|.
oi" ,r",i,rr iintr" vor6" 9i Don de chazari, au inceput
ll
migralia
prin sudul
conor,"",""fecioru|ulmare|uihan,Asparuh,eitrecprinsudu|Basarab.teisj|tttfftt
II ;il;;;;;; Asparuh,
printre
strimtorali
hiibu|garideorigineturanic6desubconducereahanu|uiKuruat,strimtoratj|'irlU.ir
vest.. sub
Basarabiei
populalia romanizatS
Dobrcogeagiseageazdinnordu|Peninsu|eiBa|caniceprintrepopu|a!iaromanizat5|']''#'l'
s" aiea.a in nordut
9i

=llll =l|="---l"l,,E'1,,i
!t-J','Fgri:5i:"1
iri5iEL=,,1"!=,|U I L La
I Si
no,.o | -prece
r" nord
slavi.
sisrar
- plecarea
ll
vi.Astfe|iana9tereprimu|Jaratbu|gar.|ri#ri
Astfel ia nagtere primul larat bulgar'
slavilor spre sud a schimbat raportul de fo(e etnice in
favoarea populaliei
areaslavi|orspresudaschimbatraportu|defo(eetniceinfavoareapopu|atiej|,l|'#'l|
perioadi ea asimile"ta
;,lll5-"[a='iril='iril | de R'otonom6ne. Devenind mult
predominantd, intr-o scurtd
o,,na'" I protoromane.Devenindmu|tpredominantd,intr-oscurtdperioadieaasimileazd
o" Dundre ll',1 ,

I-.s**ln*;
Elll
in sdu. Noi migralii slave de la nord-est s-au
nu s-au
rdmagi
ramagi mediul be putinii
{inii slavi lil l-li.
ln:&t strat.
inregistrat. llll-ll
1;i:5i#ilE+i'q vechi au devenit elementul etnic dominant. Aici ei fie c5 au strimtorat,
liivechiaudevenite|ementu|etnicdominant.Aicieifiec5austrimtorat,o:|,l,,ft'l'
- slavii
fie
La sud regiuni
protobulgarii primului in unele
de Dundre cd au asimi|atpopu|a[iaromanizatd9iprotobu|gariiprimu|uilarat.inunel"':si:ll|,r--.,l.
asimilat popula[ia romanizatd 9i larat.
celor trei
1l-!++il|+H popura$a daco-romanS a rezistat gi, tonsolidindu-se etnic, a dat nagtere
latiadaco-roman5arezistat9i,conso|idindu-seetnic,adatna9terece|ortrei|flHl|
:te sud-dundrene
dialecte ale
ate limbii rom6ne (vezitema
(vezi tema urmebare). urmebare). i, I'I,,F-E
:il'_+gl=iEiH
Iil I I llll
'da'ec

lii,Fl
ltttl H'l
ili#iJi:i'Cld
il"!1.5t+;;i,i=;:tq - t"-"',
/llll F
;i"!1I${+",|i+",i'(
: tttt = l=l-2"1..="i. e\ . ; /lllryll '\
ll

r|Lril#rr=rrrr
ir=filElrrr,rrr;iffirei ilil=ilil=ilil=ilil=ilil=lilt=ilil=ilil=ilil=llil=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=ll
il=ilil=ilil=ilil=ilil=Iil=ilil=illt=ilil=ilil=ilil=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll
 ilil ili: llll: llll: llll: llll: llll: llll: llll:
- -

Hii=-6EI
- rr,
=---\r,-.,.r,-7
(c.
-_,#rer""i,iicareaucondi!ionatpdstrarearomanitdtiineamului:E-
c,\;5
x\=
=i'
i,,|l--
= jl lllL#"#r
ilil[----
ctorii care au condilionat pdstrarea romanitdlii neamului:
L *oou,
Ji- iita
-Numeroaselevaluri depopoaremigratoareaupusinpericol ingdgi

#,tri11ffi";;rl**s$ljffi*1ffihn#1n#ii;',nl:i[
existenla
poputaliei romanizate de pe teritoriile nord-dundrene' Ea a fost
pusd in condilii

extremdegre|e,fiindnevoitdsd-giregrupezeintregu|sSu.potenlia|,s5renunle
ta vioten!;iiirarOoai", trecind ia un moO de via!5 exclusiv pagnic. (Autorii
FE
F
=iH|l|||aviolen!d9irdzboaie'trecind|aunmoddevia!5exc|usivpa9ni:91.jlt+
I||| tucrdritor ale acestei epoci aproape c6 nu atestd populalia locald
lucrdrilor scrise ate
ca
ca L=u,lI
F-l
-=l{ H I I I I fiind antrenatd in conflicte militare)'
militare)' L-
L=''lE
rocupaliite-Asricultura natura|e c|imaterice-favorabi|e;
| | ocupaliite -Agricultura - conditiile 9i
I r- -- cultivau griul, ovdzul, inul, oinepa
=il
='i#|
i= ill---
n"i"Ti'"
-orin-cipale
HllI i r'II L I
-l-T#il1:T,THf;'ffi't'[*f:1ffi,f;'dener,coasa,secera
l--unelteledemuncS;
+--unen plugul delemncubtdzdaru
de lemn cu
9'a';
brdzdarul de fier, coasa, secera "'

- cregterea bovinelor, ovinelor, porcinelor, ca[lor 9'a'

L='',lI
E+
!='il'E
eas*'l
;Jlffill|||l-Pdstoritu|-cre9tereabovine|or,ovine|or,porcine|or,cai|or9.a.E
Hli':
I
||I I
r-
I
ffiffi Mestesugdritul
confeclionarea
- local
metalurgia (topirea metalelor din minereul
["",'?"i#;"(l"J;::ir#ifi:lii:#Iffi':$'oca'
F',iE
unelteloi de muncd), oliritul, torsul, [esutul etc'
e
9i

E
L=,,,'li

L=rlre |II I culesut. albindritul.

Vinatul. pescuitul. albindritul'
Culesul. vinatut. L='''llE
F-
pentru l=n!
produceau cele necesare pentru
#":i,: 111 Economia aveaavea | -in
- ln gospoddriile
gospoddriire sitegti
obgtitorsitegtise
obgtilor se
monetari fiind reduse la minimum' Filil= F
il'r-_-- H||I schimbul 9i circulalia monetarS
un caracter nbtural I| viald, schimbut9icircula[ia
"Lti,
minimum'
l= ttl:
FJ
Fllll=
Factorui -.Popula[ia autohtoni s-a..retras in locuiile addpostite - in munli' in adincul
il|re|lL,,"'-,-.Popu|a[iaautohton5s-aretrasin|ocuii|eaddpostite-inmun!i,inaoinculf-J
l= ttlE

giogratic codrilor'depertatedecdilemigratorilor' F ilil=

.'li'Hl|giograticcodri|or.dep6rtatedecdi|emigratorilor.FJ l=t[;
Ftttt=
r=l- -Satcompusdincirca20-25familii,careseimpd(eauincetedeneam,iaracestea
in familii individuale.
'ljHll|-Satcompusdincirca2O-25fami|ii,careseimpdr!eauincetedeneam,iaracestea|t
ta rinOut.tbr
l= lt[:

II
Fttn=
;ijrl[__ I :TjH,l|"|;';ll3i:i:*:i:'"11i?'lru,',n,u,arabir,p5eude,'intreagaroaodsiturmere fl
-Dominaproprietateaco|ectivd.Pdmintu|arabi|,pd9uni|e,.intreagaroadigiturme|e
l=tffi:
Obgtea de vite erau considerate proprietatea intregii obgti' F llll =
i+iH|3#:":'l:";m::;?ffi9;#:"'::?j$3!:1H:'#3il'.'",,mairestrinsd"l.="'u'E]
""'i"---
siteascd _ Al6turi de proprietatea colectivd, intr-g:mSsurd mu1 mai restrinsi
exista 9i l=lu:

i;
i=rrri'L--
- conducea r;*
:fu:uunjude
I frunte.cu
piopriJt"t"" privata (unele unelte de munca, inventar, lotul de
obgtea m*ffifi
'il'l_ll|iut"::y'1f:.!?:fi,""x',}",rudeniei(provenien[ade|aunstrdmo9comunl.p]
| (sau kneaz).
un organ eligibil

de la un strdmog comun)'
Fllll=
E
l=
colectiv :'sfatul

-labazaobgtii statea princiiiul rudeniei (provenienla

oamenilor
pe lingS casd...). Fttlt=
siffil rr:ili:i;l::,i;,n:#ii#:;;'\"
buni gi bdtrini"-in | = tlll:

Fllll=
ttu;

|=ill:
rudeniei
- Principiul (autarhic) al ob9tii site9tiI Filil=
I *au I caracterulinchis infiltrdrii
';ii'ffi|l-p,in"lolu|rudenieillcaracteru|inchis(autarhic)a|ob9tiisate9tifi
Etil HI I-Detinereacotectivdapdrnintului
- Oelinerea colectivd a pdrnintului ILdeterminat | (imposiUilitatea in interiorul ei arl=llll:
, _^ I(imposibilitateainfiltrdriiininterioruleiaL=
r,{ttl.l E-!l | Neinstrdinarea proprietSlii I
| - ueinstreinarea
.
strdine).
I elementelor etnice strdine)' Fllll=
F:
l=tll|:
.,I!rell-...ob9ti|e'..-micirom6niicareausalvatneamu|depieire(N.lorga)F=
I ...ob9tile...- mici rom6nii care au salvat neamul de
pieire (N.lorga) F =
= lllll |
llll

-Adoptatincs in secolele lll-v, continud sd rdminS religie a majoritdliipopulaliei

i Ellll=
ll{'ffiEvoIufia|-Adoptatinc5inseco|e|e|||-V,continuds5rdmin5re|igieamajorit5!iioooula!ieif;_
Evolufia
| = tttll
E
'='u H cregtinismului
cregtinismului I Protoromdne.
protorom6ne.
lnrsur"nt"' forme pentru turnarea ^^ ^.,.^irar ci a a*nr eimhohrri
crucilor gi a altor simboluri cregtine,
- Fllll=
i'{'l'+I.|:A;;";;;t.e:cruci,formepentruturnareacruci|or9iaa|torsimboluricrestinep
cruci,
(porumbel, Pegte) etc'
l=ilil.
F llll =
id,|'#|lIT:xH;j3'"i5Lijli""tbiritua|ismu|(inhumarea9iincinerareadefunc$lor)-p
I'Continui si fie practicat biritualismul (inhumarea 9i incinerarea defunc{ilor) l=tttt -
pdstrat 9i in perioada iniliald ar pllll=
F/ttlH|lt'"oii""."i""terisiicaepociigeto-dace'cares-apdstrat9iinperioadaini!ialaaF
traOille c.aracterisiicd epocii geto-dace, care s-a
iFl|#lli"uJiri"i,,utui(inc5unargumenta|continuitd[iidaco-romane).n"un,"uE
*illlll feudalismului (incd un argument al continuitd[ii daco-romane)'
= lllt,
cregtinaliimprzuna cuj E'J!'i
|

-# I I :"i#ffi."i"i"-.igr"d"re
i;;;;'p;"i"i" *igr"ftrepopula[ia
_ (arard.de soli care au fost creetinaliimp
(afard de goli
rorn"ni.rta
rJmanizatd a rezistat 9i datoritd
rezistaigi faptuluirrFtttt=
datoriti fantului
ffi,i'l-- rI I I daco-romanii) erau pdgine.
p-agine. Popula{ia p=

igetre I lcas-aunitspiritualinjurulcrucii.
cd s-a unit spiritual in jurul crucii. l=lnt
F
*rui#il
lll I ,,
F
tr llll
l=illl =
tEE
fi l- ,,aomanii s-au |
"Rom6nii s-au - semnificativ
Semnificativ este faptul cd procesul de etnogenezd a coincis cu
cu" f
Fllll=
p.""eur de cregtinare gi statornicire definitivd a religiei cregtine la daco-
'- = llll
ru'n+nascutLffinr|ffi;Jiilcre9tinare9istatorniciredefinitivaareiigieicre9tine|adaco-p
&-t;lllll ll F
ndscut cre$tini"
protorom6ni'
| romani 9i Pr,otorom6ni'
gi E llll
E =
I

in compara[ie cu perioada

ffi{lH romanizate, cu toate cd a decdzut mult

civilizaliei
Nivelul civi,izariei
Nive,u, - populaliei
precedentd,totugiaveaamprentaina|teicivi|izaliiromanegierare|ativmai F=tF
i
l:i$X'i?J:tllii*;l"Jfii'i";ix?":i,:11i.).illl,,i,'ffiT:1i'':?"1"i"",ii*F_=
Eltttiffiilina|tdecitnive|ulcivi|iza!ieipopu|a[ii|ormigratoare.E
inalt decit nivelul civilizafiei popula[iilor migratoare' F llll
l=ttIt =
ElFrr- t tttt
- Modul de viafd Pagnic, F =
- Orinduirea sociald
I= il[
ffiiii,ff:$*Lfl:J:::,:ffn'",|^.,fdcutoosibil5dezvo|tareare|ativizo|atdapopu|a[ieiF
(obetite;;!i,,'' |
posibilS dezvoltarea relativ izolatd a populaliei
fdcut posibils
- Au rdcut nopf
" interiorul Fllll=
H'l;--- H - Retigia
(obgtile sdtegti),
;;"#:
:11r Dun6rii, oprind infiltrarea in interiorul
romanizate din nordul Dundrii, = |L= tttt
Errrp ,, Religia cregtinS'
geografice,
I ei a elementelor etnice strdine, pdstrind romanitatea F
l=
llll
=
ilfl
- Condiliile
Eli*:fiiliJi.:{{il"j,,'$*'|;!:'mente|oretnicestr5ine,p6strindromanitateaE
neamului.
- Nivelul civilizaliei Fllll=
F:
l=tt[
-Domina[ia.nominald
I
- Domina[ia nominald
E,i: --H a migratorilor"' | F lill=
E
l=lll
t1;%
G'ir[ -^- migratorilor...
]= /=nI=
/t:
{tttt= ttl
Ittt=ttttffi :5
llll
= llll
:ilt=lll =
Gli='ir-Ei llll= llll
=
trr1=f{:=!,='|='t=3r,=-ltri=riFJriZrr=,Jrrr,=ml,=_!rl,1trl,=11,,=fi1,,=f,lL,=ll[flirl,,='1,=rl,=,J'l
| = l= illl= llll = l = llll = ttl#=lltt= ttll+
i=trtlr=1=/&
-ilr+ilt -ililJ lAb
rema14
|
FoRMAREA NEAMULUI noprAxrsc Tema 14. Sr A LIMBTT nonrANn
- -
--- | \'i',Gi,t
l Z)7
lrr lrrri :1.

=-i5ill'!-l'I Problema I
- Cum, unde, cind gi in ce condiii istorice s-au
.au rormat
format neamul
neamut
l,l':,i'!1
[1"#,1"!+
etnogenezei
=il#tttt=tttt||||etnogenezei|rom6nescai|imbarom6nd.|llt#tttt=i
rom6nesc ai limba romdnd. I

=ilil{=ilr=ililllll lrrl lrrrr=[

=.||+.||||=|||||||||-P,pacucerireaDacieidecdtreromanipopu|atiaautohtondafosttotalexterminatd.|,l''Fl''l_=;
- Dupd cucerirea Daciei de cdtre romani populalia autohtond a fosttotal exterminatd.
=J','"=1l=''l,i||-|.l-intreanii1o6-271nuaavutlocunprocesderomanizare,cinumaiunu|de|lj,'#|!..=i
- intre anii 106-271 nu a avut loc un proces de romanizare, ci numai unul de
Teoria
colonizare a Daciei.
imigralionistd
- Dupd 271-275la sud de Dundre a fost retrasd majoritatea populaliei romanizate,
( barcanlca )
("Balcanic5")
=ll[_=Ellll =llll _+ (R. Roysler) |
iarcea
iar cea rdmasd a fost exterminatri
exterminatd de cdtre migratori. procesut lll 1
migratori. Nu se recunoagte procesul ltttt =:l
=|F_=#=-'r,)j1f,ffii,,",,|:ffirzi.:,?:r:;;.";;]"",o.,",.majoritatea,";;;:;;;;";|il'ffill#
de continuitate daco-romand, ci invers - cel de discontinuitate.
=||||:F||||:l||l=||||-Vie!uindmaimu|teseco|e|asuddeDundre,undevainBalcani(teorieba|canic5),l]''_l]''=
- Viefuind mai multe secole la sud de Dundre, undeva in Balcani (teorie balcanicd),
=.l|:=,l||]-=,l|U$.Roysler)|decontinuitatedaco.romand,ciinvers-ce|dediscontinuitate.tll|_lilL+
=ilt==ilil:ililI | |
dupd sec. al lX-lea populatia romanizatS a imigratin nordul fluviului. cdtre aceastd
=rrril_crrri'5ri']l|||dupdsec.a||X-|eapopu|a!iaromanizat6aimigratinnordu|fluviu|ui.Cdtreaceaste|ri'Hri'!T
perioadd maghiarii se stabiliserd in Transilvania.
=|||==||ll=lll|||ll|perioaddmaghiariisestabi|iserdinTransi|vania.|ttt4tttt={
lll
=_1lf_=_!=_.!lt.=il.1 . .-^:s^^,^Lx.-^-::^n^:__--,
- -Teorie tendenlioasd, fondatd in anii 60 ai sec. al XIX-lea gi expusd in lucrarea ..lll
lui
lilt,=i:
=n1;=i111=i111|||t-1-Teorietenden!ioasd,fondat5inanii60aisec.a|X|X-|ea9iexpusdin|ucrareatuiJ.irrHirr_r=i
Robert Roysler "Studii romdnegfi" (1 871) cu scopul negdrii continuitSlii daco-romane 9i
=|||l=E||||=||||l|||Robe(Roys|er.,Studiirom6ne9fi,'(1871)cuscopulnegdriicontinuitdtiidaco-romanesi|tl4tttl=!:
_=,lll==",llll=,lll.!l
llll :E llll
| | || drepturi
pentru
Rentru respingerea pretentiilor
pretenfiilor legitime ale majoritSlii
majoritalii romdnegti
rom6negti din Transilvania fa l.llll
Transitvania la Ftttl{
= llll = | | politice egale cu alte naliuni.
a1e nafiuni. lll..-
-ltttl llll
=ill==ilil=illtl ll
=
=l; Etttt4
=-!t"=jlll
"=-Jll
,i Teoria celor doud I
celor doud - Cu toate cd
ce nu neagd direct continuitatea daco-romand pind in sec. al 6t lll.{ lltll.-=$
-,1'L-=,1'5,1'U romanice I
popoare romanice vl-tea, istoriciifosteiscoli
Vl-lea, istoricii fostei scoli sovietice consideri
considera cd in urma migraliei
migratiei slavilor
stavitor l,lll-,l'll+
(:'Carpaticd") s-au format doud etnii (in special datoritd factorului geografic (teoria
='ili==.'il|_E'i|iil(..Carpatica'')|s-auformatdou5etnii(inspecia|datoritdfactoru|uigeografic6eoria|'i11ffi'i'ffi
:||||=|=||||=||||d(|storiografiasovieticd)|carpaticd),rom6nii9imo|dovenii,respectivgidoud|imbi.Laformarea|ti#ttli=li
(lstoriografi a sovieticd) carpaticd), romdnii 9i moldovenii, respectiv gi doui limbi. La formarea
=
llll = =- llll =- lllll | | | celor din urmd mai activ a participat elementul
elementul slav.slav. ltttl F ltt$
:ilil_=_!=_!il.=il_1 ll - Tendenliozitatea politica a acestei teorii..domind
.- vddit asupra argumentelor gtiinfifice. llrl
=|||l==||||=|||ll|l-Tenden!iozitateapo|iticdaacesteiteoriidomindv5ditasupraargumente|orgtiintifice.|irr#rrrIj
lrril=;;

i!|'==.ll|l=|l,=||oinpunctdevederepo|iticeaurmasdjustificeincorporareaBasarabieiincomponenta||i#|||l=;
: llll: : llll = | Din punct de vedere politic ea urma sd justifice incorporarea Basarabiei in componenla
|
:llll_===_.Llll.=ll= | |lil;,i"ilp.trJri.
rrrl lmperiului rus, iar apoi in cel sovietic ai deosebirea etnicd dintre populaliile doud l,llll
populatiile celor doud F",lllll
| | maluri
marurrare f'rulurur'
ale Prutului. lil.ffilt=Hl
lrrrl errrrjl
i

=iu==rtil=itill
eol.ia | - Teoria de bazi
:llll=f -ITeoria bazd sus[inutd
suslinutd de majoritatea istoricilor rom6ni
romdnigistrdini.
gi strdini. Ea afirmd gi
=llll=llll=
= llI= = llll:,nJ lllllcontinuitdtii 9i lll,,l [lll=4i
:rlll=r=rlll = continirir*,tlI argumenteazd gtiinlific gtiinlificcd
cd poporul
poporulromdn,
romdn, cu o oculturS,
culturd, o limbd 9i giun profilnalional
un profil nalional l,il
|| || urll(;'
unic, este continuatorul direct al populaliei daco-romane pe intreg teritoriul Daciei
I

='i|i=='i|il-=''i||il||unic,.estecontinuatoru|directa|popu|a!ieidaco-romanepeintregteritoriu|oaciei|'j1ffi'jfi$|
vechi. ---+,,||L{l
rll tlapeleI
#lEHi|A4il'! [e'/
- |||II
O l,"r","t:il]'',r' r
formarii po
romin.
l Folosind
I
Forosindmateriarurdintemereprecedenre,racelio"",-.
materialuldin temele precedente, facelio scurti
caracteristicdafiecdreiperioadeconformplanutuiindicat.
lli"-l"t-gl
=ru=_=iltt=ttt!|||l|romin.|caracteristicdafiecdreiperioadeconformp|anu|uiindicat'|lll#i|il+|
]E14'=|l,,ilt'ir''"iti-tea-sec.|-Desdvirgireaprocesu|uideindoeuropenizare9iformareatraci|or;ariadeIl'+FJ|
7) mil. al ll-lea - sec. - Desdvirgirea procesului de indoeuropenizare gi formarea tracilor; aria de
alVlll-lea i.Chr. trai; primele relatari despre traci; principalele ocupalii; cultura materiald gi
ni'lr=rrri!lrliHa|V|||-|ea.i.Chr.|trai;.orime|ere|atdridespretraci;principa|e|eocupa!ii;culturamateria|5si|ri'#ri,!||
= 16= = llll= lllll rracii
Tracii I spirituatd.
spirituald. ltill E rrrr{l
|il
]||e't]1-J'I"il tttl
|||I | - Divizarea tracilor; aria de trai a seto-dacilor,
geto-dacilor, triburile
triburite tracilor autorii I'l '-
tracitor de nord; autorii i;'il |
2) sec.alVlll-lea
,tlll=rillll=11142) sec.al Vlll-lea I fierului;
antici despre geto-daci; principalele ocupatii
ocupalii gi etapele evoluliei epoca l1j']
evotuliei in epoca lTlfl'jf l
i.Chr - 106 d.Chr. geto-dacii
9i civilizaliile vecine (grecii, scilii, cellii, bastarnii); cuttura
=|lL_-==-||||=.||[]i.Chr-106d.Chr.|fieru|ui;geto.dacii9icivi|iza!ii|evecine(grecii,sci!ii,ce|!ii,bastarnii);cuttura|tttEttlt4|
Civilizalia religia; evolulia sociald; formafiuni statale timpurii; unificarea geto-dacilor
!|j,.=j=-]ll,,=-]|l,,lCiviIiza!ia|sire|ioia;evo|u!iasocia|d;forma!iunistaia|etimpurii;unificareaget,o-daci|orl]'ffi.t';j,=l|
9i
.u,l..:]5'l'5'i'lgeto.dacicd|desubconducerea|uiBurebista;influen!ae|ementu|uiromaninDacia;de|'l''#,l|l_1|
:trr:r='rrr:rrrr:1 geto-dacicd de sub conducerea lui Burebista; influenla elementului roman in Dacia; de
= ll= = llll= lllll
:6=;1111=111;{ lll| |
|ttl ||l
| la Burebista la Decebal; formarea provinciei Moesia; statul lui Decebal;
Decebal; liil
lrdzboaieledaco-romanegicucerireaDacieidecdtreromani.
E'iFll
3/ 106 -271t275
rdzboaiele daco-romane 9i cucerirea Daciei de cdtre romani. lil l-nfi'=ll
tf==;'5'!i[?rJ2|;31,'"|3!ruo,,^
Epoca romanizdrii in | - Zonele
Zonete stdpinirii romane in Dacia; organizarea
orsanizarea administrativa
administrativ. 9it, il":,|"!{l
={_= provinciei
cadrul romane
orovinciei romane
=-.lll.E=.lll.!l caOrut I militard a Daciei gi Moesiei Inferior; forlele
fo(ele romanizdrii
romanizarii (administratia,
E tttt{ | (administralia, ltttl
l-=j =J'j,"=lll,"1 Dacia
Oacia - etapa in
etaoa decisivd in I armata, veteranii, colonigtii), sferele romanizSrii
=l::|l||:lI|||r|deformarea||ingvisticd,re|igioasa);supraveghereadecdtreromaniadaci|or|ioeri|'|||ffi1|||5|
romanizdrii (economicd,
l]lljfl | sociali,
(economic5, sociald, ll1,l
r:r=]t :ililI procesul
Drocest de formare a lingvisticd, religioasd); supravegherea de cdtre romani a dacilor liberi
neamului romAnesc. 9i influenta romand asupra lor; retragerea aureliand gi urmdrile ei.
=-r==-i|i='ittflneamutui,o'an"""_|9iinfluen!aromandaSupra|or;retragereaaure|iandgiurmdri|eei.|irrH,i$|
ll - Procesul demografic
din nordul Dundrii formarea daco- gi
=j-+=]ie|,,flo1,,.,,u-lJ."rvr-r""|-Procesu|demograficdinnordulDun5riigiformareal"""ll''E,l,
4) 271175 - sec.al Vl-lea
Conti n uitatea d aco-ro m
romanilor; continuarea procesului de romanizare prin romanizarea
an d

**m::lmfip*N**";ir;-***ry:WlliHiilHl
dacilor liberi 9i influenla romand de la sud; argumentele continuitdtii
in condiliile primelor valuri de
(arheologice, numismatice, epigrafice, lingvistice etc.); principalele
popoare migratoare
ocupa!ii, cultura materiali 9i spirituald a daco-romanilor;
| | primele valuri
creetinarea;primele
cregtinarea;
I valuride misratori.
de migratori. I'iil-'itE[l
=-r=E-irrr='irril Vlll -
I
gi
!-=L1,,il1f,"] 5) sec. Vl-- Vlll
Vl S,; ; Desdvirgirea 9i ireversibilitatea procesului formarea lll,-f,=l
de romanizare; formarea
De""".
Ia protoromini protoromdnilor; modul de via{d, principalele ocupalii, organizarea social-
iEEx=||#?::::::,:rom6ni|3:?ll#'1iil'l'l;Tl'1Tjj'"'Ijil'x;?:Hiffi?fi:ffj}.?''gffi:,jfr":::Jil;|'i:ffi'i:,J|
=#ciliHtgdi'1,:ffla romdni politicd; migralia triburilor slavilor vechi in nordul Dundrii; cdderea hotarului
lEFd!-ni]|bizantinpeDundre(602)9imigra!ias|avi|orspreBa|cani;evo|utia|ri.Uri,3I
bizantin pe Dundre (602) gi migralia slavilor spre Balcani; evolulia
=f=Fllil =llll \ romAnesc /tttl -r.- Etttt dl
proceselor etnice pe teritoriul Daciei vechi 9i formarea
formareaneamului
neamului romAnesc
a limbii romdne. leiarimbiirom.ne'
lproceseloretnicepeteritoriul
9i
/'i'ufi"ill
=t#1,u?'|,ua"-
l-FI = llll=llll= tt = tttl=fiF=fiT=lfi.l=
=
tttt iltt
=
tlttd I
_r_=q=[
I
rtr_""_
r: llll : llll: llll: llll : llll : llll: lllt: ilil: ilil: illt: ilil : lilt: ilil: tilt: ilil : ilrr
-
II
-
=l=
l=l
il" ilil: ilil: ilil: ilil: ilil: "" -
-,,,' =
=l=
l=l

:=j:F__a+/
llll
i=rrri'%rtttz
!l
= =t::--.---tttt = tttl

--=i,H|I-|=,,oo"deSud-Est|.inperioadade|aformareatraci|orpin5|aE^1Elttt=
Europa de Sud-Est
- in perioada de la formarea tracilor pinii la
,=||||#||||-;divizarea|orintraciidesud(meridiona|i)9itraciit='||!
divizarea lor in tracii de sud (meridionali) gi tracii
s\=:l;
llll=lE =I=
l=l
=I=
l=I
=l=
H ll ldenord(septentrionali).
de nord (septentrionali). t=li
i$,lll-- F=ifi =r=
Spatiul
|a]n-|.spu1i,t|-inperioadade|adivizareatraci|orpin6|asfirgitu|procesu|uioeplrri=
| - in perioada de la divizarea tracilor pinS la sfirgitul procesului de t=rl
Carpato-Balcano-Pontic I romanizare 9i formarea protoromdnilor. =r=
i,=:u'i'Elromanizare9iformareaprotorom5ni|oE=u,l,1 I
t=rl
I!- ll: sJatiut
Soaliul ; -in
- in perioada de lata formarea protoromAnilorgi
protoromanitor 9i cdderea
caderea hotarului bizantin f-='iltt
hotarutui bizantin =l=
Carpato-Danubiano-Pontic I pe Dundre pini la formarea neamului rom6nesc (procesul a cuprins
I
t=rl
!:r='irECarpato-6ai_ubiano-Pontic|PeDun5repin5|aformareaneamu|uiromAnesc(procesu|acuprinsf;--!i!,o=
i=lriH|9iune|eteritoriide|asuddeDundreundes-auconstituitdialecte|el=u,||1
il=.|# ltimoiirom6ne).
limbii rom6ne).
-l
Si unele teritorii de la sud de Dundre unde s-au constituit dialectele
E'iil=
=rl
=rl
iF-]||J.l Fll ,^. E ltt= =r1
ir=.I[
:=llll+tl\7- ffi t( D.,
D.) Formarea limbii romdne.
timbii romdne. l= ltlt.
==tg
Gii ila
De fa ratina
latina clasicd
crasics la
ra limbile
rimbire ratine individualizate
latine individuarizate (vutsaris).
(vulgaris). FJ'l'fr =rl
=rl
r:rrrtl LII ttl- Fllll= _=ll
rrna la sf.sec.alVl-lea - Limba latind are un caracter unitar pe intreg cuprinsul lumii
'L="l|#||_eina|asf.sec'a|V|-|ea|-Limba|atin5areuncaracterunitarpeintregcuprinsu|lumiil:r'im:
-J,,l'H||romane,cutoatecd|mperiu|Romans-adivizatin395,iarcetp||||=
romane, cu toate cd lmperiul Roman s-a divizat in 395, iar cel =r1
i : lll H| |' occidental a cdzutin
euuruvrrrdravazur rrr+t.,'
476.
476. l= ttn: =rl
-=l=
FJIIH | - Latina clasicd (scrisd) rdmine mai mult limba oficiali a bisericii apostolice.
Ftttt =
Sf.sec.al Vl-lea - l-
L:nriHSf.sec'a|V|-|ea-[_-Latinac|asicd(sercdr5minemaimu|t|imbaoficia|dabisericiiaposto|ice.t='1|U I
sec'al Vllf-lea l- - 271in2 "populard" ("vorbitd") se distanleazd tot mai mult de cea clasicd gi
'=._,ll#sec.a|V|||-|ea|_.271in2',popuIard',(..vorbitd,')sedistan!eazdtotmaimu|tdeceac|asicd9iE'irrr]
Fll lll sedivizeazdteritorial:
se divizeazd teritorial: Fttti= =l
=l
i--rrl
=llL F lll l=llll:
,_5,1'L
-Jiil H
H
ll
I
I-
1) Latina occidentald (nordul Peninsulei ltalice, Galia, Peninsula
=-.!|i,#||.-1)Latinaoccidenta|d(nordu|Peninsu|ei|ta|ice,Ga|ia,Peninsu|aFrrii
2) Latina de sud (p5(ile
tbericd)
lberica)
(pd(ile centrale gi
g.a.)
insulele Sardinia, Sicilia g.a.)
L l=rttt:
ltalice, rulr=
si de sud ale Peninsulei ltalice,
t=,,I"I
=l
=l

=fffiE
;=ttffi3)Latinaorienta|d(Peninsu|aBa|canicd,spatiu|Carpato-Danubiano-E_'i'';
3) Latina orientald (Peninsula Balcanicd, spa{iul Carpato-Danubiano-
FJll# | PonticaiPannonia)
Pontic Ai Pannonia) Frrri=
::il| .
Fl lndividualizarea I=lt||:
E-lttl.ffi||lndividualizarea|-Afostcondi!ionatddedoifactoriimportan!i:E||||=
- A fost condi{ionatd de doi factori importanli:
Iatinei orientale 1) Cdderea in
:;,l'#Iatineiorientale|t;caoereain602ahotaru|uibizantinpeDundre,migra!ias|avi|orvecniin|=tttl:
602 a hotarului bizantin pe Dundre, migralia slavilor vechi in
Ell | | | latine.
9i izolarea geograficd de alte limbi latine.
balcani gi F llll_=
='l,L--
=:1ti'l H | | | l"tini
z; Latina
2) clasicd in lmperiul Bizantin cedeazd locul de limbd oficiald de stat gi
clasicS si L=,lllE
Eilre|||bisericeasc5|imbiigrece9ti.E|inavadeveni|imbabisericiiortodoxe,maiapoif-j|||fi
bisericeascd limbii grecegti. Elina va deveni limba bisericii ortodoxe, mai apoi
I | | addusindu-i-se
adaugindu-i-se gicea slavd.
9i cea slavd. Elri'=
=_ltj,ffi - Au loc unele schimbid de foneticd in vocalism consonantism (pdstrarea, cdderea 9i
:=||ffi|sautrecereaunorvoca|eSauconSoaneTna|te|e),morfo|ogie9isintaxd.Carezu|tata|l='i|ll=
==lrriffilL-Aulocune|eschimb5ridefoneticdinvoca|ismgiconsonantism(pdstrarea,cadereaL=|l||=
sau trecerea unor vocale sau consoane in altele), morfologie 9i sintaxd. Ca rezultat al
acestor schimbdri cdtre sec. al Vlll-lea se incheie procesul de trecere treptat6 de la
=J|l#|acestorschimb5ricdtresec'a|V|||-|easeincheieprocesu|detreceretreptatdcetaprlri=
--,il H I rom6nii
limba latind la limba rom6nd. l= l[=
=J.ire|--Acesteschirnb5riin|atinitateaorienta|ds-auprodusmai|entgimaiconservatist,faotf-lJ[,-
- Aceste schirnbiri in latinitatea orientald s-au produs mai lent gi mai conservatist, fapt
care plaseazd limba romAni mai aproape de latina populard (caracter arhaic) in
=ili_carep|aseaza|imbaromAn5maiaproapede|atinapopu|ard(caracterarhaic)int=u,|'5
comparalie cu alte limbi de origine latind.
-F",l|ffcompara[iecua|te|imbideorigine|atind.r+E
Limbile de - Franceza, italiana, spaniola, portugheza, rom6na,
=irffiLimbitede1.Franceza,ita|iana,spaniola,portugheza,rom6na,.FJll=
origine latind catalana, provansala (occitana), retroromana (romanga), dalmata (vorbitd pind
=-]]|l,ffioriginelatind|cata|ana,provansa|a(occitana),retroromana(roman9a),da|mata(vorbitdpinapllri-
5",1'#|insec.alX|X-|ea)'sarda,|ucaneza,sici|iana.|=t[=
in sec.al XIX-lea), sarda, lucaneza, siciliana.
=J'll
:ilt-- __E
-E E!q_=
rrrrl - dacorom6n (nord-danubian) | - Existenta a patru dialecte (care la rindul
dacoromAn (nord-danubian)
-=.irffiDiatectelemacedonorom6n(arom6n)|torsedivizeazdinmaimu|tegraiuri)",FJt=
=
rindul fi,l.llj
Dialectele macedonoromAn (aromdn) lor se divizeazd in mai multe graiuri) nu
l- - meglenoromdn (meglenit) afecleazd unitatea limbii romine
limbii romAne
=||||#||limbiirom6nemeg|enoromdn(meg|enit)|afecteazdunitatea|imbiirom6neL_rrr,|i
istrorom6n recunoscutd de majoritatea covirgitoare
=.=',||#|--istrorom6n|recunoscutddemajoritateacovirgito","|-JrirE
a'l,l E_ll I a gcolilor filologice din lume.
lume. F llll=
l=rl
=:u'i-
Errfr-Substratu|tracic|-estemo9tenitdinepocapreromand,respectiv9idinF_J|.1
| - este din epoca 9i - Substratul tracic mogtenit preromand, respectiv din
=-]|lH||cuvintepre|atine,carea|c6tuiescce|maimicprocentoinp1fif, cuvinte prelatine, care alcdtuiesc cel mai mic procent din
fondul lingvistic mogtenit (160-170 de cuvinte cu peste
il componenla
Componenla
=,l'#^||fondu||ingvisticmogtenit(160-170decuvintecupeste|=I|
fondului
plllf I t+oo
t+00 oerivate)
derivate) - vezitema Cultura gi retigia
retigia geto-dacilor.
geto-dacilor.
='l'l
=Ji:- ;':'---;-';-
i;Zii:ii"
ungvtsttc stratuilatin
Stratul latin | -fondul
| -ronduilinsvisticde bazdcarereprezintdmajoritateaoinronour fiffi
lingvisticdebazdcarereprezintdmajoritateadinfondul
""Y' j.-". 1 ..'-":::
J-llli'L__ Fil al nmiii
at limbii rom1ne
rom1ne numdrull^"Ig
I lingvistic al limbii romine, important fiind atit numdrul mare
care il.constituie.cele cca 2'100 cuvinte latine 9i cu cca 6 000
t=5
==l#|l::':Jf:lL:.:i[:ffiff:#:ffiH:'ii$ffi.i,cca6000-,T
i1#
I,
|| ldepopuralie.
I
| de PoPulalie.
olosiriilorFJfl
I de derivate, cit gi importanla cuvintelor in procesul folosirii lor

-Adstratul slavl -(meridional)-circal4T0decuvinteslavevechi cu derivatele

=ir#-Adstratu|s|av|-(meridiona|)-circa1470decuvintes|avevechicuderivate|eE5
I lor, parte a fondului lingvistic rom6n, imprumutat in perioada
=||||#il||or,parteafondu|ui|ingvisticrom6n,imprumutatinperioadat:',i5
I de dupd formarea limbii de la slavii de sud.

iltl
EF]i5i'5i5i5i5ri=:rrri=:nri=:lli=Jrri=:lri=:nri=:lri'5ri,=:rrri'5ri'=]rri,5li'5ri'=:rrri.5

!I==tu=r
[=] ru
@ffi * "
ff; *] iffi
semnificalia - Termen de origine germanicd, prin care germanii de-
J;H: i,i;
numelui "vlah". semnau
I
in general populaliile deJ#,:::"
"T:'J:i,ffi'frT,':i ffi I i:i
origine tatind (latinofone).
til='rll--*={ff
I
=fflf
I
=

Lz='t'UDerivateletermenu|ui,,vtah,;|aa|tepopoare|"v|ah"|as|aviidesud;|irlfr,irE
Derivatele termenului "vtah" la alte popoare "vlah" la slavii de sud;
Fr=i1il|,,vlahus',sau,,bIahus,,|abizantini;||l,,ffill,,E "vlahus" sau "blahus" la bizantini:
l=ut{|,'voloh',|as|aviider5sdrit;|rj.H,i'5 "voloh" la slavii de rdsdrit:

Elt==uj,l "otah"ta
"olah" mashiari.
la maghiari.
[i'l---h,i=
incd un argument - Faptul cd slavii de rdsarit numesc populafia romanicd din nordul Dundrii
Lr=..ll[l[ncdunargument;-Faotu]cds|aviider5saritnumeScpopu|a!iaromanicddinnordu|Dundriil'irlH'irl=
volohi 9i nu vlahi , demonstrea zd cd ei au cunoscut-o dintru inceput gi direct,
alcontinuit6tii
l-=Jt'fa|continuitd!ii|volohi9inuvlahi,demonstreazdcdeiaucunoscut-odintruinceput9idirect,|lt$lttt=
dar nu prin intermediul slavilor sudici. chiar dacd admitem cd rominii ar fi
5=]ri'!l9".'n1p-rinintermediu|s|avi|orsudici.Chiardacdadmitemc5rom6nii"'n|,1||Hl||E
:F=iiil | populalie noud cu
imigrat din sudul Dunirii
aceasta lll,l
Dundrii dupd sec. al lXJea, slavii rdsdriteni ar fi numit aceastd EIj,"=
t=||||+|popu|atienoudcutermenu|sud-s|avprincareeaafostnumitdinsudu||rj,ffi,i'5
I Dundrii,
Dundrii, adicdvtahi.
termenul sud-slav pdn care ea a fost numitd in sudul
=f =llltf adicd vlahi. lirr%rrr=
I=llll
= Romflni sau rumdni - Termen provenit de la latinescul Romanus prin care s-a autodesemnat [i J
1L=l||j]Rom6nisaurum6ni-Termenprovenitde|a|atinescu|Romanusprincares-aautodese'n"t|irrG
,1":ii.*:Eiri=-
r-=_]||l.Epopu|a!ia|oca|5,9i|imba|uindnume|ederom6neascd.||l_|l||=
populalia locald, 9i limba luind numele de romAneascd.
:Il =llll I lrnl E'i,'E
t=lllld lrr'ffiri'=
t= ilil [i] li,,i"!-
=
:flt=ilil1
t::
rr:ll
l't,ffii,=
:llll= l'irrl-- t""i,,=

tr:llll Itfirrl-=
lll :;
:nl::'itt=
+..=-ltr!=
:llll I
:llll
''Tri'5
tt,tt
ll1
llll+rrrr
Ellll=
d
l|: llll l
:ilil=ililt , _ lirrfi"-
l'l-,,,'-.
lr=',',i il,-lill =[
,''''
lt-=-!!-q
:tr:nrt
ltffiri'=-l
llll-llll
=
-tttt
||il=ilil1
lt=ilil= |', ,,,,r=,

lll l lut :[
+.=rl=
.l!-=,|rll lllt-frrrrd
lt='il-l

[=*r= ,..._,,,,*
lll{__ lttl = |
,,,,,Fililq
llll=lilll 1irrlTi,,H :
I= llllq lr {-- r

fl= ilil 1
----trrrr
l=ilil= lll-11,"=J
l=lllll tnrl
l=tit; j l,;'#,;'-a
r:ilil| lilr+ililJ
I=llll l
'EJl'i
r=ililr
lt,Hlil
li"#';"il

rrrffiri,!]
-ril-rl
lt =ilil| I:,,#'l,uA

r=urt lll.,il- q'i..=tr

l=ffil l'l"-'i':=f
tE-..E ..
=_=i
l=lllll ll-^ - E--J

i+l:!=
r=u|=||||=|l||=|||l=|l||=||||=||l|=||||=||||=||||=l|||=||||=||||=||||=||||=||||=||||=||||=||||=l|
,i'#ii'si
li.=JE'[=J,|..-J'l.-='l''=J,l.i],La,,hFJ,|,*1j,l..FJ|l,FJ,le],h_J|l.,=_]|l.-=J|||.-{]
 l=ilil=tl
=]t=lill
I l= Hll= lll
Irq=-.lll=tll=!l=.lll = i[i i''rl='i"='irr.E = llll
=
llll =
=llt=lill
(ti>---+'itr
=
'rrrrroJreu,l
=

\,/' n" alec

trll,/ ne aloououl-oJelpl llze^ul
atBc a;o6uou.r-orplpt roloreolgonrlslp eieJ
1ze^ur loloJeolPorulslp eiel u1
'Itz
luolnal lolFale^Pc
lS tuolnal
u! rS
gdnp
L
loluale^ec e 'aueurlab
leuJn
'aueuJeb
- I|
| E'illl=l-
t=II=/
=ilt= I
1=illt=|
pqels glelels
ptelels - - g'q-1a-p-ros
EEFIIIX]E-55S - =Iil=l
,lll ilunlsuedxa
runrsuedxa
:i"
:ia
eiel u1
ug piuegsrzal
piuegsrzar Fqels o leuofipuoc
leuotitpuoc e ealeiru,r1rP3
eareiru,r1.rg3
'lqa6el
'rnla6ar eapeout 9dn6 =l'+lit= ltttt = ||n = l=ilil=
Jr*iggl |I
pJqruaulzap ne tuoltualSotu
o-pu;i.rgdu1 'eelellelels terquaurzap
o-puri'rqoruj luoltualSotu '9su1 9dn6
-------f
irl
ttl 'pqeg"rtul earey\l el
"rrul
.ecnree e1 guld
guld;po1ue1 Joleleuulasu! eldnse
rpoluelroleleuuresuJ ealtuldpls sulya e-!s
e.rdnse eattuldpls e-tS alec'(gg;1 :xr:
F",ll[-="f:=
lrrrr
=Hll=l
t=ilil=
"ulue eal-ll;-X1e-.e#--
. "arey1 leurn e uorl el arepPeap ap ppeo;rod o 9dn6 - EEFIIX]E-55S
Elll -zot.t)eal-lllle^elsllogleurneuorlelarepPeapapPpeouodopdnq-
-ZOL)eal-lll le I Flfti= =fl|=l
tllll ^elsrlog
'(266)
'(ZOO) cltotec lU ap
cttotec lrr InurslullSalc leldope e
op InusrurlSa.rc pulc
putc '(920!-766) pzealln
'(9791.-766) lnzeavn I E'iU
1=ilil=
,ll Ir n"t",tog
Aelsrlog a6el lnut.rd
lnuud qns gluepodur
gluepodtut pcu;od
pcnt;od gfrol
girrol yuanap
lluanep 1Se lepo1ge1 lncsaJ3 e lnlels
15 leuo1ue1 I
lnlels ltttl =
='f tU
= =ilil =l
:tzoo:bgil - - -I - 1=ilil=
:(ZOO-OSO) olzsely\
o1t""iy1 qns alelllelels
alelrtelets ec lepllosuoc
leprlosuoc e-s aretl\
a:e1l\ eluolod lx-J-5as
lx--X-5as llll=# = =]t=|
--------f i,l
lil
I|
el^erol euiln 'Pclrt1
Pluacnc pulg eulun
el^eJol ap Pylacnc 'Pclt/{ eruolod I| eluolod
ls areyt1
eluolod tS aleyrl
F"
t=ilil=
tunfeu.uo; pnop azouo;od alalezeuc - Eq-ryI-P-c-as -
alalezeuC - eq-TIIE:c-dS - - - ^ - H'l'u::--1
e!uolod
itl eruolod tJeu reur teu lunrieuro; Pnop ul ssoun as ezouo;od
u! osoun
Frri!:f,j =Iil=|
Ul ",ro1o6 Fillt=t: t=ilt=,
'retq6eur
'letq6eut rn1n1e6ag Inrpm ul I
rnlnle6ag InJPes tul=l= =I =l
efuenllsueJl luouo]ng Inlepo1slol gzeazuelto .tS tncas rS 15es 'pnbun ng -Pzeazluoloo
o
'elue^lrsuell lelda.rl undns uetq6eul tt6al 'lollugtuoJ eiualstzal pu16uy1u1 - ilXTX-5os -
'rnlnuslcrlolec
g'i'-t:=- q"i"iretrri
alaJeolPulJn 'lps
=I=l
t=ililI
Jli'l alesulnncaun u ro^
elecgnsnf rs alelulnncauq
eeepl ap elecr;nsnf
,r,pu1o"pr eeepr
rr.upuldsg.t aretolrral uuacnc
Jo^ alelJolual ie. I
,lll rrSeurrn
riseu,.,n is
"uls
ruluad .1c1go1sode
lS auqs ru1uad ,,1c11o1sode rba.r,,
;6a.r,, ap ;np4
In[11 tS
rS eueotoc
eueo.rcc ede6
edeS el
e1 ep
ap qullqcs u!
u1 pu;t'upd
pulLulJd
ltttt
= I l= =ilil=l
t= illl
cgrluod Inlnunecs leulqcul e-s (8€0!-L66) ; ue1e1$ letq6eul ap0ag - ]0-0t -
H.l'|e.,oue1apcgnuodln|nunecslPult]cu!e-s(8€0L-l.66)1ue1a1$letq6eulap0ag-T0o'-|F,|!_=.rj
e,uoU et ap
'estl arlulp =il|=l=
I trril 'pug ad undns a1 15 Sauog
'pu!r Saulog tS Su3
Sp3 'est1 alpny
alpnu Ul1u=-t-1 I t=ilil=
I-,|l f i{ nroLunuauutspete
InJounuaU\ lS Inl ele tlSauguol apunlieulot gcep 1pn6u1 - EeFXre-5es:T:
'ntactntetellsauguora;runlieurorgceprunoul
pelg'nlaC Ee[TF-5esEu!--
Frr]'L:r-i I =!il=l
'eslJ_ l=ilr=
il:i,l;;;",*,'J",ou,"apulXa,.,,u."^",noo^,n,",snce1dn1ecnpped.ry#,1IHnr+
e.rgunq eettuldpls apulya tSl aleyl er^erol4 Inlels nc
.o[eg 15 e:1u1 ecnp ped:V - 6-66 -
tS
elln]llsuoc ep
e1dn1 =Ill = I
t= llil
'o[eg oorpog aluny
borpog atunu er]ul
eJ]ul aletq6etu
arerqoeu B ertn}rlsuoc
e ;S
15
ap
,sou.rv elllruel utp pedly ,el'!r
tti91l1e1e1s
r{91r1e1egs
le1llu nPS lnlruolP3npuoc
I F-.f|!_=!j
lllll r= =flt=|=
lnpdecul snd e alec
rnlnsaco.td ;npdecul tder 'sou.ry e'truel
arec 1de1 urp ped.ry
E. [!lgl!:l?loc- = t=ilil=
ti'l rntnsacoro
lulrugrnf undap eruouued u1 asun[e arelqoeu -..
eueEulT
rrnql:1 elde$ - E-SlTTlE--56s--tS I
=ilil=|
,|||tulueln[undape|uouuedu1asun[e".,",q5"'-,,nqu1a1de$ 1=ilil=
#||l.aJPuncappJouelap||loluallouneldnse|lrrri=r= ,arrnn,r{nca,
'aJPunC ap pJou el ap lfolljal loun eldnse F-lrrF+ =lilt= |
16 ealruldpls lelodr.ual esutlxe 151 13 'le61nq
lerel eal1op 1e lndu:n uua^ap nc 'lueeleg ulp t=ilil=
H||,|tsearIutde}sle.rodulalesu|lXel5113.le01nq1e.reiea1rop1e1ndu'rnncl|ua^ap.tue9|e8u!plF.ltt!_=! PdnO - iTix--n-lx-5d-s - =ilil=l
reblnq-ouguror Inlels ilnusuoc v - (98t
e-s \wo,v ro,,t
t-981l) --':'-----v eleocsgl
-to14Sauesy
#|'|,"o1nq-ou9,oJ|n}elsllnl|lsuoce-s(98't-98lt).to145auesye|eo9s9JPdno-mnx-qas-|l||||=l=
+,"f'tevvv -'- l=lilt=
I Fl' ljueotnq
i(ue61nq I F"llll- =ilil =l
-'i,l ap 1ruo1ponn) ;nuolco.re61ng eal-ll le allsen utluezlq ln1n1e.r9du1
_|i|ap1nro1p01cn);nuo1cole61ngee1-11|ea|lSenu[uez!qln1n1e.r9dtl11ndur.tadlu","6n,ep|Hiil:Jj lnduq ad tn; ealabrulstp l= lilt=
ei ;ooe .rer le6;nq rn;n1e.rei eale1t;eden el snp ne ;nuadutl nc
{p11enu iX--XlJ-3
alloN - - =Uil=|
_,|||ei;ooe.terte6;nqrn;n1ereieelel||ese^e|snpne;nuadul1nc{p1;enua|!oN.-r-XrJ-3-||ttt!.=r;
. l=llil=
['l,l
llreqryl
llreq;y1
lnrei
ln.rei ap alsunu rS-npu1n1
lS-npu1n1 Inrotpcnpuoc lelei lnuud
'lefinq lerei
In:olPcnpuoc 'refinq leuroj
lntupd leurol p tttt=_f_ I iltt= l
-llll ne rs
15 rieugse.rc n" 1.re01nq
lsol ne
feurlserc tiot tl,l1ue01nq suog gtg ul
sllog Inueq qns 9t8 ut .pc[eupv
'Pclleppv eareru el 9u1d gt6eap
ealeru e-t 9r6ea1 ull"=J-= | =
I=ilil=
Fitl earey\
eareru e; sugxa nelS
ealtuldgls sullxa
el ap earruldgls lelllu luylu!
lniue4g rellltu
ne16 rS lniuezlg luylu1 pe 6epnurg
6e1rnul3 uruy roltueq
tS runJ)
ls rollueq
I F'l'5; =ilil=l
peracnpuoo qns rueolnq or?uno ap pns e| es eeunlieuloj puJpllosuoC - e-SFXI]E-56S -
_|l|eelacnpuocqnstue61nqoJPunoappnse;eseaunrieulo}puJp||oSuoc-e55yp-as-|.E'irn_=l- I=ilil=
l-,lll :leflnq leruJo1 p-s
l.reflnq lnlodod leu.uo; P-s ernrgo lnle1nzer u!
elnJgo lnlellnzel u1 sacoJcl 'tqcar teDlnq
saco.td '!qco^
-iE-5?5s - l
rc61nq
Itttt = l= =ilil=I
I=ilil=
u^els ap {elttutse 1e1da4 1u1s 11re61nqo1old 'tupun6 lnpns u! lilllqe}S - E€f-lli ,nlels
H'il|'^"'.ep!ie|lulseleldaI1u1stue61nqo1otd.ru9unq|npnsu!li||!qe}S-E€t-IIi^-IE-56s-ltn'e|sh,il5_'- =1il =l
#'j,l .lsf-pnsapl
'ls3-pns ap Frttt=r t=il[=
ealelt.lotledns utld aloces gnop =ilil =l
edotn3 ugp lo;aleodod epolst eiuan;1ur e^ ales
Htl'|"oo,n=u1plo;ateododetlolsteiuan;1ure^a|estariez111ntcea1e11.rotlednsu;.rda1oces9nop|u,l''=+
;eriez11;nrc t=ilil=
ep du-ru pcul'lcunle puld rS ec';npadut; ealsace eleol nO 'alepouel uebuylsal nc oleplos
H||epour3Pcu!,!cun}epu1dr6ec.;nuadut1ea}sacea}eo}nc.a|etJol|lalpe6uulsalnceleplos1firi!}
,aner6 reur aulol - -l gulalut ezuc - eq:lllx
Inulpap tS pulalul le'3es - =ilt=l
l=ilil=
I llll.l 'aner6 1eul uJ lelsalueu ne-s cuolsr
auJjol u! ctlolsl Inurpep E€FIIIXIC-56S Etttt
=f =ill=|
ffi,||l.le61nq1ele]ee11op;etodelet.le6;nq-ou9uo.r1nuedut.ql1s||tttt=l=
'-re61nq ge.ref eel1op ;e tode let ':e6;nq-ougulol lnuedut 'ql1s
- EEFI|XIE_56S - t= illt=
lnlels pzeauro1 as apun 'rollumleg eldnse Inlo4uoc aptard ;niueztg
ffi'lr|tnr"l.PzeawJo!aSapun.lo||uec|e8eldnse|n|ollUoceprard1niuez;g-eq-ilxlE-56s-|F"|I_=I
#ri.l.(eLoL)re61nq1e.reitn1nr'utldeale6ru1s1pmPlez!|eu[.euauopacey\lH'l'u:#
' (g
L O L ) .re6lnq le-rei lnlnr'u
gd ealebnllstp n3 Plezlleu['euauopaceyl =!il =l
t=il]|3
|o|lSeu|p;ndunad|n|n|JeduJ|tuapdealep1|oSuoc-@-
Hl{renseup1ndu;1adtn1ntladuttuapdealep1|osuoc-@-|Frriia] =llt=l
t tlll.l '.re61nq lerei;ntuud
lelef lntuptd Pzeaurol arecl
gzeauJol aJeO EItn=l l= lllt=
|ffi,l||,otu"6tnqtS.to|tnels|tloIJe}alueuodtutpupec.o|eJe}oqa6u!4satrS11nr.radu1-xp16ms-||ttIt=1'
':
.rolpeQnq 'ialelsar
puadul - -
to14e1s ttJolrel alueyodtut pupec 'oleleloq a6ul4sal rS1 f;j:|jm-5€s =lll=l
15
ep epeopad asep e oleol m'Plep epeopad ulruezlg t=1lil3
G arepgcap lnosounc Pc
"H'l'|.j","l6","'6aJ"p9c"papapeopadaSap}ncSouncePce}eolnc.Plepepeouad|u!,uez!gF.l||_=.l
erin;one plnsgur teu eac uJ autulJalep
eleuJ reu Ps enulluoc elec
aululalep Es 'l pltedul
eJec aJalnd -l ln4oolut I llll = ': =U=l
tapolst'etin;ona
euadorne rapols!
ti'l u1 euaOolns Plnsgul ereuJ t=||il=
ll#il|
1
rr-,|{ lrrrl 'rilx'rrr^'c -iiix:iiin '5es u! sseugEol iniiE.ls u! e5ir6lsi i6iinione 6iE eulalre Fnlsunlu6S o\-EllllEl
-/ E'I"-JI
ltltl=l:
=fl=l
t=till
=Il=l
i fll Frrl=t l=$=
=U =l
I 'l eu,ral
|tilt :-:
"| t,lt
lrrx-xmssr{UycssN.yNouvsrvralcos eu,laf l=n1
,:i,l I flrx-xl'Jf,s NI YJSITIYIAIOU YUTVTSIJOS
F,E=r! =E=l
t=I=
H
lr'[ lrl,l prrn=r
|ilil=t: t=3=l
=I
ll
Ull.l
Elll
Hr1L=t
lrrrt:l'
l=r=
t=E=l
I Fm=a l=r=
E3=l
'ffiill
J-rl
ll YfvAsI(f,I MOdfl
Y'Iv^sroslruVrodx ll U11-= l=t=
l=ra
=tr =l
,,-t'irt Rl< ErrirEI Etr=\
)K /ilil=I l=l=l
=llil=l Et=tl
'=#rirr !=r=l
l||=||||=l|||=||||=||||=|||l=l|||=||l|=||||=||||=||||=rrrr=nr=rrn=tttt=tttt=||||=|| l=l =l
-,,j.1 s,lL=J
lu
= = llll= llll= llll
=
llll='illl illl
't = =
iei, ei'
-rl
!,e ii, u=lli,,irl :i, ei,,C li'
i' :I
I=
=lt=
,,,,:,,,': \r nl:rlrz- llll
/ . =llll:
n\'l"l--.1'n=
:==,if--A+f
f=llll ;Z-- .-\:'rrr ' - sf. sec.
l"ilffid"d;;;br":ffiffi:i"*?;;:i,"';ihil *\=|i,fi
ar ry-roa-con y-raa
"o. al lX-lea - sec. X-lea -- Sub
errh nnaa?,,r Oleg os-au
cneazul ...,16^ arr rrniriaa,
unificat
formafiunile politice ale slavilor de rdsdrit gi formindu-se statalitatea in bazinul
1ljirffi|r.Nipiu'Petimpul|ui|gor(912-945)9io|ga(945-969)s-aconso|idatstatu|ga<FJ|l,=
r. Nipru. Pe timpul lui lgor (912-945) 9i Olga (945-969) s-a consotidat statul
=lt=
=lt=
$=||||+il'(Us,a|rusvechiRusiaKieveand.Adoptareacre9tinismuluideritortodoxafostL:u,i'5
-
Rusia
Kieveand
rus vechi Rusia Kieveand. Adoptarea cregtinismului de rit ortodox a fost =l
r{-= llf H Kieveand efectuatd in 988 pe timpul lui cneazului Vladimir (980-1015). Extinderea teritoriatd
I teritoriald rpr"
spre Fi'fifi =I=
i="Ij il | Marea Neagrd 9i Carpali a provocat numeroase conflicte cu Bizantul
gi g44 etc).
Bizanlul (906, 941, 944 etc). F llll = =I
- sec. al Xl-lea - O noud
t*=:rrri'ffi]-sec.a|X|-|ea-onou5perioadddecre9tereare|ocpetimpu|iui|aros|avce|in1etept|5.||!j
perioadd de cregtere are loc pe timpul lui laroslav cel infelept =l=
(1019-1054), dupd moartea cdruia se manifestd primele simptome de decentralizare. =tt
Fl='l,ffi|(1019-1054),dupdmoarteacdruiasemanifestdprime|esimptomededecentra|izare.tr]:i,E =l=
sec. al Xll-lea - Rusia Kieveand s-a fdrimilat in mai multe cnezate, vecinul mai
=Il:
Cnezatul | -puternic
;i:EilreCnezatul|-sec.a|X||-|ea-RusiaKieveands-afdrimitatinmaimultecnezate,vecinu|'uiF-_]!|,F
Haliciului I
!=ttlt7HaIiciului|puternicalromdni|or,po|onezilor9imaghiari|orfiindcnezatu|Halici-VoliniaEr:rri'=
al romdnilor, polonezilor 9i maghiarilor fiind cnezatul Halici-Volinia. =l
,i;:li# ljfttt= =l=
!=ilil| Filrr Eilil: =l
L=",I,ffi F=lE
f;='ll_|-Cu|turdconstituitdinspa!iu|romanitd!iirdsaritenec5tresec'a|V|||-|ea,carereprezintail|l."=
- Culturd constituitd in spaliul romanitdfii rasdritene cdtre sec. al Vlll-lea, care reprezintd
=I=
=I
=l=
b=_llliH|ocontinuitateacu|turi|orBratei(sec.|V-Vl)9i|pote9ti-Cinde9ti(sec.V|-V||).t-'l''_!
o continuitate a culturilor Bratei (sec. lV-Vl) 9i lpotegti-Cindegti (sec. Vl-Vll).
I
=l
il=lll--- q f,iil;l - Monumente arheologice - Brateiu (Sibiu), Bitca-Doamnei fiud. (jud. Neaml), Nalband f:'|fi
Neamf), Natband =I=
:E llil.l ll I['T:^l
vrrr-r^
| fiud. Tutcea),
Tulcea), tzvoru
F etc.
lzvoru (jud. Giurgiu) etc. Elri'5 =l
'1I=|re||]Conformaiteiconcep1ii,zonadesudpoart5nume|ecu|turaBa|cano-dundrean;9i|-J'irlt=
- Conform altei conceplii, zona de sud poarti numele cultura Balcano-dundreand 9i =l=
lp,i1fficutt'"|sereferi|aariadeformareastatu|uibu|gar.F_-L||l,"=
se referi la aria de formare a statului bulgar. =I
")u," - =l=
I

Dridu
,F1'l,_o'io,1-Etapadezvo|tariimaximeacu|turiiDriduinspa!iu|de|aBa|canipind|ao"",","F]'!.=._-
Etapa dezvoltdrii maxime culturii Dridu
a in de la pind la
spaliul Balcani pantele =Il=
.i5rri'ffi||nordicea|eCarpa{i|ororienta|i.Aceastaafostcondi!ionatderefacereaautoritatiif_,,|lf
nordice ale a fost
Carpafilor Orientali. Aceasta de condilionat refacerea autoritdtii =ll=
Lr*
.i=tlffi|-Sec.|lmperiu|uiBizantin|aDundreadeJos,undeaufostformatedoudtheme(districteFJ'rirr=
X-XI
lmperiului Bizantin
la
-
militaro-administrative)
Dundrea de Jos, unde au fost formate doud theme (districte
Paradunavon gi Bulgaria. =It=
'1=j||l.#||X-X||mi|itaro-administrative)-ParadunavongiBu|garia.Erlri'5
- Monumente arheologice - Calfa 9i Chigindu (R. Moldova), Basarabi 9i Capidava
35'l|L-_--H|||.Monumentearheo|ogice-Ca|fa9iChi9indu(R.Mo|dova),BasarabisiCapidava|jl|||=
ii='il| H ll (Bulgaria), pilll,=
fiud. Constanla), Fundu He(ei 9i Horodigtea fiud. Botogani), Balcic (Bulgaria;,
l0ud.
=ll=
j.,=]'{re|||Sucidava.Ce|eifiud.o|t),Lazurifiud,Satu-Mare)etc.E=u'i!!i
Sucidava-Celei fiud. Olt), Lazuri (jud. Satu-Mare) etc. =l
ll -Uniformizareavechiicivilizaliiromanesti
- Uniformizarea vechii civilizatii romAnestj l=
==,,,l'E
i'-=_.1{ Cresterea
t+;i"L+ =rl=
H demograficd |
Cresterea - Stabilizarea situatiei in rapoartele cu migratorii, influenla lmperiului Bizantin au
au F='itE
adus la unele schimbdri majore de ordin demografic Ai social-economic. Pind in
i1||l'ffidemografic5|adus|aune|eschimbarimajoredeordindemograficaisocia|-economic.Pin5inFrrli'=r =ll=
prezent au fost descoperite circa 2000 de monumente arheologice ale culturii Dridu.
=ll=
=:nriffi|prezentaufostdescoperitecirca2000demonumentearheo|ogicealecu|turiiDridu.L=|||il=
Monumente - Prezenla migratorilor a fost atestatd arheologic in monumente separate care se
L-1|_Monumente|-Prezen!amigratori|orafostatestat5arheo|ogicinmonumenteseparatecareSel=u'j=
arheologice intercaleazd in arealul culturii Dridu. La est aceste vestigii sint reprezentate de cultura
Eirffiarheo|ogice|interca|eazdinarea|u|cu|turiiDridu.Laestacestevestigiisintreprezentatedecu|turaFJ|l,"=j
=ll=
.=l||t#flaIogene|s|avilorrdsdriteniSa|tovo-tl4aiatk,|anord.as|avilorapuseni,episodicindiferiteL:u'l'5
alogene slavilor rdsdriteni Saltovo-Maiatk, la nord - a slavilor apuseni, episodic in diferite =ll=
regiuni - a pecenezilor gi bulgarilor (Slon (jud. Prahova), tezaurul de la Sinnicolau
iF.l#|regiuni-apecenezi|orgibu|gari|or(S|on(jud.Prahova),tezauru|de|aSinnicotau|_jxfr!
,1,'l,l E-ll etc.).
I Mare fiud. Timig) etc.). f tttt=1 I=
5,i1 H | - Monumentele arheologice alogene sint numeric Ai locale l= llll=
ai calitativ inferioare celor locale
i=i'irfr|sidece|emaimu|teorip|asateizo|at,faptcareconfirm5neafectareagicaracteru|FJ|l=
9i de cele mai multe ori plasate izolat, fapt care confirmd neafectarea gi caracterul =t
l=
unitar al vechii culturi rornAnegti in spaliul carpato-danubian-pontic.
fJ|ffi^|unitara|vechiicu|turirorn6ne9tiinspa!iu|carpato-danubian-pontic.Frri.Li =l
+1i,ffi Obgfea - Atestate din perioada precedentd 9i apreciate ca "romdnii populare" (N. lorga), obgtile
L5,i'Eob9fea-Atestatedinperioadaprecedent59iapreciateca..rom6niipopu|are''(N'|orga),ob9ti|eL=.||l=
F,,'is
l=
=t
T=
sifeascd sdtegti igi contunud evnlulia suferind unele schmbdri importante. Ca rezultat al
aE''irffis5teascdsdtegtii9icontunudevolutiasuferindune|eschmb5riimportante.Carezu|tatatf-]|.] =t
l=
:=l|||#il|l|dezvo|t5riifo(e|ordeproduc!iegiastabi|izariirapoarte|orcumigratoriitirziiininterioru|L:*i'5
ll dezvoltdrii fo(elordeproducliegi astabilizdrii rapoartelorcumigratorii tirzii ininteriorul
L=l|#||||orare|ocactivprocesu|dediferen!ieresocia|d,|=.||t=
| r-| lor are loc activ procesul de diferenliere socialS.
H | |I '- de - Proprietatea privatd familiald - devine dominantd gi include proprietatea funciard, uneltele
uneltele F_!L=
rrfil
=l,L--
i= d"
Fll | |Il- - Proprietatea colectivd
munc5, vite ereditar.
etc., care se transmit ereditar. t=,',n5
1=|tE|'--Proprietateaco|ectivd-inraportinverscuperioadaprecedentdestemaimic59iincludetrJlt=
- in raport invers cu perioada precedentd este mai mici gi include
doar "rezerva obgtii" necesard pentru anii cu recolte scdzute 9i pentru plata tributurilor
:E"!|Jffi|doar',rezeNaob9tii''necesardpentruaniicureco|tesc5zute9ipentrup|atatributuritorlxiif
r-,|l---------H I pigunile, pddurile
migratorilor, pagunile, giapele.
padurile gi
apele. l=f{
i=il#|r-Conducdtoriiob9ti|or,adeseamo9teninddregdtorii|eobgte9tiprinereditate'FJ't1
- Conducdtorii obgtilor, adesea mogtenind dregdtoriile obgtegti prin ereditate,
r-!|H||reU9eScs5-9iconso|idezepozi!ii|esa|eeconomice.Eiinceps5de!indaverifif.{
reusesc sd-gi consolideze poziliile sale economice. Ei incep sd delind averi
i=,ll H I Juzi,cnezi
Juzi, cnezi I importante,pdmintudmai mari 9i mai fertile, turme de vite, herghelii de cai l=I|{
importante, pdminturi mai marigimaifertile,turmedevite,hergheliidecai
cu pll[_{
i-J'1,[-------H
l;",l'f--
i=tH fi |
- "oameni
l-"oameni
St
9i
buni
bdtrini'
bdtrini"
I
I
etc. Eise

'
dinstanleazi
Ei se dinstanleaza
timpul categoria sociala
timnulcategoria
de masa de rind a membrilor obgtilor, alcdtuind cu
societdtii.
sociald superioard a societdlii.

|
L=il
- Procesele diferenlierii sociale sint confirmate arheologic prin
l;:ff::"#itJ"il*ffiirl;i'X":rulltm'$5?ffffffffiffixt F,Fl
ale unor locuinte de propo(ii mai mari din cadrul agezdrilor cu un inventar
descoperiri

mult mai bogat de ceramicd find gi arme, prin inmormintiri

inmormintdri cu ofrande mai
fiil H | | mai
l_=:--fil

r- "'t
'=
-'
='l,re|lbogate,monede,meda|ioane,crucietc.F|[il
.-tlltfl-
I
--fi
|
u,:,:"zobstitor
bogate, monede, medalioane, cruci etc.
I - Consolidarea ^^'i+iil^.
I ;3?Hj?:?iffii1"ff::iJHfff ffi'J:"J:i'ff::fil:l,E:'g'fJ:?ij E=l
Unirea obgtilor
" "!driu, cnezate, socialS au condifionat
a^^^^*i^^ ^l^ aristocraliei
^^^-^,,,*-.^- pozitiilor economice ale
procese de ordin
^-;a+^^-^+i^i ^L^.^^+i
politic
r:^r^-r^-^^ ei
^i distan(area
obgtegti gi
care aveau menirea sd ducd la
^, l=fil

i-4t-----_f{
!-'if
I = in"!driu'cnezal-'
in
voievadate
voievadate
supremalia E='jl
supremalia acestei aristocralii. Are toc
"i;#;; F::fl
pri^;;i;;;;;
loc procesut constituire a primelor
procesul de constituir"

Fl
I formatiuni
formaliuni politice romAnegti
romdnegtidin
din perioada feudarismuruitimpuriu
feudalismului timpuriu prin unificarea

= obgtilor in "!dri", cnezate gi voievodate.

f#l
il=.g
:
:=nf==,,i',L:,%-E|esintatestatedoarepisodicinune|eizvoareu,i,",'lffiGI,il=\n|1lIffi|1|L=i
-Elesintatestatedoarepisodicinune|eizvoaresrise,maimu|tfiino
; :=,= g( centre \tllfS$--------$ tttt=
cafe aveau rolul de centre
agezSri fortificate care
confirmate arheologic prin agezdri
i.!-.ft-=ttl1)Ahmi|itaropotitice,economice9ire|igioasea|eforma!iuni|or'li''Hi'uie
=i,ff militaropotitice, economice 9i reli ioase ale formali unilor'
=:='=;i;=;i;=;l;+ll;EIi;l;+ll;FdEl;'F;El;,F;l;?ll;,4;$E1iel:i;'+i11;Hl;q4l;;F;l;-+l;'i+
g
j|1.===JIrill...TaraBa|ak'',amintit5deunautorarmean,darne|oca|izatd;forma!iunea|i'$lllt=i
- "f ara Balak", arnintitS de un autor armean, dar nelocalizatd; formaliunea
formatiuni
rnrmitd conventional "codrii He(ei" cu centrul atestat arheologic
la Fundu
,,,==.J=='ltt|7,im"teforma,tiun.i|*l"itaconventiona|..CodriiHe(ei''cucentru|atestata[e9to.oi.cl3|^*9Y|1|tH1||L1:
"Codrii orheiului", "Codrii
"',:= i._ 1l1fpolitic". ,o.,4!:::i^,
romdnesti .Jara
,,Jara gepenifutui" gi"codrii
"Codrii cosminului",
Cosminului", "codriiorheiului", "codrii
F lE, l,],,1
jurul antrlui '1000) I
H"nui;
Herlei; $epenifului" 9i
in leplqnei"; foimaliunile identificate dupS monumentele din
ttt-==='||-,,||!{iniuru!antl|ui,l000)|Lepls".ji':foima!iuni|eidentificatedupdmonumente|e.dinapropiereu|ii,,ffi|i5, apropierea
ril | Cem-ulitor; cimpuri (Cimput lui
Cem-u{ilor;cimpuri(Cimpul tui Dragog); Vlagca sau Vlasia etc'
Dragoq); Vtagca etc.
,,1't:= _! lrr:r=,if :, lt,,l--------F,,ll[=j
,"-,"'
"i,,Laiill h;=llll la sud de Dunire.
.-___r_-r_-_A_^L..r^^,
lmperiul romino-bulgar' f
,,i5 F = =r,^\ l( D.,l Rominii
1111
de ll= l,,t=i
'it':E cronicarului Gh. Kedrenos'
apartine cronicarului.Gl Ea se re-
;oza |I - cea mai veche
"' " I ferd
vlahi care apa(ine
vecfre relatare despre vtahi f"dtu,lo::51::_1:- litL-# irF=,
"'" | tttt *;
rll = lonfrictur dintre romanii sud-dundreni 9i conducerea statului bulgar din
Macedonra'
Macedonia'
=ll tJL
|ll':-\/Iahii1rnmAniilcle|asuddeDundre,|ocuitoriaiThesa|iei,Epiru|ui9inordu|uiGreciei9i|.lt|ff|t|t=
u,l'!T,,l'l
=,1,fl la conflictul ll |
irll : ==
:: ilil : ll[ l
ai Thesaliei' Epirului 9i nordului Greciei 9i
locuitoriaiThesaliei,Epiruluig'::i9::l^Y::tf:l'
rl=- -i,1lll=,,1',t 1n^Al roool -Vlahii
'"""
(rom6nii) de la sud de DunSre, locuitori
- Vlahii (rom6nii)delasuddeDundre,
(din luna aprilie pin6 in octombrie},
lti'l fil -
il||=|].i,,=l,,il|dinBa|cani,ateSta1iindocurn€ntecap5storitranshuman!i(dinlunaapri|ie.pinain9"]"I!T!|'i',H'l''Ei
I oin i"r"lni, at"riali in documente ca pdstori transhuman{i
tl= =_f,i'!=*15 ld" I J" forma$iunile sale, care de cele mai multe
igi constituie formaliunite
i9i ori sint
slnt supuse
supuse
ll'f-----------11t]=i
I """r""ea
"""r"nea
ir"er;iri;i La acest an ei se rdscoalS impotriva impozitelor impuse de
l]I!i:Jirr_='irr11|impdratu|uidinconstantinopo|.LaaceStaneiserdscoa|dimpotrivai'po..|t9|9,]Tll=o"|1||Hl||E!
Jin ionstantinopol.
iil;r;i;i bizantin recunoagterea vechilor sale drepturl
drepturi 9r pnvrresrr'
9i privilegii'
i,,== i+'tFl,lf I impdratut ;izantin 9i reugesc sd obtind recunoaeterea
l,l,,l-----------#'i,,Ej
|]'=J.5rri!:lrti..lttas-lla7|-Noi|eimpunerifiscalea|eimparatu|ui|saca||l-|eaAnghe|osauadus|aoputernic5ltl#l=-:
1185-1187 | - Noile impuneri fiscale ale impdratului lsac al ll-lea Anghelos
au adus la o puternica
1'5 := Ltttl
itti= ,ar"""fa ja vtahitor
I| rdscoald bulgari, cumanr
vlahilor condugi de fratii Petru 9i Asan sustinutd de bulgari' cumani 9i fralii
9rtralrr l,llll ___-F",llll-=j
iuE ?tl"=-lltl,,f I lor consingeni,
consinseni, romdnii
romanii norddanubieni'
norddanubieni' l'i',L---#itfi
ll=l ==llti ::ilriH r41s7 ambii conducdtori' in s-l:.tlMillt
spaliul balcano-
r gz || --Dupd
igi pierd viala ambii.conducetor]'
timput cdrora iei
lupte, in timpul
Dupd zece ani de tupre,
'"' I danubian ll ltl,L__ U ='
,i"5,, :l = lllll '
nori tottuliune stataki
I1 ali,loi;;;isi pe ;; unete teritorii de la Dunare se constituie o nou6
dL Dunire
ta nord de formaliune statald
recunoagterea polrllca
lonild Caloian. Neavind recunoasterea politicd a
l,i,l---_-----t",i,I-f
'1,-='
=llll=llll4 I| -- I.*""r ilmdno-Bulgar in frunte
lmperiul Rom6no-Bulgarin frunte cu lonitd " Hi,E
:
lrlr :=illl:illl =l I con.tuniinopolului, aoeia la catolicism, fiind de Papa Inocenliu
ri-=:rrr=-'=.,||Li,1|U|Constantinopo|ului,"ouiat,catolicism,fiindrecunoscu1idePapa|nocen!iua|l|l-|ea.|'1',#,,,,=i
recunosculi al lll-lea'
'
''',t
t; t
/^,ar r^^- Asan
A^^^^rt raao'arranif
al ll-lea lanrtndnvie
a revenit la nhtinind recunoagterea polr-
obfinind recunoasterea
ortodoxie, oblinind poli- Ftttl {
ri'=Jrr
=i,1lL=,,11!
rZte-r241
121g-1241 | Nout suveran loan
- Noutsuveran toan ltlrl l'' =j
,l||E,:Eirr:r='ilril|ticaoinparteaBizan!u|ui.ltttffitttE
I tica Oin Partea Bizanlului.
A devenit treptat stat bulgar care i*a inclus 9i pe romanii sud-dundreni 9i a
Imperiut
I | -existat
:i,,ir'==]lil,,|,,1,^o,,,,,I^}^?^".':l'lT:?::Y!?J]',g:,"J:;x'l"lx"'^i:?:j"#:f':1-dundreni9iati,'ffiii,'i+
turci'
pind in sec. al XIV-lea cind a fost anihilat de cdtre
l'
i,,-,
= 'lt = '' {
norj,il-ertgar
Rom6no.Bulg3,Iexrstatpindinsec.a|XlV.|eacindafostanihi|atdec6treturci. l,t,l----['t=--=i
l1,,!-l=j,'|!=url,tln,"o,oneal-in..A|exiada,,AneiComninade|asfir9ihr1-sec.a|X|-|easintaTl1.:j5:::rs::|'il'ffiri'+i
In Dobrogea - in .Alexiada" Anei Comnina de la sfirgihrl sec. al Xl-lea sint amintite trei cdpetenii
lI|]-=_=.ililE'i|ill-|careStepineScintreDun5re9imare-Tatos,Ses1s|av9iSatza(Saccea)cu|tItffi|||[j
carestSpinescintreDundregimare-Tatos,Sests|avgiSatza(Saccea)cu
Preslav 1
'1,,-l llll= lllll I resedintete la Dirstor, Vicina (lsaccea) 9i Preslav
regedintele respectiv ta +llr=i
atestatd o altd forma{iune "lara lll
l5-==i|Lji|ql:'#il}"i:in?eMangatia9iVarna,pe|a1230esteatestatdoa|tdformatiune.'laral,1,,H,l''5
= - fe litoial, intre Magalia 9i Varna, pe la 1230 este
ilil= | cervunei".
C5rvunei". l"'l F"',:
ll ='i,Ei,,il I
ll't
ll [l
= =J'i':-ilri'J
lt!-
'irr-e ==--i,,-;irtr
\-z rransirvania.
Ettl,F_l1J=-
F----4:..-: -^ririra -^-Aaaa+i
Transilvania.
r{a aa rarirnrirrr rransilvaniei. Forma

lX-
fi,,fi1ffi
Ellrl=
r,,,=,

,]',=.==u'l,'-=i''l,,l,,Gesta|-Lucrareanonimd,cronicacance|arieirege|uiBe|ade|asfir9itu|sec.a||X-|ri,#rrr=
- Lucrare anonimd, cronica cancelariei regelui Bela de la sfirgitul sec. al
illi:

i5 ==:i',L+;:i,,! nurliioirr"
=llll:llll-
"Gesta
lea - prirna jumdtate
Hunsarorum" I re:^-,.prima
X-lea' pe
jumatate a sec' al X-lea' ltttl
teritoriurrransirvaniei' F,,ttttl
;;,;i,y"rt I| ;I3:TX1l":::?ii"'""1'.":-#:il"ffi::Ltepeteritoriurrransirvaniei',
lllli ==-lliilr::]i,rr] 1'r,n,"r"
f;;;;,1;
un,euritot')
;13:TX'rX:::?ii"'""1'.":1"#:il"ffi.::L1e
],E==t''i,=,i,,f||llI,"",il"*'n*intreSome99iMuie9cucentru||acetateaBiha'""l.i',#'],,i=
MenumorutintreSomeggiMuregcucentru||acetateaBiharea.
|:i,'[ Hl,F

|]-1==lri5rrri{||l*euointreMure99iDun5recucentru|lacetateaCuVin(KeVe).lr.4tttt=
Glag intte Mureg 9i Dundre cu centrul la cetatea Cuvin (Keve)'
C"lu in nord-veitul Transilvaniei cu centrul in apropierea Clujului'
,i.'!-:=||||=|||l|1||-+ccIuinnord.veitu|Transi|vanieicucentru|inapropiereaC|uju|ui'|iil*tlq
l',E E'J,,=J|l,f, I I care dominau asupra I'i":i"il
- Puternice voievodate in frunte cu duci (voievozi) caredominauasupra
L-puternicevoievodateinfruntecuduci
l]"2 €,,'= r-rri'l I | cronologic pot fi datate mai devreme
supugilor sdi 9i aveau armate proprii. Cronologic devreme
{ litl.*
i'!= - l=i1il I I "upugilor
(M'enlmorut mogtenise ereditar
(Menumorut
|i:-F:||||J|Laorimaetao5reusestesdob{indvictorie,',-i,itli
puterea de la buniculsdu).
bunicul sdu)'
lllll F"llU
ill

J:ll: :llll=l I
Menumorut - La prima etapi reugegte sri obfind ltttl victorie, la cea de a doua'
I Menumorut.Laprimaetap6reugegtesSoblindvictorie,laceadeadoua'
-:
,l!= :==
ll= itril I nezistenla
'Rezistenla
'
== 'r: = r
rc'- | in:1, apdrind eroic timp de 13 zile cetatea sa de scaun, suferd infringere'
insS,apdrinderoictimpdel3zi|ecetateasadescaun,suferdinfringere'
1,1,1
=
-----J,,,, E]l,,i
= i,"l I opusf
^.
r'5=F',!=|l[]le^oinsuunii|crao-AfostinfrintinbritdIiadecesivapecimpdeschisinBanat.l,1''ffi,,=
expansiunii G|ad-AfostinfrintinbStdliadecesivdpecimpdeschisinBanat.
Ge|u-DeasemeneaS-aopus,daraavutsoartaconfrali|ors6i'
'.-==,=,l'il""i"gii"i".|c"',-DeasemeneaS-aopuS,daraavutsoartaconfra!i|orsdi.l,il_i|il-
maghiare
Fagdragului (terra blachoruml etc'
Alte formatiuni pofitice din Transilvania - voievodatul Albei, lara
].1:=:=Jriihrt"forma!iunipo|iticedinTransi|vania-voievodatu|A|bei,laraFagdra9u|ui(ferrabIachorum)etc.it,#||ll=:
_ intre urmagul lui Glad, voievodul romdn din Banat, Ahtum 9i regele $tefan
l{=j=i,,i.,!'^^rec.a|Xt-|eal-intreurma9u||uiG|ad,voievodu|romAndinBanat,Ahtum9iregele$tefall,il,.ff1t I

inc. sec. al Xl-lea vdmii asupra sdrii regale.

izbucnegte un conflict militar din cauza impunerii
"viala_sr_ssrua" fost
Formaliunea rom6nd bSndleand, desrisd in lucrare ca foarte bogatd, a
'==*:+'t,!,,.l,?;'1"3;"|)ljlj''|'j,"""u."unconf|ictmi|itardincauzaimpuneriivdmii-asuprasdriiregale.[l||ffi,!l$r
=-:::r'i.,-,aSf.Gerard''|ii,Hfi""""rom6ndbdnd!eand,desrisdin|ucrare""f*il;"s"td,a"fostli,,**,,,
'=::=:..tlrecuceritd,iarcdpeteniaucisd'|rl#ttl=t
recuceritd, iar cdPetenia ucisd'
=ii-= =,,rll lrll Filill
- Urmagul lui Gelu, voievodul Gyla (Gyula), st6pin a unei "intinse 9i prospere !5ri"
a
====-lHin"'""".1-Urma9u||uiGe|u,voievodu|Gy|a(Gyu|a),stdpinaunei..intinse^9:r':"^?:::]:r|',all_|3
inc. sec.
provocat un
refuzat s5 se supunS lui $tefan | 9i sd adere la catolicism, fapt care a
59-:=,'!"i'i'""|refuzatsa'"^',p,na|ui$tefan|9isiadere|acato|icism,faptcareaproVocatunllll_|llH
al Xl-lea
precedent superioritatea militard maghiara a determinat soarta
rilzboi.ca in cazul
gi
=t_i=:',l|r5zboi.Ca9iincazu|precedentsuperioritateami|itardmaghiardadeterminatsoada|||,'$lrrrt
tragicd a voievodului roman invins 9i dus in captivitate (cca
'1002-1003).
={j:='t|tragicaavoievodu|uiromaninvins9idusincaptivitate(cca1002-1003).li.Utli
==E=l="1
: .:=r.:rrt- /i,Sig
i'!ffiil;
=='=.:=j!=N
: t# - :':u:\

:|F:.:N:tr|t:rrffiI|||=l||l=||||:||l|:||||:

=,.,*]p:cL:lii:{rr,!:nti.!:nrr.5rrri'!:nr]'!-nri!rrri5rrj!_rrri=rrri.lli
-L:rrli.=:rrli!:rrri''!Jrri5ri'!Jrli=:rrli=frri=:lri,!:rrri5ri,5i5i5i5i,!]i5i5i=]i5i5
= lil = lllt = lil ii i,
= =
tt=_ltti=illi=rlilu,i5',i'5,i'5,i'5,i'
J
=-lil =-
llt=11=11=11=,,=,,=',=
Flllly' --------Jg11117
=iil= ,,,,=.
,""":llt:"
Sec. al Xl-lea
- A fost condilionatd atit de indelungata impotrivire armatd a
rom6nilor transilvdneni expansiunii maghiare, cit
t\1E
=_!i:l-BY H
- inceputul
sec.
| +4
I ,i!i',!""ffitlli"lnii':ff#S,",f,l'"ij?iil:":,:iJ!::'Jfr:,:
scurte perioade de slSbire a regatului.
5re"JT,"9l1l1^lscurteperioadedes|5bire'",egat,|,i.,gI||are'c|I9|oeune|e|=r
'= ttl al 2\rrr-rea
sec' ar Xlll-lea - 1075 -I\4agharii
Medieg. -IVaghariiauau cucerit cetd{ile
9i de unele

cetdfile Turda, Biharea 9iMedieg.

9i
- 1111 - in fruntea Transirvaniei a fost numit principere Mercurius, care
F nn=
Supunerea treptatd a
?Hffi:""i"["j':ji: l ;i#*,;Jt'::?f;J,;Hi'I:ffiiill*:ifri,i,:XJffiIlJffiil]fffi
Transilvaniei de cdtre
primise titlul doar nominal 9i posibil era mai mult la curtea regelui
maghiar, Efi:=

=ll:
=lil H
regii maghiari

| ry9
deoarece regiunea era cuceritd doar parlial. Tot in acest an este ai-estai
primul comitat maghiar in Crigana - Bihorul.
==,i,ffiregiimaghiarilffiTiff;ffi:il'?ilH5lI'ji3iil'Totinacestanesteatestatf_ttti.=
-
ry9 - Maghiariiaga a
Maghiarii aga 9i n-au putut impune structura potiticd
poriticd strdind a F tt||=
principatului (timp de peste 50 de ani acest tiilu nu este atestat),
1ril|principatului(timpdepeste50deaniacesttit|unuesteatestat),ninoL=-F_
nevoili s-o pdstreze pe cea rocald a voievodaturui. La acest an este
fiind
5'l,Hlnevoitis-opdstrezepecea|oca|davoievodatu|ui.LaacestanesteF]|,l'=
amintit in izvoare voievodul Leustachius.
=i1Htamintitinizvoarevoievodu|Leustachius.F:rrri.i
Colonizarea - Noile cuceriri sint urmate de formarea comitatelor crasna, Ddbica, cluj, Alba,
1liH*y|-Noi|ecuceririsinturmatedeformareacomitate|orCrasna,Ddbica,crui,nroa,Lirl|E
maghiard Timig, Satu Mare, Carag, iar mai apoi gi Adar, Zarand Tirnava.
iri#maghiard|Timi9,SatuMare,Carag,iarmaiapoigiAdar,ZarandgiTirnava.'E.1lF
(1164-1200) - "Jddle" rom6ne supuse 9i nesupuse
9i
9i-au continuat existenla pe vechile teritorii
=rr#(164-12o0)|-,.Ta,it"'romdneSupuSe9inesupuse9i-aucontinuatexistentapevechi|eteritoriiFltti'!
illll Fll I in
Tn cadrul structurilor politice tradilionale
tradifionale - Tara
lara Birsei cu cenirut
Figdragului, de unde va porni legendarul Negru Vod6,
la Bragov, 1"r"
cenirul ta lara l= m
=
lara Maramuregurui cu
centrul la cuhea, patria voievodului mordovean Bogdan,
].i'H|centru||aCuhea,patriavoievodu|uimo|doveanBogdan,laraHa!egur,i,T",a5r1'5
sdrajuruietc
=,l|re|F5g5ra9u|ui,deundevaporni|egendaru|NegruVodd,TaraMaramu'"sur.ji;;FJ|l'= lara Halegurui, Jara
li]H Silajului etc.
Colonizarea
- A fost impusd de regii maghiari pentru consolidarea poziliilor
t="JG
i,'l'H.-*1#-,^-|:ofo:limpusdderegiimaghiaripentruconso|idareapozi!ii|orsa|ein1inuturiref_J|fl
sasilor si secuilor cucerite, inclusiv stimularea deanoltdrii economice,
sale in tinuturile

Xll-Xlll) | apdrarea
apdrarea lor de migratorii turanici.
=.irffSa9||orS|Secui|or|cucerite,inc|usivstimu|areadeano|tdriieconomice,9ipentrumen!inerea9ip:nri'!i
pentru
9i - "'-";"
menlinerea gi
llllF_ fr (sec. Xll-Xlll) turanici.
l= ll[=
Secur7 - Triburi presupuse de origine turanicd, care ?n calitate de aliali, in perioada precedentd
i,1,GSecut7|-TriburipreSupuSedeorigineturanicd,care?nca|itatedea|ia!i,inperioadaprecedent5Ell=
j'i,L__ F rl I au constituit avangarda ofensivei maghare in Pannonia, iar apoiapoi 9i
gi a aitor campanii militare,
militare, F:lrri':Ll
lllll -fi | inclusivin Transilvania. Fiind consideralibuni
considerali buni militariau
militari au fost agezafi
ageiati la trecdtorile Carpatilor
Carpalilor l= llil=
Orientali cu acordarea unor largi privilegii in schimbul serviciilor coroanei maghiare.'
=tlfr|orienta|icuacordareaunor|argiprivi|egiiinschimbu|servicii|orcoroaneimaghiare.'F-ll"=
1il,ffisasii|-Popu|a!iegermanicdoriginarddinF|andragide|avestdeRin,fiindprigonitdinpatrieo"L=,'i'Li
Sagii - Populalie germanicd originard din Flandra gi de la vest de Rin, fiind prigonitd
de in patrie
jugulfeudalgi religios a pdrdsi{ locurile natale a fost primitd
tltiH|lu0ulfeuda|9ire|igiosapdrasi{|ocuri|enata|e9iafostprimitdderegiimighiari.iiino5yn;f=rrli
9i de regii'mlghiari. Fiind buni
agricultori 9i megtegugari ei auJost ageza,ti in regiunile Sibiului, ltriavei Mari
9i a minelor
de la Rodna 9i Jara Flirsqi.
lijffl::i:i,:lfjT?:Hffi!iiau,fostageza!iinregiuni|eSibiu|ui,Tirnaveiil|ari9iamine|orF'lr? Fttl=l
=',fr Cavalerii - cu scopul de agi intdri dominalia in sud-estul rransilvaniei gi a o extinde peste
]]'lU|aryte1iil-^c,scopu|dea9iintdridomina!iainsud-estu|Transi|vaniei9iaoextindepeSteL=u_l
=llf E teutoni
teutoni I carpali regele maghiar Andrei al ll-lea a acordat in 1211
1211ljra
lara Birsei ordenutui
ordenului
cavalerilor Teutoni (fondat in 1190 la lerusalim). Acegtea, insd, nedorind sa joace FJilr=
!i_|Cava|eri|oiTeutoni(fondatin1190la|erusa|im).Ace9tea,insd,nedorindsatoaceE|l||:l
rolul unui instrument al cu(ii maghiare, tindeau la o politicd militar-religioasi proprie.
iliffi|P].u|unuiinstrumenta|cu(iimaghiare,tindeau|aopo|itic6mi|itar-re|igioas5proprie.l=|i'{
:||HlPrimU|conflictdintrecoroand9icava|eriafostap|anatin1221-122zprinmi1tocire"ptttt{
Primuf conflict dintre coroand gi cavaleri a fost aplanatin i221-1222-prin
mijlocirea
papei Honorius al lll-lea, chiar cu ldrgirea privilegiilor aceslora. Cel
L||l+{|papeiHonoriusa||||-|ea,chiarcu|5rgireaprivi|egii|oracestora.Ce|de-a|ooiteacinL=l|H
1225 a fost mai invergunat
de_al doilea din
9i a
dus alungarea lor. Peste la
ii:H|#3?;':.,.#ill]::'::ffi:::?;ffigi:""'fiffJil,:a"",n"nt"utoniGi"i"i*t"iiFjil'3
i,|l---
in Prusia unde gi-au continuat politica sa expansionistd.
teutonii sint atestati un an

- Fiind constrins de marii feudali regete

]ll,l E "Bula-^d1t-!yr"
"Bula de Aur"
| Transilvaniei regele a acordar
:||_argge|ui|Transi|vanieimariprivi|egii,inc|usivscuturideddri9idreptu|o"""6op,'''"FJl1'=
a regelui 9i F,lE
nobilimii Ungariei t'
acordat nobitimii
mari privilegii, inclusiv scuturi de d6ri gi dreptul de a sE opune
Andr.ei al ll-lea militarregalitdlii daci aceasta va incilca aceste prlvilegii. Aciul a fostreconfirmat
9i largit in 1231. !
ii,H*#|nlru;::4l*ii'J""i"""J"iavaincercaaceste-privi|egli.Aciu|aro.t,""o,i#il5FJiL?
(1222)

lllF H 1241
1241 - Dupd cucerirea Kievului gi Haliciului tdtaro-mogotii
| -^?ro? tdtaro-mogolii de sub conducerea tui
Subodai continud ofensiva in trei coloane spre vesl. Una dintre ele in cale u' EIA
lui Batu-han gi
il#l!!?dii.*ntinudofensivaintr:eicoloane"p,"u"-"t.Unadintree|einca|e.p,"n",.nlni'"F:rrri.f spre pannonia

ii,# |
a atacat rransilvania unde a supus Rodna, Bistrifa, clujul
9i oradea. A urmat infringerea
ffi5rtH:Tffil::1?iff'"":3:"J:3ii3fiil':?'":L1il"'';'#Jai:ff:i":iHflffFri:5
regelui Bela al lV{ea 9i ocuparea Budei. Dominafia td{aro-mongoli, insd, n-a
un an. cuceritorii, preocupali de luptele interne, au pirdsit rraniilvania.
i'fr|unan.Cuceritorii,preocupa!ide|upte|einterne,aupdrdsitTransi|vania.L=u,,|5
durat nici

Voievodatul - cucerirea, colonizarea 9i noua organizare a Transilvaniei au

|_Voievo.datu.t|-Cucerirea,colonizarea9inouaorganizareaTransi|vanieiaudus|auninde|uno"t|_=lH
Transilvania
dus la un indelungar
qroces de suprapunere a structurilor politice locale cu cele impuse de cuceritori.

;i,f-G
'l'ffTransilvania|procesdesuprapunereastructuri|orpo|itice|oca|e.cuce|eimpuse."*t',j"JE+.e
til H
Rezistenla, de la forma sa militard pind la cea religioasi, precum gi tendinlele
l"xHi?:l;i:iifH;iirllTil',sil'#:i:"J'y:".T:,*,",H"';EH['vana
decentralizarea din regat au dus la formarea voievodatului autonom Transilvania
I supus
I regalitdfiimashiare.
regalitdfii maghiare.
de
r-='r
FJtfl
In F,m{

:=a

- =
-ffir;=
= =':-
-=='l
==fl =E
=E
fi'=l=
F*ffil'F,i'=iii,ffiL;is|r=l,:=r,s,r'g=rE;ilr=i:g=i]Fil,=si1,!-l,!T,l,,s,lr,!=uL#ilfl =l=
=l=l
 ,t'll#,i'$
-i-+,ile-
-il=11=r in 1230 -
\r'FS-----ftr'=1
iE.=gl'flAEt:lo|.inurmaincheieriir5zboiu|uiromAno-bu|garo-maghiarcuvictoria|"^g.1']:i:|li.,ffiii'4
urma incheierii rdzboiului romAno-bulgaro-maghiar cu victoria Ungariei,
autoritatea acesteia se extinde asupra banatului Severinului. In timpul
confruntdrilor militare cdpeteniile rom6negti de la sud de Carpali de asemenea
-+jiill:;$lnff":;ff.::5#":.Jx1ff"ff.1K::r$::::il:fl,:*JH"1lli',ffili'u
=Gr=mtf|aufostnevoitesdrecunoasc5suzeranitateamaghiar5.|i''#i,a au fost nevoite sd recunoascd suzeranitatea maghiarS.

*j5'|f,,Diploma|-|n!e|egereade|a1247din|rerege|emagntarHe|aa||V-lea9|orotnu|caVa|er||or11,,fu.;,=
tt';;t;i;r. I ro"nitij"spre daruirea acestora aleriiseverinului- tard care se extindea in vestut llllf F,,l'5
1!E=''=J'|,,i|||,||ort"''i.igiinoparteaBanatu|ui91erapopu|atdderomanicare|uptasea|dturide|i,,E.i'n
-t='iil ,rpati a incd patru
|||-ii',$
l'1,,#'i,-

:#+;glif, ll]ly;g;3u'',u+;+,:,"*i:*Ti;:'?l,*','l*l,lH'"s",ffi
.h#:€:lii:iHli:t
=Ezl=ir{|-v||vetg|:'u|:"'l]]:"""."""',,|regi|or|||ov|t|o||..'''',l*
. Documentul confirmd inceputul formdrii unor mari domenii 9i a existenlei a unei diferenlieri sociale
1EF!.-=-]|l'3..Documentu|confirmdinceputu|form5riiunormaridomenii9iaexisten!eiauneidiferen!ierisocia|e||l,4''*
aprofundate in majores ferrae (nobili) gi rustia (pdturile sociale inferioare)
#a=_'l'I,i'li""o"'"inmajoreslerrae(nobi|i)9irustlci(pdturi|e,oiiu|einferioare)|'i::#!:H se
refuzi sd se
:I-=fll= ntt-tZt9
1277-1279 pomenit ori un urmag de al sdu cu acelagi nume)
| - Litovoi (cel
(cet in diplomS
diplomd nume)-refuzd.sa
[|rl
llll=
=!L=-1l]-=,ftl) | supund
supunS regelui ungar. sdu, Bdrbat, au t';"t
luptd, iar fratele s|u,
insd, pe cimpul de lupt|,
El a cdzut, ins!,
h,rtl$
F if[
1?=r,!15=,,,l"l tuat prizoniei, iar apoi rdscumpdrat
pii-zoniei,-iar in schimbul unei mari sume de bani 9i ei a
I fost luat
recunoagterii suzeranitdfii maghiare.
" I'i:.f-- [rr]g

i-l-Jli,-rlli,fl l],'ffi;$
=ffJ:i'Hi,fll;;"*'i;,ii'"..]'""itlri'"ghi"'"i|'i,'ffi,it
iE?hei,,t-(Planu|expunerii:documentu|;con!inutu|re|atari|or;ana|izaargumente|or)l,i''#'i'$
(Planul expunerii: documentul; conlinutul relatarilor; analiza argumentelor)

S=J|il='l'f islandezd
-
implicali la inceputul sec. al Xll-lea in
lirrffiirq
- Rominii dintr-o fard din aceastd regiune au fost
Lucrarea medievald
lupta pentru
Prezentau o
:n{=tnt=tlttlis|andezd|imp|ica!i|ainceputulsec.a|X||-|eain|uptapentru|fo(emi|itardnine|t],'ffij''j
fo(d militard bine
tronul kievean, de partea cneazului Sveatopolc organizatd.
iljL='||5'l,'!,,SagatuiEdmund',|tronu|kievean,departeacneazu|uiSveatopo|c|or9anizatd|ri,Hri,]
"Saga luiEdmund"
5.?-_J'l,il.'l''f|impotrivafrate|uisdu|aros|avce|in!e|ept.||irrGtt
=Iil= =
impotriva fratelui sdu laroslav cel inlelept.

]|.?,a|l,=J|lflffieunuivoievooatromarres|p"nu'"|Une|ecdpetenii|'irr#iri
: | Poemul - Ducele unui voievodat rom6nesc pe nume - Unele cdpetenii
= lrr=ll :
medieval
rrrr
-9-n!e1al
rrrr
prestigioasele
participat la prestigioasele se
romAnesti incep sd se
llll=r* llll= llll= "Cintecul I turneie cavaleregti din Germania, unde s-a
namuc
Ramuc (Roman) a
s-a I romdnegti
afirme
atrrme pe
pe plan ltt,{ Uttt,li
ttttf I I P'"n
european. l,l't
lllf = tttt= nebelungilor"
nebelungilor"
=
llll
=lll llll= llll= (sec.
= =
i
!ll! :
(sec. alXlllea)
llll I
glorie.
al Xlllea) | acoperit de glorie. I european. I'i,,l
F,,1',1,,
H'iil'
F rtl
= llll =lll : llllr

rrri'=r.=ttti=lti]!nepo|iGdde|a|-Autoritateacdpeteniito'||J,,1E||ld||
- Romdnii dintr-o forma[ine politicd de la
Cronica istoricului - Autoritatea cipeteniilor
I
i,,ll[Flj_=,lll]_=,lllil oizantin Nichetas
bizantin Nichetas impdratului I rom6negti
est de Carpali erau alialii impdratului rom6neetisese rdsfringea oe l,lrl
rdsfrinoea Pe
||||=1=||||=||||1-.^",i"t",".--|ol""ti"ind"jtininou-9iob|iga!iafatdde|unspa1iuintinsoe|a|.irrffi,iil'|
obligalia fa{d de un spa{iu intins de la
FrriTrl
tlll : Choniates
Vrl bizantin. indeplinindu-9i
=||||='1||:||||:|||||a|X||-|ea)|impdrat,ei|-auprins9i|-auintors|a|DundreadeJospin5|a''_'idi|
= ftfl-lll: tltl I
(sec' alXll-lea)
llll=t=llll=llll= (sec. impdrat, ei l-au prins gi l-au intors la Dundrea de Jos pind la
:i|ldil=.ili=.i|ill|constantinopo|perebe|u|prin!Andronic,|cursu|superiora|Prutu|ui.lll|#J
Constantinopol pe rebelul prin! Andronic, cursul superior al Prutului.
|l|l=|=||||=||||=|carefugeaspreHa|ici.||,]''u'il,|
care fugea spre Halici.
illl
llll 3{ll
= = llll | : , l"'l l;,,i{ |

rrri.=_-i=lrri.=rri1ie9tepopu|a!iede|-opunerealll'#'ll.|
=
Bula Papei de la Roma - La est.de Carpali locuiegte populalie de - Opunerea
i,llf=ll=,llll=,ltt! Grigorie al lXlea adresatd I origine
cE-i"Tlx-r"" organizare I rezisten!ei
lromAni), care are o organizare
laiine (romAni),
orisine latind ca- l'|!
rezistentei ca- fi',il I
"o,.r"ta
p*trt.r-*st"nitor,at oi""ri""u"cd proprie in frunte cu toticismului
tolicismului era
era
litil
rugat sd I posibila doar in
episcopi
$A;eli,,=,i]lilfl Ungariei Bela al lV-lea I ortodocai. Prinlul mogtenitor este
prinlului mogtenitor al bisericeascd gu
"pi::op_' E'lll
||||=|=||||=||||=ungarieiBe|aa||V-|ea|ortodocai.Prin!u|mo9tenitoresterugatsd|Rosibitadoarin|!.._,l|
impund acestora recunoagterea autoritd,tii cadrul unor
=rrr,i!i=irri=:rrriH\'--./|olsericiicato|icedinepiscopiacumani|or'|for1iunipo|iticel'l,+'x|
(1234)
=||l=||=||||=|||||(1234)|impunaacestorarecunoa9tereaautoritd!ii|cadru|unor|,|||ffi,u1
bisericii catolice din episcopia cumanilor, for!iuni politice
:.l|-=!_=.l|[-='ll|]l|creat5recentin1228.|bineorganizate.||i'Hil|
lltl:':llll:lllli
creatS recent in 1228. bine organizate.
lrrf

Jn-#,r=":i',E.i|EffiX|||-|ea|ardsdritdeCarpa!i|.raptu|c5|upte|eaufostdusecuI,l,,H'tr|
Cronica rusd - in sec. al Xlll-lea la rdsdrit de Carpa{i
o
- Faptul cd luptele au fost duse cu
unul dintre cele mai
preajmaHaliciului
veche de la ina exista !ard Puternice
+=+e:;i'E+ii'qffi|l*'tx'li:Hffili:x?"lTffil:ru]"?:l,;:d;;J;;3:$::[l'ffi[|
+E-l+"ilE'iilil lpalc I
mindstirea
I ani, demonstreazd
demonstreazd .cit
lpatie
rom6nilor Zemlea Bolohovlev. Intre anii
cd tara
lara l,lll-tf
12ulzsTrom6niibotohoveniautuptat
1231-1257 rom6nii bolohoveni au luptat
cnezate rusegti, mai bine de 20 de

l5!:nri!lrri]#|".i"pentruadobindiindependentaia!a|rom6ni|orreprezentaoforma!iune||],ffiF|
romSnilor reprezenta o formaliune
eroic pentru a dobindi independenla fa!5
de cnezatul Haliciului, ajutor puternicd. Termenul bolohove!
1I=|l=-x||=.l|l]l|decnezatu|Ha|iciului,cerindajutor|Puternice.Termenu|bo|ohove!|'i'HL|
cerind
l.tr'?,l''il,l''t|tataritor.|derivdde|avo|oh(rom6n).l,i'#i|
tdtarilor. derivd de la voloh (romdn).
13 r=ilil ilil 'i,1
l$'!=u'l'5:u,|l =

Ungurii
=
- Sec. lX-X - Triburi de origine fino-ugricd din regiunea munlilor Ural, care au
lr:Hfl
|ilrl Erl

1*'-5r'i,'!='i'!7ngurii|.Sec'|X-X-Triburideoriginefino.ugricddinregiuneamun!i|o.rU'u|:9"|."'1Y|1'_|
(maghiarii) spre Don Nipru, iar cdtre mijlocul sec. al lX-lea au ocupat spaliul dintre
migrat
i-u-'_J,i''-J'|fi@"ini",ii1|'ig-,t"p'.Don9iNipru,iarc5iremij|ocu|sec'a||X-|eaauocupatspa!iu|dintre|,i,,#r,l
9i
de pecenegi gi bulgari pe la 895 ei au trecut pe lingS Kiev
I=|=||||=||||=lNipru9iSiret.Strimtora!idepecenegi9ibu|garipe|a895eiautrecutpe|ing5xiuu|tJ.,U||
Nipru gi Siret. Strimtorali
mai
Migcarea lor de mai
1*tf=_tttt=-.ttt! | Sideparte a fost opritd prin gi9iinfringerea
gi peste carpalii
Carpalii Pddurogi s-au agezat in cimpia Pannonicd.
Pannonicd.Jt/igcarea
l=*I=Hl|=||||1|deRartea.fostopritdprininfringereasuferitdper'Lechin955de|aimpdratu|/'i||F|
suferitd pe r. Lech in 955 de la impdratul
lit F,lll

llf=lilSil\ lsu,'unottocerMare german Otto cel Mare.

llr#
#'j;ii:i{ii:=ii::
.ErE'irr='irrr-=\ -,(::tttt=
lj:=Ij:=ffi
t,-""- l=
.FJ|ltlry'',''I-Sec.X-X|||-oformindu-9istata|itateasub$tefan|(997-1038).g\(=']i::=-
- Sec. X-Xlll - Oformindu-gi statalitatea sub gtefan | (997_103g)
llll
=llll
=
=l
,F||'l'f---R,1=/ maghiarii au fost cregtinali la
| Papa de la ta 1001 in rit occidental. ta
occidentat. gtefan a primit de la \--,|rl-= l=
,E'itffi||"p"de|aRomacoroanarega|d,iarmaiapoiafostsupranumit..ce|Sfint''.5a(E|l,"=
Roma coroana regald, iar mai apoi a fost supranumii "cel Sfint',.
^4 =l
l=
oprili la vest, ungurii gi-au indreptat expansiunea in alte direclii, inclusiv
.#{#{|opri!i|avest,ungurii9i-auindreptatexpansiuneaina|tedirec!ii,inc|usivE:rr'i.5
--\:-..;.,y asupra populaliei romdnegti din Transilvania. Dupa o rezistenld timp de paste un secol =l
if-'1'#laSuprapopu|a!ieiromdne9tidinTransi|vania'Dupdorezisten!dtimpdepaSteunsecor|_='ittt=
ii#'lj l=
il si jumatate
| 9i jumdtate ei au cucerit regiunea, care au transformat-o intr-un voievodat
autonom F llll =l
i::rr- | sub'v suzeranitatea maghiard.
euasr or rr(qrEq maghiard.
rqvr|| d'
rrdr
autonom
=
l=tttt= J=
l#-!ll.l o rr Et :
=l
fifi,i'l H Pecenegii
":""l:gii
(besii)
| - Neam de origine turanicd din Asia centrald
dominatia
Centrald care ta
la inceputul
inceputut sec. al
at X-lea isi F irl =
X-tea (915) igi l=
la est de carpali gi la Dundrea de Jos. Stdpinirea lor se numea
;'*#'i|re@esii)|gnun"domina!ia|aestdeCarpa!igi|aDundreadeJos.Stdp?nirealo,""n,,i-'euFJ|l=
fpune =l
l=
[r[;, tttil---
Pacinachia (Pecenegia) gise
| in 9i se intindea de la Don pind la siret
Siret gi
9i Dundre. Ea se impa(ea
8 (mai tirziu 13) linuturi care corespundeau anumitor triburi (in Bugeac - tribul
impdrte" t=",lllf
=l
J:Ii=",l|#|Tn8(maitirziu13)!inuturicarecoreSpundeauanumitortriburi(inBugeac-tnbutE'i|E
Hopon, mai la nord-vest - tribul Gila). sint atestate infiltrdri ale pecenegilor :=
|**.I|'#|Hopon'mai|anord-vest-tribulGi|a).SintateStateinfi|trdria|epeceiegi|orsiinFrrri'_= 9i in =l
.h!=u,ll H I Transilvania. Stdpinirea lor. lor aici a fost de scurtd duratd deoarece au fost
strimtorali peste munfi de regele Solomon.
fostintrinti 9i l=llll=
infrinli si l=
ff=ilr|strimtora!ipestemuntiderege|eSo|omon.,,F-I|l,"=] =l
l=
Oguzii - in anii 40 ai sec. al Xl-lea pecenegii au fost strimtorati de alt trib turanic,
tfJireo'su:!i|-inanii40aisec.a|X|-|eapecenegiiaufoststrimtora!idea|ttribturanic,a|oguzi|o'.""'"F],i.5 at oguzilor, care
(uzii) la rindul sdu erau presali de la est de cumani. Au avut o prezentd de scurtd duratd
ih.lilruzii)||arindu|.saueraupreSa!ide|aestdecumani.Auavutoprezentddescuriddurat5int=,l||L= in l=
cimpia din nordul Dundrii, doar pdnd la 1060. sub loviturile cumanilor, o parte din ei se
iii.=ilff|cimRiadinnordu|Dundrii,doarpdn5|a1060.Sub|ovituri|ecumani|or,opartedineiseE'l'=
retrag spre Nistru, iar allii spre pannonia. De la cei din urmd se desprind doud
l$-]]|lH|i"j'"sspreNistru,iara|!iisprePannonia.De|aceidinurmdsedesprinddouduniuniE:rrri'=]
tribale care trec la sud de Dundre, unde dupd infringere primesc cregtinismul
uniuni
i.if;,,l'l-- H I cregtinismul$itrec in l='ill-l=
gi trec in
ff+_"I'l il serviciul impdratului Bizantului. Aici ei s-au sedentarizat, iar mai tiziu, co*orm
lserviciulimpdratuluiBizanlului.Aicieis-ausedentarizat,iarmaitirziu,conformuneiversiuni.Flltt=t
impreund cu pecenegii bizantini, au dat nagtere unui nou etnos - populafia gdgduzd.
unei versiuni,
*.1rlrrriE|lmpreundcupecenegiibizantini,audatna9tereunuinouetnoS-popu|afiagdgduz5.F,,l||L=
cumanii - Dupd cdderea puterii militare
Cumanii
iifr,,ll- | :Munteniei
-orpa mititare a oguzilor,
oguzitor, in anii 70 ai sec.al
sec.at Xl{ea
Xt-lea locul, tor in cimpia
locut, lor cimpia FJ'it-t=
X,#it- | o imensd gi9i Moldovei a fost ocupat de alte triburi
triburituranice
turanice cele a cumanilor. EiEiformeara
formeazd F_]lll..=l
stdpinire in stepele Euroasiei Desti-chipciac (stepele cumanilor). in alian{d
i\iLttiHloimenS6st5pinireinstepe|eEuroasieiDesti-chipciac(stepe|ecumani|or).ina|iantdt='l''l-
gi=.ltl-- Hll I cu pecenegii cumanii intreprind numeroase expedilii militare asupra Bizanlului, in F='l,E
Bizanfului, in
Transilvania g-i Ungaria. Tendinfele lor expansive au incercat a fi oprite prin aderarea
Transilvania
*tJll,l F I la
g^i
aderaiea Frri!]
cregtinism. in 1228 din inifiativa Papei de la Roma Grigorie al lX-lea in regiune a fost
iltilir||acrestinism.in1228dinini!iativaPapeide|aRomaGrigoriea||X-|eainiegiunealJ[=-irrr=
formatd episcopia cumanilor. Aceastd dominalie
fiiii'irfr|formatdepiscopiacumani|or.AceastddominatieaSupraspatiu|uiromanJscaduratF-!ll.=
relativ mai mult pinS la marea invazie
asupra spatiului romAnesc a durat
a tdtaro-mongolilor.
ii'{,Hlre|ativmaimu|tpind|amareainvazieatdtaro-mongo|i|or.L-'|',_!=
Tdtaro- - Triburi nomade originare din Mongolia, igi consolideazd formatiunea politicd pe
il\ri'ffTdtaro.|-TriburinomadeoriginaredinMongo|ia,i9iconso|ideazdformatiuneapo|iticdp",nL=,|tt!-=
mongolii intins teritoriu intre Ural 9i pacific sub conducerea lui Gingiz-hah (Temugin). Dupd
un
i.r.=ir#mongolii|intin"teritoriuintreLra|9iPacificsubconoucerea|uiGingiz-hah(Temugin).bupdE].|,=
expediliile asupra Chinei, i9i indreaptii expansiunea spre vest cuceresc Aiia Mijlocie
ii,'ltt|#{|expedi!ii|easupraChinei,igiindreapt5expansiuneasprevestgicucerescAiiai,tiitocieL:u'i..!T 9i
i.it,l,L Ft gi.cnezetele
gi
I Dupdcnezetele rusegti, iar sub noul han ogodai
Ogodai ajung in Europacentrald
Europa centratd 9i de Sud-Est l=_'illl='
Oe Sud-Est.
tiji'lil- | -pretendentul
Dund moartea lui ogodai incep lupte interne pentru supremafie, maiputernic fiind fiind p ui=l

iixi;.-= Batu-han. Tdtaro-mongolii se retrag la est, dar pdstreaza dominatia

::!F:'#ll'.iilll;i3l;1?T,f;[:i:?ffi".j"$T#"",.":,.::f;:::ffi1
| -asupra cimpiei Moldovei gi Munteniei timp de aproape incd doud secole.
Peste un an dupd cdderea Kievului in 1240, aceeagi soartd au avut-o oragele
i:;.tlt!#il|-Pesteunandup5c5dereaKievu|uiin1240,aceea9isoartdauavut-ooraget"L=r,,i,,!=.
poloneze
domna!a
Ei::5
Poloneze cracovia
Cracovia gi
9i Breslau. Batu han 9i subodai
i+ii,il -------H H I citeva
clteva armate supunind gi
Subodaiau
au continuat ofensiva spre Ungaria,
Ungiria, l='il1_=
f;,'d'l,l I 9i teritoriile romdnegti.
rom6negti.
::*.'i,'ff||uiBe|aa||V-|eaauurmatcuceriri|einDa|ma!ia,SerbiagiBu|garia'L=".ltt!]= Dupd
Dupd infringerea p tltl=f
cucerirea Budei 9i infring"r""

+*Jrll
:iiri'l --------E -
lui Bela al lV-lea au urmat cuceririle in Dalmatia, serbia
9l Bulgaria.
demograficd. l=_.ltlt=l
- Au adus la importante pierderi umane 9i la o scddere demograficd.
iigji|_|JrmdriIe-Aucauzatre,tineriindezvoltareaeconomicdF-!t=
Urmdrile - Au cauzat relineri in dezvoltarea economicd.
-.lu pl: piedici
i..iuHdomina!iei-Aupuspiedicievo|u!ieisocia|emaiascendenteSpresocietateabazatdo"F,,l'|!-=J
dominaliei evolufiei sociale mai ascendente spre societatea bazatd pe

Hliif---E I-
diferenfierea
migratoiitor
rnigratorilor
:[JliiiqiilJ:5." stata,itd{ii sociald.
- Au relinut procesul de rormare
formare a statalitd{ii.
- In acelagi timp migratorii turanici n-au reugit sd influenteze etnic sau sd E+n!=i
i4$il,re-|nace|a9itimpmigratoriituranicin-aureu9itsdinfluentezeetnicsausdL=-.ltlt=]
extermine total populalia romdneascd de pe teritoriile unde locuia de veacuri.
f'lii'ffiexterminetota|popu|a!iarom6neascddepeteritorii|eunde|ocuiadeveacuri.FJ11il
F;ii'l're Ftln=l

kli;E autohtone
Raporturile populatiei
l.xHHllTiHl?,1"3'
cu triburile
migratoare
- Pecenegii, oguzii, cumanii, tdtaro-mongolii - triburi nomade, care se
ocupau
| 'H3;.;1"":ffilJf[i[T'":'[,;':
#"""J ifin majoritate cu pdstoritul 9i rdzboaiele de:]:i:: ffil:;,iTi"i:
jaf. Ei puteau exista FJ iF=i
in special din contul expluatdrii popoarelor sedentare de agricultori.
}-+l|l,#migratoare|insPecia|dincontu|exp|uat5riipopoare|orsedent!redeagricu|toriE:nri!T
tfft,il H I - De
De.reguld,
reguld, migratorii se striduiau
popula{ia autohtonS, neamestecindu-se
strdduiau sd men(ind
menlind relafii de pace cu
retalii dL cu l=tp=t
H'i|re|nonu|a1iaautohtond,neamestecindu-se?ntreburi|eeiinternegi|imitindu-F-ittt-=l
treburile ei interne gi limitindu-
se doar la expedilii pedodice 9i stringerea birului.
?n

h'{ffi|sedoar|aexpedi!iiperiodice9istringereabiru|ui.|=|||=|
tL1'-
F='l#
FJ'L=
Pttl=l
h'r# _ F-L+
r=!=l

=----
-
=
1i=
=-=l
E-_ =_r_=_
Ei;

Erffin
l=,n 11=nr =r. \,:,,,,,

=E..:;,;J
=nll=lllt,--
gA\
rema2
Tema2 CONSTITUIREA STATELOR FEUDALE ROMANE$TI \:i,FAl|1 <r7 El:i,u
lilt=-
=t=J1,7&
!F-L=.ll|]l ,-- Economice - Dezvoltarea forlelor de produclie,
aFn=||li=|-|ararahi|anrnnraca|ar-'..|rr_'].=
productie, perfeclionarea uneltelor de
muncd, ldrgirea suprafelelor arabile, progresele rnegtegugdritului,
de l,lll
-
F,iU
-5jiGirn-l|luncd,|drgireasuprafe!e|orarabile,progrese|ernegtegugdritu|ui'|itlLtttt.
intensificarea schimbului.
=tsl.5ri.1Pramicr,.|intensificareaschimbu|ui.||],'n|].=
Premisele
Et=--'=|||||,'-::::,-:J':l_Sociale-Cre9terearo|u|ui9iponderiiproprietdtiiprivate9iaccentuarea|ttts.tIq
Sociale - Cregterea rolului gi ponderii proprietS{ii private 9i accentuarea
istorice ale -
}l=rlri]t"|".::x:,I:l-diferentieriisocia|eintrearistocra|ie(juzi,'cnezl)9imembriiderindI'J,,#,l'n=
torma,t
formdrii
diferenlierii sociale intre aristocralie $uzi, cnezi) gi membrii de rind
f,=*1=11s1;
statelor
statelc | polltice
Politice
ai obgtilor.
"iobetiior. l,l'U,i!
==l=llll=
Ef = = ; r11 l--
1111 rcua"l[
feudale formatiunilor politice de a-gi
ale formaliunilor
- Tendinla cdpeteniilor aristocratice a-gi
lil F. trt
stdpinit',".
consolida puterea asupra supugilor 9i a-9i extinde teritorial stdpinirile.
*f"J t,l | _ ,.rirr'r,
romdnegti I'1,,:,1,;
+="i5ilFExterne-Stabi|izarearapoarte|orcuputernicileforma!iunivecineincondi!ii|e|ri.Fri'j
-
Externe - Stabilizarea rapoartelor cu puternicile formaliuni vecine in condiliile
A=rlrr-='irrll I Religioase rivalitSlii, echilibrdriifo(elor
rivalitdlii, dar 9i echilibrdrii ele.
fo(elor dintre ele. llll-llL!
- Unificarea statald a fost condilionatd gi de necesitatea rezistenlei
l=l =:.llll =- lltl
-{||=|l,q|_Re|igioase-Unificareastata|dafostcondi!ionatdgidenecesitatearezisten!eil']''ffi,l''i F rrrE
reilgtoase in
religioase conorl|ile presiunii
In condiliile presrunil tot
rur mai duuenruirre
rniil accentuate catolicismutui. I'i"f-----llll,:
a catolicismului.
I 1l.l
l==llli=lllll
==n5ttti l,iirH|ri
:: trll: tlll
=
Tema2.1 FORMAREA STATIJLUI MEDIEVAL
TARA ROMANEASCA
'n=.i|ii='i||ilTema2.1|ronnno*eASTATIJ'LUtMED|EVALTARARoMANEASCA||l||_,1|lj lllll Flll!
5==r,l'51"! (CDge
a.Eegenda | - Voievodul Fagdras, Negru Vodd, se invrdjbise cu regele Ungariei 9i
Voievodut din Fagdrag, 9i' [i"f-----111i
li='iil ""rla I cdpeteniile secuilor 9i pe la 1290 toatd casa lui gi9i cu mullime de noroade" aa lilll
desoe
- despe
"cu
F-.lllh
='itfl Negru Vodd coborit la sud de Carpali gi "a inceput sd facd o lari noud". A intemeiat oragele
=1=1111=11;1fNeoruVodd|coborit|asuddeCarpa!igi..ainceputsdfac5o!ardnou5''.Aintemeiatora9e|el|]'.U|l'i
,,deJcdtecatut"
La=il]_="||[] "descdlecatul" I Cimpulung gi 9i Curtea de Argeg, in ultimul punindu-gi scaunul domnesc.
domnesc. l,|l F,,l'tr
Basarabegtii gi boierii de peste Olt i s-au inchinat gi l-au recunoscut de domn 9i
il=J'l,=,'l,,fdi,'Fege'",.|Basarabestiigiboieriidepesteo|tis-auinchinatgi|-aurecunoscutdedomn9i|'irrE'il{
din Fdgdrag.
voievod.
=T=lrri'=_rrri]lVoieVod.-t^._:.::^r^.^|lt:li:|||_|||]i
t=t=11=llll - Este varianta legendard a formdrii atit lll|l
statalitSlii care conline atit
formdriistatalitdliicare F;llt
=l= llll= llll= evenimente reale, cit gi invenlii liierare
literare de mai tirziu.
tiziu. ll],,1 Hll,i
ril'=1lt=11| n llll-.lll
=I=rrri=-rrri3(e.M lrl,,#rll
Rom6nii | - Din perioada precedentd este atestatd o perfectd
=||=||||=|ll||_.r:..^J^^r:^^..i...il|||||Fl|l continuitate_a g-oguflie_i
=||=l|||=ll||=Rom6nii|-Dinperioadaprecedentdesteatestatdoperfectdcontinuitateapopu|a!iei|||ffi|||ll
ill J1ll = tttt d" l" srd
O" la I I
romanegti
rom6negti la sud de Carpali, care din punct de vedere politic "!ari"
era unificatd in "!ari" Lll[---+,,lli
= "rO I gi voievodate. _Consolidarea lor a -coincis.cu ince-putul expansiunii maghiare a regilor
O" C"rp"ti
=jl=|l=|l,fo"c"'p"ti|9ivoievooate.Conso|idarea|oracoinciscuinceputu|expansiuniimaghiarearegi|or|i,,+i'i
-ilL-",llll-=,|[l
=.1:llll :illl
I dinastiri arpadiene in regiune, cdrora ei
dinastiriarpadiene eitind opund.
tind sd se opund. I'i'l lrrri'l;
l';,,fi,i
= Dupit 1272 |
-l-:llll=lllllDup1t1272 - Voievodul Litovoi (acelagi pomenit la 1247, sau, posibil un umag de-al sdu) a
refuzat sd plSteascd tribut 9i sd se supund coroanei maghiare. Rdzboiul condus de
" l,lll| F,,llj,
=g=|l,F-J|l,'l|refuzatsdp|5teascdtribut9is5sesupundcoroaneimaghiare.Rdzboiu|conduso"|,l''E'l,]'
-+|:l||l:|l||||Litovoi9ifra!iisdi,insd,s-aterminatcuinfringerearomAni|or.Voievodu|acdzutpe|riTltti{|
=tl- Iil - ilil Litovoi 9i fralii sdi, insd, s-a terminat cu infringerea romAnilor. Voievodul a cdzut pe
= cimpul de luptd, iar fratele sdu, Bdrbat, a fost luat in prizonierat, dus la curtea
i_E'ilil='i|iil|cimpu|de|uptd,iarfrate|esdu,Bdrbat,afost|uatinprizonierat,dus|acurtea||||ff|{i
=ll=llll=llll+ | regald,deundes-ardscumpdratinschimbuluneimarisumedebani,arecunoagterii
regald, de unde s-a rdscumpSratin schimbul unei mari sume de bani, a recunoagterii lll.l l.lllijl
-i=- llll=-_lllll I maghiare 9i, posibil, a pierderiildrii
suzeranitdlii maghiare Halegului.
pierderii ldrii Halegului. l,lll F,,ll'
=ll=llll=llll= lll-rrrrl'
Jf-= itt-C inl Sf.s.alXlll-
Sf.s.at Xttt - lea Voievodatete romAnegti de la sud de Carpali i9i
lea | - Voievodatele in l,ll+
igi continud evolulia sa istoricd in F
lll

inc.s.al XIV{ea condiliile supunerii nominale Regatului Ungariei. Continud de asemenea 9i procesul
=||=|||l,=|l.linc.s.a|X|V-|ea|condi!ii|esupuneriinomina|eRegatu|uiUngariei.Continuddeasemenea9iprocesu|l]''U']d
: llll rlll
-llt: llll : =llll |
=l
=rr:,,,,:,,,,= =
| de unificare a obgtilor in ldri 9i voievodate, iar a acestora in formaliuni mai mari.mari. lg]'l
rrrrffirll
[rrri,

:s17 ; - lzvoarele amintesc prezenla la sud de Carpali a unei ldri RomAnegti

1317 Rom5negtiin un [ll!
in frunte cu un Fnl;
1324 | mare voievod Basarab. in diploma regelui Carol Robert de Anjou el este menlionat ca
=l]="lll]-=llu 1324 ca I'i11'l E ii
=;1"1,,-J'1,,i 1327 "voievodul nostru transalpin". Un alt document completeazd cd puterea el o mogtenise
il=:rrri.!:rrri'!B27|..voievodu|nostrutransa|pin''.Una|tdocumentcomp|eteazdcdputereaelomo9tenise|tilt1
de la tatSl sdu Tihomir.
=rt:ur:ur l a
=i;=|lll=Ill||lde|atat5|sduTihomir.l'lttffi'1
. | Dominalia nominali lll l
=r r:ilil:ilil=
nominalS maghiarS, fird ^ statale lllll-- l_!|$
il-i ='if f ='if fl Reconstruirea
f
Reconstruirea | - Domina{ia
f
fdrd colonizare gi impunerea
impunerea structurilor
la
statale
sud
['
F_
posibilS a strdine, n-a putut impedica tendinlele integralioniste ale rom6nilor de de
=t:|=l|||=||||+posibi|5a|strdine,n-apututimpedicatendin!e|eintegra!ionistea|erom6ni|orde|asudde||l.ffitj
a:|:l=||||=l|l||evenimente|or|Carpati.DupdLitovoi9iBdrbat,saudupdSenes|au,forma!iuneapo|iticdcul1||#,1
evenimentelor Carpali. Dupd Litovoi gi Bdrbat, sau dupd Seneslau, formaliunea politicd cu
regedinla la Curtea de Argeg gi-a continuat consolidarea puterii 9i cregterea
='1=|l-J|],=|re9edin!alaCurteadeArge99i-acontinuatconso|idareaputerii9icre9tereall''U'i
-ji=ll||=|||ll|t"'io'i"t'apeSeamaaltorforma!iunirom6ne9ti.Maghiariin-aupututsai'p"oi""|riffir]
=trl:ilil:llll=
teritoriali pe seama altor formafiuni rom6negti. Maghiarii n-au putut sd impedice
proces, angaja{i in lupte interne pentru putere. Cdtre
Catre llll-r,
acest
|acest deoarece erau angajafi
=l[='itE_'itil incheierea acestor lupte cu victoria lui Carol Robert de Anjou,
=|i|=l|||=||||+|incheiereaacestor|uptecuvictoria|uiCaro|RobertdeAnjou,voievodu|Basa-||l.ffi|1t
llll= lllll Carpali.
voievodul Basa-
lllll E
I rab I deja era mare 9i unic stapinitor
stdpinitor la sud de Carpali.
I

=Fii=
#!=,,1"!=1"!
=iii=lrri=rlli],^.||oU|uvJqv|q|||d|E9lu|||vo1qPl|||lv||qouvU9vg|yql|.l!._h|

+E | ilii='itil 1330
1 330 maghiar
rom6n de la Curtea de Argeg, regele maghiar
- ingrijorat de cregterea puterii voievodului romAn
l'l'ffiil'
llll-[,
:|t=tttt=tttt{|9iapropia!iis5iplanificdin|dturarea|ui9iinstaurareauneidomina!iimaiefectiveaSupra||]..ffi|,
9i apropialii sdi planificd inldturarea lui 9i instaurarea unei dominalii mai efective asupra
#t=tttt=ttlll
:ll=ilil=ilil= lacestorteritorii.
acestor teritorii. l,llll F"l,

Pretextul - Stdpinirea Banatului de Severin, care apa(inuse coroanei ungare, dar atunci se afla
ill.l L!rl'
#t=itttj1111|Pretextu||-StdpinireaBanatu|uideSeverin,careapar!inusecoroaneiungare,daratunciseaflal.l||HI
:$!=1;11=11111|inposesia|uiBasarab.E|afostacuzatin..nesupunere''9iarmatarega|daatacat||l,Ul
in posesia lui Basarab. El a fost acuzat in "nesupunere" 9i armata regald a atacat
#l= llll= lllll |
I Severinut.
)everrnur' l.ll! Eri
jtsr=11=11= Severinul.
ltl#ttl
fi1= Cronica pictatd
n1;= 1g11\ Cronica militard l.ll\
pictatd | - Document istoric care relateazd despre campania militard tN FJi
Vt"* I| a regelui
ta Viena Robert contra lui Basarab l.l. .l!lj,"t----\+i7ifr)\,
:+ l= llll= llll +
fs'l'!=u,is
de t"
d" regelui Carol
Carol Robert
l!M:
{|=1t1.31l1'71||=;J|l-J|l=|l,=Il,=l||l,=|||l=-!|l-:.L||l=|l,,=-|l,,=]|l'-d
IFtilt =llll =lill=ilil= ilil =illt =ilil =ilil=ilil = ilil =ilil
'!:,,ri'5ri'!:ni'=:rrri'5ri'5ri5rri'=:nri=:rrri'!:nri'!:lrri'!:rli'=:l,'i'=:G]
: = =lilt =
ilil
: =
llrl: = llll = llll: llll: llll: llll llll = Illl: llll llll: llll: llll
:: lltl
djr: llll tltl
+=llll =llll =llll =llll
i:r=llll -,'7llll =llll =llll =llll =llll =llll =llll =llll =llll =llll = llll = = "!=*l'!i''l"!=,,'1":51"!T',1"!=u,1"!=u,1"!=u,l'5,1"!=u,1"!T,,ll5i:'!1i15€-==
r=,,,,-lllr/ =llll - Cucerind
l_CucerindSe, Severinul,
3rin care al
a fost de-al sdu, carol
st dat unui apropiat de-at Carol Robert Robert F,l'5-r l"!=€E
il+l:it-A{+f
fCrj,L---_-_--- \\ E_ll a continuat ofensiva
laconrinuatc
I distrusdtor,
ens in olt nia. Basarab, dorind sd evite un rdzboi
Oltenia.
tc€ cu condiliile c5 va presta juramintul de
propus pacea
distrugdtor, i-i-a pr(
rdzboi
de
)S \l='i1n-=$1=
4Z Flq =F-=:l
'1:rrl
i#=l\\f--
,gf_Ure
__H Campania
Camoania I
g
*ir.M,e a 1
mititard
h, Carol |
lui
vasalitate, va
regalS eiva
resard
ffi "
9i
mentinfavoar
va trimite
va pl
ment in favoarea
rimi
plSti
un fecior
SClt
rti o despdgubire
lub
de al sdu in calitate de ostatic la curtea

eri gi "';"i
)anmarii puteri
000 f#ffi:X$:,ff1i':
de 7 ;e[ mdrci (echivalent a circa 50 kg aur - arsu-
",,Basarab E
stdpiniriadomnu|uimuntean).inace|agitimpBasarabE-nri..#
stdpiniri a domnului muntean). in acelagi timp
argu- f$'?l ili-=
rt:rr- 1il",r
Robert
l-a prevenitpr rege, cdintci
prevenit pe reg
Ilresprnspropu caz:dede refuz il agteaptd o mare primejdie. Carol, insd, aa [=jf-ilE
Hll,G respins propunerile onl uat inaintarea spre Curtea de Argeg.
erilr gi a continuat Argeg. F_!l_=tE
E-=r'lH -
- Campania se de
l-campanias
au ocupat capitala
desfdgura rinin "pdmintului
:onditiile tacticii militare a "pdmintul
condiliile u i pirjolit". U
ala pusteiti,i,ddarra9a9inuauprimitp|ecaciuni|evoievodu|ui.Dezastru|F=,iil:G
ngurii t-,',"::
Ungurii
aga 9i nu au primit plecdciunile voievodului. Dezastrul
*1=l{
+.€ilil| H
Fll
lauocupatcap
I care-i
care-t inconjura
lnconju asi gi apropierea
Ieft ,-"u fdcut pe Carol Robert sd se intoarc.
iernii l-au intoarci t"in
posesiunile sale eddin Transilvania. FJ{=IE
E=:,1ffi
F=ll-
lPosesiunilesi
Bdtitiadela |
silv 1,,"":n,,

-Latrece munli gi pdduri, numit posada

Bdtdlia de la
posada I
- La trecereasa(Carpatilor, rtr-un loc strimtorat de munlisipeduri,
or, intr-un Posada, Et'lF:E
,?'Jllffi Posada n rghi
armata maghiard a fost
ost constrins6 infringerea p
mai multe p5(i. infringer"a
;onstrins6 9i atacatd din mai-multe rrri'=iEj
9-12 noiembrie
9-12n^oiembrie fost totald..At
unsuritor a fos principi fdrd nici o
Au pierit acolo "tineri 9i bdtrini, nobili 9i principitara L=JL-=
1330 I|
ungurilor
F5,l'H
irl-
o

g.;tlttl H 1330 deosebire insugi regele

deosebire". . in, lel( aa scdpat doar datoritd faptuluicd
faptului cd a transmis semnele
semnele Fj-=lG
=tr Fil | distincliei regale
ega altei petpersoane,
oane, care a fost luatd in prizonierat, dar aflindu-s"
aflindu-se cd
"a t:--= F:f-
ffi,ire lnuerege
nu e rege arfo
- "rnremeiet
"tltemetetSC
fost "omoriti -:t.-:i'trTtme
rriti cu cruzime".
- A definitivat procesulde
-.fir ivat procesul stataE de la sud de Carpafi,
de unificare statald Carpali, FJr=-
Ui;,1,G portan .ta
Importan(a
tm
istoricdal
f inceput
rut de -: preoecesoril
predecesorii sdi. sar.
ifi='irl H domnieiistoricd a
supunerea == llll=-F_=l
lE!=
Lil

4, ttttl
- A pus zele dinastiei muntene a Basarabilor, iar prin supunerea
rsbbazele
lll
donmiei lai
tui I 'iilo Jin sudul Moldovei 9i a prezentei den = |

itrlr- Basarabll
Basarab I
r--"Aodrator"
teritoriilordin miri de Basarabia.
denumiri Basarabia. u
E'I,,,=S_G
Ai'l'ffi "Aodrdtor" - A oblinut
:!in t independenfa statali a l6rii Rom6negti. Fllll=f=Fa=l
larii Rom6negti.
!itlllffi -A ridicat
iice
duse cu
prestigiul
noului stat in Europa de sud-est prin luptele
li:"s:iff
cu maghiarii, cu titarii la gurile li:ffi
Dundrii, aldturi de bulgari "i;rlru:lli'l*F:llqrjFe
l;-liffi
r;E ill

Jl=ttre,rl,
cu bizantinii
:an ifiJjii?r:;liffi
etc.

+"J1H@
;ilrlH Nicotae | -Acontinua.
Nicolae - A continuat poli
politica consoliddrii
JaI
lso tdrii puterii domneeti
domnegti ei
9i tarsirii
cetBitrin.
inr rti de ra Basarab

reritoriate.
ldrgirii teritoriale.
lta Mircea E+;;i"L1+=+-
Fr;i"!=:+=+=
6Ell- Alerandru
Alexandru | -
lni{ial s-a,
s-a declarat
eclr ;al alrl regelui Ungariei Ludovic I de Anjou, fdrd a gtirbi
vasal gtirbi J-='irlr = =-fl=f
ii lllll F tl (1352-1364)
(1 352-1 364) | independenla sta
independen! n sd, pretenliile
poi insd,
statului. Apoi, p rete n
!i e m
maghiare
a g h a re 9 ofensiva
9ii of e n s iva cato
catolicismuli
i I -a u l-n ;i' ;;-6lp_I_= |
cis m u i l-au
i Ii

?n=-",11ffi
I t

determinat sd se
ldeterminatst seddepdrteze:edde unguri gi sd adere la un "bloc ortodox" cu lara Cdrvunei, Cdrvunei, | = llll =,liE=r!-
$=irfr lJaratuldeta
laratul de la Vidin rbii printr-un
r'idi 9i Serbia printr-un sisrem
sistem de tratate 9i inrudiri. eiinrudiri. FJ',I,,=,]'l-=:G
*Ilfr vtaicuvoda
Vlaicu Vodd | fruntecumil
-Afondale
- A fondat la 13t1359 mitropolia
)po r Jdrii Rom6nesti
Rom6negti recunoscute de consrantinopor t"
Constantinopol in
FJ,I,,='L-_{G
Ii=rrri'ffi
gi=tt#
(364-1377)
(1364-1377)
| frunte cu mitropolitul
opo lachint.
hin
- in politica interni
l-lnpoliticair ,ern a continuat
tinr tradili ile predecesorilor sdi. A fondat
traditiile rt at cea de-a doud
doud sd i. fon d E'I,=, J'Lf=1?
;llllll hil I mitropolie irii la Rimnic
mitropolieaa [6rii ric'in frunte cu mitropolitul Nicodim.
I
E Nicodim. 1li'5ri-#f =l
+"E lll
H | - in
In potitica
politica eexternd
iterr a continuat
ntir rat rivalitd|ile cu maghiarii pentru posesiunile sale Oin
din l-='if f-f
=il=I=-f =
*I'ii- Transilvania, Amlagul
rransirvania
f rezultatul osostilitalilor,
Am 9iiFi ydragul, din cauza cd maghiarii cucerise Vidinul. in
Fdgdragul, in ptttt=llll-3=J
;l1i- lrezultatul itite unor upte, iar apoi a tratativelor Ungaria a recunoscut
10r lupte, recunoscut ti,llll;,1,1:=e:Gf
fiEtl# posesiunile domnului
lPosesiunilec )mr Arc algis-a
in Ardeal 9i s-a retras din Vidin. in alianld cu sirbiigibizntinii
sirbii 9i bizntinii FJ'1,,='1,.=5*=
iilllll Eil | domnulromi
domnul romAn'r p€ participd in imele lupte cu turcii condugi de sultanul Murad.
inlprimele Murad. E trri'=-rrri'_LEl=l
$=ttf
jjtttiH Radut | -Audefinitivi
Radu I 'dri Romdnegti,
hotarele Tirii
- Au definitivat lho tom6neeti,extinzindu-eiautoritareagiasuprasudutuiFrii"l=r,llg==,lLi
extinzindu-gi autoritatea gi asupra sudului
fFllt
;illlll
(1 377-1 385) Moldovei
H(1377-1385) lMoldoveigit 9i cetdlii
)ta! Chilia..AAu profitat de slSbirea Ungariei, condilionatd de luptele
luptete l-='itil + = m=
E_!l Dan
Dan t
I I - turcii,
interne
interne dupi moartea
104 lui Ludovic
Luc vic | (1382), dar s-au ciocnit cu noii dugmani
duemani pericutoei
periculogi =i'i1r
(1 385-1 386) | -turcii, E i;- i:;-Ji-=
fn,l'ffi (1385-1386) uttimr cdzind in lup
ultimul c5, cu ei.
luptdicu ei. L--,;,_--.,i,,_;:r:l
li=lf F llll : llll :l- I

isii,:
- -
fJiilL:.iril-J=illt=
E-lrri'= rrri'=r=f =

*tt:
t

f='irrE'irr-r J = llll =
flil=il=|=j,fi1
#l'1,#
Bllt+il rcmaz.zGFORMAREA\S
Tema2.2
L I
{ru|-ur MEDIEVAL
STATULUI l\toLDoVA
rlrEDrEvAL MOLDOVA
|
E11 =1lt :l=ilil=l
1='ir='itilJtl=_.ll_=

filiiHO
fri;,liffiv
Lesenda
Legenda - Dragog
l-Dra1
dcspre loou';
despre
c9\Vodd, dinlin Maramureg, pornit la vindtoare, a gonitt "cu
ind la gesulldt
bour p?n5 de peste
ceste munli. Acolo "l-au ucis ta
,,""
duldii" un F;,i'-=;E*'4iilu=
cu du,d
locul unde se chiamd
la tocul chiamd t='irr-c'iril*tl_="Jt!-i
+l'l,H to''l-'""
formarea acum Bourinii".
lacum 3ou Riul rnde s-au petrecut evenimentele s-a numit Moldova
liul unde Moldova F llll = llll
=f,,=-i{.=l
1i:r1i'U Tirii Moldova. I duPa
TiriiMoldova. dupd numele
um rlei "cu
cdlelei )u care a gonit fiara". Numele apei, apoi, a dat numete
numele L=,llll= lll$'!=#'L-

il;ii't-____
*=lt#
l
- Aceastd variantd ar le1
l-Aceastdvarianti
tarii,
'
pe stema str
ldrii, iarrp€ ului s-a hotdrit sa
statului

"cumt s-a incepur lara

legendei "cu
sd fie un cap de bour.

tara Moldovei" a fost expusd in sec. al

al [=
=t=l
bour. F]"1,,=,J"i,,ell=fu=
L rrri5,i'=l
i,E'i*]ll = m =
-fdrii
$ttttl Fil
[lil- tldr ei pind la Aron Vodd atribuit lui Gh. Ureche. Sint si
XVf l-lea in Letopiselul
lxvtr-reainleropis lut Moldovei lrri'5 =il=l
9i E-rrri'=
alte variante datate m€ 9i de
mai vechi 9i variantele, insd, au foit
e diferita provenetd. Toate variantete, fost t=itil=ilil+l-=Sl-=
*t( ,l l:H;s:ff"nl::
expuse atunci cind statul
stat deja exista
ta 9i numara o virstd
virsta de peste o sutd de ani. Autorii
EX Autorii F_.!ll=l=FJi,-l
| medievari'rdrdaa
medievali, fdrd eatun acces
g
a avea rs larg
li la izvoare, Lrrnlau
urnrau doar sd ldmureascd aga aga
t1iiffi
firr=rrii#ln=nr=ffi ilil
,$,,l==',,i=1=j{=
.{rn=itt:irJ,ll=ll=
rr rur rrrr
f,:illl=llll =ilil=ilil= ilil =illt=lill =ilil =ilil =Iill= ilil =ilil= ilil = ilil = till - i I r = ;;'r = = = =1.=_U.-=_
= = = = ilil = ilil = illt = illt = ilil = ilil +r.!_=-.lr_=
ilit ilil iiri
ilil
;rllt = lilt = illl = ilil = ilil =
=:ilil: = il[=: llililil:= ilililrr:
ilil = ililrril=:rililil =: ililrr:= illtilil:=
Ellll
lilt |
=
iltl =llll:llll=llrr=lr,l:-lrrl:rrlli_llll=llll=llll=llll=llll=lllt=llll=llll:l=llll=_
- "" -'"1,; :-'i,,=' 1"="1,--1"1,,.-l'i,.="i,,--l'1..1"i.. --br = rr =
=llll=llll=llll =llll
.-t
t=I #jtrl\,=A+(=l\,nJ',,=,,$-:+Le:HHkgH:";-'J""'rg'l;
r=
l=l *=i5nr[*rrri*rrrr=rrri5ri5ri=rni5tti=m=ltf5i=|lli=m*nn=nii*tttt*tttt=1|||=ll||=l||.|j=||=]
r=
t=l
r=
EIEurrE t
"cum a fost format, cine au fost primii domnitori 9i de ce are aga atribute ca
Hl.li:ils*,:'l?"x;H:I'H;ffiTx[Hl"tJi*?';tr;l:ilf
imaginea pe stem6. Preamdrind meritul "intemeietorului" ei au susfinut ci
a,=,,,,=-
E ]il'ffii'ru '

l=l
r=
t=l
=5rfe
EI:ilII
El:rtrll
teritoriile eicestea "erau lipsite de populalie din cauzq vecindt6liitdlarilof Sicd
=l=I35t9ritorii|eacestea"erau|ipsitedepopula|iedincauzqveciniti!iitdtari|or"9ic5lii'kE'lirr=.I
f.l
Dragog (in alte variante Bogdan) a adus "oarneni de peste munte'.
l=l =l=g=-/rago9$naltevarianteBogdan)aadus"oarnenidepestemunte".li.#H
=l=|lnl (,^.
e.) Eyolutia formatlu
llll#rrrr:i---.+-,i-
l=l n_=L_l
l=l El=lllll -\-/
fll,l
Itrlffi-trrt;r
H',1u=

l=I +=mA Formaliunile politice de la est de Carpafi amintite de izvoarele istorice Oin
Carpali amintife
"pro de Hoarda de
"pto
?gi l|,-llF
precedentd ?9i I

I::I F!_=-.|j!l
il-=-!l-= -
* i{ continui
oontinui evolulia cu toate c6ci ln
In mare parte au fost supuse O" lTl Frri'i
l=l EI:ntrl 'rL Aur. Dominalia acestor uttimi migrdtori, pe lingi multe
acesror ultimi negatiu", Iilt-'iil=:
atte urmdri negative,
mutte alte
I

r=l -r:nxl au adus gi la sdrdcia izvoarelor istorice scrise de care dispunem. Iotugi, ele
I

l=I =I=ileauadus9ilasdr6ciaizvoare|oristoricescrisedecaredispunem.Totu9i,etel1ffiffiii
nu lipsesc cu desdvlrgire givin a fi completate cu rezultatele investigafiilor
l=l arheologice.
l=l =r=[ilnu|ipsesccudesdvir9iregivinaficomp|etatecurezu|tate|einvestiga|ii|ortl||H'!|Ui
=I=ill= arheologice. ll,,-11":
illl
i

l=l El=1ll| F..r.il: I

l=I lzvoare - Otto de tsavaria, pretendent la tronul Ungariei.dupi stingerea dinastiei Arpadienilor,
fr-=rrrf3lzvoare|.ottodeBavaria,pretendent|atronu|Ungariei.dupistingereadinastieiArpadieni|or,|i.#|H|
l=l EI=l||||scrise|.conformunorsufsepo|oneze9igermanebfoct!inutcaptivlntr-oValahiedinp5r!i|eo"l!|H'!l$|
scrise ,epnform unor surse poloneze gi gennaneb foct linut captiv lntr-o Valahie din pdrfle de
Motdovei
I nord ale Moldovei. lr I lrrrr=
l=l =l=llll |

r=l = - ln regiunea,de contact a "ldrilor vlahilor gi rugilor" s-a desflgurat rdzboiul civil din
l=l =:a=;fl!|ri^"'d:il]i""o'J"on."oa"|dri|orvtahi|or9iru9i|or,s-adesf59uratrdzboiulcivi|dinll''l5|
Hanatultdtdresc al Hoardei de Aur, - episod relatat de un alt document.
l=l E-rE.ilrTl|Hanatultdtdresca|HoardeideAur,-episodre|atatdeuna]tdocument.ttttffilu|
t-:t lzvoarele | - ln rezultatul cercetiirilor au fost atestate cettfi din sec. Xll-Xlll.la Bftca Doamnei,
l=l arheologlce I gaia, Siret g.a. - posibile regedinfe ale cnezildr romini din aceastd perioadS.
5r-E'ri{arheotoglce|gaia,Siretg'a..posibilere9edin|ea|ecnezi|orrcm6nidinaceast5perioadi.lt.ffitt"*|
=.=-I{,fEvoarele|.lnrezu|tatu|cercetiiri|oraufostatestatecetit|idinsec.X||.Xl|||aBftcaDoamnei,|li.ffi'iiLfi|
l=l
l=l F.L=JU-!9ada|t9isnue9tedomina|iainregiuni|ede|aestdeCarpa|i,fiindtotmaimultlii,ffirii|
- Hoarda igisl6begte dominalia in rbgiunile de la est de Carpali, fiind tot mai mult
l=l
l=l
=I:lil|=|deAur|constrinsddeputeri|ecregtine$idecomp|ica[ii|ede|ardsdrit.Il'ffilu|
It- d"A* constrinsd de puterile cregtine $i de complica$ile de la rdsdrit.
=l !1L-'l'g Condiliile
conlaipit"-
- - - poronia in 13t17
Pololra r pind in 1347 aadus ru,l. 9iui"a cucerft Rusia
campani, militare
dus campanii
"J**
*r"" de sud-vest,
sud-vest, lli,l-E"i,,i
I
l=l externe venind in contact nemijlocit cu romAnii de la est de Carpafi 9i unnirind
!=+-'l'gexteine|!"-yjil:ntactnemij|ocitcuromAniidelaestdeCarpa|i9iurmirindli,HilH|
=I
[=l EaE"itill I; I
lextindereademaideparte. extinderea de mai departe.
tlt#l;i I
=l Ungaria I era
- Ungaria ln plini ascensiune expansivd 9i dorea sd-giasigure dominalia asupra ll,,-11i
eralnplindascensiuneexpansivdgidoreasd-giasiguredominaliaasupra
[=l l=r=lllll
=!*=-ll},f oare ar legao
teritoriilor 9i cdilor comerciale Gare
lteritoriilor an porturile Mdrii
lega-o o.t ttegre, ffi
Marii Negre, fmi'i
I

=l E'fJ-"ilfr|
=r=lilt = | fapt econ6mic.
f"pt care prezenta un mare avanbj ecohomic.
I

ll =l
=l
ll =l
=I
t=l
t=:C'il
a]=Jll'il ivtuoa | - Regefe
Resete maghiar
sldbit
(numit gi
mashiar Ludovic | (humit
""t"

si cel profitlnd detaptul cd Hoarda de Aur a lf,'l-Fj}'j:i

Marel,prolitind
cet Marel,
gi hanul Djanibek (1341-1357) era preocupat de problemele de la rdsdrit, " a
tl'#lt
[i1,:ni I

=l=||||{|s|dbitgihanu|Djanibek(1341-1357)erapreocupatdeprob|eme|ede|arisdrit'alI'H|'i!I
=l
l=I
=l
l=l
5+5ilH
t=Il=ilr |
organizat o expedilie la est de Carpa$. Annatele regale, in carc pe lingl secui gi maghiari
:g:X*;"m:'fl"f#'ff3iTjl;l!,'i53ffi.xl:'jtff"nlTiffii:$rJ:l
erau 9i rom6nii din Maramureg condugi de Dragog, au repurirat victotii. Titarii gLau
||
piedut condudtorul, Athlamos, cumnatul harului, 9i au fost risipiliin stepele din nordul
,

=l=ll||lIpiedutconduc5toru|,Ath|amos,cumnatulharu|ui,9iaufostrisipi|iinstepe|edinnordulliffifit1
llHiH!
=I
l=l t=a="ililI lMariiNesre.
MiriiNegre. llllffillt,'
=I
I=l
- Formaliune cu caracter milltarfondatd de regele Ludovic lpentru respingerea unor
#:t'fMarccde|.Forma|iunecucaractermi|itrarfondatdderege|eLudovic|pentrurespingerea,""'ll|'#1|'l'|
NarcC de
t:ra:nri'l apdrare
apdnre ai I posibile noi incursiunitdtdregti,ln
incursiuni titdregti, in fruntea cireea
clreea d fosl voieVodul din li'l
fost numit Dragog voieVoduldin lt',, ',;
=l regatului Maramureg - romdn care conducea cu romini, fiind vasal al regelui
l=.rE..irillregatu|ui|Maramure9.romdncareconduceacuromini,fiindvasa|a|rege|uimaghiar.ll|+JI.! maghiar.
l=l
=l
I=l
- Structura militari s-a suprapus structurilor politice locale; constituindu-se intr-un
=I
voievodat. Avea regedinla la Baia gi a fost nurniti Moldova, dupi numele rlului omonim.
E-i5ilHvoievodat.Avearegedin!a|aBaia9iafostnurnitlMoldova,dupinume|erlu|uiomonimll.H[i.
=1=llilt--Structurami|itar6s-asuprapusstructurilorpo|itice|oca|e,constituindu-seintr-unli,'#,''nll
I=l .1354 - Dragog a murit, fiind, posibil, inmormintat la Volov6f. Puterea, deja voievodali, a fost
L=.E''i|'!.1354l-Dragogamurit,fiind,posibil,inmormintatlaVo|ov6|.Puterea,dejavoievoda|d,afostlT'H'il]
=l
l=l
=I
I=l
t=-fE'ifill I
| preluatil de liul siu
sdu Sas. Dupi Sas a urmat Balc (posibildoar.desemnat domnie).
(posibil doar desemnat pentru domnie).

rl'#t;
llll-Jl
,

=l
l=l
=I
l=l
=I
l=l
=iE+Iq
l=l=|||l|8ogdan|-Voievodu|dinMaramure9cares.arascu|atcusupu9iisai.contra|imitiiriidrepturi|orli,H}r!
:r:llll=
Bogdan

I
- Voievodul din Maramureg care s-a rasculat cu supugii sii.contra limitiirii drepturilor
| de
oe citre
catre regii maghiari. lntr-un document din 1343 el este
l=l=||||||rebet(infrdetis),fostvoievoda|JdriiMaramure9ului(decidestituitdinpost).Timpdeli.ffi|
=-f-=-lllfl
ql
rebel (infrdelis), fost voievod al Jnrii Maramuregului (deci destituit din post). Timp de
-5Ji1il|9aseaninesupunereaacontinuat,deoareceindocumentu|dela1349e|iarestetil#uI
gase ani nesupunerea a continuat, deoarece ln documentul de la 1349 el iar este
lli,-|i I Cuhea,
numit Bogdan din Cuhea,

| ani.
("infidel notoriu"). Lupta a continuat giln urmdtorii ani.
apreciat ca rebel ('infidel ll,-ll
=B
l=l =-r!-l|il{ I
L=i|5''|l'!,,Adoua|-Fiindconstfnsin|inuturi|edinMaramure9,Bogdancurude|egicuceata*"lT'Hri[r|
"A doua - Fiind constr'ins in linuturile din Maramureg, Bogdan cu rudele gi cu ceata sa a
=l proclamat
lll-lt
1359 I| domn independent.
descClecare"
descClecare" trecut peste munti, locatnici, a fost proclamat
l-a alungat pe Balc ai, fiind sus$nut de localnici,
munli, Fa
I=l =-fE iffil
I I
Ai,

=l =I=tlll=
l=I=illl
r359 independent. lll
lnr#,tl
Ul'i,l
,

I=l Oblinerea - Bogdan l-a obligat.pe Balc s6 plriseascl Moldova. Acesta a plecatin tinutudle
=l I=_f=_nr[.3ob|inerea|.Bogdan|-aob|igatpeBa|csdplriseasclMoldova.Acestaap|ecatintinuturi|e|l.Ujl|
II independenlei
independenlei I cele intlmplate. Logid
regelui Ludovic l, unde a relatat despre celelntlmplate. interventia
Logicd a fost intervenfia ll|
I=l = = f fff F,"|l. I
=1. lirii ltoldova militarl a regelui pentzu a readuce sub puterea sa finuturile de la rdsdrit de
I=l =r_=JLL-=|!iriiHoIdova|mi|itartarege|uipentruareaducesubputereasa|inuturi|edelardsdritoell|ffi1.lt'|
Carpafi. lanoarele scrise, cu pdrere de rlu, n-au pistrat datele despre operafiile
L=.r5'i|U,|Carpa|i'|zvo-are|escrise,cupdrereoertu,n.aupistratdate|edespreopera|ii|eHE$|
=l. :I:I-
t=l='''l cite ele au fost, nici cit au durat. Un document atestd doar d
mjtitgre, nici clte
militare,
Ill304armataluiLudoviclafostinftintl dl"la [1*-
I=l -=-r-=--i'f 13O4 armata lui Ludovic I a fost inftintl lll llllltl
=l:
l=l t==.{+! 2lebruarie
2 tebruarie | - document, apreciat ca "act nagtere" a |trii
'act de nagtere' ftrii Motdova,
Moldova, dat de regete
regele magh,"t
mqghiar lit-' l
=li t-=-f-j]iil 1365 | Ludovic I care recunogtea statul independent gi egecul
E-id's irsffi:
tentativelor de al recuceri.
egecultentativelor recuceri. /ll[ ,ar F-.lll'l
l=l
=t:
l=l
=f: r-=-r-= iiiE'im
I

l={ =lia='ir =iri=il =if='

= Til; =l=l|||=||||=||||=|l|l=|lli.5i=ui=||li=tttt!tttt5tnt=ntt*.ttt[=tttt=li|={i=.||$-=!|tt-=]|tq.a||t-=
H= ii = lil= ii = ii = ii =
ii._= ii =l
= l.

h,|5ff----( ---FFf [
$5il5i:i!-1"!-t"!-l5il5i5i,E=,1,5,i,5,i,==,,i,=+,,i'=+,,i,=,,i,=+,,,i+,,i',s,i'[J,lt=;;i[+,i,F;
Etll-=.llllE5--.i111 5 /
#=,l
|
|
n11

"*ffi',,1'J;,i,T:lliiil"liJ:,JT""#m:tffiF
f _^^+== ,,,1: in rezuttatul unui.indetungat proces istoric in
'SesQAEeatpIul"l imprejurdri dificile lfi\,j
aie dominatiei strdine la est de M
=t
l:
=l
li
T.rE,irH _ C.arpali.a_luat nagtere un stat romanesc
.||C.arpa!ia|uatna9tereunsiatrom6nescJare
| Jara Al =l
I:
fi1=ji;ff(tffi
i$j:,J'i,l _
tilt:il- -_H
f| lmporlanla
\7 istorici-
||;
Bogga,n
I

'
Voloovei. El a fost in primul rind un produs al evoiuliei structurilor
Politice locale, peste care apoi s-a suprapus o structurd impusd
l[",,i':Jt6!i!i:r:l[1[:lr:$?ffi]::itHi;sfit*"rE'r!
|,r de
cte circumstanlele rivalitSlii
I
rivalitdlii dintre puterile

Fts_.-u,E+Bogdan|-Eforturi|evoievodu|uimaramure9an,acdpetenii|o,sipopuari"ifj",l|=
- Eforturile voievodurui maramuregan,
vecine.
puterile vecine.

a cdpeteniiror gipopulaliei
E],'E
=l
li

$L=,ll ------H 'nlenetelpru!" |

"nlenetplpru!" I locale
locale au dus la obfinerea independentei
-au statate i rvrotoou'"i.
independenfei statale ir4oldovei. FJt.=
-
fF=i,fr|Acestfaptacreatcondi!iifavorabi|epentruintegrareastatu|uiinE:nriE
I
Acest faRt a creat condi{ii favorabire pentru integrarea staturui in
urmdtoarea perioadi in hotarele sale istorice, a dezvoltdrii lui
f5._:l,ft^|::T:Bffi#::11i#.i:'::'ffi:J:1?::e,adezvo|t5mrui[=tl. social-economice gi politice de mai departe.

fei$ a de la Bosdan ta Atexandru cet Bun. E-itj

Lalcu
- Dorind sd prevind o noud expansiune a regerui Ludivic r,
care devenise gi rege al
Hfi],i'H,,^f,1!ii,^,l-^D:,i|9sdprevindonoudexpansiunearege|uiLudivic|,caredevenisegirege",[=*',tJ
(1 367-1 37s) Poloniei, domnul a depus temporarjurdmintut de vasalitate
E5'i#(1367-1375)|Po|o'niei,domnu|adepustemporarjurdmintutdevasa|itate9iapromisaderarea|a|=l|! 9i a promis aderarea ra
Elr-+'iil H I catolrcrsm'
catolicism, confirmatd prin fondarea cu concursul papei t" Roma
Papei de la
lea a Episcopiei catolice de la Siret. in realitate a fost
Grioorie al Xl_ p tttt=
Ror" Gdgorie
ff=ll Fl I
I o'_"iaderare la catoricism, fosi mult un act p6titic, "111-
mai mutt
deoarece majoritatea popuraliei era ortodoxd.""ipiiiti",
o""it F-l[j
oecit
iL=j|re|oaderare|acato|iciSm,deoarecemajoritateapopu|a!ieieraortodoxd.FJ11=
Petru I Mugat
P,1t:!J - Du?1
Duqa moartea regelui Ludivic | (1382)
fi=i: !:zl' |
(1375-1 391 )
(13g2) unia unsaro-potond
ungaro-polond s-a destrdmat. Fiica
Fiica
F_.!|[= =l:
legelui Hedwiga, regini a
poloniei, prin cdsdtoiia cu ducele
Fllffi(1375-1391)|rege|uiHedwiga,regin5aPo|oniei,prlncds5toriacuduce|er-ituaniei.vto;J;;ffi'|i; Lituaniei Vradislav =I
lagello (1386) a oformat unia polono-lutuaniand. Domnul s-a orientatJfreaceastd
*5||H||a.sejlo(1386)aoformatuniapo|ono-|utuaniand.Domnu|s-aorientats|reaceastd|=il=
npr?f:tT."are-i putea oferi garanfii contra expansiunii maghiare.
=l:
=l
ft:='il#lnP,?fltT"care-iputeaoferigaran[iicontraexpansiuniimaghiare.Frril= =l:
iF:rrril- F | -ln
- In l38TPetruladepusomagiudevasalitateregineigireget-ui,fdrdogtirbire"
1387 Petru I a depus omagiu de vasaritate reginei
9i regeiui, fdrd o gtirbire a [=,'.n= =l
fr5t= |
independenlei statului. Bunele rapoarte au fost confirmate in i

l=,ll#|tinututHa|ici,cuPocu!iainc|usiv._---tr,]i=
linutul Halici, cu Pocutia inclusiv.
-^Avin^d spriginul poronez, petru a inrdturat stdpinirea
ic'l,H|-^Avi1ospriginu|po|onez,Petruain|dturatstdpinireamaghiarddinnord,aatioitE:nilE
eaa prin imirumutul
[*3:?g"Jf"":li1j[!3::i:;il?#iffi1j:i,"?'ffi1,"#:j::u,ru;[iHE+i,iE
acordat Poloniei a 3000 de rubre (echivarent a 52 kg aur), fiind dat gaj
Mordovei

maghiard din nord, a aripit

=l=
=I
=I=
=l
iar prin $ara $-'penifilor, ac{iunile militare de la 1387 a eliiinat definitiv tjtarii din =l=
i1|;Hl:#ffi"ffi:[:i,lilg}:"!iuni|emilitarede|a1387ae|iminatdefinitivtritariidi"[=u,tp5
spafiul Carpato-Nistrean. =l
- ln politica internd a consolidat puterea domneascd, a favorizat dezvoltarea
;1iff|-inpo|iticaintern5aconso|idatputereadomneascd,afavorizatoezvottareaH,Fj
economicd prin baterea prime-lor monede de argint arami (gro9 gi
5'1'#|econ9T|c3pr|nbatereaprimelormonededeargint9iaram5(gro99i1|2grog),"Fi1't|=
construit fortificalii gi
9i 112 grog), a I
igiL il || rala suceava, 9i cetdli, a intreprins mdsuri pentru constituirea de F lllli
constituirei mitropoliei de
,l= flfil fi Suceava, unde capitala.
unde gi-a transferat capitala.
L=,'= I
il=ilrRomanI|.Aucontinuatpo|itica.predecesoru|ui|ordeconso|idareaputeriidomnegtiu,FJ'il=
Roman I - Au continuat politica, predecesorului ror de consoridare a puterii
.l=||||_(1391-1394)|integrita1iiteritoria|e,Romanfiindce|dintiicare9-aatribuittit|u|de,,marele52qU,'f;|||l3
(1 391 -1 394) integritdfii teritoriale, Roman
domnegti gi
fiind cel dintii care 9-a atribuit tiflul de "marele singur
$tefan I stdpinitor, din mila lui Dumnezeu domn, lo Roman voievod stdpinind
(1394-1399) de la munte pdnd Ia mare', (1392). lara Moldouei
- ln politica externS, de asemenea au continuat orientarea propolonezd,
'-l{ifr;;i#%j;|;;y,{#;iuIruramn,loRomanvoievodstdpt,i,a7",f|i"'t|J'9,[iF"[=
.f1i'#|-lnoo|iticaextern5,deasemeneaaucontinuatorientareapropo|onezd,u|timu|,F-r=
l=:u'i'L-- f| | fiind nevoit prin ostilitdlile
l= [3 ostilitdfile cu Ungaria sdsa fie dugmdnos
dugmanos 9i cu Mircea cel
urtimul,
cet Bdtrin si
gi
f=i'l E I Uzurpatorul.
sii-l susfind pe Vlad Uzurpatorul.
sd-lsusfind ' E'[{
'N-a luga Ologul reugit
sd se impund mult la domnie atit din cauza rivalitdlii cu pretendenlii,
i1irefuga.oIogut|.N-9reugitsdseimpun5mu|t|adomnieatitdincauzariva|itd!iicupretendentii,citffi
(1399)
3ee)
c?t
,i= ttttl
(1 si
9i orientarii
orientarii contra lui Mircea cel Bdtrin. Domnut
-F | pe Alexandru cel Bun.
E.itffi|PeA|exandruce|Bun.-''...'.r-..vFu{
Domnul muntean ii ia domnia 9i-l gi-r impune
impune l=__f

I=i-
glfr rema23@
Tema 2.3
lirii Formarea Dobrogei
=
L=,,15

E=,F=
- Nucleul inilial.al.formdrii
^'jTara ... l9i
| Jdrii Dobrogei situati pe litoralul Mirii Negre intre Mangalia
Cdrvunei" Varna 9i amintitd pentru prima dati in 1230 ?ntr-o diplomd a lui
LaiH";r:i,",,,|;,YT:Jl5ffj,#'il?,.''HfJj:?ffi1!11iffj,:,fii:il!1iffs::l5"T?,Y,:'::F4= loan Asan al ll-lea.
j= itl 1325 - Patriarhul de la constantinopol
H
|l:::tt"':jllj_"laConstantinopol a numit
numit.mitropolit
mitropotit at Varnei gi cdrvunei fapt Fj-1
Cdrvunei pe Methodie, r"ot
I care Insemna recunoagterea ecleziastica gi imperialS din partea Bizantuiui.
i=Jire-lcareinsemnarecunoa9tereaec|eziasticdgiimperia|5dinparteaBizan!u|ui'JU|v'|qPLE1E

Hl;::li'l
aa.40 - Formaliunea se afld
sub autoritatea voievodului (arhontelui) Balica (nume romAnesc
s.XlV rdspindit in tot spafiul medieval). El a fost implicat in conflictul
ls:"iifttrltffiff:ili;:li:fiE':1J"1'ffii::'i',1"::ffi[fii)ift::1$p"d"#il:::
bizantind Ana de savoia
lbizantine savoia 9i rivalul
rivarur ei toan
roan at cantacuzino.
militar dintre impdrdteasa E=]9
,=it- ar tV-tea
rV-rea cantacuzino.
Faq
Dobroti!d - A urmat la tron dupd Balica gi este apreciat
;f ?n Memoriile lui loan al lV-lea Cantacuzino
l#i': ,?:i;:i::;,
(1 347-1 386)
| :iffilH::ifl:ilr;iesteapreciatinMemor'.ruiroana'V-reacanracuzino
"printre rom6nii cei mai devazd,'.
- Folosindu-se de rivalitatea intre Genova gi Venetia gi
FJ:{
de luptele intene dintre bulgari,

Ffi'ff
=ilH|-Fo|osindu-sederiva|itateaintreGenovagiVene{iagide|upte|eintenedintrebu|qari,F_.H
precum gistabirind bung.gpo_arte cu Bizanfur, de unde piimise
l3:ffXili.:iRlililiff;ii,Tl?;:,i:,ff:llj:"#i]1:,':ilT"1[i1"hi"ifl": FrH
iF--1,,!_il|!inutu|dintreDundre9iMa'".goq||rr|g9t-a
tiilulde Despol, gi
domnul.Jdrii Rom6negti.Vladislav l, Dobroiild a unificat sub autoritatea
finutul dintre Dundre gi Mare.
sa intreg

1386 - Dupd moartea lui Dobroti!5 la tron i-a urmat fiul sdu,
lancu. El nu a putut organiza rezistenta
in fala expansiunii otomane, rol care i-a revenit rudei sale apropiaL
Dan l]domnitorul larii

il,ffi'l$[$fff $]fffi+rl'[tml+r**=',*,i'+"ffi
RomAnegti, fratele lui Mircea cel Bdtrin. in bitdlia decisivd cu fo(ele
turco-bulgare din 23
sept. 1386 Dan I a cdzut pe cimpur de ruptd. succesorur sau ta oomnie,
Mircea, a unit

Sts?
Doblogea la lSra Rom6neascd.

-=,f
HtS-
 = =Gl = = l[ tl u--={r :1=
: llll
= =
llll iirr
r=-,,=Ea=--=, :_.^ :.,,,= A
L=u'i'=L=Ej!=ui'Y
=llll=GI=llll
K rema3 I "yglyi'1:?'^'r**-'g*",y':i"tir:ltrlT^Julfli^ | \i:fP---T'
Tema 3. EVOLUTIA SOCIAL-ECONOMICA $I ORGANIZAREA INTERNA
ITARTION ROMANE PiNA T-AUULOCUL SEC. ALXVI.LEA
ilil
==r*r= ilil =

lt
=llll=Gtr=llll
lilt=c=r= illl Tema 3.1 vrATA EcoNourca a lAmr,on nouANn piNA
.i l=llll=I=n=llll MIJLOCUL SEC. AL XVI.LEA
:'trllll=GEl=llll:
lF',i'!=ff.i5ii - culturi cerealiere - griul, orzul, meiul, ovSzul, secara; culturi tehnice - inul,
ri l=llll=re1=1111
ilil =GFl= llll cinepa; vild de vie, fructe, legume etc.
= illt=rF flt= iltl
- Rarila cu p|ugu| de |emn 9i brazdar de fier, boroana, Secera, coasa etc.,
=ilil=t=t=ilil== llll tradilionale locale din epoca precedentd, cit 9i noi, imprumutate din occident,
=ll[=Gil
llll=l+r=llll ca plugul cu rolile gi brdzdarul m5rit, tras de una sau citeva perechi de boi 9'a.
=llll=8ilil=llll - Ldrgirea suprafelelor de cultivare prin deslelenirea noilor pdminturi
lilt = l=llt= llll
9i
= lill=rts lllt= illl defrigarea pddurilor.
ilil=t+ilt=iltl - Folosirea asolamentului bienal ori trienal (rotalia ciclicd a loturilor), care
=illt=Gilil=llll practicatin unele zone, ducea la pdstrarea fertilit|lii solului 9i sporirea recoltei'
r- Filil=f+ilt=lilt:
r l=lllt=cilll=llll
F rttl * r:L ut=
Viticultura - lzvoarele medievale locale 9i strdine amintesc bogate podgorii in Moldova la Cotnari'
Romaneascd la Gorj, Vilcea, Argeg, in Transilvania la
i l=1tt=G11=1tl
tttt
Hirldu, lagi, orhei, in
lara
lllt=L=ill=llll Bihor, Arad, Fdgdrag, in jurul Mediagului fiind chiar menlionatd o "!ard a vinului"
r l= tttt= lF llll = llll (Weinland).
Eilil=ill=ilil=llll:
,l, F llll : lll+llll : llll =
Pomicultura. - Se cultivau meri, nuci, pruni, ciregi, vigini, iar dintre legume - varza, ciapa,
'l=ilil=i=ilil=iltl bobul, sfecla etc.
I Ftttt=tn*lltt=tttt= legumicultura
- Denumirile multor localitSli provin de la soiurile culturilor pomicole (Merigor,
=ilil=l=ilil=llll
llll = ilt- llll Vigina, Valea Nucului, Ciregu 9.a').
= llll
= 1111=l= = 1111 1111

illt= il= lilt= illl - condilii naturale favorabile - pa$uni bogate 9i numeroase bazine de apd in
= ilil = l= illl = llll majoritaiea zonelor romdnegti favorizau aceastd veche indeletnicire a populaliei'
ilil
=
il!- ilil = llll - SL cregteau vite, cai (cunoscu[i mai mult ca moldovenegti), oi, porci..., mdrimea
= lilt= il= llll = llll Cregterea
turmelor gi hergheliilor impresionind pe mulli cdldtori.
ilil = illt-
=
ilil llll
animalelor
= ilil =[= ilil llll - Produsele acestei ramuri economice acopereau complet necesitS,lile locale 9i erau
=
ilil = lilt+ ilil = llll insemnate obiecte de export. Ele au fost mult solicitate pe pielele lmperiului otoman,
= lill= ill= llll= llll in Europa centrali 9i apusean|, unde prelurile la vitele cornute 9i la cai crescuserd mult'
lill= ilfl= illl= llll
= llll= l||= llll= llll
ilil = ilt]+lill= llll
(c.@
= ilil -: El= ilil = illl ntOinaritut | - Ramurd economici care dddea importante produse pentru timpurile cind mierea
ilil=ilil=ilil=llll
= illt=||t= llll= llll inlocuia zahSrul, iar ceara servea ca sursd principald de iluminare.
ilil = ||lt= illl= llll - S-au constituit numeroase prisdci, atit mici ale gospoddriilor larenesti, cit 9i mari ale
=llll=|lt=lilt=llll boierilor gi mdndstirilor, unele localitdli pind in prezent purtlndu-le numele - Prisaca'
llil = ilt= llll llll Prisdcari etc.
=
=ilil=tLFilil=iltl
ilil = ilil-illl= llll Pescuitul | - fra practicat in majoritatea zonelor, bogate in bazine de apd, ca ocupalie
= llll= E= llll llll
I suplimentard, iar in localitdlile de la Dundre 9i mare ca ocupalie principald.
llll = ilil- llll =llll l
=
= lilt = iltF llll = llll Vindtoarea I-Deasemeneaerapracticatdinregiunilecusuprafelemari depaduri, lovigti 9i branigti.
=
lllt = ilil
- llll = llll:
ilil = ilfi!= llll= llll
I Sint atestate 9i primele rezervalii de vinitoare ale bolerilor 9i domnilor.
=llll=ilil-llll=llll - Surse auxiliare de dobindire a produselor alimentare 9i a imbrdcdmintei.
= llil = iln = llll = llll
llll=illl=llll=llll
=llfi=lfin=llll=llll
= = llll= llll= Metatele - fierul, argintul, arama, aurul
: llll llll llll llll etc.
= llll = ml = = t-- Minele metalurgice principale | .- Rimetea, Ghelar, Teliuc (Transilvania); Baia de Fier
ilil = ilil=llll=llll
= ilil = ilil = llll = llll | 11ara Romdneascd), Negoiegti-Neam!, Baia (Moldova)'
llil=ilfl=llll=llll perfecfionarea cuptoarelor pentru
= lilt = il|| = llll = llll Perfecliondri tehnologice | - totosirea fo(ei motrice a apei,
ilil=ilil=llll=llll I reducerea metalelor din minereu'
=11=1!l=ilil=iltl ocupa locul de frunte printre bogSliile minerale, fiind 9i un obiect important
ilil=ilil=llll=llll - produs Sarea I care
=illt=il|=llll=llll I Oe export cu pret ridicat in special in Balcani 9i Ungaria lipsite de asemenea resurse'
ilil=ilil=ffi=llll
= illl = ilil = llll = llll Minele de sare principale | - Turda, Ocna Sibiului (Transilvania); Ocnele Mari, SlSnic
lilt=ilil=llll=llll | (l"t" RomAneascs); Valea Sarii, Tirgu Ocna (Moldova]'
= 11= t;! =ilt= ilil
illt=il[-m=illl Bogdfiite subsolului - au fost considerate in Jdrile Romdnegti proorietate a domniei 9i numai in
=llll:-illEllll=llll unele cazuri erau date ca concesii.
ilil=il[#ll$=llll
=ilil=il=llll=llll Alte resurse - pdcura, silitra, sulful etc.
y'ttt35__-- {.'in}t
=1ri=ufibi1i*11=\
iill=irll=l=ilil=illt=)h\
t=tttt=n:*ilfl=Ht=H= -/(=llll#
: illt: llll
lll=llll=llil=tnlEfilEllT=llll=ll
: ill: till

ii'=-lii=-F-tttt'=-tiiau.aii=tiait=.:tt=.tti'=q,al.,=-ltt'=-lut"=ll],=-]]l,al,=]l,"=-}J,3ll},"=J}),"1\,il,"=Jl},=\.=.}LB'l
 .@r.u*uorunt" -.lnilialdominau megtegugurile casnice. Totodatd are loc procesul llil=ilfl=Gt:
de spep-ializare a lor gi practicare tot mai frecventil in mediul =llll=IF=
rural, pe lingd'mdn6stiri, curtj boieregti etc. =llil=Gl=
lilt=t-t=
Specializarea - fierari, lemnari,'6tari,-dulgieri, bldnari, cojocari, pietrari, olari,
morari etc...
=llll=-l=
llll=-l=
(peste 20 cdtre mijlooui seo. al XV-lea; in secolul urmdtor numdrul
lor s-a dublat). =lffi=-l=
llll=Gl=
Favorizaiea cazuri domnitoriiscuteau rnegtegugariianumitor regiuni de ddri
megtegugdritului |I de
:|"_yf"
ptata vdmilor, le acordau dreptul de a face negof singuri 9i =lill=-l=
llll=C-l=
etc.
- Procesut dezvoliirii -d+conSumut perso.. - executarea produsului la comandd,
economice generale ,nal al rezultateloi muncrr destinat6
a determinattGcerea producdtorului /a desfaerii frylytia
F
':l??'l pb'piafi.
- Din sec. alXlVlea in Transilvania apar primele bresle, numite frigi, societili, asocialii,
cornunitiig; ln Motdova 9i fara Romdneasci ele sint atestate din iec. arxVll-tea. =llll=-l=
llll=c-r=l
=llll=Gl=
llll=EGt=l
- Gu toate c6 in multe domenii continua si predomine economia naturald, =llll=Gl=
lilt=FEl=l
ea cedeazd
treptat locul schimbului Tn!J9 Fpnii care aduce'au roadete pim?ntului =llll=I=I=
la orage in schimbul
produselor megtegugdregtiriecesare. Forma dominantji
de scfrimb ?n come(ul intem erau
flll=Ga=l
I iarmaroacele (bilciuriki) organizate periodic =llll=I=l=
llll=G-a=l
lntu cele tre! | - Documentele atestd o prezenfd permanente a negustorilorgiproduselorfiecdrui =llll=GI=
lilri rominegii I stat rom6nesc pe pieqeie cetortatte doui. lilt=G-l=l
- se^ contureazd principalele trasee comerciale permanente intre statele
I
=illl=Gt=
ilil=t-=l
| etc.
:.T?1,::1,;j.r_rTr!,9r.govei,
(circa 16la numir).
drumul Bragpvului, drumut Buzdutui, Trotosului =lllt=-l=
llll=l=-l=l
- unii domnitori, ca Mircea cel Bitrin, Alexandru cel Bun, gtefan cel Mare
au =llll=Gl=
llll=G-t=l
acordat diferite privilegii negustorilor.din statele de peste tr/litpov carpafi.
9i
Extern =ilil=-l=
llll=G-l=I
| '.lmport zahir (scutit de vamdt mirodenii, metale, arme, stofe, obiecte de lux... /marfuri
I de volum mdi mic, dar de valoare mare/. l =llll=Gl=
llll=G-l=t
- griu, vite, oi, cal, piei, mierei ceara, saii!.",/mirri.rri de vorum
mare, dar de =llll =cl=
Irpon,
| valoare
I mic6/. llil=G-l=I
|I acordarca
-lTt-t_!t !9
come4 de asemenea a fost favorizat de domniite mai importante fie prin =llfl=rGl=
lllt=G-l=l
privilegiilor, fie prip mdsuri .protectioniste.
De trtnzi!, geograficd - intretiierea ciilor comerciafe, atit intre Batcani
=llll=Gl=
llll=G-l=I
| :|f_.:t?l
centratd 9i rdsdriteand, cit gitntre Orient gi Occident.
9i Europa
I =ilil=-I=l
llil=G-l=I
9* ramai
| ;q,.lg importante trasee comerciale intemafionale erau drumul moldovenesc
=llll=Gl=l
I -.V.itil" ciderea chiriei 9i cet6liiArbe in 1484), drumur teferesc etc_ ilil=Gn=I
|I vistiedilorpentru tranzitul mirfurilor 9i periodica lor depozitare aduceau mari ven1uri =llll=E=l
domnegti. llll=G-r-r
| a // schimbut de 7 - inlocuirea schimbului
- Dezvoltare =l
I economicd ,/ produse, ./ in naturd cu schimbul ll[=
=l
I lavonzeazd / care necesitd / prin mijlocirea banilor. = iltl
ilil=
=l
y,!!: emisll Jara Romdneascd Vraicu.(1.364-1374,) ducat,dinar,bandeargint =ll[ =l
=l
monetare Moldova petu | (1375-1d9i) " , g.roiu/ de argint ilil=
.Transjlvania ' =l[= =t
florinul de aui gi mqrca de argint
ilil=
=l
Circulalia'largd a monedelor strdjne- florini,,aspri, zloli ...
=lll=
ill
Politico-administrative - Fiind capitale sau centre de =ilt
@ J- linut (judef, scaun...), aici ilil=
Orasclc * | erau regedinfele principalilor dregdtori.. 1"
=lll
ilrE
Economice - Cu toate ci :- lll
l. l- oragele Moldoveigi]6rii Romanegti, spre Seosebire
de cele ale Transilvaniei, n-au atins nivelul oiagetbr medievale ilfl
L ^^_- |
'- Gpntr' .. occidentale, avind 9i un caracter sem.iagrar, eb Lrau importante =lll=
|
| Militare;
ilfi
centre ale rnegtegugdrituluigicome(ului.
=ll
llil=
- Multe din.orage fiind fortificate 9i avfrnd putemice cetdfi, se incadrau
I =ll
. ,l l' ca cea mai importantd parte ?n sistemul defenSiv alstaielor rom6ne. llll=
t'- Religioase - V_estitele ldcaguri sfinte gicentre mitropolitane =ll
9i episcopale se aflau ill
la Suceava, T?rgovigte, Rornap, Rddiufi, Buziu... '
=il
]|I
=llltr=
=f
m
ill=lilt=
H=
tn =l==flt= illl=
l3=I= llll= =ilil =[i
=
onlNourndA socrALA A lAnrlon norvriixr illll: : llll
llll=l{=il|= llll Tema 3.2 pixA r,,l MUL(rcuL sBc. AL xvr{,EA F lll
il
=
= llll
=13=I
=llll=lg=llll=llll Et1,
u+=l=f =lt=llll - Majoriiatea coviryitoare a poputalii4locuia in mediulrural.lnacchgitimp cregte
:llfl=13=llil=llll
ls=l=r=ll=llll num6rul oragelor 9i tirgurilor, cifra cirora depdgggte 10 locafitefii Cele mai mari
Evplutia n erau Bragovul 9i Cetatea Alb6 cu geste 10 000 bcuitori.
:||H=l==||l|=|l|||EYo|u$a|erautsra9ovu|9iUetateaAbacu9€ste1oqruk]cuitori'|lil+l||
Ifr : lll llll
= =l = = =
demoorafici |
calculebr foarte aproximative poullatia
demografici | - Conform calculebrfoarte poprlalia Moldovei
MoldoveigiferiiRom6negtiera
si Tdrii Rom6nesti era ll | llll

[i{F;li:
de cite 500 000 locuitori, iara Transituanieiimpreund cu Banatulcirca 1 700 000 -

nlffiiiq+lllt 1 800 000. Aceste cifre au oscilat ca unnanB a secetelor, invaziilor, epidcmiilor.etc.
- !l#313;rr;E;[:;tr*:li*,"roil;ffiaii:iir#ififr:T$;ffi
| Ar,rtoritdiile statale medievale romSnegti niciodatd nu au stipinit toatq teritortile
populate de romani. Transilvania 9i pdminturile apusene emu supuse Regatului
=im=r!p_-tttt=.ttnl|RoPutatederomani.Transi|vania9ip6minturi|eapuseneeEusupuseRegatu|uih||+[|
llll =ll=i=lll =llll ' lmaohiar. grupdri etnice rom6nesti
maghiar, oruodri diferite mirimi erau la
romdnegti de dilerite Ia sud der Dundre in
de' Dunire in ll I lllll
:llll =l==llll =lllll = 1".-.r.rrr..rta
componenfa lmnariilhri
lmperiului l.!t.1mrn romdnii din Slnva'.{a
otoman, rnmAnii Polonia ci
Slovacia, Pnlnnia nrcta Nistru tt,tt ' Flll
9i r{a
de peste
|||l=||=|=il|=||||=|^-^.j^.;^:,.^;.:;^'.^'^'-j^.^,....^-,^-_-r-----..-|l+||||:
sub autoritatea uniei polono{ituaniene. I ^t'.t^t
:llll=l==llll=lllll | erau "l-1"='-:. 'lllll Elll
- Dupi componenla na{ionald staXelg r?odievab rom6negti erau prepondercnt
||||=||=|=l|||=||||=l-lJuP.rrUl|Pu|1Er|la1|a!|ul|.'|a5tdtel9r1FuI,Yacro1||aI|i')UerauPrePongereml|_|l||:
: llll= t= lllll
= lill = I populate de rom6ni. Aldturi
Atdturi de eise infiltrehd lill-
infiltrqazl reprezentangialtor
reprezentian$ialtor naliuni-
na$uni- maghiari,
maghiari, lll
llll=lll=l=llll=lllll lsasi.secui.qreci,
sagi, secui, greci, armeni. '
sirbi, buloarietc.
armeni, sirbi. bulgari etc. i lll lllll
:ilil=il==ilil=ilil1 .^. lilt-il|
[||=|[=l=||||=||||3(l)Nobi|imeaDomcn|gll|+|il|i Dbmcnlsl
:llll =ll==llll =llll I V rh^r-.r'*-r lllll Flll
||||=||||=|=||||=|||l=7.Domnesc2.Laic(boierescsauoregenesc)3.Bisericesc||_|||l|
1. Domnesc 2. Laic (boierebc sau orlgenesc) 3. Bisericesc
:|||l=l|==||||=|||||-|r.,^^..l.^^.i..;l:^j-^--^j^.-.^-..-!-Ll.r-^-..|..:-!_l-^-l^!J!,J.||||#ttt
- Aveau ur ePr juridic
drept Jur rqrw de
ve P"rvyr.E@F supiem{ asupa intregului
qroprietate euPrerrE pdptnt al ftrii
lqril (do-
llll = llll
=l = llll = llll
uomnlt st
Domnii si "oyy'.: il ruEvurur Pqrrrr rr ar \se ll I llllli
: llll= lil== llll= llll= voievozii miniym eminensl, a oragelor, @nelor, rnhebf, vdmilor atc.
!L|.=t1=|=-]!ll=||,3|-Camarifeudalist5pineaupropriile|oripsernnateocine.il.'+[]
, - Stdpinea
- Ca mari feudali stipineau propriile lor ipsernnate ocine.
llill
=irrr=irn==tirt=ilrl --,--,-^^
Boierimea ^4!-4--- ^-.---.-
zeci de sate, ca de exernplu Craiovegtiiln Oltenia sau,Luca Arbore
nrili:nrili7=]rril.51i.taoienmea|-Stapineazecidesate.cadeexerrrp|uCraiove9tii|nolteniasau.LucaArborei"li.Hrii in
Elll
:||l|=||l|==||||=|||||Jare|Mo|ooVa'd|spun]ndde|mponanteresursee@nombe9if|nanciane.AYcaprcpriile|il#ut
Aare Moldova, dispunind de importante resurse e@nomice 9i financiare. Avca propriile
lfll (7.) | cete $igisteaguri
= llll = | = flll = llll =l barcnes (7.) steaguri (detasamente
(detagamente militare). Rlerea economici g
militare)r Rrterea si milihrd deter- ll I
mllitard adesea deter- lllll :

:||||=||||==||l|=||||lvelichioliari,|minainlraraainrnnflir:tamariitnierimirrlrlamnianrtltrrnlrinarralivancrnlntcla|a||||ffi|||
velichi oliari, mina intrarea in conffici a marii boierimi ol domnia; cu urmiri negative pentu state.
ill|=||||=l=l|l|=|l||1j"off:i.:;:,l:!t1"-99."1:.Y1:d":F!?9,9Ti9:l!L",.|T1'-":9o'n":.q:"oo9|5te,1"ryli'H1lj
fit=ilfl =l=ill| = ilt jupani, pani - Spre deosebire de statele occidentrale, puterea domneasci a donat sate marii
;lilt=ilil==llll=lllll fi(M.,T.R.) boierimi in diferite regiuni ale !6rilor, nu le-a permis construclia castel$or (afart
|||=||||=|=||||=||||=|uU|l'||||l|l||uil|iI||'Ei|t'9|u||1a|t}a|||9|'||ulCi-a[x'rrr|lstI,I|Ul']uuuagia5tg|q|uI(ataral|_||lli
:llll =llll==llll =llll | | deIransrvanra)$batere4moneclelor,evt$ndastfeldeznembEreafeudaE'astatelor.
de Transilvania) 9i batere4monedelor, evilind astfel dezmembraea feudald'a statelor. llll-lll
ilt=ilt=t=ilil=ilil=l Boierimea - Sliipinea unul saq citeya sate, dar maides pi4l din sate.
lH lilili
:||1|=||||==||||=||t|lC'9,eI,II,ea|-oEPl]|gau1|ulSaqG|levasate'qarma|qesParyq|nsaIe.|il|H|||
fll = llll = t = llll = llll
' mice | - Neltild
'mici putemici economic ai mihlar
Nefihd putemica mih'tar gi datoriti ll t
stiip?nind deseori proprietatea datorile
9i stiipinind I|||| ,
illll= llll= = llll= lllll = familiares, cnez (T.)(T.) | unor sluJ@,
sluibe. era cointeresatd ?n intdrirea puterii siatcltuia
outerii centrale 9i atcttuia pentru ea lllll
oentru ea E lll
l||=||||=|=||||=l|||fcurteni,viteji(M.,T.R.)|unirnnoltan?snriiinmi|ibrl|#|l||l
cufteni, viteji (M.,T.R.) un important sprijin mitihr.
iilil=l|1|==ilil=ilil1 - liltl Eill
ilt= =l= lill= llll:
ilil Feudalii donni gi marii boieri a crescut considerabil proprictatea
- Frin dlferite danii acordate de llll!
!llll=lilt==llll=llll ecleziastici mitropoliilor, episcopiilor gi marilor ministrifi. Unele dintre ele, a9a cir Putna in
i,l|'!=u'||'!?!=u'l|'!=u'i,9ec|eziastici|ilHr,I'':l,,"t':::jlP'':::3':Eg1''on:.H,"^'*':*,"',l?.T:.::j:.ill]i'ffiil!
Moldovb sau Cozia in Jara Rom&neaSc6, stfuinesc zeci de sate, au.atelierc
:||||=||||==||||=|||||l;-";.;;;sGtiu"n"n"i"'aoe.ilrtesnirieconomi-ceoinp",t""-i#iiJi.--..-.:-.-lT'U'l!
, megtegugSregti, beneficiazd de lnlesniri economice din parlea dornniei.
ill= illl=t
ilt= = llll= llll=
lllt=t =illl=llll= '
iilil=
illll il[==ilil llll I I --Dpreoec,seorreqearepropnelarsupusemo9renmr,oanrlor,reral|iloroevlnzare-
Spre deosebire,de alte proprigtili supuse mogtenirii, daniilor, relagilor de,vinzare- lilll Elll
=llll==llll = =llll
lll=llll=l=llll=llll= I cumpdrare,proprietdtileecleziasticenuputeaufiinstrdinatesaudivizale,
cumpirare,groprietilile eclezias{ice nu puteau fi instrdinate sau divizalei lll lllll:
illll=ililt=llll=llll :ilt
ilt=ilil=tEilll=llll= Drepturile gi - eot octpa dregdtorii, participa la sfatul domnesc sau la Marea Adunare a fafii. llll !
I rygF |
t : =.ilil{=ilil
:ilil
llll =.llll llll oblioatiile
- S:
= =tut: =nttlillJ boierimii
llll dreptul de imunitate feudali 9i exercitd toate funcfiile
Se folosesc de dre_qtuldg.imunitate
P!t:_":: !epe domeniile lor. tuncliile administra-
administra-
[|||l l"Jl
l||=||l|=|F||||=||||=|boierimii|tivesiiudiciareoedomeniile|or.l|#|||l:
tttt :rE
lil=ill=tFilfi=ill=
iilil=ililil=ilil=iltl
:tive gijudidiare
11111
=1;1fl=llll =llll I | -ru-.,,'oro?nr{alnrid.faltlr{bdam6orranlfirrariraloacinhliaariilamiliraradaaaa
- N-au alte indatofi{fafi db domnie decft fidelitatea 9i obligafiile militare de a se lllll Elll
lll
=
llll =t =llll = llll
=
- prezenta la oaste cu supugli sdi. llll!
: llll
= llll = ='llll = llll ill
lll=llll=l=llll=llll=l I - ttranii
lararu oe pe domennte
6s,'F,e, Dqlcre9u, afari
oomenrile Oqreresii, obligaliile laF
atara de obllgallile fafd de domnie gi 9i cele
cete lll lutl
illll= llll= = llll= lllll I militare indeplinesc loate
toate oblig4iile in folosul lor ..
obliga$le,in lllll lll
|||=||||=|=||||=ll||=|l-isicomo|etauvenituri|eDeseamadreotu|uidetineriiexc|usiv5amori|or.l|#||||i
- igi completau veniturile pe seama dreptului de{inerii exclusivd a morilor,
i|l||=||||==||||=||||l|.-:::l]:l::l'^q-"9-YTi,^.il!"ry:,^
iilil = ilil==illt= llll teascurilor... 9i de la vimile inteme.
lil -r: ilil =t=ilil= ffit=
- Pot fi lipsili Qe proprietate gi pedepsili numai in oazul trid6rii (hecleniei),
i,'E=ul|'-La=u,l|'5'l'I,a,|-r9t|lnP-|lrvlEPIvP||9E]E}1P9llC'P!|lt|lu|1|a||||gaz.u|u.'ua|llU||,.gll,|l|9|'jtl'ffi'lI
Tirinimea
v*i**rincinara
i'll'!=u,i"!?=nll'!-,1'g
iil[=lil==fl[=illl Libet5
- Principala forri sociar]ecnnomici a siarrrh,i nrrmcric maimara ca rnara
fo(d social-economici Astatului, numeric mai mare ca toate celelalte
^ara!a*a
ll|'-'ll
categorii sociale.
illll=llil==illl= ,-.^:^:.:,
(rdzegi, - Stiipinea
DraPrnea in In propne€re pimintul araor,
proprietate pamrnlur vitele, €sa,
arabi[ vrlere, grldina, unelere
casa, graorna,
mogeni) I Finelele,apele,pdgunib,pddurileeraufolositelncomunincadrulobstii
:llll =llll==flll =llll I oe munca. llll-llt
uneltcle de.muncd.
lll=llll=I=f=llll=l "'ver""r I Finelele, apele, pdgunile, pddurile erau folosite.ln comun stbgti. hI
in cadrul obgtii sdbsti. Ilnt
i|l||=|||l==ffi=||||l|"o,:"u:??.,':::9:::f1T::?:t"*gti(juzi,cnezi)ereindeplineaufunc|iiadminist,a.]i||ffiill
Obgtea igialegea.dregitorii sdtegti (jizi, cnezi) care indeplineau funcfiiadministra-
il=ilil=t=l=l||le tive gijudecitoregti in satele lor.
! llll = t|[ = ill= llll - Spre deosebire de alte state, iq.Moldova 9i ]ara Romdneasci obgte"a s.a pesfat
=
flt= ilil=t=l=llfi
iilil = ilt==flt= llll 9i a fost influientil pe parcursul unei indelungate perioade, alcdtuind gi factorul militrar
lll=llll=t=l=llll de primd importanld ln stat.
Obligatiilejgle de
;ll'!='lll?flL='',l'{*St*Sf:: ,| [i',-,,fl
domnie gi Biserici ,|
I O dale in bani, obligaliile in muncd la construclia gi reparafia drumuritor,
,oq?fllggr.9brig1j!_".iiTyT3li9ls!rucfraslpo..Srafiadrumurir"t
l.!!=-[=_=_!L=.l.lll\uerIrIrrE]rErutrr-it . | 'podurilor;
cetiililor:, participarea la "oastea cea mard", dijma bisericeascd
I ry,{""Jcerajrpr,.PamctPal:4.1?oasleaoeamare-,o|JmaDlsenceasca/lll[
|||=l|[=|=I=H|=\l..1/10dlnproduse|e9ospodanei./4|||3+49>E|l|l ,^\ Flli
:tltl=f
\
\. ' "-
t/10 din produsele gospoddriei.
. I
==l=ilil=)li\ J=lIl
H = H=;=I=H = llll= lt= ilil = ilil=ilr=fir5tn=-lllt= lu
 x:
=l
l=
=l
n=
irrii3/-,;il=iiit
ii,ffi - A fost lipsiti de proprietate asupra pdmintului de cdtre nobilime,
irll=llll=ill=
| ;1,':',1J.Ti'i#:Ji:,:','::"::,il,T:il,il:ltili::;5filliff
dar a pdstrat proprietatea asupra uneltelor de munc6 9i a vitelor.
i|l#|-Primeaun|otde|aboier(pecareinmu|tecazuriputeasd-|trans-9J.F1||!=l|l-=
- Primea un lot de la boier (pe care in multe cazuri putea sd-l trans-
€\Ei;e[= =l
[=
=l
i lll H I mitd prin ereditate), pentru ce datora stdpinului
mita stipinului dijma - renta in produse (1/10 9i mai
mai L=,lll]-=lj =J=
l'1,- Aservitd
| gi renta in muncd pe ogorulfeudal
mult) 9i P'l=L= ={=
ogorul feudal (zilele de robotd) - in Transilvania dupd
dupd =l
(vecini, 1514 o zi pe sdptdminS, in Moldova gi lara RomSneascd - nereglementat. Fald de
illi'H(',?"i,!:|tsl+ozipes5ptamin5,?nMo|dovagilaraRom6neascd-nereg|ementat.Fa!ad"E:rrrl,5_rriE
iobagi) =ll
ltt#lobagl)|statindep|ineaob|iga!iami|itar5departiciparela..oasteaceamare''.[=irn_=E fi=
stat indeplinea obligalia militard de participare la "oastea cea mare".
i lll ll F | - Fiind persoane constrinse economic, fdranii l=l strdmutare, f; llll = lE=
{Sranii totugi aveau dreptul de stramutare.
1,ll- I c,
Cu timpul acest drept se restringe. in Transitvania s=
Transilvania legarea
tegarea ldranitor de u"
glie se va
gtie
l:-l ldranilor
petrece la 1514, iar in lara Romdneascd 9i Moldova in perioada urmdtoare, "" pe fl,ltt]-="f
i.'irE|Petrece|a1514,iarinTaraRom6neascdgiMo|dovainperioadaurmdtoare,per='l,'=L= ]=
timpul lui MihaiViteazul 9i Vasile Lupu.
iiffiltimpu||uiMihaiViteazu|9iVasi|eLupu.Fnri!rri.= l=l
s=
i,||ffnonii|-!igani,t5tari(prizonieri),locali(pentrucrimegrave)-cotalorinproduc!ieeraminimd,t=.l||L=,jtj
Robii
| -erau
ligani, tdtari (prizonieri), locali (pentru crime grave) - cota lor in produclie era minimd, I=[
I numeric pulini 9i munceau, de reguld, pe la curtile boieregti. r=
Ittl
'irffi|eraunumericpu!ini9imunceau,deregu|d,pe|acu(i|eboieregti.F=irr:r=|:=
Eil ^ Ell:nr: =I
I'ill H (@ C.) | - Megtegugari 9i negustori (majoritatea), dregatori,
dregdtori, nobili, clerici, militari etc. 9ildrani
9i{arani I= it-El- f,=
ittffiilv|(vi!aurbandinaceastdperioaddpoartduncaractersemiagrar).Etttt=n=
(vj!a urband ?n aceastd perioadd poarte un caracter semiagrar).
=F
ltt#origenimea|-independen!ddestatutu|socia|-economic,ordgenimeaseimpd(eain-patriciat-|=ttlt=l=
Origenimea - In dependenfd de statutul social-economic, ordgenimea se impd(ea in - patriciat - ;l=
ill,l E_]l I o minoritate cu averi importante; odtura de mijloc majoritard numeric a megtegugarilor
megtegugarilor F_!ll=l-= =[
*=
:,i'l H inferioard - plpba- sdrdcimea,
| 9i negustorilor sdraci; pdtura inferioarZr sdrScimea, calfe, ucenici, {drani etc. fr,,|!-=u,!!=
fdrani etc. l=l
lit- | - Din punct de vedere etnic majoritatea ordgenimii din Moldova gilara9i lara Romdneascd
Romdneascd F+'itF='E :=
o alcdtuiau rom6nii, iar minoritatea grecii, armenii, evreii, sagii, maghiarii. in
;tttffiil|oa|cdtuiaurom6nii,iarminoritateagrecii,armenii,evreii,sa9ii,maghiarii.lnl11115111= =I
jlt#|Transi|vaniaraportu|eraindefavoareabdgtina9i|or,deoareceautoritd!i|emaghiare|=tttt=.l=
Transilvania raportul era in defavoarea bdgtinagilor, deoarece autoritdlile maghiare ;=
ill,l llF I au interzis strdmutarea lor la orage.
orage. F llll = lll_=_ =I
-
!|re|-obtiga1iitefa!ddestat9ibiseiicderauce|etradi!iona|e,ca9ia|econtribuabi|i|ort='l||L=|:=
Obligaliile fald de stat gi biseiicd erau cele tradilionale, ca gi ale contribuabililor
I=
liberi de la sate, la care se mai adiuga gi plata numeroaselor vdmi. =I
i'irffil|iberidelasate,|acaresemaiadiuga9ip|atanumeroase|orvdmi.F||||:nr: I=
i||ffi|||v9loool9,|qvq|9o9|||o|ouauYo9|P|ard||u||lEIUdJv|U|vd||r|.E=,,|,':L=uE
I lll
=I
tr=
H^ l= tttl=l=
illl @ c"r""t"."tr"l"tlm
a"r""Fr"'rt, Fllll=il=
lill--- -fl @) -
t=iiit=l= l=
=;
:|!.+||ruiitocu||-Procesu|defeuda|izareseincheiasein|iniimari.Re|a!ii|esocia|e.feuda|esep|||l=|||=
Mijlocul Procesul de feudalizare se incheiase in linii mari. Relaliile sociale.feudale se
I=
l,1l H sec. romdnegti.
al XV-lea I stabiliserd pe intreg teritoriul statelor romdnegti. t=,llll==
ii'j,l H ""rlt-xv-t"" | sociald, in societatea feudali
- Contradicliile sociale, fiind caracteristice oricdreisocietdli
oricdrei societdli bazale pe diferenlierea
diferenlierea E'1,,:,1'L= =I
I=
iri'ffi|socia|d,insocietateafeuda|daveauomarecomp|exitate.Principa|adintreErrri!_nE aveau o mare complexitate. Principala dintre
=l
l=
l||#|acesteaeraceadintreboierime9i!drdnimeaaservit5.|=tttt=ll
acestea era cea dintre boierime 9i tdrdnimea aservitd.
illll ll I Fixali prin segmente 9i alte grupe de contradic{ii
contradiclii. F llll = il_= =l
I ilt H F
l= rrrr=rr n=
Ltllffiil Domnia 1. 1. t. Domnia
1. Domnia Fltt=r= =I
il|#Boierimeamare2.2.BoierimeamareL=,||||=jrj Boierimea mare 2. 2. Boierimea mare I=
:,irrl _H Boierimea micd gimijlocie 3.
Boierirnea 3. gimijtocie Ei,U==.aE =l
Patriciatul orSgenesc 4.
3. Boierimea micd gimijlocie t=
i,,1|_Patriciatu|or59enesc4.4.Patriciatu|ordgenescEtttt=l= 5.
4. Patriciatul ordgenesc =l
1 it- Megtegugari gi 9i negustori 5. negustori
5. Megtegugari 9i negustori l='ifff
=-f-j
l=l
ii||HilTdrdnimea|iberd6.6.Tdr5nimea|iberdF||||=l= Jirdnimea liberd 6. 6.ldrinimea liberd I
1l|#Jdrinimeaaserviti7.z.i5renimeaaservitd|=||||=l1
Jdrinimea aserviti 7. 7. fdrinimea aservitd f=l
. Pleba ordgeneasci 8. T
1'i'#.Plebaor59eneasci8.;:eil[aora9eneascaFJ'l''=1=
llll- ll | - Refuzul de a indeplini prestaliile.
prestaliile.
8. Pleba orSgeneascd
F llll= l=
;=l
=I
j..l{ Plecarea nepermisd de pe pdminturile boierilor
H Formele de protest | - Pbcarea boierilor. L=-.lll+l T
ll|l,ffiForme|edeprotest|-t,timicireainventaru|uiagrico|.fl||,'=r-=
- Nimicirea inventarului agricol.
i.'1'Hsocia||-nascoate|e!drdne9ti(rdscoa|adelaBobi|na,r5scoa|adesubconducereaL='.|''5-jj
social - Rdscoalele ldrbnegti (rdscoala de la Bobilna, riscoala de sub conducerea I
jil#|tuiGneorgheDoja-vezitemeleurmdtoare).[=.irn_Jr-j
lui Gheorghe Dqa - vezi temele urmdtoare).
=l
lllll Fll | - Protestul religios - in prima jumiitate Moldova Fllll=l=
jumdtate a secolului al XV-lea in Moldova =I
;:.|tE|patrundhusi1ii.participan!i|ami9careaantifeuda|ddinCehia.oactivitatef=.ln=-rl
pdtrund husilii - participanli la migcarea antifeudald din Cehia. O activitate
largd a desfdgurat aici lacob, ucenicul lui lan Hus, care a elaborat un pro-
l'i,ffi|'-1,.s::-q""'"?:l11."i"i|acob,ucenicu||ui|anHus,careae|aboratunpro-FJ'[a.E
gram politico-religios propriu.
l=l
iiriffid|grampo|itico-re|igiospropriu.Elri.!-rE
::trl rl l= ilil=3 =l
l=l
lilrl
Jttl- E_{
P f rrrr=r{
l=llll=a;
=I
t=l
rerna3.3 =l
lllr- - Terna 3.3 ORGANTZAREA POLTTTCA TNTERNA A TAmLOn ROMANE
PINA LA MULocUL SEc. AL XvI.LEA
FJ11*- l=l
ilrelPINALAMIJLOCULSEC.ALXV|-LEAlFl||;=J5 =l
l=l
=l
t=l
ili
l: lll GIp"*, mare voievod).
r;:1iu;i:xl:eiartuturorsupueiror
(Dominus,careseintituravoievo.-,
- Stdpin al ldrii 9i al tuturor supugilor (Dominus, care se intitula voievod sau
F=:l=E
:ttt_|Prerogative|eF-Conducdtorunipersona|alputerii|egis|ative,executivegijudiciare.Ftttt={
Prerogativele - Conducdtor unipersonal al puterii legislative, executive gi judiciare.
+i|#domnu|ui!5rii|--ComandantdeoaStepetimpdepacegirdzboi.|=u|=-!
domnului!5rii - Comandant de oaste pe timp de pace gi rdzboi.
il1H|Stdpina|ce|ormaimaridomeniidinFia.FJ|,=5
]tti#il--Prerogative|enuprevedeaum5rginireaputeriidomnu|ui,dardece|emaimu|teoriEni=t
llll n H in realitate ea era mdrginitd std l=t=l
mirginitd de marea boierime, care pe timpul domnilor slabi std
aidturi de $omnie, iar timpul celor pe
- sub ea. puternici
ill,'ffiN'aidturide$omnie,iarpetimpu|ce|orputern.ici-subea./,i,!L=!_1
jlt lti=flr=flF=ilt= ll ll t
=
+ tttt: =
tttt: ilil: tttt: tttt: = lu = uil =q
+il,,:ilil:ii:ii:,,,,:llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=lli=llfl=llll*llll=llll=llll=llll=llll=f€f8ff*i|=llll=llll=llll=llll=lil=i=q
llll=ii=ii=ii=ii=ii=ii=lir=ii=ill=llll=ill=ilr=i[=f-f,if-=ii..=ii.=ir,=ilt.=[fEH.=]f!.Flt-*jl
 = li = ilN =llf = uN llll =
=E =;!=ElEl=llll=
- conform legii domnul urma sd fie ales de boieri gi inaltul cler dintre r"it\ \ lill :
=,tll =ilil =ll1 =llll rii, legitimi sau nelegitimi, ai dinastiilor Basarabilor, in Tara Romaneasca,
9r
=F =t{=EtEl = llll: Mugatinilor (Bogddnegtilor), in Moldova.
=rii =:;3il=fi =llll -in realitate de multe ori domnul se impunea cu fo(a armelor (uneori strdine),
=31 =gg=gr=il=llll
=, !l = rtrrr =illi = llll Urmarea la tron
sistemul
deoarece doreau aceastd inaltd functie mai multi pretendenli egali in drepturi.
ltfi= EN=t ilil Alegerea in aga cazuri era pur formald.
=tit= =
= jll =:T{ = ilil
= llll electiv-ereditar - Acest sistem avea urmdri tragice pentru Moldova gi Jara Romdneascd -
=1111=11;1=g=t=llll dese lupte interne pentru scaunul domnesc, urmate de decdderea prestigiului
= = :t! =; = illi = llll
l:ll
puterii centrale, ruinare economicd, amestecul puterilor vecine rivale.
=11=11= F*t=lill= - Unii domnitori, aga ca Mircea cel Batrin, Alexandru cel Bun,
= lill = ii;i ilif=llil=
= llll = llll $tefan cel Mare,
pentru a evita viitoarele posibile lupte interne, i-gi numeau urmagul in timpul
=llll=llfl = llll
= llil= ti||+ =llll= llll vie{ii, asociindu-l la domnie.
llil = ilil tf=llll= llll: Voievodul - Era numit de regele Ungariei, care ii incredinla doar o parte a Transilvaniei
= = llll= llll
= llll= ilil -1=
llll= llll= j*=llll= llll Transilvaniei (9apte comitate).
=
llll= llll#r = llll= llll - Avea largi prerogative legislative, executive 9i judiciare in politica internd gi
=llll llll i3=llll
=
= = = llll mai pufine in cea externS.
=ilil=ilil#t=llil=llll - Autoritatea lui nu se rdsfringea asupra comitatelor apusene, scaunelor sdgegti
llll = llll = l= = llll = llll
: llll
=llllllll: =lllllilt: +*l 9i secuiegti, administrate de rege, 9i asupra feudelor dornnilor rom6ni.
= =
=llll
= lil :
= I[ :
r= : llll : llll :
r: : illt : fllt : - Funclii consultative 9i executive pe lingd voievod indeplineau vicevoievodul,
= illl = lilt #l = llll = llll notarul 9. a. in momente mai importante voievodul convoca adundrile nobiliare -
=ilil=ilil=t= =llll=llll congregaliile (din 1541 - dieta).
= llil = ilil +fi = llll = llll
fi\7 .
Sfatul - Organ cu funcfii consultative 9i executive pe lingd domn compus la inceput din
domnesc mari boieri cu gi fdrd dregdtorii, iar mai t?rziu numai din cei cu dregdtorii.

- lmportante - Vornicul - comandant al oastei de curteni gi locfiitor al domnului (unicul

= llll = l: = llll = llll
: llll - de stat dupd domn cu dreptul de a condamna la moarte); Logofdtul geful can-
= lllt = ilil -r;l= llll = llll
I celariei domnegti, purtdtor al pecetei domnului; Visternicul - avea grijd de
:ilil=ilil=t= Dresdtoriite
=ilil=iltl
= illt= ilil *llt= llll= iltl
Rom6neascd gi portarul (hatmanul) in Moldova.
: llll : llll : :
:ilil:ilil:l=:ilil:Iil r= llll : llll
Itl I
= llll= lilt*lll= llll= llll I r- - Secundare de la curte - Spitarul, stolnicul, pah3lntetll postelnicul etc.
: ltlt : ilil : E : llll : llll
: llll :
=
llll : l: :
= llll*jil = llll= illl
ilil
llll : llll
t---
L - Numdrul lor oscila intre 20-30 in Moldova
9i 15-20 in lara Romdneascd. in majoritatea cazurilor
llll = ilil = Et = llll = llll
= ele sint asemdndtoare... fapt care exprimd o evoluiie politicd comuni a
= ilil = ilil #tl= llll= lltl ldrilorrom6negti.
=El = =
: llll = llll llll llll - Era convocatd rar, in cazuri excepfionale, pentru a hotiri cele mai importante
Marea
= lilt= lilt#il= llll= llli Adunare ?ntrebdri: succesiunea la tron, rela[ii cu alte state, probleme fiscale etc., cu
: llll = lllt =El
= =
llll llll
participarea intregii boierimi, a clerului, a reprezentanfilor ordgenimii gi a satelor
= illl= ilil #ll= llll= llll a |anl
: llll = lilt = t] = llll = llll privilegiate.
=ilil=ilil4Ell=llll=lltl
:lilt=ilil=Et=ilil=iltl
= ilil = ilil 3Eil= llll= llll - Satele dependente - administrate de dregdtorii boierilor stdpini;
:ilil=ilil=lJ=llll=lili - Satele libere rdzegegti - "sfatul oamenilor buni gi bdtrini't in frunte cu vatamani;
= llll= il|| eBll= llll= llll
: llll=llll=ll =llll= llll= Moldova - linuturi (24) - conduse de pircdlabi, vatamani, sfarogfl;
= ilil = ilil +Eit= illl= iltl - Orage - conduse de un consiliu eligibil a 12 pirgariin frunte cu un goltuz;
: llll = llll = Ft = llll = llll
puterea domneascd era reprezentatd prin pircdlabi;
- lara de Jos gi lara de Sus - in frunte cu cite un vornic.
= lllt= ilil #il= llll= llll - Satele dependente - administrate de dregdtorii boierilor stapini;
:ilil=ilil=t=lllt=llll:
= ilil: : : ilil +'t llll iltl - Satele libere - "sfatul oamenilor buni gi bdtrini" in frunte cu juzi;
illll= llil =H lara - Judete (16) - conduse de sudefl;
=llll=llll: Rom6neascd
= = ilil ilil *;t= llll= llll - orage - conduse de un consiliu elegibil din 12 phgariin frunte cu un judet;
i llll = lllt = Et = llll = llll
puterea domneascd era reprezentatd prin vornici de tirg;
= ilil = lilt#it= ilil = iltl - oltenia cu timpul capdta o relativd autonomie, fiind condusd de banul olteniei.
: llll = llll = Et = llll = llll

=ilil=llil+ii=ilil=illl - Satele dependente - administrate de dregdtorii nobililor stdpini;

: llll
= llll = E, =r=ilil=ilil
llll = llll
- Satele libere romdnegti - "sfatul oamenilor buni 9i b6trini" in frunte cu cnezt;
=ilil=ilil=
illll= llll=ti Transilvania - Satele libere s59egti, secuiegti 9i maghiare aveau propria lor organizare;
=ilil=illt+ - ldri rom6negti, scaune sagegti gi secuiegti 9i comitate conduse de comi{i;
iilil = lllt=ti - oragele - conduse de un consiliu centumviratum (12 pirgari gi jurati); puterea
=ilil=ilil-'=illl=lill regalS era reprezentatd prin juzi regali.
: lill = llll
= t! = ttll = llll
=ilil=ilil- =ilil=iltl
: llll = = llll
lfll
= llll=lltl+t = = llll
= lt = illl
llll
€Iarr*".-. - Legislalia evolueazd de lalus valachicum (obiceiul pdminfulul - vechi drept
romdnesc nescris) la dreptul feudal cuprins in legiuiri oficiale, influen[ate in
!ilil=ilil=I =illt=iltl iudcsefarcassA Moldova gi lara Rom6neasci de cele bizantine gi emise in cancelariile
=llil=illt-f;=|lil=iltl domnegti, iar in Transilvania - Tripartitul lui Werboczi.
: llll
= llll =l = llil = llll Instantele
=ilil=ilil*fl=liil=lill - Neexistind incd principiul separdrii organelor administrative de cele judiciare, $int
iilil=lilt=l =lflt=iltl iudiciare aceleagi ca gi cele din ierarhia administrativ-teritoriald - de la "sfatul oamenilor buni
rril= iltl
= llll= ilil -il = gi bdtrini", in frunte cu juzi, cnezi gi vatamani, pind la sfatul dornnesc in frunte
iilil=illt=l=H=iltl cu domnul, ca judecdtor suprem.
1lt= lllfn =,;ri= 1111=
=tttt:
: rtn rrr: rl
lilt= =l=E=illt=
ilil -a:-+ illl
= lBl = llll
 .f,:-
l=l:
,f =l
l=l:
irllffi,l i.
|'!=1,l'!=u

llll
!=l
l=l:
f=r
-Terilp Romdnegti erau lnconjurate de state mult mai mari 9i mai puterni- sir<
= =ll l=l:
=illl= l=l
Siturfia ce mililar. A rezista in fala lendinlelor lor expansioniste se putea doar printr-o = =llll
geopoliticJ. organiiare mititara corespunz|toire, un sistem defensiv putemic, armament per-
lilr= l=I:
inleleapH. =lill==
llll l=I
fect gi_trctict militard ; l=I:
.oas!e3..cee - oastea dqmnului steasurile dresdtorilor, detaeamente il[=N l=l
;:i|;H;3,i]*:"O =
=llll=llll
l=I:
1--
' mlce" L 1 oastea rnarilor feudali - steagurile boieregti, slujitorii gi ldranii de pe mogii. = llll = l=l
ilt=llll l=r:
l=I
'Otstea cet m1e" | : ET -loTfl|.ln caz de mar6 primejdie pentru lard fiind compusi din =llll=
llll = llll l=l=
I toli locuitoriifdriicapaUli sd |inn arma ?n miini. = llll
=
l=l
Obtigallitel - Orice proprietar din Jdrile Romine avea obligalii militare. La ordinul domnului tofi
ilil=[I l=l:
= llll =
milgire trebuiau sd se prezinte la locul indicat cu armele proprii, gata de luptii. Lipsa personali ill=iln
l=l
I l=I:
I a unui boier; ordgean, Fran se pedepsea asp4r; fie cu confiscarea averii fie cu moartea.
= llll =
ilil=llil
r=l
l=I:
Cclfflc : Neamf, Suceava, Hotin, Cetatea Albd, Chilia, Tumu, Giurgiu etc. (consulti atlasul). l=I
= llll =
%a*sq | - DuSmanul mult superior numeric nu putea fi infruntat deodatd la inceputul illt=ll[ l=I:
El urma sd fie atras in interiorul = llll= l=E
,irii"iu J campaniei militrare intr-o bdtillis decisivd. ldrii, ill= l=I:
iiiiiirt i J :rnh{gi-.1trtt lT Fp:Ir*rtpdn resiuru pustiite, el era hdrluit prin b6tilii mici si : llll.= l=r
" nrrintit ci a. I fnqpeciibt atacwi fulgdritoare {q noapte. P-este un timp, cind pierderile umane 9i ilil= l=I=
ffi { maieriale, bamea gi bolile il voi.aduce la o situafie de disperare, atunci se di = llll= I=I
rr''Js I Uaana generald gi izbtnda este de partea biigtinagilor. ilil= l=I:
is = llll = l=l
ilil.= l=I=
= =
llll l=l
- Pe timpul lui Alexandru'Basarab Patriarhia de la Constantinopol a
ilil= l=l:
=llll= l=l
recunoscut mitropolia ugrovalahiei de la Curtea de Argeg in funte cu lachint. ilfl= l=I=
ii.
- Contrar ofensivei cabiciimului, in regiune s-a mai creat o mitropolie la = llll = l=I
_-{!1370
i'
ilil= l:l=
Severin in ftunte cu mitropolitul Daniil Critopol. = llll = l=l
-Lalnceputulsec. alXV mitropoliile aufosttransferate respectiv la Tlrgovi$te llll= l:l=
Si-Btmnjc ai fondatii una noui la Buzdu. =lil= l=I
ilil= l=I=
- Mari ctitorii domnegti - Clmpulung, Curteade Argeg, Vodila, Cozia, Snagov,etc. = llll = l=l
illl= l=l:
= llll = l=l
ilfl= l=l=
= llll = I=l
ilil= l=l=
= llll= l=l
il[= l=I=
= llll = l:I
ilil= l=l=
= llll= l=l
iltl ill=l El=
f,

Etl = llll= l=l

ill= El=
tillll
rE ll = iltl l=r
llll llll= El=
t,

;E ll = illl l=l
illl ilil= El=
i= ll Tnnsllvanla - Odatt crt cucerirea maghiari alituri de episcopiile ortodoxe din perioada = illl l=t
lill anterioarl (Alba lulia, Oradea) au fost impuse noi episcopii catolipe. ET=
i= ll - 1366 - Prin legea regelui Ludovic de Anjou religia ortodoxd a fost scoasi ln =llll
l=l
illlll
afara legii. Titlul nobiliar putea fi atribuit numai catolicilor.
El=
fll =ilil
ilil= l=
rillll
Fll Rezistenta gi pdstrarea p - menfinerii ei pe parcursul veacurilor ln mediul social al piturilor de =illl
llll=
rillll religiei ortodoxein I ios gide milloc.
Transilvania s-a datorat l- o&otirii gi suslinerii ortodocailor de peste munte de domnitorii 9i fefele =ilil=
llll
Fl -
lr lll
bisericegtidin Moldova gilara Romineascl. Din 1359'mitropolia de =iltl
la Gurte'a de Argeg i9i LxiinOea autoritratea 9i la nord, peste munli. llll=
$tefan cel Mare a ridicat o biserici la Vad, unde rnai apoi a funclionat = illl
g episcopie. ilil=
=il[
Raportuldintre - Ambele p6(ierau cointeresate ln colaborare spre binele supugilor.
stat Si Biserici - Mitropoli$i enau considera$ uniidintre cei md importamli demnitariaistatelor' = lll
fiind membri obligatorii ai SfatuluiDomne-sc.
- Domnii romlni au fost plotec,tori ai religiei ortodoxe atit in lirile lor, unde au
=lN
ctitorit cele mai mari l6ca9e sfinta 9i le-au inzeslrat cu danii, cit 9i in =ll
Transilvania, Constantinopol,ln Bdcani, ?n miftopoliile rdsdritene 9i la centrele
monahice de la muntcl6 Athoo. =n
ilil=l
n=il|
ill1l=
ll=
illll=IiI=l=ilil=
:ilil:
Tema 4. TARILEROMANE E rttr
ll=llll=El=ilil- LA SI-IR$ITUL SEC. AL XIV-LEA - MIJLOCUL SEC. AL XV-LEA
=llll=tr=l=;=iltl
il=lllt=GI=lill Situalia politici internationali a Tirilor Romine la sfirgitul sec. al XIV-lea illt:
llll= lN{= g
ll=llll=kI= =iltl Polonia - Putemic stat feudal in frunte cu dinastia lagello care se confrunti militar cu ordinul =lllr
1111
=

: llll lllil = Hil lill Teuton pentru influen!5 in zona Mdrii Baltice, dar care urmiregte gi scopul domindrii in
=
lll=llll=ct= =iltl zona Mirii Negre 9i a Dundrii, in special pe contul teritoriilor Moldovei.
i llll= lll{= p| =
fll=llll=Gl= iltl Ungaria - Trecind printr-o perioadd de lupte interne, statul devine guvernat de Sigismund de
11;1

ilil;
:llll=lll{=111; = 1111
Luxemburg, care reface autoritatea puterii regale gi tinde spre lSrgirea teritoriald peste .il|
ill=llll=El|=iltl Carpali, spre Dundre gi mare. ilil :
i llll-- lll{= = 111 1111
Transilvania - igi pdstreazii statutul politic de voievodat autonom in cadrul regatului maghiar,
: ltl
ilt= lll| il = iltl lill
=E
: llll= lll{= fiind condus de voievodul gtibor:.
= 1111 11;1
=
lll
ill=llll=ft9=1111 Serbra, - Primele opun rezistenli expansiunii otomane, dar fiind slabe intern (Bulgaria chiar iltl
:llll=lll{=11;1= 1111
Bulgaria fdrimilatd) in scurt timp cad pradd turcilor.
= lll
= lll
fil = llll =[ X1 = 1111

: llll
=
llll{ = = 111 Turcii - in 1357 trec pentru prima datd in Europa 9i incep a pune bazele marelui lmperiu otoman. :ilil
' in anii 80 expedi[iile lor ating linia Dunirii. Scaunul sultanilor a fost transferat de la Bursa
1111

llll=llll=l;6 = 11;1; ilil:

: llll Fllll{=
= t111 1111
la Adrianopol. Ldsind provizoriu Constantinopolul impdratului bizantin, ei incep cucerirea
:ilt
HllE llll=l=gg= ; 9111 iltl
: lllt=llll{= 1111= 11;1
Peninsulei Balcanice.
ill=llll=l=ilil=lilt= Moldova - Constituindu-se in perioada precedentd ca state feudale independente, in a
=ill
lllll
: llll = llll{=
= ;111 11;1
9i lara doua jumdtate a secolului gi-au stabilit hotarele, au oblinut iegirea la mare, urmind =il|
ilt= lilt=t=1111= ilil:
Romdneascd sd-9i consolideze intern statalitatea gi si acorde o ripostd puternicilor vecini pentru
1111

=fi|
pestrarea neatirndrii. illl .

=ill
ilil.
Tema 4.1. LUPTA TARII ROMANE$TI PENTRU APARAREA INDEPENDENTEI iN :ill
TIMPUL DOMNTET LUr MTRCEA CEL BATRiN (1386-141S) lilt.
i llll = llll{= = 1111 1111
:: lll
ill
llll= llll=l= ilil = ilil : ilil:
: llll = llll{= :ill
= 1111 1111

ill=ilfl=t=1;11= 1111; - Mircea, al doilea fiu al lui Dan l, este ales de boieri 9i devine domn al lririi Rom6negti. llll:
illll= llll=l= 1111= :ill
llll= llll=E =
1q11
- In 1389 domnul i9i extinde stdpinirea aspra Amlasului 9i F6gdragului (pdrlile de
1111 11;1 ilil;
Cregterea peste munfi"), stdpinite anterior de Vladislav Vlaicu 9i pierdute de Dan l. :ill
teritoriald - Din acelagi an in titlul domnului figureazd 9i Banatul Severinului, de asemenea ilil:
: lll
a statului pierdut de predecesorii s6i. :Il
- Mircea devine stdpin asupra "amindoud pdr,tile peste toatd Podunavia, incd pind ilil:
: lll
:[l
la Marea cea Mare", - Dobrogea, "spre pdr,tile tdtdregti" - Bugeacul cu cetatea
lllli
Chilia 9i gurile Dundrii (numita mai apoi gi Basarabia) gi cetatea Dirstorului. :ilt
De la an la an, intinderea teritorialS a Jdrii Rom6negti cregte prin intregirea noilor ilil:
sau mai vechilor teritorii locuite de romdni. :ill
ilil:
Administralia -A fost organizatd de domnie pentru a lichida anarhia internd gi pentru a confirma :ill
nuterea domneascd ca stdpind a ldrii. Au fost organizate dregdtoriile 9i funcliile ilil:
I de stat inferioare, se contureazd impdrlirea administrativi a statului.
:ill
I ilil:
lryata - A organizat "oastea cea mare"(4O 000) 9i a intSrit sistemul defensiv de cetati (Chilia :ill
ilil:
|tl | (Licostomo), Enisala, Pangalia, Caliacra, Severin, Turnu, Giurgiu, Turtucaia, Oirstor(Siilstra;.
:ill
Biserica -Puterealui Mirceacaprotectoral rom6nilorortodocai afostrecunoscutd9i depatriarhul
||| de la Constantinopol, care-iacordd mitropolituluiFriiiitlulde "exarh alplaiurilor''. A ridicat ill
ldcage sfinte, printre care se remarcd ctitoria sa Cozia (1388), inzestrindu-le cu danii. ilil
III ill;
Mdsuri - A desdvirgit organizarea sociald a ldrii prin sistemul feudal de obligalii 9i privilegii. iltl
sociale Favorizind drepturile boierimii a gtiut s-o lind sub domnie. A ocrotit paturile sociale : ill

Il
Mdsuri
ale producdtorilor liberi, deoarece acegtia alcdtuiau baza militard a statului.
- Politica domnului alavorizat dezvoltarea economicd. se ?nregistreazd o cregtere a
economice suprafelelor agricole, a exploatdrii minereurilor, a megtegugurilor gi oragelor, a
comertului 9i circulatiei monetare.

I in sud-estul Europei s-a ridicat o importantd putere care urma s6

I devind putere serioas6 in calea expansiunii otomane.
=lllr
ilil 1:

- 1388 - Prima confruntare cu turcii in urma cdreia Mircea gla alipit posesiunilor sale laratul de la Tirnovo. =lllr
lllll'
Bdtilia de la
| - Sultanul Murad I in fruntea unei mari ogtiri a ndvSlit asupra sirbilor condugi de
Cosovopolje I cdtre despotul Lazdr. Mircea, fiind inrudit gi aliat cu Lazdr,iitriinite un contingent ii:li
(Cimpul Mierlei)l de oaste in ajutor. llll
1389 | - Cu toate cd sultanul Murad I a fost ucis la inceputul confruntdrilor de cdtre un itll. t

Iri
llll
=
llll._=f 6
=jtlt= \ | ostag sirb, urmagul sdu, Baiazid, avind fo(e superioare, invinge cregtinii. ilili
=llll=
llll- tg
9111

':;,1'_.,\-----------------;i _-",i
:il1
ilf ilit : [t] : || : il|: ilil:
I

=llll - llll
= llll I

il=llll =Hl=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=lllt=ii;i=;,r =irj'=lti,=litrr-lll;=llll=llll=llll

 :rls:H:t:I:l:t:llll:llll:llll :llll :llll :llll :llll:llll :lill :lill :llll :ilil:lilt :ilil:illt :ilil:ilil:llil:illl :llll :lill :llll :ill :llll :
:!=l=t=l=r=m=ilfl=llll=lill=llll=llil=lilt=ilil=ilil=ili=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=I
=E=t=l=l=lfll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=lill=ilil=illl=ilil=ilil=ilil=ilt=ii=lil=ill=lli=ii=lil=ii=lil=ii=ill=lli=ilt
:l=l=l=[=llll=llll=llll=lilt=llil=ilil=ilil=ili=ii=ii=ii=ilt=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=
=l
:il / - Lazdr cade pe cimpul de luptd, iar odatd cu el 9i libertatea Serbiei. Jara
- condusd de $tefan Lazarevici (1389-1402) a devenit J*\ =l
I vasald a Po(ii, iar du-
: lill
Urmdrile: I pd el peste pulin timp a fost transformatd in pagalic turcesc.
&
=l
: iltl |l- -- Bulgarii, fdrd a opune rezistenld organizatd,
pentru
se supun turcilor pldtindu-le tribut.
=t
Sultanului i-a fost deschisd calea ofensiva de mai departe la nord de Dundre.
: iltl
1390
-l - O puternici armatd turceascd a invadat lara RomAneascS, dar a fost respinsd. =l
1391 - Mircea a organizat o campanie militard de rdspuns la sud de Dundre, ajungind pind la
Krinovasi (Kamobad). : iltl =l
=l
- Toamna - Sultanul turc Baiazid llderim (Fulgerul) in fruntea unei mari armate, cdreia i s-au
:I : iltl =l
=l
: iltl
a. 1394 alSturat 9i armatele vasalilor sirbi 9i albanezi, a trecut Dundrea pe la Turnu gi s-a
indreptat spre capitala fdrii. =l
=l
- Mircea Voievod, inilial cu 10 000 de ostagi, iar apoi cu "oastea mare" a evitat de la
inceput lupta directd. El a evacuat satele, a ars roadele, retrdgind pe locuitod in zona =l
=l
muntoasd gi a adoptat tactica hdrluielii, sleind dugmanii de puteri. =l
Martie 1395 - Primul tratat de alianld antiotoman in Europa de sud-est, semnat intre
=l
Tratatul de la Bragov doi suverani egali - Mircea gi regele Ungariei Sigismund de Luxemburg. : llll: =l
=
llll=l I
17 mai - "La rovine" (rovina - loc mldgtinos), intre Turnu gi Argeg, s-a dat una dintre cele
1395 =lI
:: I

,,de
Bdtdtia mai mad lupte din istoria confruntdrilor turco-romdne. Rom6nii au ficut minuni de =ilil=l
=l
la rovine. vitejie, luptind impotriva ndvSlitorilor gi izbutind sd-i [ind pe loc, atit incit mulli II:
ilil:
dugmani gi-au gasit moartea ?n mlagtini. Dupd unele date turcii au pierdut in l=l
campanie cca 30 000 ostagi. ilil= =l
Dar: Mircea nu se putu folosi de aceastS izbindd. Slibit de pierderile suferite 9i trddat t=l
de o parte a marii boierimi, igi dddu seama cd nu poate susline o noua invazie a lilt= =l
armatelor sultanului 9i se retrase in Ardeal. Boierii rebeli suslinufi de turci l-au =l
ridicat la domnie pe Vlad (Uzurpatorul), care le recunoscuse vasalitatea regelui =l
=l
polonez Vladislav al ll-lea lagello 9i plata tributului turcilor. ilil=
:
:
llll
llll =l
=l
Martie 1395 - Mircea a incheiat un tratat de alian!6 cu regele Ungariei, Sigismund, impotdva turcilor. ilil=
iltl =t
=l
1 395-1 396 - Luptele dintre Mircea gi aliatul sdu voievodul Transilvaniei gtibor cu Vlad, soldate =ilil=
cu intoarcerea cetSfii Turnu, anterior cuceritd de turci. : llll =li
ilil=
=l
=ilil
=l:
=l
primdvara - A fost organizatd o cruciadd a puterilor cregtine contra expansiunii otomane cu
n iao^ scopul izgonirii turcilor de la Dundre 9i chiar din Europa. La Buda au sosit cavalerii = llll =l:
=l
lrancezi gi burgunzi, iar apoi germani, italieni 9i englezi. Acestora li s-au aldturat
ogtirile maghiare ale lui Sigismund, corpul ardelean al voievodului $tibor, gi oastea
: iltl =I:
=I
ldrii Romdnegti de sub conducererea lui Mircea. :
llll = =l:
iltl
=l
Vara - Aliafii au cucerit cetSlile Vidin 9i Rahova, ajungTnd la Nicopole. in intimpinarea lor a
=l:
: llll
a.1396 iegit o mare oaste turceascd de sub comanda sultanului Baiazid llderim. = llll
ilil=
=l
=l Sept. 1396 - Mircea care cunogtea tactica de luptd a turcilor, a cerut se atace cel dintii, dar a = iltl =T:
: lilt Bdtdlia de Ia fost refuzat de regele Sigismund. Ducele Burgundiei, dorind unipersonal sd-9i l:
Nicopole asume onoarea viitoarei victorii, a pornit in atac cu cavalerii sii imbrdcali in zale. = llll =l
Burgunzii au risturnat. doud avangarde, dar pomenindu-se in grosul trupelor ilil= l:
sultanului, au fost inconjurali gi nimicili. Eforturile de mai departe ale crucialilor au =
iltl
=l
l:
fost inutile. Lupta a fost pierdutd. = iltl

Urmdrile: -Turcii au ocupat intrega Bulgarie gi au cucerit cetdlile Turnu gi Vidin.

=l
I:
- in timpul apropiat Jara Romdneascd nu mai putea conta pe sprijinul puterilor =llt:llll =l
T:
cregtine gi astfel putea conta doar pe forlele proprii in viitoarele confruntiri cu = llll
:l lmperiul Otoman. ilil= =T
l=
iltl
=l
=ilil= =l
l=
- larna - Sultanul, avind intenlie sd pregdteascd asediul general al Constantinopolului, retrage = lill =r
lilt=
1396/97 armatele de la DunSre. = llll
- Mircea, avind sprijinul grupdrii patriotice a boierilor, este reinsciunat cu ajutorul iltl
voievodului Transilvaniei $tibor. = iltl
ilil
-1397 Mircea respinge o noud expedilie de pradd a turcilor gi recuceregte cetatea Turnu. = iltl
=ll
-1399 - Mircea a atacat Moldova unde l-a luat in prizonierat pe luga Ologul 9i l-a ridicat la =
=
llll
llll=
domnie pe Alexandru cel Bun cdruia i-a dat cetatea Chilia. illt=
=
1402 - Mongolii condugi de Timur Lenk (Tamerlan sau Tumur cel gchiop) au infrint oastea
=iln
lfll llll
= Bdtdlia de turceascd gi l-au luat in captivitate pe Baiazid. Fili sultanului prizonier, dupd moartea = =
= ll[
=
iltl Ia Ankara tatdlui in captivitate in 1403, au inceput luptele interne pentru tron. =ilil=
- 1402-1413 - Folosindu-se de anarhia din lmperiul otoman, Mircea s-a amestecat in politica
=lll
illl
intemd a acestuia, sprijinind diferili candidati, cu scopul de a mdri anarhia din
lill
= '-4ill= lara {ugmanului.
=llll*/lilt=Tl=Illl=flI=ilil
=lilt= = illt= ill = lilt = lltl
=ii=itl
=lilt=lilt=ili=ii=ii=if=ii=ii=ilt=lil=lllt=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=lli=llll=llll=llll=lll
J['=J[-+ri;=i;=i:'=Ji:,=ri:5i:5i,=ri'5i'5i5i5i5i,:]li,:!:ii'!:iri=:rrri=ll5 jin=iril=ir+'ir:C'irE"irE'ir:r+'irFJ'ir-r+"ilr:r="irr:r='illr=
llt :]lt+-: ilil : rrr :
rrri=-rrri=- rrri5ri= ui= rrri5ri'!:lrri'!:rrri'Slri'=:rrri'=:ltri'5ri'=r:rri'=L:nri'5ri"!:rrri"l
=rrrr=l}r il=llll= Puterile europene.
=
ill=lll=-.f =ilil= - Mircea l-a suslinut pe Musa, iar apoi pe Mustafa. Bizan_
l|rl llll
=ilil=ll-&=iltl insd. lul l-a sprrjinit pe Soliman, iar Venelia - pe Mehmed. polonia =
ilil=illl-t=iltl erau dezbinate. angajatd in luptele cu Ordinul Teuton, iar regele Ungariei Sigismund
ilil
llll= llflil=llll= llll s-a depdrtat de problemele regiunii, fiind ales in 14101mpdrat
= iltl
ilil = ilil =Ft= ilfl
ilil llll:l=iilt= german. il:
iltl
llll==llll+r=11,, - 14131
=
al lllea (1413-1421) ainvins pretendentii sus{inufide Mircea,gi ajunge stdpinitor lill
llll= llll-,:tl= llll J!enm9o,
= I at imperiului, refdcindu-i unitatea.
llll+r= illt
ilil = iltl
domnului muntean de a crea o noud coalitie antiotomand cu cneazul sirb regii
= llll= llll:tsril|= llll II ;Slolytj'".
Ungariei 9i Poloniei n-au avut succes. O noud expedilie a turcilor a ripit
9i
iltl
ilil = ilil =Ft = iltl ldrii cetatea Giurgiu. illt;
llll= llll-;tl;= 1111
1416-1417 - in condi,tii de izolare politicd, pdrdsit de aliafi, in ajunul unei noi expedilii a lui
= iltl
ilil=llll=F1=1111
llll = llll Mehmed, Mircea a fost nevoit si-gi asume obligalia de a pldti po(ii un iribut anual llll =
=
llll llll
=
ilil = llll+!=
= iltl (cca 3000 galbeni), ca semn de rdscumpdrare a pdcii (n-a insemnat supunerea
tdrii =ilt =
lil
iltl

fa{d de turci). =
: lilt
ilil = ilil -t= iltl
- Mircea cel Bdtrin s-a stins din viald ldsind urmagilor o llll
ilil = ilil|=ilil = ilil 31 ianuarie 1418 !ar6 libera 9i indepen- =
=ilil dent5. A fost inmormintat la mdndstirea Cozia, ctitoria sa. :ilil
= ilil -xl= iltl
lilt= lllll=illt= iltl
=llil ilil-ll= iltl
-lara a cunoscut o etapa de prosperitate economicd gi consolidare iltl
= lilll=ilil ilil
ilil politicd internd.
=
llll
=ilil =ilil = =
iltl
= -lt= iltl Semnifica!ia istorici - lara RomAneascd gi-a pdstrat independenla gi-a consolidat =
ilil:l=tilt= ilil 9i llll
=ilil =iilt-l=
ilil hotarele.
a domniei lui iltl=
= ilil
Mircea Voievod a fost primul mare conducdtor al luptei de apdrare =
llll= llllf 1111= 1111
Mircea cel Bitrin - llll
=
=ilil llll-I=
= ilil|=ttil iltliltl
(Mircea cel Mare) pe linia Dundrii de Jos, impotriva agresiunii otomane, contribuind
=
ilil=
iltl
ilil = substanlial la stdvilirea expansiunii otomane in Europa centrald.
= =
ililt= ilil-tr= iltl - ln acelagi timp el a fdcut murte pentru suslinerea luptei de eriberare
: iltl
ill = ilil=ilil = illl nafionald a popoarelor din sudul Dunarii cucerite de turci.
=
iilil llll-l=
= iltEiilt=ilil:
ilil iltl
=
iilil = ilil-l= iltl
=
Mihail -"A respins campania otomand din 1420 in
=llil=lllEilt=iltl (1418-1420) |I lara Romdneascd. Murind pe
cimpul de luptd, el a pdstrat statutul neatirnat al
llll
=
:illt=ilil-t=ilil: lirii mogtenit de la Mircea.
=ilil=ilEtiil=lill Dan al ll-lea - A infrint ogtirile turcegti ale lui Murad al ll-lea in rdzboiul din 1422-1423,
: ilil
=
illt-t = iltl (1421-1431) reintegrind pentru un timp statului tinutul Dirstorului
9i sudul Dobrogei. operafiile
=ilil
ilil =
= ilil = ltEilt= iltl
llll =
militare cu succes schimbdtor au continuat pind in 142g.
:ilil=ilil-t=illl : iltl

= illl= ilEiil = iltl

llil
: llll llllfl =;111 ; ilil=
=
= illl= ilItsfi= illl
llll
= ilil = ilil+t= iltl
tema 4.2.1 MoLDovArN Tr]}rput, DOMNIET LUr ALEXANDRU CEL BUN (1399 _ r$D : iltl=
I
= ilil = tItsfl = iltl
lllt
=
ilil = llll+I= iltl
I

=ilil
llll
= ilil = |ltsil= ilil
=
=
llll= llllfa=;111 1391-1394 - Roman, r- : lill I

= Au continuat politica lui Petru I Mugat de consolidare a statalitdtii, iar llll

=ilil=||=s=illl 1394-1399 - gfefan I l- in politica extern6 de colaborare cu polonia. iltl= I

=ilil=ilil-=iltl 1399 Drp," $tefan ltronul Moldovei este ocupat de luga Ologul. El continud politica
=
llll
=llll=Gi=1111 |I predecesorului sdu de orientare propolonezd 9i-l susline pe Vlad Uzurpatorul.
iltl
= I

=ilil=ililil=iltl =

139e (1400) - Mircea, profitind de tensionarea relatiilor dintre Ordinul Teuton gi polonia (aceasta
=llll=lllll=1111
= ilil = rl=t = llll nu putea sd intervind in Moldova), il atacd pe luga, luindu-l in prizonierat, gi-l
llll = lLf = 1111 ridicd fa domnie pe Alexandru (supranumit cet Bunj.
=:illt llll
= :ilil - De la inceputul domniei Alexandru, fiind recunoscdtor, stabilegte bune raporturi : iltl
=
=llll=[f=11
= ilil =l=[= iltl
cu Mircea care s-au confirmat prin delimitarea teritoriald dintrsMoldova
9i Jara llll
=
Romdneascd gi transmiterea Chiliei Moldovei.
=Hll =ill
Illl =
Politica interni.
=ilil= =Hll
\! - Dragog gi Sas _ primii domni ai Moldovei. =
iltl
: ilil:
= illl Au intrat
- in istorie
--- - - Bogdan - intemeietorul nrilitar al Moldovei independente.
llll
: illl=
i llll
l=lill - Alexandru cel Bun - organizatorul temeliei trainice a statului feudal Moldova. =
ilil1
=11: - Petrece organizarea administrativ-teritoriali a llll
=lilt = l=illl Organizarea
linuturilor.
- lntocmegte la curte dregdtoriile gi sfatul domnesc. =
lllll
=I=
l=il| internd - Organizeazd tirgurile gi vdmile, incurajind activitatea economicd.
: =I= a statului - Intdregte capacitatea de apdrare a {drii etc. asemeni mdsurilor lui Mircea
llll llll
: llll
illl=
=il| cel Batrin (vezi tema precedentd). ilil= rl
=l= - A fost intdrita puterea centrald gi petrecut6 consolidarea politici a llll =
tdrii.
ilil=
=a - illt rl
capdt coflictului religios dintre Moldova gi Constantinopot. Mitropotia
=l= _!,?!,Y1,[ lqYt Jdrii
=
llll
=
ilil=
iltl
=il ret,gioasa Moldovei a fost recunobcutd
I (26 oficial iunie 1401). =
ilil1
=I= a lui. - doud scaune episcopale la Roman 9i Rdddulisub mitropolia de la Suceava.
= iltl =l ^,
Alex;anctru
l- 1"!9=at
- A ctitorit ministiri (Moldovifa, Bistrila g. a.), fdc?ndu-le importante lllI
llll
= =l= |
cel Bun l- - A infiintat o gcoald de slavonie ia Suceava.
danii.
llli
=I iltl=
I

=l= r--Rolul
I
Iill=
= .. | - A sprijinit gi a intarit puterea centrale, a contribuit la consolidarea internd
|
lill
a : iltl
tsrsericii I statului, a ponstituit leagdnul culturii medigvale.
ll= llll \ ) llil=|

ll= llll
=ilil
 :l

ilil:ilil: i'5ri'=:rrri'5ri'i:rrri'5ri'5ri'!:rrri'!:rrri'=:rri'5ri'!:rli'=:rrri'5rri5rrri'=:rrri'=J =ur= ll = tlll= llll= llll= rrri5ri'=Jrli'=:rrri =l

I=l
llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll:llll=llll=llll=rlll=llll=llll= = llll = llll = llll = Illl = llll = llll = llll = llll = ll
t * tttt llll llll = llll llll ilil ilr lill= llll= llll llll,= ll,l,,-]lt||='l* =I
= = = = = = = = = = =
llll llll llll llll llll l
ilil
= ur-
ilil lttt tltt tttt
= = = = = = =I
=llll--=)F O\r :rtt :tttt =l
ilt{- -.tttt=
=
llF- asrr
\2--Fll .".. I -
(c.
d6ugurindu-se
Inaugurindu-se in domnia Moldovei cu sprijinul lui Mirceara
lt cel Bdtrin, Alexan-
Alexan-
)Q \=iraEir
dfl Fflll,=]lll
f=!
=l
l=l
I'l,l--
llllF-
--= - j;XX
1399
I dru incheie cu acesta un tratat, care a dus la o strir strinsd alian!5 9i colaborare gi
r!5 gi 9i care a fixat l:,,,i"'
:,,,i
=I
=l[ ----fl
1400
'rvv I delimitarea teritoriali dintre cele doud ldri Ron RomAnegti. Puternica cetate a Chiliei a t-= = irr-r ir r=l
I ri l-- ---fi
----fr Uartie
| revenit Moldovei.
| - Urmdrind scopul sd stdvileasc'5 planurile expansi expansioniste ale rle Ungariei 9i gi urmind exemplul
Fli;.i
exemplul L:u,i
=l
I=l
,l,l'[- Martie
=l,,li I
rrf-- 1402 | predecesorilor sdi, Petru | 9i Roman l, Alexandrt
1402 Alexandru a incheiat reiat o inlelegere cu Vladistav
Vladislav
[='if ff T=T
=
l-- --+J | lagiello, suzeranitatea,fdrS
fagiello, recunoscindu-i suzeranitatea, gtirbirea independenlei
fdra gtirbir ldrii.
rpendenlei !drii. f tttt=="ff ttl| =l
I ri
---5 T=T
=ill --H il - 1409 aceastd in[elegere a fost reinnoiti
in continuare aceast5 reinnoitd de maii murte multe ori (1404, 1407 ' 141,1 5,1'5,||
1407, 1411).
=l
_urlT- 140g I| Regele Ungariei Sigismund de Luxemburg a se 'atatul
semnat tratatul de alianld cu magistrul
magistrul l= tttt= l=l
l"i[-
tt

Fl OrOinului Teuton contra Poloniei gi

I Ordinului 9i alia[ilor eei. Moldova,lova, conform acestui tratat, tratat, F llll = llll =l
l=!
il[- ---tr I| impreuni
impreund cu Galitia 9i Podolia urmau sd revind revind maghiarilor'rrilor. l= lllt = lt

=l
=
_!rlF-
u'il--
Etl
p eatatia
Bdtdlia de la 1- s- - ordinul Ordinul reuton suslinut de regele Ur
Teuton - susfinut
----tj Grunwald l- - Polonia 9i Lituania- suslinute de rugi, uucraineni,ri, motdoveni,
sisismund
Ungariei Sigismund.
moldoveni, munteni,
munreni, '.. ... Ff]ii,ei
l=l
=l
lL- FJ,l,-J'i, l=l
=ilil1 ---fi Fll (lunie 1410) l- - oastea Oastea moldoveneascd a contribuit la victor victoria asupra ra cava te ri intdtu rind
tor teuton i, inldturind
cavalerilorteutoni, =l
trf-- -----E astfel pentru un timp 9i pericolul maghiar. FJ,,I,,-JI| l=l
=ilrl--- F llll = ll[ =l
----il - fj411 +f f | - ua Alexandru cel Bun
Ua Roman a fost reinoit tratatul dintre Alexandrt rn 9i regele Poloniei, Vladislav l= =I ttlt I=l
=ill
_Lill l-- I lagetto, cere prevedea apdrarea comund contra pt
pericolului ri reprezentat de regatul ungar.
ungar.
f;
llll,:: lll =I
l=I
giVladislav au acord de colaborare
colaborare
|l'll-- ----fi
--Fl Tratatulde | - Sigismund de Luxemburg 9i Vladislav lagello lage semnat
;emnat un
F:rrri=:li =I
tF-- --H Tratatul de la
la antiotomana.
I antiotomand' l= llll=l l=l
=ilil
1-- il Lublaunbt"" | recompensS - Regele Ungariei se obliga s6
sd nu mai sus dinul Teuton, in schimb cerea
suslind ordinul cerea F llll = lll =l
F
recompensd pe seama Moldoveigildrii iti. =l
' - - 1412)' II --inin caz dacd
Moldovei 9i ldrii Rr Romdnegti. L=.|rl-=!
trl
=ilrrr-- _E ll (martie niiZiiel nu fi participat la acfiunile; antiotomane (fapt care putea
care putea =I
ill--
dacd Moldova ar i

tre Polonia (partea de nord-est

nord-est
f;--!lf,,f-l!l l=l
= ----fi
-T | folosit oricind ca pretext), ea urma a fi imp
fi fotosit impd(itd intre E fffi"=i =l
Ungaria (partea de sud-vest - Roman, ttt'rd,
l'l,l-- ---€ il | - Suceava, lagi, Cetatea Alba)
chilia).
Chilia).
Albd) 9i Ungaria Birlad,
F,,l,sl
=l
=l
_!rll__ F
* l=l
-ilriF- -1413-1415 | -stabilegte
-1413-1415 -Stabilegte bune raporturi cu LLituania, confirmate prin cdsdtoria cu
F,,I"!il =J
H zdddrnicegte I sora ducelui Vitold'
Alexanru zdddrnicegte Vitold, Ringalia. l= llll=l =l
--H (1414)' F = tl
rntra cavalerilor teutoni (1414). =r
u,l'l- --H Lublin
tratatului | - il susline militar pe regele Vlad
realizarea tratatului Vladislav contra
(1415)' in timp ce regele
rlonia (1415), regele = llll = |
tttt
=l
| - Reinnoiegte vasalitate cu Polonia
tratatul de vasalita
i'l'E
=ill
-Tfl ll de la Lublin
H
I Ungariei Sigismund era angajat angajat in luptele
>te din behia
Cehia cu husi[ii.
husi[ii'
E'1,,=,j
|
=I
=l
_!rll-- ---+ ll 1418-1420
1418-1420 | - Domnia lui Mihail, urmagul lui Mircea cel
cel Bdtrin, cu care Alexandru a intrelinut
intrelinut Bll,= =l
rane. Aceeagi atitudine
bune raporturi, urmind scopul colabordrii antiotomane. atitudine avuse
avuse =l
i',il--
ill__
--€
E-!l
|
I
Oune
domnul Moldovei giin perioada iniliald a d<
e
ui Dan al ll-lea (1422-1431 cu
domniei lui
",
l:u'i"l-]
[= ifff =l
=l
=l
= --E I F llll=l =l
]l,l-- -= :42O
- 1420 |
intreruperi).
intreruperi)
- Dupd ce l-au infrint pe domnu turcii pentru prima
tomanegti, rurcii
domnul ldrii Rom6negti, prima
L=illll]-=J
=l
=I
Iri'l-- --E I
Prima implicare directd
directd dat6
Oata nivilesc
n6vSlesc in sudul Moldovei
Moldove 9i cd
atacd chilia
Chilia 9i cetatea
Cetatea Albd.
Alba. cu
Cu
l--='iil-l=i =l
a Moldovei in luptele e, Alexandru opregte inaintarea
i,'1'l-- --fi I
luptele propriilefo(e
propriile posibilcu
fo(e 9i, posibil daruripprefioase,
cu daruri F llll =I =I
antiotomane. I br
antiotomane. lor in interiorul !5rii.
ldrii. l= ttll=l =I
I
i"1'l-- ---H
--4 1422 I - Se reiau operafiunile militare dintre Ordinul Tet
- UZZ Poronia.
Teuton 9i Polonia. FJ'I,1f=ti =lI
i''l'l-- ----5 | - indeplinindu-gi obligaliunile de vasalitate,
vasalitate' 400 de :agi moldoveni au participat in Fllll =l
ostagi
:operit de glorie. Acest fapt in l= =t
unde s-au acoperit =l
=til H I Oatatia
bitdlia de sub zidurile cetdlii Marienburg, unde
la Lublin.
ttn

:ililr-- H I mare misurd

mSsurd a zdddrnicit transpunerea in via!5 a rluide
tratatului de ra Lublin.
i
E'1,-=1 =l
=il-- tratatului F =l
ffl -t+Za
-1423 I - La noile tratative dintre regii Ungariei 9i Poloniei Sigismund lnd a cerut reinnoirea tratatului
142e. 5l'!1
tttt
=t
l'l'l-- -----HEtl I Oe wladislav l-a refuzat. Acelagi lu
la Lublau, dar Wladislav
de ta lucru avusese roc in 1429.
loc ai in =l
=t
1'F-
lllll--
H -t+St
-----J il
-1431 | - Alexandru, contrar tradiliilor indelungatei domnii
I Dan al ll-lea, care pind la aceasta pridase de doud
do ori
cat pe domnul Jdrii Rom6negti
domnii, l-a atacat
Ioldova,
Moldova, gil-a
9i l-a ridicat
Rom6negti l= 1111|
la domnie
domnie
=l
=t
:
| pe Alexandru Aldea (1431-1436). HlfJ =l
=ilF-
: llll I ostilitSlile lui cu polonetii
o, ostilitslile polonezii 9iui flf,1;{
--€ 1430-1431 I - Urmarea la tronul Lituaniei a ducelui
- 1430-1431 Swidrigiello,
ducelui Svr
=t[- ----+J
---F I trecerea de partea lui a maghiarilor
maghiarilor au
au schimbatat raportul de for[e
forfe pe arena
arena
=ililF- H I international6
internalionald in defavoarea Moldovei. FJ'|,A
=ill
i ililr-- ---t-!l fostului s5u
sdu suzeran, t"g"r"
regele
| - Alexandru se aliazd cu ducele Lituaniei,
Lituaniei contra
a
Pll!il
= ltF- --------E I Poloniei, dar aga gi sfirgitul rdzboiului antipolonez.
9i nu mai apucd sfirgitul
illtI Eil
=
_----F 1 ianuarie a$,
1432
l-- Alexandru cel Bun a murit, fiind inmormintat
inmorn :#::T':tr!a,
cr tor sa.
la: mdndstirea Bistrila' ctitoria a'"
: ilil l-- ------H | F=i'il
= lll contemporanul F llllil
liltr- --{il
Alexandru
Alexandru
cel Bun
altimpurilor
fost un om politic de excep[ie al
| - A tost acd allii, aga ca contemporanul
timpurilor sale. Dacd
neatirnarea ldrii de cele mai multe ori pe cimpul de de l= lll
=
= lll__ ---H Bun I sdu, Mircea, asigurau domnia 9i neatirnarea
:
lllll F ll I luptd cu sabia
sabia in mind, jertfind multe mii de
dr vieli omenegti
rmenegti 9i importante resurse
resurse Flll.il
=:tl
Alexandru, pdstrind peste:
| materiale, atunci Alexandru, peste 30 de ani ni linigte in !ard, facd Fr,il
[ard, a putut sd facd
=
rrri [-- ---
----tr | acelagi lucru cu prelul mult mai moderat al marelui talent diplomatic Ai
r devind' / a|
ai sd devind. =

=lit€
=:
ilil'=til-i:
llll: llll
---+
=
il'[\
,{rr: rrN
-lllf=llll llll
== llll
| astfel , nu mai pulin cunoscut in

=iltt=tttt=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll
Iilr:ilil:tril.:illl:$t=ilil=ilil=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=
istoria romdnilor.
rom

#,,i5,fl
'
5,1"!1,,1"!1,1"!i"1' 5u'l' 5,1' 5'1"!11
l=G=Ft=ii=ii=lit=ilt=ii=ii=lit=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ilt=ii=ii=ii=lit=tl
|= fEf =!ll'=_ = llll= u,-=.{ll= ll
&^
G:r-= r!a/ S( f,,,,=
\ itpcl ^4.
|==ilFr=ali
= - | LUprA TARILOR
LUPTA TARILoR ROMANE
RoivrANE PENTRU AnARAREA |
eENTRU APARAREA
Tema 5. INDEPENDENTEI DE LA MIJLOCUL SEC. AL XV-LEA PiN
E
=,,,, rr

!1+=r5?gll-iiNcepururspc.nr-xvr-r-Brlllrel
=_I-|=r1).>|emac.|tNonenNnENTEIDELAMIJLoCULSEC.ALXV-LEAPiNA|l||fu||||
r3lGp= "'tl
LA INCEPUTUL SEC. AL XVI-LEA
irrrl E,,

-#tF3.l lra*,t"nonANssrmffi
' conoucennrrutt,tncune
RAZBOIULANTIOTOMAN
TARILE ROMANE $I DE SUB lriffirrr
!,i==fl|t
r:ir-+Ir:llll l/-\
rema5'1'l
Tema 5.1. LUI
CONDUCEREA Huruenonu
IANCU DE HUNEDOARA
I |,l"ffi,i'
ttttretf
=;111+a=trrr{ ( n.I_lnsep$ul-gule$arx
A.
^
) Inceoutul ouvernirii h-il!!
Familia - O familie romAneasc6 de cneji innobilali pentru servicii coroanei maghiare,
!=u,l',*?',!=u1|1',t-,".,,,"-ofami|ieromAneasc6decnejiinnobi|a!ipentruserviciicoroaneimaghiare,l,1,'#'l,
i= il11}=-lrr-j"i1fl Hunedoara inzestrali Hunedoara.
inzestrati de Sigismund de Luxemburg cu castelul 9i domeniul Hunedoara. liri H tf

1..u
438
1 - Din porunca regelui
reserui Albert
Arbert lancu
rancu de Hunedoara este numit ban al Severunurui.
ar Severunului.
I'l':i,
1441 - Noul rege al Ungariei, Vladislav lagello, ajuns la tron cu ajutorul lui lancu 9i al palatinului
=i;,#=x|-r'iji]
l: il[-:.ilt : ill
Ungariei L<irnic, l-a numit pe lancu voievod al Transilvaniei, comite de Timigoara,
I

=||||-ff=||||lUngarieiL<irnic,|-anumitpe|aniuvoievoda|Transi|vaniei,comitei"ii'i9o"'",l'1',H'l,
=|l,"-j!,"=_il|],fuu-Nou|regea|Ungariei,V|adis|av|age||o,ajuns|atroncuajutoru||ui|ancu9ia|pa|atinu|ui|tt,#ltt
|=|Iil|=|l|l=|l||lpdstrindu-i9itit|u|debana|Severinu|ui.|tttGtt
pdstrindu-i gi titlul de ban al Severinului.
-
1-f_m=l|.]-Primamarevictorieavoievodu|uitransi|vdneanaSuprabeiuluideSemendri,in|li'Trtr
Prima mare victorie a voievodului transilvdnean asuora beiului de Semendria in
|=,,l|E=",l||]-=,,l|UapropiereaBe|gradu|ui.E|atacdlaraRom6neascd9iilpunedomnpeBasaraba|||-|ea|,lttffilt
-
apropierea Belgradului. El atacd lara Romdneascd 9i il pune domn pe Basarab al ll-lea
in locul lui Vlad Dracul care plecase dupd ajutor la turci. (A plecat cu doi feciori pentru a-
Ei,ui=J.i'u?,l,,flin|ocu||uiV|adDracu|carep|ecasedupdajutor|aturci.(Ap|ecatcudoifecioripentrua-l,l',H'l,
=||||==l|||=||I|{i|dsaostatici,unu|dineifiindvestitu|V|adJepe9)|tlHltt
i ldsa ostatici, unul din ei fiind vestitul Vlad Jepeg).
Bdtdliile de la
!='1,,-'l'5,!^tl-pi1atiit",l?!1..|-inprimaafostinvinsdeoarecenu-9iadunasetoatefo(e|e.Peste4.,'",il''ffi,1
Sintimbru 9i Sibiu
- In prima a fost invins deoarece nu-gi adunase toate fo(ele. Peste 4 zile,
I

E'irrr:fa''irE',i1flSintimoru9iSibiu|in'a,arepurtatovictorieimpunatoareaSupratuitvtezidbei.linHr
insd, a repurtat o victorie impundtoare asupra lui Mezid bei.
1442 I

=
tttt
== ttti= llll I lri', llrrr
aatatia de
!1,,lllll=,lll5, ,!,ll Bdtdtia pe || - e fost obfinuti
ae pe ob{inutd o noui victorie Rumeliei. lllll
victorie asupra armatei belerbegului Rumeliei. F,
riul lalomila | - La luptd a participat 9i Vlad Dracul al Valahiei.
ei'-'l,,=,]'|!,,flriul.tatomiia|-la|upt5aparticipat9iV|adDracu|a|Va|ahiei.||]_||||
=||I|==l|||=||||Jl.--::,:;:::-:...-.::-^^::.--^:'.^:.:'|'l''#'
t^
l- - In Europa reapare.ideea ultimei lovituri a cregtinilor gi victoria asupra semilunii e garantatd.
=||||il=|||l=||||l|-.inEuropareapare.ideeau|timei|ovituriacre9tini|orgivictoriaasuprasemi|uniiegarantatd.|'l,'+,]
I
Papa Eugeniu | - Inifiazd o cruciadd antiotomand, in care urmau sd participe maghiarii 9i
?'l,i*=J'l',il||,,fpaph.rugeniu|-|ni[iazeocruciaddantiotomand,incareurmausdparticipemaghiarii.9il']''H'i
al lV-lea
:]rri=-Errri=rrriHa|lV-|ea|rom6niicondu9ide|ancudeHunedoara(35000),sirbiiinfruntecudespotul|li.Hrr
I romdnii condugi de lancu de Hunedoara (35 000), sirbii in frunte cu despotul
= ltlllt = llll = lllll I Brancovici, contingentele militare ale Moldovei 9i ldrii
larii RomAnegti etc.
Romdnegti etc. ltttl E
==il-pn?'ilE'lyfl',Camp"ria tungd' | -
=l|Il==||||=||||d|-f)foncirrarrintarinaciinFla|ncni'o.-o+o|^'.','Ttt
-.Ofensiva
Ofensiva victorioasd in Balcani a armatelor con!y19
conduse de regele
regele
_-",i:::_--.i"t_--,i"t
"Campania cea lungd"
Vladislav 9i lancu care au ajuns pind la Sofia (peste 300 km) soldatd
l'1,,-
=||||=E||||:||||-144g|vlaoistav9i|ancucareauajunspina|aSofia(peste300km)so|datd|,i'T'],
1443
cu trofee bogate gi cca 4000 de prizonieri.
=-||l|il=||||=||||||cutrofeebogate9icca4000deprizonieri..l,i''F,l'
1-"1,,Ei1"1,,=' Jl!,,1rratatut de
Tratatul pace | - Turcii au fost impugi la incetarea operaliilor
pace mititare pe un timp de 10
operaliitor militare ani ll ,:
0 ani 1

lulie 1444 | 9i la retragerea din teritoriile gi cetdlile cucerite in Serbia 9i Albania.

=rlri5L-rrri!rlri!|u|ie1444|9i|aretragereadinteritorii|egicetd!i|ecuceriteinSerbia9iAibania.|'i'ff'1,
Sept. 1444 | - Contrar realitdtilor avantajoase cregtinilor, firri o pregitire cuvenitd, regele
=-,,,l,''jL=u,|,,!=u,|l!Sent.r+++|-Contrarrea|itd!i|oravantajoasecre9tini|or,f5rriopregdtirecuvenitd,rege|e|1||-,l,
I Vladislav a anulat tratatul de pace gi a declangat un nou rdzboi contra turcilor.
i'irrrt#,irE',irril|vtadistavaanu|attratatu|depacegiadec|an9atunnourdzboicontraturci|or.|il'H
=|I|l==||l|=l|||iBdtdtia|-DinAsiarevinesu|tanu|MuradcuarmataSa.lrl'Hr:j
Bdtdlia - Din Asia revine sultanul Murad cu armata sa.
varna | - Raportul
5,ll[L=,lllL=,llU de o" la Varna Raportulde fo(e de peste 4 ori
de forle oriinin favoarea turcilor
turcitor le-a victoria. llll-
te-a asigurat victoria.
1"1,11=t=J'1,,,:alf,,f ruoiem.t+a+ | - Regele
Noiem.1444 n"g"r" Vladislav
:||||.:|||l:||||||curuga|ui|ancu|anorddeDun5re,dar9icurecucerireacetd[iiGiurgiuo"|li'.ffi'
Vladistav a murit pe cimpul
cimputde de luptd. #il#:;;r""ryt
tuptd. Campania militard s-a terminat
llf,,1 Uli
cu fuga lui lancu la nord de Dundre, dar 9i cu recucerirea cetd[ii Giurgiu de
=ililf =ilil=ililI cdtre Vlad Dracul cu ajutorul flotei pldtite de Papi 9i ducele Burgundiei..
5,l,,5n==u'l,,_!=u'l'l^|cdtreV|adDracu|cuajutoru|f|oteip|dtitedePapd9iduce|eBurgundiei..|,1'ffi,,
-=
irf f
/i Iancu de ,- - Regent al Ungariei
ia='if lf-j'itill
lancu de Ungariei din minor. I'j1fl
Cin 1444, noul rege Ladislau de Habsburg fiind minor. H ,

- Voievod al Transilvaniei gi comite de Timisoara - vechile titluri.

=--!|J"1.=-.L||].=|l,+v,/n,n.aoa,a|-Voievoda|Transi|vaniei9icomitedeTimisoara-vechi|etit|uri.|ltffiltt
Hunedoara
- "Voievod al pa4ilor transalpine" - titlu atribuit dupd omorirea la Tirgovigte
5'1.'!':=,lIl]--,l|Ul--..Voievoda|pa4i|ortransa|pine''-tit|uatribuitdup5omorirea|aTirgovi9te|,|||ffI
i..l,,il'=''l''=''l,,i|a|uiV|adDracu|9iafiu|uisduMircea,9iinscdunarea|uiV|adis|avaitt-tea.||l'+l
:u'l'l l-
a lui Vlad Dracul gi a fiului sir^r Mircea, 9i insc6unarea lui Vladislav al ll-lea.
rrri5L:u'i' (1448-1449), Lil
- "Pdrinte al Moldovei" - a controlat politica lui Petru al ll-lea (1448-1449), F,
= lilt:ilil=
care a cedat Ungariei Chilia, 9i cea a lui Bogdan al ll-lea (1449-1451).
='i|fifi='i|E''il|ilcareacedatUngarieiChi|ia,9iceaa|uiBogdana|||-|ea(144g-1451).,|'irrEl
=_Irl.1_=ilil-=ilil-+ lil-il,
Bdtdlia de la I
F,lrqli,lrlL-=,t.1\aatatiadeta - Crincena bStSlie care a durat timp de 3 zile gi s-a soldat cu infringerea armatelor
ltttffi
Cosovopolje
+ile'l,il|,f;ffi;#;;|:C^']T^":":.t5|iecareadurattimpde3zi|e9iS-aSo|datcuinfringereaarmate|orlri'U'l
maghiare 9i romdne, care au lisat pe cimpul de luptd circa 17 000 de ostagi.
Sept. 1448
=rrri.5L:rrIi':::rr1i!sept.i[;;.|maohiaregirom6ne,careau|isatpecimpu|delupt5circa17000deosta9i.|.l,,E''
-''''-_||||_||||-1lititt||Afaa+^^6^^+^^^+''|||^+;A^j^c^^:^iJi-^-^.'^.i-^^?..^|'''T
Armistiliul - A fost semnat pentru un tirnp de 3 ani 9i fixa revenirea in relaliile dintre Ungaria
5'1'55'|''!=u,!u||\e,,i"tigiu,|-Afostsemnatpentruuntimpde3ani9ifixarevenireainre|a!ii|edintreUngari"|'1||*,.
r='i'-t 1"f,,fl de race
de pace
I -giSiAlmperiul rizboiului.
lmOeriul otoman la starea de lucruri dinaintea rizboiului. ll,l t'
1451 insemnat inceputul gfirgitului cruciadelor cregtine 9i al ascensiunii politice a lui
='i#
=rlri'i'=_rrri'!rrri31451|-Ainsemnatinceputu|9fTrgitu|uicruciade|orcre9tine9ia|ascensiuniipo|iticeatui|1].ffi'|
=llltll=llll=lllll llancu.
lancu.
lilt-
1453 - preia intreaga putere in regat, lSsindu-i lui lancu, pentru distinsele
=J|Il,:=||."=-]t|'fr+se|-Rege|eLadis|aupreiaintreagaputereinregat,|5sindu-i|ui|ancu,pentrudistins"r"lj,,H,
|I sale merite,Ladislau
Regele
Jr,ii=:ni'=:lrrit|sa|emerite,postu|decdpitansuprema|armatei.|'i''H,
postul de cdpitan suprem al armatei.
Cdderea - Sultanul Mehmed al ll-lea in fruntea unei mari armate cu suslinerea a
1"1ilE1,r=l!,f Imperiului Bizantin
=,ift:=.,]||j-=,|ll!Cdderea|-Su|tanu|Mehmeda|||-|eainfrunteauneirnariarmatecusus!inereaa[ttt$
mneriutui Bizantin I 300 o" cordbii
aoo de cordbiidupd
dupd un asediu de 53 de zile a cr.lcerit Constantinoporul. [1,1
cucerit Constantinopolul. U1
Jfrl 28mai
28 mai 1453
1453 | (eveniment care a produs asupra intregii Europe o mare de [j'l
impresie de fi
=r'=-1tif
EiilA ;I tldisperare).
disperare). /iilrcl
=*G
tl';l ur
=\
= = ittt-=\-
= i{fE';=
tttt - papa.de
| oPo' la Roma Calixt.al
Papa.de Calixt qal lll-lea
llt-lea qrrurrlo o
rqo anunld v noud uruurc antiotomand.
rrvuo cruciadd antiotomand. y'tti f-------Jsz\frr
" \/Af1l
= -rf= Hll \
=rrri| =t=tlir=ur= =rrii=rrrrETllElllTE1i1lEiiil=-lil
 :
ii,=:rrri=]lri'5ri'5-rrri,5ri'::Jrti'=:ttti'=:ttti,!:ttli5ri,=:rrri=:rr ==I
:
llll=/-llll=llll llll=llll=ll :
=t
l- Armata cregtind in frunte cu lancu de Hunedoara l-a
:
=t
iiffiG)"*:,:|'':,,!:^1".,!uol"iilli:::".'".:l[,J]3:*:j:ijfi,i'li":il:i::?i:xEii,,+jii
Bdtdlia
\-/ 21-23 iulie 1456
de..la
.le_lgrad lintrint pe cuceritorul Constantinopolului care avea forle
Inumeric superioare, salvind astfel "portile Ungariei".
,,porlile
l=
llf-------g Inut"tic Ungariei". llll= l= ll

4 *srct 1456 - de =I
'f ffi I tabdra sa de la Zemun, bolnav
| august 1456 lancu Hunedoara se stinge din viald, la
ra pulin timp dupd bdtdlie,
bdtdtie, t" FJ'I,,=,J'll
in l=
rri'ffi--tabdrasade|aZemun,bo|navdeciumaadus5deturci.Afostinmormintatl11i;-n1i.
lulia.
de ciuma adusd de turci. A fost inmormintat =I
il# la catedrala de la Alba lulia. l=lltt=tt J=
- A dus o politica de apropiere a puterilor cregtine pentru a rezista in comun =I
l=
''l'HAdusopo|iticddeapropiereaputeri|orcregtinepentruarezistaincomunFJ,l=,,l
ili'Hlmportanta|contraperico|u|uiotoman.F_nri.!rrri
lmportanla contra pericolului otoman.
!==l
llf H istoricd
istoricd - A condus antiotomane.
condus numeroase campanii militare antiotomane. l=tttt =tl
ll!.- ll l- Romdne.
- A mentinut in lupta antiotomand Jarile RomAne.
l==l
||_|-nreu9ittimpdedouddeceniis5opreascdinaintareasemiluniilnEurl=l|||:||
- - A reu9rr timp oe
reugit Ump de aoua
doud oecenil
decenii sasi opreasca
opreascd indintarea tn b.uropa.
semtrunlt in
Inatnrarea semilunii Europa.
F_!i!.=_1111

ili'l [ F Fffii= ilil =l

ll-
!r!#
lil H
l=tttl=tt
Lrq=l
l=llll=ll
lll-ll Fm=tlt =l
l=
il# l=llll=ll
iltl
,lt- Fil Ftu=t||l =I
l=
ilrl Ftl
l=tilt=tt
Ellll:llll =l
l=
Tema 5.2 LUPTA ANTIOTOMANA DE SUB CONDUCEREA LUI VLAD TEPE$
=I
l=l
''1|#Tema5'2|lueraANTIoToMANADESUBcoNDUCEREALUIVLADTEPE$|L=u'l,,!=u'l|
ilG t=tril=tt
fil Vladlepeg-
il VIad lepeg- l-
| - Personalitate istoricd
istoricd remarcabilS, fecior al lui Vlad
Vtad Dracul,
Dracut, domniloral
donunitor al TdriiFJIFJI
Jdrii
=l
l=1
I Rom6negti (1448, 1456-1462, 1476,.
|i,U|Rom6negti(1448,1456-1462,1476|.Frrii]rri =l
ltl H .^' I=l
til# (a.I-OO$netea oomniei. potit l=-llll=-ll
Fttti=tttt =l
- 1448 - Vlad Jepeg ocupd pentru o lund tronulJirii RomAnegti, in timp ce Vladislav al ll{ea
l=l
i,1'H-n+a.V|adJepe9ocupdpentruo|undtronulJdriiRom6negti,intimpceV|adistava|t|4eaF''l'5'|' =I
.it#|uaparte|a|uptade|aKossovopo|jea|dturide|ancudeHunedoaa.|=tttt=tl
lua parte la lupta
de la Kossovopolje aldturi de lancu de Hunedoaa. l=l
- 1456
l|lH-1456-Addpostitde|ancudeHunedoarainTransilvania,lepeg,dupdrnoarteapfotgctorutuiFJ|l=|l
- Addpostit de lancu de Hunedoara in Transilvania, TepeS, dupi rnoailea prolsctorului =l
l=l
sau, fiind suslinut de rdeleni 9i unii boieri munteni, a trecut in Jara Romineascd, gi-
iil'Hsau,fiindsus!inutderde|eni9iuniiboierimunteni,atrecutinJaraRom6neasc5'siE:ni'5rrri
ucis rivalul la Tirggor gi ("fiind ales") s-a proclamat domn.
=l
l=l
!|il H aucisrivalullaTirggorgi("fiindales")s-aproclamat
a domn. l=tttt=g
l,ireoparteamariiboierimicareajunserdadev6ratIistapindat5riig'iFJ.l,FJ'l
- O parte a marii boierimi care ajunserd adevdratli stdpind a fdrii gi =I
l=!
i'1'E|sus!ineadiferi!ipretenden|i,pricinuindmaripagubedetadsse|upGFldi5ii
suslinea diferili pretendenli, pricinuind mari pagube de la dese lupte
=l
.itEMdsuride|interne,afostreprimat5prinmetodedrastice(decelemaimulteori|=1111=g
Mdsuri de interne, a fost reprimatd prin metode drastice (de eele mai multe ori l=l
It!ffi consoridare aa I
consolidare !eapd).
tragere in teapd).
F_!ll,=_lll =l
l=l
puterii domnegti - Aceleagi mdsuri drastice au fost aplicate fald de to$ cSlcitorii de lege
'l|HputeriidomnestiAce|eagimdsuridrasticeaufostap|icatefa!ddeto$ca|c5toriide|eget-,l''!='''l
]'l,l F-{ I materiali.
indiferent de statutul lor social sau starea materiali. Fl'l ,L-l',', =l
l=l
- Domnul a reorganizat sf,atul domnesc, unde au inceput I predomine
iire|-Domnu|areorganizatsfatu|domnesc,undeauinceputs6predomineFu'i'!=*i
dreg6toii, mu{i dintre care erau provenili din boieri mici g mijlocii.
=l
l=l
'itrdreg5toii,mu{idintrecareerauproveni!idinboierimici9imij|ocii.|=||ll=l|
Politica | - A anulat privilegiib negustorilor strdini bragoveni 9i sibieni, pronrctrlnd politica =l
]'l'frPoIitica|-Aanu|atprivilegii|anegustorilorstrdinibra9oveni9isibieni,prorrrct4ndpotiticaE,['e''l l=!
economicd I de proteclionism d pielei 9i a producdtorilor locali.
ttiE1|economicd|oeprotec!ionismdpie!ei9iaproducdtori|or|oca|'.ptttt=ttu =l
-il- l=llll=l l=l
l,i'f fi Reorganizarea
Reorganizarea | - A format garda personald domnului. a perfedionat
personal6 de mercenari, fideld numai domnukri, perfeclionat E-fffi'!-Uf'
=I
.itffiarmatei]"oasteamic5',,aintreprinsmdsuripentruinzestrarearnaibuni9iconVocareal=tltt=l
armatei "oastea mic6", a intreprins mdsuri pentru inzestrarea rnai buni gi convocarea t:i
r|||#||mairapidda..oasteimari'''F||||=||[ mai rapidd a "oastei mari".
:llL- tl
-fi Politica ni*arnrr*araamarii,.aiarimi an.a-a.,d^^^r:.:^:
Politica I --Alimitatputerearnariiboierimi,aprorrnvelopoliticddecolaborarecubcieriimicigi l=--llll =-l =!
11t sociald
A limitat puterea marii boierimi, a pronrovel o politicd de colaborare cu bcderii mici
mijlocii, promovindu-i in dregdtorii. A favsizat nregtegugarii gi negustorii locali prin
-.^.^. gi f tti=ff[
=l
=tt#sociaId|mij|ocii'promovindu-iindregdtorii.Afavgizatnre9te9ugarii9inegustoriiloca|iprin|=tt|t=l =l
lllll ll E I politica proteclionistii. A ocrotit ldranimea care alc&tuia alcituia baza mifilal6
milita€ a atatdui contra F llll= lll
otatdui contra =l
:.ttfr|tendin1e|oranexionistea|emariiboierirni.L=..l||L=!
tendin[elor anexioniste ale marii boierimi. =l
llll+ll Fllll=l[ =l
=',1
i ttttE H L=-llllF_l =l
I | ( B.) Politica externi. Rizboiul antiotoman. F_!l!.-=_.ll =l
=',#
q-rrn-I =l
f llll I
q
|| - 1457
1457 F - Vlad a intreprins o campanie de represalii impcfiriva Sibiului care- p-J!11,,-!J
impcdriva sagilor din regiunea Sibiutui =l
r I sprijineau pe Danciu - un pretendent la domnie. in aceastd campanie a fost atit ""r"- =l
ll ;,,1l| H O"
de Li,,l"!=,j
crud incitin
incit in curind in limba germand "Cruzimile luiDraculvoda".
germani apare lucrarea "cruzimile lui Dracul Voda".
[='ilri='l
=t
=l
=il: - 1457 - Domnul Jdrii Romdnegti l€ airat pe gtefan, feciorul lui Bogdan al ll-lea, s5Jinldture
ure-M57-Domnu|JdriiRomAne9ti|-aair.{atpe$tefan,fecioru||uiBogdana|||-|ea,s5-|in|dtureE||l,FJl
i,,iffi ta domnia
de la pe pdru
Motdoveipe
domnia Moldovei Aron.
Pdru Aron.
Frrri'=a
:1l- 1459 - Tepes
- 1459 TepeS a refuzat plateascl turcitor
refuzat sa ptSreasct turcilor rributut (posibil gr cd in
la 100 000 gatbeni (posibit
tributul ridicat ta 1 in t= lll=l
copiipentru laniceri).
copii pentru oastea de teniceri).
E'i,,f=l
=l,E - 1460 - La Tirgovigte pune in !eap5 solii turci condugi de diacul Catavolinos rrenili sd-l atragd
!|._-1460-LaTirgovi9tepunein!eap5soliiturcicondugidediacu|Catavo|inosverri!is5-l"t""seF-]|l,=l
intr-o cursd 9i sa-l inlocuiasc6. Oastea rom6neascd a ocupat cetatea Giurgiu.
''1,ffiintr-ocurs59isa-|in|ocuiasc6.oastearom6neasc5aocupatcetateaGiurgiu.L:'.l''5l
- Domnul a incheiat un tratal de alianld cu regele Ungariei Matei Corvin, cu care se gi
='ir#-Domnu|aincheiatuntratatdea|ian!5curege|eUngarieiMateiCorvin,cucareseEF='irrr=1
llri.Hinrudise,9icareurmasdbeneficiezedesubventiifinanciarede|aPapade|aRomatnFtut=l
inrudise, 9i care urma sd beneficieze de subvenlii financiare de la Papa de la Roma ln

iiM ruPtacontraturciror'
lupta contra turcilor.
Altfl
i"l"!#'l'
:||||:|l||:||||:||||:tttt:||||=||||=||||=||||=||||=|ll|=||||=||||=l|||=||||=||l|=|l||=|||l=||||=l||l=||||=||||=|l||=||||=l|||=||||=tt=||=|i=|[l1
,fH
l||l=||||=|||l=||||=||||=||||=||||=||||=||||=||||=||||=||||=||||=||||=||||=|||l=||||=|l||=lll|=l|||=||||=||||=||||=||||=||lt=|i=f
ffiilr;til,#+i*ls
t=ll$,llllilj#'!=1"! 1461-1462 Mu-1462 I
- ln 1461 armatele lui Vlad Jepeg au atacat cetatea Nicopole 9i alte
turcegti, masacrind circa 20 000 de otomani.
- oezastrul
Dezastrul de la Dundre, formele dure de pedeapsd (care, transmilindu-se hla
iirF
[lllf-
:, in p'i1fi='irn:=lEirriJ'iffil Rdzboiut I
Rdzboiul Constantinopol, erau preamdrite gichiarau
constantinopol, gi chiarau stimit o stare de panicd) lau
l-au determinat l'i,,f-
intatEffti'=fffi::if=fft=ili11 antiotoman
antiotoman I pe insugi sultanul Mehmed al lllea sd porneascd in persoand in fruntea unei mari
OeinsuSisultanulMehmedalll-leasdporneascdinpersoandinfrunteauneimari lrit--
l= tttt= llll=l = llll= lllll I armate suslinute de peste 100 de vase din flota din Marea Neagrd.Neagrd. lilll--
| -Arr_-r_, . - retrasd in ftr I
Fllll =llll
=tl=llll =llll =
mun|='i11_1='irrr_=l=irrr='irrl]Taptica|-Afostceatradi!iona|5a..p5mintu|uipirjo|it''.Popu|a1iaafostretrasdinregiuni|e|'i''1--
Tactica fost cea tradilionalS a "pdmintului pirjolit". Populalia a fost regiunile
p Ul Ut llll= llll_l
fp militare
militare
I addpostite, in calea dugmanului totul se ardea, acesta era des hd(uit,
hdrtuit, mai ales
ales llll
= = noapte.
l= =it = = | |
tttt = tttt llll llll prin atacuri de noapte. Itttl
Flq,,illl,=L=Jll,,illl,,fl | ltJ,,f--
- Turcii au jefuit cumplit lara 9i
gi l-au impus la domnie pe fratete
fratele tui Vtad, n"o,
lui Vlad, Radu
.F"l|,5,l'.L,-Ej'i''!:u'i'l|ce|Frumos,care|ejurasefide|itatea.oparteamariiboierimi|-auabandonat|,1||r-
F 'rr' : : ' - "' -i cel Frumos, care le jurase fidelitatea. o parte a marii boierimi l-au abandonat
trtr
l= ll1= 9111=il = tilt= illil | pe Jepeg gi9i au trecut de partea lui Radu, preferind luptei supunerea injositoare.
f|-- injositoare. I'if
Elu|=ll||=|l=||||=-!|l,,foct.1a62|-inurmauneiinvinuirifa|seMateiCorvin|-aareStatpeV|adJepe99i|-aintemni!atr"||l,,|--
OcI.1462 - In urma unei invinuiri false Matei corvin l-a arestat pe Vlad Jepeg gi l-a intemnilat la
l= tttt= llll=fl = llll=
Vigegrad, apoi la Buda, unde a stat timp de 12 ani. Regele maghiar a fdcut-o pentru
E|||l:|ti|:rl=rrrr:l|it|Vi9egrad'apoi|aBuda,undeastattimpde12ani.Rege|emaghiaraficut-opentru|.1,,l-
a aplana conflictul cu turcii 9i a justifica in fa{a Papei 9i a principilor intirziata 9i slaba
r=il||Jl||=fr.=i|E'.i|[l|aap|anaconflictu|cuturcii9iajustificainfataPapei9iaprincipi|orintirziata91s|abal,i||L-
| sa padicipare
F tttt= 1tt= 1I = 11111
1111= la rdzboiul antiotoman.
antiotoman. ll1
l: ilrr: :
r:rrrr:rrrr+'-
ilil -jl
= llll -illjlllll 1476 -
lrrr[--
tsllll= llll=ll=llll= 3 1476 Dupd cea de a ll-a mare campanie otomani
l-Dupdceadeall-amarecampanieotomandinMoldova,$tefancel in Moldova, $tefan cel Marea|1i'[
Mare a
l= = llll + =- llll :- lllll Cea de a lll-a
tttt lll-a I atacat lara
Tara Romdneascd, alungat pe Laiotd Basarab gi
RomAneascS, l-a alungat 9i l-a impus ta
la Oomnie
domnie ltttl
F tllt = ilil = 1!_= llll-= llll{ domnie
domnie I pe Vtad Tepeq.
Vlad TepeS. ilt r-
- Intentiile lui Jepeg de a reveni la vechea sa politicd de consolidare a puterii
t-,|,'5.|,'ff,,l,!]_='l''!|]|nten!iitetli1epe9deareveni|avecheasapo|iticddeconso|idareaputerii|,l',l_-
!-ariif:'i11p:'jtil:+='i1t+'ilil | domnegti prin mdsurile
masurile binecunoscute 9i a declanga aldturi de gtefan tuptd lirrl--
$tefan o luptd
Ettti_=tttt=t!=llll=llll+ | complot. in s-a reintors
antiotomand au determinat gruparea boiereascd turcofild sd organizeze un
un lff'l
[=ru=tttt{4;ttq=t1t!|comp|ot.in!ards-areintorsLaiotdBasarab,care|-aucispe1epe9.|i|r-
Fllll=llll=lt=llll=llll=
lard Laiotd Basarab, care l-a ucis pe fepeg.
h+--
o" L-,il"!=u,1"!#=u,l'!=,,1'!
l= tlt= |l|r=il = llll= lllll
ll'F-
ltrtl--
*' FJt'e'l,u=+=J'1,,="1"i
tst!t!:!ilt:t-:.ii!:il.!q
l'I,'f- l!;l-

t'l+sz.rsoo
't-
L=U=t'tt_+=lill_=ll[]
tflE+:14:@=+:|5+:|q
I
I
ll|{---
I lilL_ rema5.3.
Tema 5.3. MOLDOVA iN prnrOanA DOMNIEILUI $TEFANCELMARE
wloloovAiNpERtoADADoNrNrErLUr$TEFANCELNTARE
(1457-rs04)

lE llll= llll+= llll=rll! (4)

' ori Situalia interni si externi a Moldovei citre miirocut
( 4.) situalia miilocul sec. al XV-lea. domnie lt"f-
la domnie
F llll= llll=lt = llll=
f='i1l='il1-+=i1t='itill
v a luigtefan
lui Stefan cel Mare.v celMare.
XV-tea. Venirea ta

-""FJ'l,,=,l=l=J'l,,=,],,l''f|M32-143g|-lxc,fecioru|maimarea||uiA|exandruce|Bunasociat|a|'t,f--
-^ 1432-1433 - llie, feciorul mai mare al lui Alexandru cel Bun asociat la
l'irfl

'l:||||:l|||=lltJ:,,,,lti,lFrimintdrile||domniedetatd|sdu.|'l''I--
lne Eilil=ilil= l=llll = Frdmintdrile domnie de tatSl sdu.
pofitice din
[='iff-e'irrt1pE"ilt-t='illl politice |
din 1433-1435
1433-1435 - Stefan al ll-lea, fratele vitreg
| domnia. vitreg al lui llie, care-l infringe ia I'ifff--
gi-i ia
infrinse si-i
..Ftttt=||||=|:=||||=||||=Moldova||domnia'It*.-
Moldova
uca
f = llll= llll + =,llll=,llu intre
E ilil : ril
-,l:
anii | 1435-1436
inlr:e anii
llll :
1435-1436 gtefan
$tefan ql
; - mai al ll-lea si llie. Fralii, cu prelut
ll-lea Si -
prelul unor singeroase au l,tt[--
lupte au
tupte
1433-1457 urmat cite o dat6 la domnie, dup6
ce au impd(it !ara, unul
F=,irr]r=''irn:5?'i|l-l+.,i||il1433.1457l|maiurmatciteodatd|adomnie,dupdceauimpd(it!ara,unu||'l,'L-
f,l?tEtttt=tltt=.r=rrrr=rrri']||fiinddomn|aSuceava,iara|tu||aVas|ui.|.1|[-
fiind domn la Suceava, iar altul la Vaslui.
f='i1t+'itil-+='iti='itttl 1442
| 1442 ; -unaltfrate
Stefan al ll-lea il orbeete
orbegte pe llie si-l la domnie p"
Si-l ia ca asociat ta pe l'itil---
'"" Fllll=llll=tl_=llll_=llll{ I 1447-1448 I -Roman,inscdunatcuajutorutpotonezilordupiiucidereatui
Petru (pind in 445), suslinut de lancu de Hunedoara. llt+-
un alt frate Petru(pindin1445),suslinutdelancudeHunedoara. 1

..f=llll=llll+=llli=,tll! |l++tl++e ; - $tefan

ill FJ'l,El,u=5?'il?'l',f "Schimbarea^ | u+a-l++o
,o^^,-^^.
Ellll-llrl-rr=lll=i,)ut\ "s"ni.oar"" I .nnon^^n
Roman, inscdunat cu ajutorul polonezilor dupd uciderea lui
al ll-lea.
- :*::1,",-l:1 ---.- |
| -Pe!ru-al-lLlcaaurmatdupdotrdvirealuiRoman.Elacedat -^
ltt'J_- lttf-
*"FJ'i||=|+.'irrr=*?.irr:r=,ir1fldomnitor-||Ungarieichilia.ll''F-
*.^
domnilor -
1448-1449 Pelru-al-lLlea a urmat dupd= otrdvirea lui Roman. El a cedat lllf--
UngarieiChilia.
pttlt=tttt=L=|||l=||||]bucuria.'.,|1449|-A!cXa&rc1,impusdeboieri9ipo|onezi.||1+--
bucuria ..." 1449 - AlCxa4drcl, impus de boieri 9i polonezi.
1449-1451 - Elagdan al ll-lea, feciorul nelegitim al lui Alexandru cel Bun,
t=,l||_]__-,|||F='l||L=1|u|l++s-l+sl|-Eosdana|||-|ea,fecioru|ne|egitima||uiAlexandruce|Bun,|ltL-
Frrrr :rrrr--:nrr:rrrri |
l: ilu: --: tlll =
rilt | ridicatladomnieinurmaintervenirii
ridicat la domnie in urma intervenirii lui lancudeHunedoara.
lancu de Hunedoara. lll,J
|:||||:||||=l|:'..:il|i.,!|1451-1455|.A!exandre1,intreruptdePetruAron,careimpreundcuunchiu||'l,,|-
,, - tsllll=llll= r=rlli= 1451-1455 - AleXandfel, intrerupt de Petru Aron, care impreund cu unchiul
]""^l=l|||=||ll+=I|i|=|||||||sdu|-auucispeBogdana|||-lea.|irrt--
sdu l-au ucis pe Bogdan al ll-lea.
"'p||||;1111=1=1!|=|||l-{|1455-1457|-Eetl'LA@ndin1456p|5tegte2000ga|benitributturci|or5ia||l+-
1455-1457 - PqtltlArc! din 1456 plStegte 2000 galbeni tribut turcilor 9i a
t=llll-lll5L=;,ll=lllLl |r- | cedat potonezitor Hotin.
polonezilor cetatea Hotin. ltltl
Fl'i'e'1,,=i1J'-1"1,,fl - oomniiacesteiperioade
Domnii acestei perioade n-au ctitorit nicio bisericd.
nici o bisericd.
rri{_
llt--
"" E||||=||||=g=|li=|||l,{Situa!iain.t:,!.d9'.|-_-Lupte|einternedintrediferitipretenden!i,timpde25aniauadus|al'l',l--
Situalia internd gi
- Luptele interne dintre diferili pretendenli, timp de 25 ani au adus la
'"
exterii a
L=1'l'S'l'!€e=i"l! exbrne uoiai.iei
a Moldovei
decdderea politicd
;riticd a autoritdtii I d";;;;;
domneetiin
autoritdlii domnegti in ravoarea
favoarea marii boierimi, ra
la lril
cave ventrea.ta
tttt= llllil= 1; lllll cdtre venirea la sociale.
f
= =
scaun a lui
ruinarea economicd a ldrii la I
!6rii 9i cregterea tensiunii sociale. I'iill
mlF||||=||||=E=[=L||.3.scaunalui|-intimpce|ancudeHunedoara9iV|adlepe9adunaufo(epentru|ti..f-
* - In timp ce lancu de Hunedoara 9i Vlad lepeg adunau fo(e pentru
Mare
cet Mare
$fefan cel
L=,lllL=JL==JL=iU $refan cotropitorilor otomani, petru'Aioninchina
tupta contra cotropitoriror
lupta lara trriii"i
Petru Aron inchina ptJ turcilor, ll"l--
;f, t=,-t'!1,ftt?'i+;iq
/ Hil=
= =
tn\
pldtindu-le un tribut anual de 2000 galbeni. profitind de sldbiciunea

$l = : il

+
flff[ul1#',]il:;t1?!i;i[??fl*::::iiJi[::"*;33::ilffi:
Moldovei, regii Ungariei gi Poloniei tindeau sd-gi ldrgeascd posesiunile
pe seama ei, primul stapinind vv,o
stdpinind
n""'"'otqP'rrrrru deja vrrrrrd'
Chilia, rdr
iar dr Hotinut.
nutrtrur'
doilea Hotinul.
al uurrea
ili"r--
/ilil

t''d5l'!='I+=5:'!='
,€rni5rrl|-=pl=fii
[=llll=
:" /t\- --<
,i=il=*=*
.

=|l'=]||,=|u=t=l-=j=i].=|l=|l,=||l=|]'=|l,=-i||l.=|l=
 'l"Z[,4'['-Jf J"l,-J'i,="1,='rl
||||=|lll=ttlt=tttt=ittiE'ittt=tttt=itt-t=i||_|=i||ir+, -[:
!=t
llll=.,friltt=tttt =rl,=
h='ry|,,=,],,|,u=J.,l.='=ltti=rrri5lrri::rrri5ti=ltlt=rrri=rrri=rrri
'='
llll=llll=llll=llll F=
I=l
ilry
rill- \\/ g
AilJBffi | fffixllTffi;:i:,Xiljx"',"x
Dotiegti I lui Petru Aron, care este aiungat din s"#,1ffiilei
1aid.
-
.(D F fffi'! lfi
F[=
f=t
Fr=
il=l
]|Hinsc5unarea|-Pecimpu|de|aDireptate,inapropiereaSucevei,$tefanafostac|amatdemu|timeaL=,l''!=,l =f=
l=l
,,i#@
iriH|adunaEgiuns|adomniedemitropo|itu|Teoctistsubnume|e$tefana|rrl-r"".--F+iil=a'ii

t': F:-l,el
=l=
l=l
=!=
rrl
llll || ;i!?i:'ll:HilffiH!?:'"lxni::tiJ,i#:F;:;ffi#?"9,f'B?,'Txx:iJ::x:;E{l4l
Po!it!9e :l?i* invins propria mindrie gi a recunoscut suzeranitatea regetui poloniei cazimir .] l= ttlt = t
il=l
=l=
l=I
||#|||||V-|ea'continuindsdp|dteasc5tributsu|tanu|uiMehmeda|||-|ea'F_J|l'=--||l
| | | | tv-tea, continuind sd pldteascS tribut suttanului Mehmed at il-tea. "' F--lttl,=-.lt|l =r=
l=l
,11H||||-.Asigurindtemporar|ini9tea|ahotare|e!drii'domnu|s-apreocupatmaimu|tdem5suri5''l''!=u'l
H lll ldeordinpoliticintern.Arestructuratprincipaleleinstituliidestat.insfatuto"r""r""F.i,,l=-lf =[=
l=l
rri'l--
€ lll I slorit rolul dregdtorilor, iar in organizarea administrativ-judecdtoreascd - pe1u1 pllll=tttl r=I
=il=
tttH||||pircd|abi|or,to!iacegtiacontro|a!iindeaproapededomnie.-_[=|l||=||
'l =r=
l=l
,,l.ffio:*:::::,1_-''Oasteaceamicd"(10-15000)-1)gardadomnu|ui-cca100deviteji,'"*pj1,|?t1 j

.itffarmatei-|ceimaidevota!i;2)oasteadecurteni;3)oasteavornici|or;4)deta9amentedeF-]ill.=,-][ =r=
l:-I
li!- grija de I militaride profesie care minuiau bine armete de foc.
H capetenie :!=l
H r- -'Qasleaeeamare" (peste 40 000) - spre deosebire de perioada precedentd L=.lll]_=-.ll l=!
i,l'l-- :!=l
E a lui,$tefan I P"^t_i19ine_inzestratd gi instruitd 1"1aranii au-fost stringi ta arme, invdtj"nii"" E=u,i$r,'i'
FJ'1,,=11
il l=E
il|#||.|R""","s5-9iaperep"t,i":,;.','..'"|1o\}o|d||||du|95|.5tr|Il9||aarme,|nVa1|n.*FJii,-J1i :l=l
.1H||t--Aufostintdritecetd1i|evechi9iconstruitea|te|enoi-Hotin,Soroca,orhei,Tighina,F]||l,-||l l=tl
..1|l u ''
l|,#il||CetateaA|bd,Chi|ia,Crdciuna,RomanNeam!,Suceava.-t=",l|5,|I
,,^^,.;,..,,,^,-:^::--_-.."",..
rriH!i:,,!-Avinddep|in5in!e|egerea|egdturiideinterdependen!ddintredezvo|tareaeco-t_',l,,_;,i, E'1,=J1l
:!=l
l=E
i!=ll
economice nomicd a statului, autoiitatea piiterii domnegti neatirnarea tui, gtefan prorouat l=l
9i a I
FJ'l='l :l=ll
I nlf:_"1i:.1 tuY"rizal producdtorii de ounlri mai"iirr"
printr-un sistem de tratate privilegii, a echilibrat tarifele"i
9i
1arii, a incurajat come4rf 5,15,1
vamale etc. '- [='ill-lj l=f
:|il -TJ -Alelacutoomenlul if =il
| - A refdcut domeniul Oomnesc,rUinatdeOredecesorii
sdi, atit incit resursele econor;"" p
domnesc, ruinat de predecesorii sdi.atitincitreqrrrqptaonnnnmina trllll
tttt =llll
t
l=l
tttH;a|edomnieisdpreva|ezeinraportcuce|ea|emari|orboieri.-L='l||]-=
ale dOmniei si orevaleze in rannrt nr r noto nta maritar l..ai^.i l= llll== tr=ll
I Marea | - Prin mdsurisevere a fost pusd sub domnie, ci nu aldturide ea. | l='ifff
f boierime
illt = ilil
l=r
_ ' .. . I au restrins in anu.m.itd md.sgrd drepturile de imunitate feudald, pe
I| domeniile
=ti
"- pJtll,;-1{ l=r
f=l
Consolidarea -
| boieregti tot mai des intervenind dregdtorii domnului. L= lll]=,1 !=l!
l=r
I

pazel
i,il-- F sociale l- Boierimea.
baze-i soctate
f- Boierimea l-- A fost promovate in dregatorii,
promovatd dreodtorii acnrrlinrrrr-iee n,,m6rnaca Fl"l'=11
acordindu-ise numeroase F=''illEi
rrf
I
E a,domniei I mica Si miilocie I Oanii pentru diferite servicii fdcute domniei. F flil =
l=E
r lill
l=ll
---Tl t=ilil:l
f=!
lil-- I F Mestesugdrimea ; - Era ocrotitd de concurenla mdrfuriror srrdine 9i sprijinita in F rrri'= rrri
l=l
I sl negustorimea I comertul cu alte state prin tra{ate comerciale. l= = I
j
rfri'l tr I ttll
l=E
;'lffil|_Tardnimea|-ob!il::seamddescutirifa!ddedomniegideboieri'o""FJ'l''iJ| l=l:
l'''ffi|lo"'oiitaimpotrivatenoin1eioiLtropitoarea|ecelorpd;i:E=u,i!=uu. l=!
uevdrsuE era
deoarece cra categoria soclala principald
prlnclpala care ttlt :
l=l:
lllll E il | L;ategorla sociald |Care asigura Capacitatea l:
capacitatea L=,ttl_= l=t
tll# | ldeapdrareastatului. Fllll=ll! l=l:
!,1#-+.oT!i"|:.E,3,cointeresateinco|aboraresprebine|eambeloro.,r'E=u,l',!i l=l
l=l:
i'iUl-Maiqri!ateacategoriilor|ruariteSucceSepo|itice9imi|itaredemaiapoisedatoreazdin|=||||=
socrare l=!
ilil H mare politiciisociale I mdsurd domniei. E!ll= l=l=
ili- inlelepte a
l=r
!ill--_ ",e"ao'ni,i. FflS t=l=
l=r
l=l=
;i,ffi,:;:t:;,;:,::?["afl:"n,s"j::fii"''"".1uiPo|onieiCazimira||V-|ea9iaconfirmatcee"""E]]:i''H
145e - Reoele l-a recrrnocnrrf pe l=I
alil H Aprilie 1459 nc gtefan-domn
Rrafcn ;nmn at ^Lr:-t-r.. -- -y . p"f,fl
rrrarr^.,^i obtigindu_se
ar Motdovei, Ftttt =
petru -Aron. "._u,
-l ;T:^q,:,:^l-11"_".:::r:"!
indeplineascd datoria de suzeran 9i sal atunge din -:l=
l=r
li{ -1461
lard pe
F=r1l'!l '=l=
:.:::a:?::,-"_':"^"'jly::l:^,i":11,:
pretendentul la tron Petru Aron care se"ecuiesti.din,rr"nriru"ni"
penrru a_t intstura r"
E-;j"!- l=r
addpostise la regele Ungariei lr,|"t"iC"ri".-o E'1"=
parte din susfindtorii luiau fost pedepsili, etinsugi de datJaceastl - =l=
l=I
a scdpat. F'f.5
- 1462 - in campania otomand contra I: IIII: =l=
l_:l
lui Vlad fepeg, gtefan, fiind constrins de situal6 intern6,
E=u'i'!l
neutrd.
tratatul cu Polonia gi plata tributului turcilor, a ocupat o pozi{ie
I-='illl
='
=l=
l=ll
ilffi:,}J:ilT:,Jffi::::::?i...3,ix1?.,lj]astanereugita,oeareintoarcecetateacniri",p]|lrn-
l,l#-$tefanareconfirmattratatu|iuPo|onia9i9i-arestituitcetateaHotin.FJ11E
- 1463 - in urma inlelegerii moldo-polone
i'il-- H Hotinut a fost resrituit Motdovei. F_1,i,"=
- 1465 - in urma celui de al doilea atac asupra Chiliei gi aceasti cetate | = lttl:

fruntea ei $tefan l-a pus pe cumnatulsau, pircdtabut lsaia.

a fost redobindita. -'- in
"' Fllll =
iil H [=iill
,M-1466:gT'Ji1:::!u|s.|]i?iriiputerii'riva|u|uisduungur,regeleMateiCorvin,$tefanasustinutf],iE
ril%ilrrrdzvrdtirea(nereu9it6)aTransi|vanieicontraautorita|iimaghiare...-i.-/a',,,'
ri=ffiq.3rrr=rr€iii=]ft1@,,
||||=|l||=||||=||||=||I|=||||=||||=||||=||l|=||||=
/ntittl=
=ilil=ilil=
t:

|||=ll||=||||=H||=||||=l||l=||||=||||=|||l=||||=||||=||||=tttt=nrr=ll*] l:
t:
ltryaj,.'!'_!!'ttt'J-irr'=rrr.=,ilrL=.irl|=,ir,.r-=.irG..ru='rlu=.rlri:=rl-u-=l|tL=.||ll'=|||l=|lI|:||||:ll||:|||l=|l||=||||:||'=
Eii=;|5=_jqi;: regelui I
maghiare de a domina asupra Moldo- \
Campania I Cauzele - Tendin[a coroanei
vei, reintoarcerea Chiliei, amestecul lui gtefan in Transilvania.
M:t::9?*:' l- xlxrr. - Trecind din Bragov in Motdova, regete Matei corvin cu tupre
in Moldova
I W- grete cuceregte oragele Trotug, Bacdu, Roman, Neam! 9i Baia.
='{ iiff
F-:iih::iiffiii=;iiH-;,;;'?;:;:|ro;Ifii:"13l,?:";,1J"T?iH:,,"""'.Ts*:fii:l'i,ilu*|;ii,l--
:ED'-""J r|-
Bdtdlia - Dupd
='ifiE'iU-5j,1il"1,fde Ia Baia | oamenii sdi, ameli[i de somn gi de vin sd fie argi. Dupd aceasta a atacat oastea
f
Bdtdlia miezulnoplii$tefan
Dupe miezul foctirguluidin
noplii $tefan "dd foc tirgului din mai multe p5(i
pdrtipentru
pentru ca.regele gitoli
ca regele gitoli ltJ,fl
Fttll=lllt=E-:o'i'=:u,lldeIaBaia|oameniisdi,ame!i[idesomngidevinsdfieargi.Dupdaceastaaatacatoastea|'l',f--
15 X| 1467 regelui gia cigtigatvictoria". insugi regele Mateia scdpatdoardatoritd trdddrii boierilor
condugi de vornicul Crasndg.
L=r,1"!i,,1"!?j=.llll=-.lll]_l - Ultima L'
L=|||-=|lI-f=ii=''i[l15x||1467|rege|uigiacigtigatvictoria''.insu9iregeleMateiasc5patdoardatoritdtrdd5riiboieri|or|,ilr1---
E]|l,=|j,"=lE=l|||=||||=||condu9idevornicu|Crasnd9.lttl--
Ufiima incercare a Ungariei de a-gi'extinde
a-gi extinde autoritatea

- 1469 - Oastea moldoveneasci face o incursiune de rispuns in finuturile regelui maghiar, prddind
Motdovei.
asupra Moldovei. ltltl
ltf-
|I| in Transilvania.
E=;'i,,i+;i,'!#11,I],l''fl-,'oun|-oasteamo|doveneascdfaceoincursiunederdspunsin|inuturi|erege|uimaghiar,prddind|l||F-
[=",i't_=",i,,t_*=='i,,=,J'i,,il
decapitat.
Petru Aron, atras intr-o curs6, este prins 9i decapitat. llll
Bdtdlia de la Lipnic | - Distrugerea ogtirilor tdtdregti pe Nistru a pus capdt pe un timp invaziilor
F=ilrE,lrE.=]l|,,=|l,,lBdtdIiadelaLipnic|-Distrugereao9tiri|ortdtdre9tipeNistruapuscapdtpeuntimpinvazii|orl'i:'{--
F t1t= tttt
=l'=:uri'!:,rri'l
1470
1470 | de pradd Moldova.
pradi ale acestora in Moldova.
I,if--
L=u,l'5,1''!1F:",i"F",i,q i/i7o - Radu sustinut de turci
- - 1470 Li',]---
turciintreprinde
intreprinde un atac nereugit asupra
nereueit asupra
[='irrE'iu4=J,l,'=''l''f|cnirLi.c".,a.p,"'stefanpraddBrdi|a,oragu|deF|ocigi||l,,l---
Chiliei. Ca rdspuns gtefan pradd Brdila, Oragulde Flocigi

li:=li:=!=li:=iir4 cu
Luptele lui $tefan

"iiiii,'#.i:,?,i:!f"f
pentru includerea
F,,1"!=u,1"!1l+,;i"!=;;iq l5rii Rom6negtiin |-
ffi|'f;J[*:il",|
judeful lalomila.
Radu cel Frumos - ';Ht"':s,#m',';*:riiiJ*,tlis:r:'o*"
- 1471 - Campania lui Radu cel Frumos in Moldova, finalizati
infringere
--utz
totald in bdtdlia de l?ngd tirgul Soci.
1473 --campaniar"igi"r,"i;T;;i;'a*ascd
'
rna'za'i cu o
[it-
Dimbovotei [i"l---
cetateaDimbovolei
Campania lui $tefan in lara Romdneascd. Cetatea
'
a fost cuceritd, Radu alungat, iar la domnie ridicat Laiotd
L=l||]-_'ll{-=E,'i||E'i||ilt'oni,i,ntiotoin"n|afostcuceritd,Radua|ungat'iar|adomnieridicatLaiotd|,i''1--_
-= frontul
' - antiotoman
llll llll=l rrri:: rrrif Basarab, $tefan , l,i:.f_
care promite suslinerea planurilor politice ale lui $tefan.
F =
t-,llll=,llll?t='ittr"ittil ftii_iq7+f
(1470-1474\ I
| - Reintoarcerea luiRadu
lui Radu cu 17 000 de turci, reluarea domniei -,
domnier 9i
9r
F||||:||||:|-:||||:||||=|atacu|asupraMo|dovei.|tl|-
l: iltt: : ilil:
trtt ill - atacul asupra Moldovei.
1;;11

-
E:nri,=:nri,5L=*|l|L='||U|-$tefaninceteazddeamaip|dtitributturci|or.|'1|[-
- $tefan inceteazd de a mai pldti tribut turcilor.
L- - 1474 - Reinsciunarea lui$tefan.
Reinscdunarea lui Laiotd cu ajutorul lui gtefan.
t=,1"L=,1"L?E'i1E'i1il 1i,,1--
FJ'],--]|],:J=||||=||||=Rezultatete1-Sprijinu|socia|,cregterearesurselorfinanciare,in|dturarea9ipedepsirea||]''|-
Rezultatele
l: llll : llll r:
-
llll : llll I
Sprijinul social, cregterea resurselorfinanciare, inldturarea 9i pedepsirea
=
ptttt=lttt=|5ri'=rrrl'lmdsuri|orsi|upte|or|boieri|ortr5diitori,int5rireacapacita!iideapdrareprinreintegrareaMo|dovei|'1||--
mdsurilor si luotelor boierilortrddiitori, intdrirea capacitSfii de apdrare prin reintegrarea Moldovei
L=.lll]=..f1_= j]''ittr"itil I treacd
Chilieipentru consolidarea
consolidarea cetdlii Orheiului au permis lui gtefan sd
si construcfia cetdliiOrheiuluiau
Chiliei 9i Hotinului 9i sd I'i1fl

EIl,"=J|l,"=-]=||fl=||llfouteriidomne9ti'|treacd|amdsuripo|iticeradica|einre|a!ii|ecuPoarta.li'f_-
puterii domnegti.
la mdsuri politice radicale in relaliile cu Poarta.
r:=,,llll-=,,llU
t= ;,;-;-; = *r = *r - (6
E:lrri'5rrri'==r ,^, antiotoman.
D.l Rizboiul antiotoman.
llllf-
t-u,it-u,i:,r=ur
Fllll:llll =rtt ;
:rrrr :rrrr
:l
r
:llll :llll=
li'?

l:irrr:irrr - 1474 | --$tefanrefuzSsdseprezintepersonal

- 1474 $tefan refuzS sd se prezinte personal in infalasultanului,sdmai pldteascdtributul
fala sultanului, sd mai pldteascd mdritla
tributul mdrit la ,f--
l: llll: llll = t:
= ilil: Illt I ltl
f tttt= lttt=t !Jrri"!:nrl'! | 3 000 galbeni gi sd cedeze turcilor Chilia 9i Cetatea Albe. El intreprinde o expedilie
pedeapsd asupra lui Laiotd Basarab care trecuse de partea turcilor.
expeditie ded" [1"F-
L=,l|I-=,||]-=G..irr_r=.irn-l|rcdeaRsdaSupra|uiLaiotdBasarabcaretrecusedeparteaturci|or.|'ilil--
- peindrdznelul
F-!'1,"=-1"1,"=] =llll=llll+ Pentru a-l pedepsi pe indrdznelul domn moldovean, Mehmed al ll-lea trimite asupra
l:=,lll5,llu | Moldovei
asupra ftl'l
F,,i'!=ll,l'_!t
Motdoveioastea
oastea belerbegului I
Rumetieisotiman paga.
belerbesutui Rumeliei pasa. Soliman
l,i"f-
l:ill:ilil= llll-
t:,,i':--,i':- I llll lllll -ilil-ilil--l
E rlll : llll :' : =rrrr : =rrrr I
r_ $tefan
;- gtefan -
_ - "oastea cea mare"- cca 40 000 la care s-au mai addugat li,il--
l:Iil:rrrr= 3lilt:Iil= Raportul forlel|
Raportul de forle
| polonezi.
5000 secui, 1800 unguri 9i 2000 polonezi. lt il--
t:",l''_L:",l''l=.I=||||=|l||||l-So|imanpasa.12o000(cifraesteaproximativd)9i17000munteni"i|,1|r--
:,=llll -solimanoasa - 120 000 (cifra este aproximativd) 9i 17 000 munteni ai
Fllll:llll
=llll = | Basarab
t=",llll-,llll= C'ili="itill
ruilaiotd
-lllll IL Tactica militard - traditionz I'irrl--
lui Laiotd Basarab
I

F='i,'E'i'u-=-!||,=|l..fLTacticami|itar5-tradi!iona|d..ap5mintu|uipirjo|it9iahdr!uie|ii,'|ttf-
L_,i,, _,1,|5 r=,, =,, |
tradilionald "a pdmintului p?rjolit 9i a ,._..i_._...
_ hd(uielii"
rrrrl

FJ'lA"l,= _=1{..=1f.1 Bdtilia

Bdtslia de la
la | - Domnul Moldovei a ales locullocul batdlieiintr-o
b6t6liei intr-o zoni mdrsinitd
mdrginitd de piduri 9i mlagtini,
mtagtini, lti l--
L_.,i'-:-.'i.']-'I:||||=|||||Vaslui|astfe|incitturciinugi-aupututdesfdgurainfrontintreaga|orarmat59ifolosi|'lltf-
Ellll Et :rrrr:rrrrJ Vaslui astfel incit turcii nu gi-au putut desfdgura in front intreaga lor armatd 9i folosi
l:tttt:l||t=:|||l:||||a(Podu||na|t)|superioritateanumeric5.Procedee|etactice,manevre|e9ifo|osireacupricepere||l'.il--
=llll
ilil: : lilt
(Podul inalt) superioritatea numericS. Procedeele tactice, manevrele 9i folosirea cu pricepere
tttt : tttt :' -: | 10 ianuarie 1475
t: ilil: l[t = l: I
E rrrr rrrr
impundtoare.
1475 | a artileriei au adus la o victoi'ie
l_||||_||I|:||||=|-,gl"-"datDumnezeupeaee!elimbinecredincioseinascu,tigutsdbr.ei9i",|,lr_-
Filil:ilil:, :ilI:ililJ victoi.ie impundtoare. L|||I

t-,1,'l-,1"!- | = ll = llt I
- '$/ /e-a dat Dumnezeu pe aeele limbi necredinciose in asculigut sdbiei gi au
cdzut atunci mullime fdrd numdr, gi au fost pingi vii mul.ti fdrd numdr, care de
Fj'i|-l+'.i|||=.=J|,,=Jll,"1|cdzutatuncimuI|imefdrdnumdr,giaufostpringiviimut'tifdrdnumdr,carede||''1--
Etttt:ttlt:.l:||||:||||||asemeneaaufosttdie|i''(re|a|aredintr-un|etopise!mo|dovenesc)'l,l''J---
F llll : llll -I : asemenea
llll - llll
(relalare au fost tdie,ti" dintr-un letopise! moldovenesc).
- "niciodatd o oasfe turceascd n-a suferit o astfel de infringere"{aprecierea
=
L=,|||=''l||]-=G''i|i-+'.i|iil|-"niciodatdooasfeturceascdn-asuferitoastfeldeinfringere''(aprecierea|'i''F-
F|||l.=l|l,-=||||=||||l|datddesu|tanavalideMara).||i'I--
dati de sultana valide Mara).
t-="J'tr.i"tr
L=u,1"!=u,l'5 | - Urmdrirea
E||||:|||l:|:||||:||||l|turcia30000osta9i,40000cai9i15000prizonieri,c5rorale-afostrefuzatd||.1---
Urmarirea dugmanului
dugmanutuiaa durat trei zile gi s-a terminat cu pierderea
treizite cdtre li"-
pierderea de cdtre
:Lll:llll=
turci a 30 000 ostagi, 40 000 cai gi 15 000 prizonieri,
rdscumpdrarea cdrora le-a fost refuzald
l:rril:iltt=
""
Ff i:5i:=t==nll5'l'9 I rdscumpdrarea. ..:
Ll"J--
Fri:5i:'=5J!5''i'gPregdtireapdr!ilordeonoudmareconfruntare|1,'r--
pdrlilor o confruntare Pregdtirea de noud mare
ll| | t-Scrisoareacirculardl nostru atotputernic... iam biruit gi -.edlcat
- Scrisoarea circulard
t=,,1',!T,,1"5f=il|=lllll "...amluatsabiainmindgicuajutorulDomnuluiDumnezeului|fifl
am luat sabia in mind cu ajutorul Domnului Dumnezeului
FJ.i''E.i't-=q-=1||!--1Mo|dovala|ui$tefanadresatd|nostruatotputernic...iambiruitgiiam.'cdlcat',l''f-
a lui $tefan adresatd Moldova iam
"...
in
gi

picioare...Pdginul impdrat al turcilor igi pune in gind sd se

Frrri'=:nri5L=j|5_",l|U;|principi|oreuropeni|oicioare...Pdginutimpdratalturcilorigipuneingindsase|,l|[--
principilor europeni
r:='o='irt rdzbune... gl | ,tara noastre care e poarta
| ZS.Ol1+lS
9i sd supund ,tara poarta
l=ltlt=lllff
|I lll,,il__
25.01.1475
F__Lttl,=_ittl,j'=:rE:rrri'l crestinitdli!...nerugdmdedomniilevoastresdnetimitelip:li'f__
cregtinitdlii... ne |
rugdm de domniile voastre sd ne trimiteli pe

Fg]|c=|lt5+Eiiil
nErrrE|trl=I:$Ettlt=lt||||=||||=l|||=I[=tll=fiI=||l|=
| |
cdpitanii vogtri in ajutor impotiva dugmanilor cregtinitd{ii, pind
";ffi'I'"1ito'r'potivadusmanto'"'"stinattb2
mai este vreme."
[- e
F='lirF= jiilE!l-=:H,"=-!rl,'=J[,=-.!r!,=-!rr,=.$r,=rl
 ll= llll= llll= tttt= tttt= lti= tti= lti=lri= rti'=
llll: llll: llll: lilr: ilr: ilil: ilil: ilil:
lrri'= rrri'5rri= rrri'5ri= rrri 5ri= rrri5riS rrri!:rri'!:lrri'!:ni'!:nri'5ri'!:rrri=5ri=:rrri'5ri'=:lrrit tr:I
llll
= llll
rrrr:rrrr:lrll:llll:rlll:llll:llll=llll=llll=llli=llll=llll:llll=llll=llll:llll:llll=llll=llll-
= : ilil = illt= illt= llil =llil= ilil= ll!= ilil = ilil = ilil
=[ l=l=
ll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=lilt=llll=lilt=llll=illt=llll=lill=
......--r,u:uu7 ilil
=
ilil
=
ilil
=
ilil
=
ilil
=
ilil
=
ilil
=
iltl
=
il'1,,81,1,il,'li l=r
",,7 l=r=
;|f--A\=f ||
iffiJ|devasa|itaterege|uimaghiarinschimbu|
;t E,tl
-Atitudinea retrasd a Poloniei, vasal al cdreia rdminea gtefan, 9i promisiunile
i;:".x*:':t'ji s::H:i i5 sla< ,-r:ii
;ilt1ffi?fil:::?"",i'.li:Jli,l;rJi:i,ilTx
doar declarative ale altor principi l-au determinat pe domn sd aducd omagiul
de vasalitate regelui maghiar in schimbul suslinerii
ineriiin lupta antiotomandi.
in rupta antiotomand.
FJl,El1a
*El :i'
l=I
l=l=
l=l
l_:I:
ilre lmperiul Otoman | - Turcii au cucerit cetatea Caffa,
lmperiulotoman rsiune a Genovei - rivatut
Caffa, posesiune turcilor, si
rivalul turcitor, gi FJll,=Jl[i
l=!
rlFil l=l:
ll# I Mangopul, de unde era cea de solie a lui gtefan.
a cdoua.solie $tefan. Tdtarii
Tatarii din Crimeea
Crimeea E=lffi= flii l=tr
| au recunoscutsuzeranitatea
recunoscut suzeranitatea portii fost obligaliin
Porlii gi atr-fost obligali in apropiata campanie sa sd l= illl= t[ t=r:
l# l=lfi
I| pdn intermediul lui Laiotd giurma:
se alinieze
atinieze turcilor.
turcitor. Tara
lara RomAneascd
RomAner de asemenea era controlatd de turci
turci Fllll =llll:
il'- H Jeplineascd aceeagiolisalie.
gi urma sd indeplineascd aceeagi oligalie. l=l:
L=u,1,'!=,,,l'! l=ml
llll H Campania otomand in Moldova din anut anul 1476.
1476. l=ttil=ilx l=l:
E ll
it#|unie1476|-Turciicuunefectivdepeste100000(d
lunie 1476 - Turciicu un efectiv de peste 100 000 (dupa alte l=illl
rtte date 150 000-200 000) sotdali soldaliin t" FJ ]',l;; l=l:
!l ll I frunte cu insugi sultanul Mehmed al ll-lea, sprijinili
F inili de flota din Marea Neagra gi 9i de
de f = tilt= tttt
i;,=,
l=||tl
1l- | g9 ooo-tz
000-12 000 munteni ai tui lui Laiotd Basan
Basarab a atacat Moldova. De la est au nrivdlit ndvdlit I=[
l=llll
=

;,fr
III F
| peste 10 000 de tdtaridin Crimeea.
'imp de 40 de zile sultanuta-cdutat
E=U,1,'!=,,,1,|j
I=ffi:
ire militard - "a pdmintutuipirjotit"
Tactica militard pdmintului pirjolit" 9ia hdrtuielii.
9i a hd(uietii.
' II tiTp
zddarnic
sultanul a cdutat
bdtalia decisivd.
ddarnic sd dea bdtdtia decisivS.
F'l'5,1'! il=llll
l-='iil-t='it|l I=llll:
i;: conditii | -Navdrireatdtarirorr-afacurpegtefar
Conditii - Ndvdlirea tatarilor l-a fdcut pe gtefan sd permitd
ermitd tdranilor din "oastea cea mare" mare" F!ll!=Llll.: I=llll
il R nefavorabile I sa sd plece s5-9i
sd-gi apere vetrele, domnul
domnul rdminind nind doar cu "oastea cea micd". micd". l=,,llll=,llll l=llll=
[=fi||
ilre pentru | - vatei
pentru Matei Corvin, fiind preocupat mai mr mult de propria nuntd, nu se grdbea sa trimird trimita l=llll:
i-fl Moldova FJ i,,E'i,,i
Moldova I - Anotimpul gi
ajutorlui$tefan.
ajutor lui $tefan. l=llll
ilH
r,L | minimalizau 9i aprovizionarea turc turcilor de te pe mare intr-o anumitd mdsurd mdsurd FJ'I,E'l'; l=llll:
rl F I efectul intutui pirjotit"
efectul tacticii militare a "pdmintului pirjolit". I=llll
,ll,# Fl _- -..
la | -Superioritateanumericdaturcilorde;
de la
Pl'1,,=,J"1,; l=llll:
l= ill
Bdtdlia
Batdlia - superioritatea numericd a turcilor de peste 10 ori prevalentd asupra moldovenilor
Valea Albd le-a permis dupd un singeros asediu al taberei
f lilt = =
tttt
I=llll:
fortificate de gtefan,
aberei rapid fortificare gtefan, sd
il H (Rdzboieni)
(Rdzboieni) | oblind victorie.
oblina ". Fi,,l,'!i,,1'! l=lll
i- 26iunie
26 1476
iunie 1476 - ,S,
_ l=ilt:
l- | "$i cu voia tui fost tbiruili cregtinii
lui Dumnezeu au fost crestinii de pdgini gisi au cdzut""olo
cdzut acolo l=1111$jl! I = llll
l,H | mu$ime mare de ogteniaiMotdovei,,
mugime ogteni ai Moldovei" (inscriplia
:riptia deasupra mormintului colectiv,
colectiv, l= tt1 = tlt l=ill:
tl
I unde in 1496 a fost ridicat un ldcag
lacag ssfint). F llll = llll = l=lll;
Fl l=ru:
i,- Minimalizarea
Minimalizarea | - Retrdgindu-se
Retr5gindu-se spre nord, gtefa ;curt timp a adunat o noud armatd o"
$tefan in scurt de ET,'1"!=tt'1"1 l=lll
,'H infringerii
urmdrilor infringerii
urmdrilor | sfirgit s-au adi
16 000 la care in sfTrgit addugat contingentele maghiare. maghiare. t=,lllL=,ll[
l=I:
f# de la Rdzboieni
Rdzboieni
| - Turcii, coplegili
coptegilide botigifoamr
de boli 9i foame, s-auu divizat in armate mai mici, prddind
prddind E'1,"="1,;
I=[l
il il r I in diferite reqiuni,
regiuni, astfel fiind mai 'nimicili.
mai ugor nimicifi.
l=l:
tE
F L:u'i"!:u'i"l I=lll
| | - Ftota
Flota din M-area
Marea Neagrd a fost: fost surprinsd
insd de o furtund 9i a pierit. pierit. l=l:
t,ffi | | :sultanul
:Sultanul nuacuceritnici ocetate
nu a cucerit nici o cetate importantd Moldovei, unul dinexemplele
rrtantd a [76tOovei, din exemplele
Fi'irri='ilrr=
llll,= llll,"= l=lll
'H | | eroicealeistorieiromAnilorfiind
eroice ale istoriei rom6nilor fiind apirarea Sucevei conduse de Sendrea.
area Sucevei $endrea. l: Illl :
f; llll' !=l:
I=l|l
't# | | -Turciis-auretras"pentruaevita
- Turcii s-au retras "pentru a evita un dezastru total", fiind permanent hd(ui{i
ezastru totat", hd(ui(i
T=T:
Eil | | pindtaDundre.
pind la Dundre. FJ,i1fl,i,fr
tE i- F llll = = illr I=fi
- otomanii
Otomanii n-au atins nici un obiectiv din cele >le urmdrite in cadrul celei mai mari mari l=llll =llllr
< l=l:
,- campaniim@' 'uinatd, dar independentd in frunte
campanii miltare in Moldova. lara a rdmas ruinatd, I=H
cu acelagi domn nesupus.
9i
FJ'I,E';|fi l=l:
E F = .l=f
,re-1476|-Campania|ui$tefaninlaraRomAneascd.
- 1476 - Campania lui $tefan in lara RomAneascd. Laiotdi Basarab a fost infrint 9i alungat, iar =
iar l-=.lllt =.lttt'
lttt lttt
l-:li
rH||adomnieridicatV|adTepes.Pestepu!intim1
la domnie ridicat Vlad Tepes. Peste pulin timp, i,
ins5, lui lepeg ious
complotul contra luilepeg
complotulcontra la ilt,ahi
a dus r"
:l=l
t +l I reinscdunarea lui Laiotd Basarab. I=l:
,r
._.148o-1481|-onoudcampanieinlaraRomdneasc Fri:=ri:= 'l=l
l=l:
- 1480-1481 | - O noud campanie in Tara Romdneascd contra rtra lui Basarab celTindr gilepelug,
cel Tindr 9i lepelug, L:u,i'5,1'I il=E
l# -u . I[ anterior trecufi cca gi predecesorii sdi de partea turcilor
anterior ajuta[i de $tefan, dar trecuti turcilor. l='ifl j"ffff , l=I:
# |
I Inscdunarea-ftJi'#ad Cdlugdrul.
Inscdunarea{ui"/tad Cdlugdrul, feciorul lui Vlad Dracul.
ad Dracul. ptttt=lttt= il=l
- 1483 | - Cdsdtoria Elenei, fiica lui $tefan cel Mare, cu lvan cel ll=l:
'#-M83|-CdsatoriaElenei,fiica|ui$tefance|Mare,cu
l#||va|a||||-|ea,princareposibi|seurmdreaun
rindr, fecioru
cet Tindr, feciorulcneazului
I lval al lll-lea, prin care posibil se urmerea un tratattt de alianld.
Moscovei L=u,1"!=u,i"!
cneazu i Moscovei I I u il=r
aliantd. l= llll= llll: l=li
I Ftl l=l
|#Pierderea|-Nehot5rindu-sesdsemaiaventurez
Pierderea - Nehotdrindu-se si se mai aventureze in interiorul fdrii, turcii condugi de nout
nteriorut ldrii, noul FJ'Ifi-J'tl,t. EI.
Chiliei 9i sultan Baiazid al ll-lea incearci sd sldbeascd r Moldova pe plan economic ai militar
,#chlI.*,,,|suftanBaiazida|||-|eaincearcdsds|dbt militar F llll = llll = l=l
I H Cetdlii Albe I Prin,cucerirea
Cetd(ii Albe importanldi strategicd de la Dundre
prin,cucerirea celor doud cetdli de impc Dunire 9i Mare. O O l-=.llll=.llll: ET]
rE MB4 | armatd de 100 mii de turci suslinutd tde flqtd, rtd, de ogtirile muntene ale lui Vlad !=l
1484
Cdlugdrul 9i de tdtari au trecut Dundrea
I -Calugdrul lpd lupte grele au cucerit cetdtile.
Dundrei 9i dupd
Vlad FJll,"=Jll,,=
ET
lff
cetdlile. L:u'i"!:u'i5 il=l
| DomnulMoldoveiaintreprins
Domnul Moldovei a intreprins repetate eforturi pentru a recucericetdlite,
uripentru dar fdrd F= iEiit=

'u.^.
recuceri cetdtile, darfdrd
# lsucces.
succes.
FJ'l'il"i'=
il H ( D.) Schimbarea orientdrii politice a lui gtefan cel Mare lma perioadi a domniei
FJ"l,-J'il=
-1485
r#-1485|-$tetance|Mare,infa!deventua|e|ornoiinvazii
-
| $tetan cel Mare, in fafd eventualelor noi invazii otomane 9i sperind sd recupereze cetdlite
rane eisperind cetdfile FJ'l'il'|fi
F ll I de la sud, iardgi oferd personal omagiu de vasi vasalitateI regelui Poloniei Cazimir al lV-lea.
lV-lea.
iF 1485-1486 - incd doud campanii in
F tttt = tttt=
t=llL=lE
#-1485-1486|-incddoudcampaniiotmaneinMo|dt
| infringerea (bdtdliile otmane Moldova, soldate
;oldate cu mari devastdri, dar si
9i cu
cu
ll * H I de la Catlabuga 9i 9i gcheia) alungarea turcitor.
ria) 9i atungarea turciloi. F= it-t="L=
iil%h\
,=rruffiriir =ll=
'
ffi1111=1111=i|1= -Z
//= llll = llll=
llll = llll= [=

[ll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=ilil=ilil=lllt=ilil=ilil=llil=ilil=ilil=ilil=ilil= lll= llll=lilt= ilil = llil= ilil = ilil= illt= ilil = ilil =t:
l -rl
= llll = llll = llll = llll = llll = llll = llll = llll = ilil = ilil = ilil = ilil = ilil = ilil = ilil = ilil = ilil = ilil = tl l= lilt= llll= ilil = ilil = llll= ilil = llll= llll= ilil =lll=
:ilil:ilil:ilil:ilil:ilil:l:
'll =llll =.llll -=llll -=llll =llll =llll =llll -:llll =llll -=llll =lll=llll =llll =llll =llll =llll =lllt lll
=llll =llll =llll =lllt
=]llt=
 llll = llll =Gl = = llll = rrrr'+=llll
=
""
= Tratatul de pace - SlSbirea resurselor larii 9i izolarea politicd externi l-au fdcut =

moldo-turc pe $tefan sd accepte plata turcilor a "3000 de florinli venelieni" (mai

Hilicl;ffil|ilfu,^f:iJ:?:;-|:ilirffi:ii:,f,ffi:ffiT$:jil,:.#;'itl".4ii:'ffi
- 1489
1486 apoi 4000 de ducali) ca tribut pentru rdscumpdrarea picii.
lilt[--
- Polonia a incheiat un tratat de pace cu sultanul prin care recunogtea cucerirea Chiliei gi
L=-||||=||||-I--=_!|l.q-1489|-Po|oniaaincheiatuntratatdepacecusu|tanu|princarerecunogteacucerireaChi|iei9i|l],,ffi
r

L-]l[=,l'-.,'!=l,U|CetatiiA|be-gravdinc5|careaob|iga!ii|ordesuzerana|Mo|dovei.-|'1''#
CetSlii Albe - gravd inc6lcare a obligaliilor de suzeran al Moldovei.
- Actul polono-turc a dus la o apropiere a Moldovei cu Ungaria, cu care a fost semnat un
:ltci,rCl'l=''l'4|;}:il,:"-::llx.""iru;ff'&1:iff#:'i?:"j':[:H:il;i'ruHff';"[:ili:|;i''_
tratat de vasalitate 9i alianld, $tefan primind gi cetatea Ciceiului 9i Cetatea de Baltd in
Transilvania. in anul urmdtor $tefan a atacat Poan$a, unde a instalat pircSlabi moldoveni in cetd$.
=||l|=||||=Gm=lttt||Transi|vania.inanu|urmdtor$tefanaatacatPoan$a,undeainsta|atpircd|abimoldoveniinceta!i.||||ffi
=:.il=ilil-:l=ilil=
lli r I

| - 1490-1496
1490-1496 vestitelor lllll
| - O perioadd de domnie relativ linigtitd, marcatd indeosebi de ridicarea vestitelor
;1tt=
= =
1tt tttt tttt
=I=
=|I||=||||+=l=ttlt{||dcagesfinte:bisericaSf.Gheorghede|aHirldu,bisericadomneascdde|aDorohoi,l|l-
ldcage sfinte: biserica Sf. Gheorghe de la Hirldu, biserica domneascd de la Dorohoi,
I

Sf. Nicolae de la Botogani, Sf. Arhangheli de la Rdzboieni, biserica domneascd

-''l,,!-,l''!f,J]|-J'l,'i|J"r"pi"t'"Neam!..|il|#
=|ll|=||||=l=||||=||||||Sf.Nicolaede|aBoto9ani,Sf.Arhanghe|ide|aRdzboieni,bisericadomneasc5l,i''_
de la Piatra Neam!.
Campania - Dupd moartea lui Cazimir al lV-lea al Poloniei, la putere l-a urmat loan Albert. Alli
=Il||=||||#1=1111lCampania|-Dup5moartea|uiCazimira||V-|eaa|Po|oniei,|aputere|-aurmat|oanA|bert.A|!i||l+
=
lllll
llll = llll=il= llll= I polond
polond doi mic,
Ooi feciori ai regelui au ocupat tronurile Ungariei gi Lituaniei, iar pentru cel mai mic, I lllll
impotriva
-=.||]_=.l||*J{=|]'fimpotrivalSigismuno,erarezervattronu|Mo|dovei.|il,_
Sigismund, era rezervat tronul Moldovei.
=I|||=||||=il=||||=|||||MoIdovei|-inaugust14g7|oanA|bertinfrunteauneimariarmateaintratinMo|dovasun|']||ffi
Moldovei - in august 1497 loan Albert in fruntea unei mari armate a intrat in Moldova sub
:|l||:||||dEU||:||||qdin1497|oretextute|iberdriiChi|iei9iCeta!iiA|be.Arestareaso|i|ormo|doveni,insd,a|il-
: ilil: ilil *nt: lttt I
din 1497 pretextul eliberdrii Chiliei gi Cetalii Albe. Arestarea solilor moldoveni, ins6, a
=fl=
ilil = ilil llll = llll I
regelui.
=l1t=1ll#111=11114 |
= descoperit planurile adevdrate ale regelui. l lll+
=llll=llll=il=llll=lllll | - gtetan
$tefan ordond convocarea "oastei mari" gi a plecat de la Suceava la Roman. Roman. I lllll
=,llll+=-Jl!,=ll,l
=,||il I potonezii
Polonezii fdra nici un succes timp de trei sdptdmini au asediat
asediat capitala. capitala. lll,-
=||||=||||=|-=||||:||||||-c,mij|ocirearege|uiUngariei,caretrimisegiarmataTransi|vanieiafostsemnat|,i,,ffi
:ilil:ilil+ilil=ilil= - Cu mijlocirea regelui Ungariei, care trimise gi armata Transilvaniei a fost semnat
un armisti{iu de pace cu condi[ia impusd de $tefan "sd se intoarcd pe calea pe
=lrri.!_rllr'=ll=.i|tr..i|iil|unarmisti[iudepacecucondi[iaimpus6de$tefan..s5seintoarcdpeca|eapu[itlffi
= llll= llll:-1ll= llll4 |unde au venit". Polonezii pleacd de sub zidurile Sucevei, dar nu respectd condilia
condilia Illll
=llll=llll=li!=llll=-lllll lsioi-auspreor.Siret.
9i o i-au spre or.Siret. Il.llll
i''l''!=u'|''!ffJ'i''e['iBdtd|iadin1-incni9iincodrupo|oneziin-aupututfo|osisuperioritateacava|eriei9iarti|erieli''-
Bdtilia din - inchigi in codru polonezii n-au putut folosi superioritatea cavaleriei 9i artileriei
llll = llll fll= llll = llll= | pedestrimea lll.l
sale gi au fost mdceldrili de oastea moldoveneascd unde predomina pedestrimea
:||||:|t|t-ti:||||:||||lco"'i,iiLni|u9o'inarmat5.|l||_
=
: llll : llll : lrl:
Codrii
llll : llll ugor
I

+flll L;osmtnutut
I
:-11111 Cosminului
| "::l inarmatS. ^.*^,)^..^^i ot^..i^^"..^r lll 1
=llll =llll
26 oct.1497 - "$i a-;:'l:':;::^,
fost atunci mdcel mare intre legi (polonezi) gi
-x^^t-^-^"^!-^'^^:/-^,^^^-.', maldoveni. $i au fost luate
ri;'=,Ji;'='E;'i,t=;;i,q26oct.1497|;,jE!iii#i,i:-:Ei:l{:;::{:i":::r:;:f;,,":"E',,|.;#.,:;3:,,:".."j,,,"'"|;i,,n
toate schipetrele crdiegti gi a cdzut acolo multd oasle gl toate tunurile..."
:ilil =ilil =tl=llll = Illll,29-30 ocl1497
$tefan - Ogtirile lui inving la Cerndu[i rdmdgilile armatei regale 9i o noui armatd
=||||=||||#||||=||||=29-30oct.1497;-ostiri|e|ui$tefaninving|aCerndu!irdmd9i!i|earmateirega|e9ionouiarmatd|l||_
polonezd care le venea in ajutor.
:|l||=||||=||=||lI=l|l|||po|onezdcare|eveneainajutor.|lL
- r+sa
1498 - Campania de rdspuns a lui $tefan
gtefan in Polonia, in urma cdreea au fost devastate linuturile
i,,1"!=,,,1,,!ffiJtf,flltf,,f pind la
ta Lvov.Lvov. linuturile
lti't ll,-
=irri-="i,-+Err,'5'ri3 Tratatul
:|||l=||||=||=||||=l|l||TratatuI-Afostsemnatcumij|ocirearege|uiUngariei9iconfirmadep|inaega|itatea9i||||4
- A fost semnat cu mijlocirea regelui Ungariei gi confirma deplina egalitatea gi
I

moldo-polon posibilitatea colabordrii intre cele doud state. Problema Pocu{iei rdmase rdmase lll,{
=_llll=-llll+fFllll=llll_l
l'l,,iJ,l,u1il=u,1,,!i,,l,l 1499 14ee deschisd
deschisd.
firrffi
|

:llll=llll=;il=llll=lllll lunie 1504 --gtefanimpunecasuccesorladomniepefeciorulsduBogdan.Uniiboieri,banuiti

lunie1504 gtefan impune ca succesor la domnie pe feciorul sdu Bogdan. Unii boieri, bdnui[i lllll I
de suslinerea altui pretendent, au fost decapitali.
=-ll||=_.||||3|F||||=|||l-+desus!inereaa|tuipretendent,aufostdecapita!i.lt],'ffi
:lltl = ilil = til= ilil ilil 1 L--t
= | 2 iulie 150a | - $tefan cel Mare moare 9i este inmormintat la mdndstirea Putna, ctitoria sa.
=lil=.'il||+F||li.5tiH|2iu|ie150a|-$tefance|Maremoare9iesteinmormintatlam5n5stireaPutna,ctitoriasa.[il
,ilil=ilil=rf=rrrr -rrrr ; ,.r lilt-
=1u='in-=Frrri5ril lr]-
J,|''il',l.,ilE=u'!J'!=u'l,tmi|itarafostmu|tsuperioradversari|or|.l'':
lf lllll -
- Proieminent - Talentul sdu militar a fost mult superior adversarilor
osti sdi
llll= llll = = llll = I comandant de osti avut.
in cele peste 30 de campanii militare care li-a avut.
sdiin lllll I

T,,1"!=l,1"!r*E'l'il"1,,i l-- iscusit - A putut promova o politic6

- Diplomat iscusit echitibratd intre
potitica externd echilibratd -u" l'1":
Personalitate marele puteri care-l inconjurau, a folosit colaborarea 9i
=|||l=||ll=|tsil|=||||iPersona|itate|mare|eputericare-|inconjurau,afo|ositco|aborareasi||].U
lil= lill= llll I istoricd
isbricd cu
flll = llll cu I ete, pdstrind
Oivergenlete dintre ele,
divergenlele
=u'i,5'|''!='5=,l!il|llfl';;Ji!t]i""[--ocirmuitorinte|ept.;;;;";;;';';;;;;';;;;;;;;;;'|'l,,ffi
= ldrii. l,ll|l
p6strind mereu neatirnarea !drii. I

merite disfinse - Ocirmuitor intelept - Cu toate cd se duceau permanent rSzboaie,

=llll=llllflFf =lllli I majoritatea dintre care pe teritoriul lll{
teritoriulldrii, economia
lirii, economia |
inregistreazd indici de cregtere considerabili.
]'l,,],]''l,u?€?'==u'l,'!|inregistreaz5indicidecre9tereconsiderabi|i.|,i',_
=nri'!:nri'!:r55rr*''irrr]L--Remarcabi|spriginitor-AridicatnumeroaSeldca9esfinte,multedintre|'i||_
- Remarcabil spriginitor - A 6dicat numeroase ldcage sfinte, multe dintre
al bisericii si culturii care pe locurile vestitelorsale bdtdlii, mdsurile sale
=l|ll=||||flC=r=ll|lla|bisericiisicu|turiicarepe|ocuri|evestite|orsa|ebdtd|ii'mdsuri|esa|e||lffi
1111=;111=1|=Ul|=||||punindinceputu|..epociideaurapicturii'.l'l'|t
punind inceputul "epocii de aur a picturii gi
ilil = ilil 3tFa=
rrri'! rrri'!:fr=-lrE'irlrl
=
1111tr
rom6negti.
rhitecturii" medievale rom6negti.
arhitecturii"
litl
- Statul a cunoscut o perioadd de avint economic, consolidare social-politicd,
=i[=.i|il{IEr=ui]|-statutacunoScutoperioad5deavinteconomic,conso|idaresocia|-po|itice'l|!U
1111=;111=fl=I=||||||imbogd1irecu|tura|-re|igioasd,perioaddcareVaprezentaapogeu|stata|itd!iimedieva|elIr
imbogdfire cultural-religioasS, perioadd care va prezenta apogeul statalitdlii medievale
=,,l|L=,|||L{Er.=J|!,,jt.pon",r;|'Jji""""sti.-._.-...-i..l'l''ffi
Importanld
istoricd ln
moldovenegti.
in
urma numeroaselor lupte gi eforturi diplomatice lara gi-a pdstrat independenfd
]'irrE..irnffiE:rriitistoricd|-inurmanumeroase|or|upte9ieforturidip|omatice!aragi-ap5stratindependen[5'nl'i''_
-
11=tttt=il=I=ll1l adomniei
a domniei I fa{a mult mai puternicilor rivali. fafamultmaiputernicilorrivali. lttt|------.,
;lG1= f
llll = llll 11 - $tefan |
$tetan a continuat opera lui lancu de Hunedoara gi Vlad lepeg in vederea unirii unirii lll
llll=llll=#f =lllll
=
ruirro'. romdnilor
tuturor in lupta
rom6nitorin |
tupta antiotomand. antiotomand.
,.
6entral.. 1,1":

;i"ffi
Domnia marelui voievod au fost piedicd hotdritd in calea turcilor spre Europa Centrali.
- oomnia
|
4=il+=F=+t
i,i"!=,,,1"!"€5=u1'u1 / 11t[ ,.
 Ir:-
El=
ilil=ilil=ilil=ilil:ilil:illt=ilil=ilil:ii=ii:ii=lil=ill=ii:ii:lil:llll=llll=ill=llll=llll=llll=llll=llll:llll:llll:lll l=l
El=
€rrrr -I l=l
""=--r'u,=rr= El=
''j,ffi
1tl \> Eil
rema6
Tema 6.
|
TARTLE RoMANE iN
pnrvr.l JUMATATE A SEC.AL xvr-LEA.
INSTAURAREASUZERAMTATtroToMANE
INSTAURAREA SUZERANITATtr OTOMANE
s\=,l,z,ii
I grf E-lri'=-u'l
=rrrr
l=l
Et=
,,re/^\ ^- l:ll:l r=t
l=l:
t!.#{ (a.LSitualiainternafional Flll=ml: T=I
lll H- l=ilil=[ l=l=
Puterile
{nPuterite|-Procesu|deunificarepo|iticddin!dri|eEuropeioccidenta|eafosturmatdeReformapttlt=lttt:
- Procesul de unificare politicd din ldrile Europei occidentale a fost urmat de Reforma
l=l
;,||ffEuropei|catolicismu|uiini!iatd|a15,t5deMartinLuther.Eaapusinceputu|unormarit=,lllL=l!
Europei catolicismului iniliatd la 15't 5 de Martin Luther. Ea a pus inceputul unor mari
.irHoccidentaIe|confruntdrisocia|-economice9ipo|iticeintoate!drilecato|ice.Fiindpreocupatep.,i'p..i1 l=l:
Occidentale confruntdri social-economice gi politice in toate ldrile catolice. Fiind preocupate l=l
||i#|deprob|eme|einterne9idese|econfruntdridintree|e,mare|eputerioccidenta|enuErrri'_=_ni!
de problemele interne gi desele confruntdri dintre ele, marele puteri occidentale nu l=l=
lll Fl I vor putea interveni contra expansiunii otomaneotomane in Europa de Sud-Est 9i Centrald.
Centrald. l= = ll tttl
l=I
l=I=
"l': tmperiut
lmperiul in
| -exeplionalele
In perioada guverndrii suttanutui Soliman (1521-1566) supranumit pentru
sultanului sotiman pentru FJ"l"Z'll l=l
llll f ll Otoman
Otoman I sale calitdli politice 9i militare "Magnificul", imperiul s-a aflat in apogeul
apogeul F lltl tttt: l=r=
Jre|puteriisa|e.Poart59i-aextinsst5piniri|epeteritorii|eatreicontinente,avindo|=tltt=-n
puterii sale. Poartd gi-a extins stdpinirile pe teritoriile a trei continente, avind o = l=l
suprafald de peste 6 mil km cu o populalie de aproape 30 mil oameni. in regiune
l=l=
',lffi|suprafa1ddepeste6mi|km2cuopopu|a!iedeaproape30mi|oameni.inregiuneF_-!|l,,=_]|,:
2
l=l
Soliman a supus autoritilii sale Rom6negti, a anihilat Ungaria ca stat, a
lirile
rti'H|sotlmanasupusautoritd!iisa|eliri|eRomdne9ti,aanihi|atUngariacastat,"E:rrri'!:nri'! l=l:
ll- | strimtorat polonezii spre nord, transformind Marea
Marea Neagrd intr-un "lac turcesc", 9i
9i l= = n; l=!
llll ll | gi-a extins dominalia
dominafia asupra
asupra mediteranei orientale.
orientale. F llll = llll:
n;1
l=r:
;ll-.. F
l=tltt=ln l=l
||l+||Ungaria|-Fiinddezbinatdde|upteinterne9inesus!inutd,maimu|tchiarconstrins5deputeri|eFllll=tttt=
Ungaria - Fiind dezbinatd de lupte interne 9i nesuslinutd, mai mult chiar constrinsd de puterile l=l:
Ll|| H I| occidentale, ea nu va fi in stare sa menlini ca stat 9i va dispdrea de pe harta
s6 se mentind harta L=,lll]_=,lll l=l
politicd a Europei tipm de aproape un secoigijumdtate. F = l=l:
lll,- secol 9i jumdtate. rtil rrrr:
l=l
''_)||||waaEuIvPE|uP|||uEdP|UdPvu||-EUu|l'|Ju||ldrdtE.t-=,i-E'i|i
Polonia | - Cregterea rolului gleahtei poloneze a sldbit puterea centrald gi9i a orientat-o inin pllll=llll: l=l:
llll fll Polonia !=l
..l|_|po|iticaexterndindirec!iaesticd,revenind|asuddoarperiodicaineinsistent.L=.lltt=..lt!
lll-ti
politica externd in direclia esticd, revenind la sud doar periodic ai neinsislent.
Eilil=ilil: l=l:
:lll H farn. | ci
- Cu toate cd nu vor primi un ajutor esenlial din partea puterilor cregtine, vor con-
con- l= tlll = tlt l=l
ldrile
tinua si se opund expansiunii otomane. Raportul de fo(e, insd, mult in defavoarea
l|!,_hom6nesti|tinuasdseopundexpansiuniiotomane.Raportu|defo(e,insd,mu|tindefavoareaE-!|l=|].: l=l:
RomAnegti l=l
i'1'ff||orvaduce|ainstaurareasuzeranitd!iiotomane.Darrezisten!ami|itardinde|ungatd,t='|||j_='l|!
lor va duce la instaurarea suzeranitSlii otomane. Dar rezistenla militard indelungatd, l=I!
i'i|#|eforturi|edip|omatice,pozi!iageopo|iticd|evorpermites5nufietransformateinE,l',E',l'i
eforturile diplomatice, pozilia geopoliticd le vor permite sd nu fie transformate in l=l
lil Fl I pagalicuri, ci s5-gimenfind statalitatea.
sd-gi menlind statalitatea. EilI:ilil:
I
I=l:
tl|| Fl .a.
F llll : llll:
l=llll=llll l=r
|||Ht|(e')AccentuareadeoendenteifatideturciaTariiRomAnestiE|ttt=lltl: l=l:
:ll# l=tttt=ttlt l=I
llll fll Radu Mare | - A promovat o politicd echilibratd intre lmperiul Otoman gi
Radu cel Mare 9i Ungaria, dar inin pllll=llll: l=l:
acelagi timp a permis familiei boierilor Craiovegti sd pund bazele autonomiei
:.|tffi(1595.1508)|ace|agitimpapermisfami|ieiboieri|orCraiove9tisdpundbaze|eautonomieiL=.|||L=.ll||
(1 595-1 508)
l=r
l=I:
j.|,H|sa|eino|tenia,influen!indintreagapo|itic5a!5rii.F-]|l,=l'l,;
sale in Oltenia, influen[ind intreaga politicd a lirii. f=r
ill'H|-ln1503|aBudaafostsemnatuntratatintretrimisu||uiBaiazida|||-|easiL:u'l',-5'l'!
- in '1503 la Buda a fost semnat un tratat intre trimisul lui Baiazid al ll-lea gi l=l:
='id H I regele Ungariei Vladislav al ll-lea lagello. lara Rom6neascd era pusd subsub l-='itil='i11- f=!
llll Fll I cosuzeranitatea ambelor state. Radu se obliga sd se prezinte anual la
la Fllll=lllt: l=l:
Constantinopol 9i si achite tributul mdrit la 8 000 de galbeni. f=l
;.|tffi|Constantinopo|9is5achitetributu|mdrit|a8000dega|beni.L=,l|lL=,l|ll
uJll Fllll=llll= !=l:
:.1|| 1508-15122 | - Doud domnii slabe de scurtd duratd
fi tSOa-tSt duratd ale lui Mihnea cel Rdu gi9i Vlddu!, ridicali 9i l= lttt= ttl
ridica[i 9i [=l
l=l:
!ll,ffi|intatura1ideboieriiCraiove9ticuajutoru||uiMehmed,pagadeNicopole,opretinsLFJ|l,-__!|l':
inldturali de boierii Craiovegti cu ajutorul lui Mehmed, paga de Nicopole, o pretinsd l=l
uri'ffi truddturcitdalor.
rudd turcitd a lor.
Frri'5|ri'!
l=l:
:||#NeagoeBasarab|-oficialdec|aratfiua||uiBasarablepe|ug,inrea|itateproVeneadinfami|ia|=tttt=ttl
Neagoe Basarab - Oficial declarat fiu al lui Basarab in realitate provenea din familia lepelug,
l=l
L||l,H(512-1521)|Craiove9ti|or-primulmareboierdinafaradinastiei|acirma[drii.F-!|l.=|!,:
(1512-1521) Craiovegtilor - primul mare boier din afara dinastiei la cirma fdrii.
l=l:
l=l
i,ll H | c,
- Cu toite
toate cd a fost ridicat de o grupare boiereascd, a restabilit temporar temporar F,,llll=,111 I=l:
I'itl H I autoritatea puterii domnegti. in politica externd a colaborat cu cele doud state
state FJ'i-t+"ii l=l
ttttFil|rom6ne,fiindprevdzdtor9iinosci|areaintreturci9icre9tini.Ftttt=tttt=
rom6ne, fiind prevdzdtor gi in oscilarea intre turci 9i cregtini. l=l:
:||_|-Nume|esduardmasinistoriemaimu|tcauncunoScutprotectora|bisericii|=ll|t=|tt
- Numele sdu a rdmas in istorie mai mult ca un cunoscut protector al bisericii f=l
L||]'#|ortodoxe'Aridicat9iainzestratmu|te|dcagesfinteatitinpatrie,citgiinF-J|l,=J|l:
ortodoxe. A ridicat 9i a inzestrat multe ldcage sfinte atit in patrie, cit gi in
EI:
H l=l
i,ll
llll#ll lBatcanisiorient.
' Balcani gi Orient. F,,|rL=,r,!
Fllll=llll=
l=l:
:,ll- 1521-1522 - l=l
llll,l il
1521-1522 | Domnia lui Teodosie, feciorul minor al lui Neagoe Basarab. Dupd cucerirea
| Belgradului (1521) turcii, profitind de sldbiciunea puterii domnegti in lara F-lll,=lll:
cucerirea f=llll=_tU EI:
: ll- l: llll : lN l=l
lllll f ,l | Romaneascd,
,rrqrrvqovq' ou
Rom6neascd, au rrrtsrr(ro
intenfia ws
inienfia de o
ao trorrDrvrrrra in
v transforma pagalic.
pagalic.
rrr yq9qrrw.
Fllll =llll
ET.
l=l
EI:
=

i,lf H RadudetaAfumati
Afumali -
(522-1529 || feciorul lui Radu cel Mare, in acelagi an dd
Radu de la Devenind domn in condi[ii
condilii extrem de critice pentru statalitate, Radu,
Radu, L=1,'!=,',!
;'ill H (15;22-1529 di trei bdtdlii
bdtdlii cu turcii, primele
primele
t= itaE'1; r=l
l|l|ffi[cuunele|doudfiindvictorioase.Ftttt=lttt=
cu unele doud fiind victorioase. Ell
:ll- intreruperi) | - Pierzind gi9i redobindind domnia in repetate rinduri, a dat 18 b6t6liicu
intreruperi) bdtdliicu l=tttt=ll !=l
Il!,U|turciicuSucceSschimb5tor(e|esuntenumeratepep|aca|uidemormin0.F']|!..=_-!{:
turcii cu succes schimbdtor (ele sunt enumerate pe placa lui de mormint).
ET
rFl
i,,ll H I ineersonat
Personal la Constantinopol el a oblinut obfinut recunoagterea sa de cdtre sultansultan F- ll'!=rj:
j'irE|inschimbu|majordriitributu|uipind|a1400oga|beni.F+i|E,E
schimbul majordrii tributului pind la 14 000 galbeni.
rl||ffiil|-AopritdecddereaMuntenieispreafitransformatdinpa9a|ie,pistrindFtttt=ttt=
- A oprit decdderea Munteniei spre a fi transformatd in pagalie, pistrind
:||#autonomia!driisubsuzeranitateaturceascd.l=||||=Iautonomia tdrii sub suzeranitatea turceascd.
]|l'HAnii30-40|-osuccesiunededomniis|abe9idescurtddurata,inso!itededese|upteinterne,FJ|l'=L-
Anii 30-40 - O succesiune de domnii slabe gi de scurtd duratd, insolite de dese lupte interne,
masacruri ale rivalilor, apeluri la puterile vecine. Urmare nefastd a acestora a,fosl
lri'H|masacruria|eriva|i|or,ape|uri|aputeri|evecine.Urmarenefastdaacestoraarostl:1|j5fi!
l,llt * H I accentuarea continud a dependenlei
accentuarea Romdnegti fald de lmperiul Otoman.
dependen,tei ldrii Romdnegti Otoman. /=ttil=I
Turcii au ocupat Brdila 9i au.transformat-o in raia. /=ltll=tr=
lli''%luTurciiauocupatBrdi|a9iau.transformat-oinraia.1||l|=|||l=tr
ilt=tiri=fiI=tTlt=fi1=ll=ll=r ll=ll=tl=
\=;li,[=;i'F.E+i'ilfu
nFl5#tjIS,L+;le;;i;q;i;g+l4i:i;L?;i;i']i;4lilqi;q;i;r?l;qi;qi;q;i;qi;qilEll;E'+i;L+i;L?i;'+liiiFtruffii

Bogdan al lll-lea
- Feciorul lui gtefan cel Mare inscdunat la dorinla tatdlui siu dupd moartea
|-=itl_t=ll=GJlt-=.ttttl-|-Fecioru||ui$tefance|Mareinscdunat|adorin!atata|uisdudup5moarte"|;i.'r---
marelui voievod.
\r;'il$,-
(1504-1517)
in anii 1 506-1 510 poartd rdzboi cu Polonia pentru recucerirea pocutiei, soldat
-
"E+i1E+i',!-,J'Hi'q"rux1,uiiif"|n*,"'";ei319o9,n.rdzboicuPo|oniapentrurecucerireaPocu!iei,so|datll''|--
i F='irri="rin:G]i-r="ir11l I cu incursiuni gigijafuri
jafuri reciproce. cu
I'I,,L
Cu medierea regelui Ungariei Vladislav
Vtadistav al
ar ll-
rr-
lea a fost semnat un tratat de pace egal, asemdndtor cu cel din 14g9. problema
:Fli|5i]l€'i'=iiH||eaafostsemnatuntratatdepaceega|,asemdn5jorcuce|din1a99.Prob|em;|,ii|_-
teritorialS de litigiu riminea deschisd.
;F]i],!],i||!'Fl5!:H|:"#?r]?i;.1ti'ix,'3ili'i?"fff:a,"hoarde|ortatari|ordinCrimeea,"","-|l!-t-
- 1510-1512 (1514) Futernice invazii ale hoardelortdtarilordin crimeea, care-
..L=u,l'5'l,,!Eori'=:lri'=l||sus!ineaupefrate|esu|tanu|uiSe|im(curegedin!a|aCetateaA|b5)dornico"|,||[-
I sustineau pe fratele sultanului selim (cu regedinla la cetatea Alb6) dornic de
, lllll
l-=irr-r='irrr:J= llll = I tronul de la constantinopol. l'i[
Constantinopol. Moldova a fost cumplit jefuitd
jefuita in citeva campanii,
campanii,
rtF_rrli.=rrri'_=fF-]t|=|l..l|chiarcuurmdridemograficegravedescddereapopu|a(iei'|ri'I--
chiar cu urmdri demografice grave de scddere a populatiei.
)l=||l|=ttttil_:_"j||]-=',lII]ll-1512.1517-|mpunerea|uiSe|imcaSu|tan9iposibi|itateaopririiincursiuni|or||||r--
- 1512-1517 - lmpunerea lui selim ca sultan 9i posibilitatea opririi incursiunilor
;F]!|l.-=tt|'=L=]|l,,a|l,"]|t6tere9tidoarcuajutoru|lui,adus|asemnareaunuitratatcuPoarta.Mo|dova|||+-
tdtaregti doar cu ajutorul lui, a dus la semnarea unui tratat cu poarta. Moldova
r 5,1'5,1"!il=:rri'=:nri't I urma sd pldteascd un tribut mirit
mdrit la 8 000 galbeni, dar continua sd rdmTnd rt"t l,ll!
rdmTnd stat
i p'iln=r'lp=,llll-=,llu I independent. independent' l'i1l-
F llll,=11,"=l=Jl,="1,,i $tefdnifd Vodd 1 - Nepot al lui $tefan cel Mare, fiu a lui
$tefdnifd Vodd tui Bogdan inscdunat
insc5unat la ta virsta ani. lll.l
v?rsta de 11 ani.

F ut=
($tefan alV-lea)
iFJL=-1,-FJi;,='i;t (1517-1527).
tttt=rl=-illl,=l!,,i I
- 1517-1522 - Puterea reald in !ira, ca tutore (regent) al domnului apa(inea
''iil1?-1J.fi"' ;Jlll;I,??1d.i::"J:ii:1i[ilil;F"ii?i""f;fi:iHlfiTi,:',t,Hi::T
| portarului
politic
Rotitic
de Suceava Luca Arbore, boier din vechiul anturaj al lui gtefan, om
infelept.
prevdzitor
prevdzdtor gi
ei infelept. 1i"+-
I'ii'[-
l=lttt=ttil#5,|r.l--=,,illlj | - In 1523 $tefanifd, acuzindu-l de complotin favoarea fratelui
|ts||||=tttl:t|:||||=l|||1|omoardpeArbore9idoifeciorideaisrii,anu|indtoatestedanii|e9isuccesebll,L-- lul-- fratetui sdu petru, iln
omoard pe Arbore gi doi feciori de ai sdi, anulind toate r"r' strddaniile vr sucues
-(rauarrrrre gi succesele
Hl"l=,i"1il5'l'5'l'l J
lcestuia in politica
acestuia potitica internd 9i
si externd. externd. li,I
F='irr]r="irrr:JE'itl-t=ittll in continuare intreprinde o serie de mdsuri ddundtoare
| -(rivalitatea fffi--
daundtoare intereselor
interesetor larii
ldrii
inutili cu polonezii, atacul
fli';ftfi'=-r1=lll,,f=!|11,"1
l= llll= llll+_=,|r.|=,|r.lj
| etc).
I cu turcii etc).
ataculasupra
asupra lui Radu de la Afumali
lfi'f--
Afumalicare
ItlL-
tupta
care lupta

- Vdzind cd "a mogtenit de la tatd gi bunel doar calitdfile nebunatice gi

F'i'l=Jii,l*==;i'!=;;i'El;fi'll":'i#"ilx'"1"JIJ""j1li,11':j#?:1,doa.rca|itdti|enebunatic"u'l|',F-
rdzboinice", boierii hotdrdsc sd-i puni capdt zilelor.
- Feciorul
Feciorulnelesitim
t=,,i,U=,ii,'i#=r,1"!i,,1"! | care s-a dovedit luigtefan
nelegitim al lui $tefan cel Mare gi
cet.Mare Rares, lif
al unei simple femei, Maria Rareg,
siatuneisimpte .
FJhe'i,ra='i1-t+"iltil
Frri'_5ri =]T= tttt= ltttl I tatdlui
a fi cel mai demn-
demn urmag
urmas al
I fr"" Petru trece in Polonia gi agteaptd momentul potdMt pentru a incerca sd
marelui voievod. Dupd moartel
moartea lll,f-
sa Li"l-
[='ill_l=irl_J_=.l||]-=.l||]J]ocupetronu|Mo|dovei.|'irr#
ocupe tronul Moldovei.
- suslinut de regele Poloniei de forlele patriotice
Petru Rareg 9i din !ard, dupd uciderea lui
E+}E+n,-+=:i'E+:i'4.;;j{:f,ffii"|;i"ril#]ffi?::"'"''T:HT'1""',:li',""g:.HL"'""ffil:r5,dupduciderea','l|''F-
(prima domnie $!efeni1a, este proclamat domn in oragul sdu natal Hirldu.
-
- ln 1527-1529 se amestecd in luptele din Ungaria gi Ardeal dintre Ferdinand
FJ'i,,E'l,u=5-J iil 1s27-1s38)
527-1 538)
1 | Habsburg
.ln FerdinanO [j,,f-
='ilil] gi loan zapolya de partea celui din urmd. Victoria asupra armatelor
E_nri.=:rui=-r'=|||l=||||+|Habsburggi|oanZapo|yadeparteace|uidinurmd.Victoriaasupraarmate|orl,i'l-
[= ilf-f='ill-if_=,lll]_=.lll]l I din
habsburgice la F^eldioara i-a adus domnului
domnuluiin
in posesie oragul domeniite titfl--
oragut Bistrila cu domeniile
imprejurimi. in 1529 el ocupd Bragovul gisighigoara, exercitind in
E=ii'=jlr=E1li'[ri:i'4 | :IiT,lfifi',n;'*x'"Tf::t;,:ff:t;]"';;';li'i?i:;:ffi:;'l.l:
an dominalia sa temporard asupra unei mari p6r!i a Transilvaniei.
- In 1530-1531 duce lupte cu polonezii pentru reocuparea poculiei. Dupd un an
FJ,l'_J'11,ilE'i|E',il|il|.in1530-1531duce|uptecupo|oneziipentru.reocupareaPocutiei.Dupd,n"n[J,,|--
urmd'|oru'
?n urmdtorul
tt;i--
E-rrri'!:rrri'=]i =
= {
illl ll1 de stapinire |
stdpinire a acestui tinut,
linut, este infrint la obertyn, retragd.
Obertyn, fiind nevoit sd se retragd.
- lmbundtdlirea rela[iilor polono-turce gi cregtereq preten[iilor otomane l-au
Li"l- .

|='il[=''irrr-{=.'l|[-=.|||]J]-|mbun5td!ireare|a[ii|orpolono-turcegicre9tereqpreten!ii|orotomanet-au[irr1--
F tttt= llll= l.!-==1llj,,=Jll,"- determinat | s5-9i schimbe orientarea politicd. in 1535 Rareg incheie un tratat de
sd-gi Oe lttl_
L=,lll]_=llil+:=il,1"!=u,l"l I alianld cu Ferdinand Habsburg contra turcilor care vroiau sdj
alian!5 tronul ltttt-
sdl ridice la tronul
Fl"l,,=,J"l,r=JfE"illl='ilil I Ungariei 9i al Jdrilor vizir, fl,,f------------
Rom6ne pe un aventurier vene[ian, favorit al marelui vizir,
ldrilor Romdne .

E:rrri:Jrri'=T= ilt= till{

I|
Alosio Gritti. Rareg 9igi riisculafii
rdsculafii din Ardeal in frunte cu gtefan Mailat
Maitat il pe [i'l--
it prind pe
il-rJr_=-1l]_=.lllj
l=irriE ei-l Griftigi-ldau
Gritti morfii.
dau mo(ii. tilil-
FJ,|,=,]''l,,=5='i''E,il,illnvaziaotomandinMoIdovadin153E.|,l't_-
lnvazia otomand in Moldova din 1i38.
FJi;=i:"+=-lflllf,,f rreterte
Pretexte | - Omorirea tuiGrittica
omorirea lui Gritti ca trimis al
atsurtanurui,
sultanului, tratatul
I Habsburgii, refuzul de a pldti haraci.
trararutantioroman
antiotoman incheiat de Rareg cu I'i,,|-
incheiar de.Rareg
",
5'i'5,|''ff=li!rlri'HlHabsburgii,refuzu|deap|dtiharaci.l'1|F-
Septembrie - sultanul turc soliman in fruntea unei numeroase armate (150 000-200 000 ostagi)
E='i|||=,,i|L+=|||*,||!SePtembrie|-Sultanu|turcSo|imaninfrunteauneinumeroaSearmate(150000-200000ostagi)|.iil--
1538 a atacat Moldova. in acelagi timp de la est au nivilit tdtarii din crimeea, iar de la
FJll'=-]]|l=-]L=E|lf1538]aatacatMo|dova.inace|agitimpde|aeStauniv5littdtariidinCrimeea,iaroeia]]..L-
ll,,i"!=,,,1"!f,=|.! fffi"l nord polonezii.
| ryrd Rareg rdmase in izolare totald, deoarece gi Habsburgii 9i Zapolya
Zapotya Li'l
t-JirrrJ'irrr4=il = lllll I| in acest
acest timp semnaseri
semnaserd un tratat de pace, primii respingind tratatul antiotoman
tratatut antiotoman [i'il-
fi1i=11i=-1S=r_=ntl_{ semnat anterior
anteriorcu domnutMotdovei(1535).
cu domnul Moldovei (1535).
[if--
Primele - Hoardele tdtdregti au fost distruse in bdtilia de la gtefanegti pe malul prutului.
F';i''E;;i.5,€.t-,!u,,t,,,.","|-Hoarde|etdtdregtiaufostdistruseinb5ti|iade|a$tefanegtipema|ulPrutu|ui.ti,l_-
succese
Fi'irr:r f = 1t I
succese
| - Dupd
Dupe asediul nereugit al cetdlii Hotin polonezii au semnat un armistifiu in
armistiliu de pace in I'rlrt-
='iu:#
E-rrrr'_=rrri'=lFf=il=l I schimbul
schimbulrenun[driide
renun[drii de cdtre Rareg la Poculia.
ta Poculia. lil
oyg::, | - Rareg
F'i'l=rf't#i==r'll5 August Rares se pregdtea de bdtdlia
bdtslia decisivd cu Soliman,
sotiman, mobilizind
mobitizind una dintre
dinrre cele r"n l,1lF'-.
eete mai mari
FJ1,'E'l,r:+f =1ll 1538
1538 | armate pe care a avut-o medievald.
Moldova medievald. ll,,l
F flfi'!:-fffi'!]p-f-=ltt3 | steagurite [i'f-
Pdrdsit, insd, de boieri, care au deschis sultanului po(ile Sucevei
Suceveigiau
gi au trecut cu steagurile
de partea lui, Rareg a fost silit sd se refugieze in Transilvania.

fl=l=
 G-#!
=t = iltl
I=lflt=
:l:-llll
- Tezaurul domnesc a fost luat de turci, iar lara cumplit l=ilt=
pradatd atit incit mult timp dupd aceasta nu gi-a putut reveni. :I=llll
Consecintele - in scaunul Moldoveia fost ridicat gtefan Ldcusti (1538-i540) -
l=ilil=
ilil = iltl
:I = titl
invaziei primul domn inscdunat dupri voinla sultanului. Pentru supravegherea l=lilt=
otomane din 1538 situa{iei din tVloldova, pe lingii domn rdminea o gardd turceascd de peste = ilil iltl
:I = iltl
500 de ieniceri. ilil=ilil l=ilil=
- Moldovei au fost rupte linuturile Bugeac ai Tighina. Cetatea Tighina cu ir = iltl
ilil = iltl
l=llll=
18 sate din imprejurimi a fost transformatd in raia turceascd cu denumirea it:-llll
Bender. l= lilt=
- A fost instaurat regimul suzeranitdtii otomane.
ilil = iltl
iI= iltl
Petru Rareg | - A fost chemat 9i acceptat de sultan deoarece era unul dintre pulinii care llll = iltl l=ilil=
(a doua domnie I=iltl
I Putea lichida anarhia din {ard. Condiliile impuse de data aceasta au fost aspre l=ilil=
1541-1546) | - mdrirea tributului la 12 000 galbeni, trimiterea la Constantinopol a unuifecior ilil = iltl
t = liltl
I al sdu ca ostatic, recunoagterea pierderilor teritoriale. =Ilil= t=llil=
r=ilil 1

l=ilil=
ilil = iltl
[=ilil1
1490 - A murit regele Ungariei Matei Corvin. Cu toate cd tinsese la expansiunea regatului l=ilt=
peste Carpali, in acelagi timp a fost un rege care intdrise puterea central6 9i a dus lupte llll = lill
l=ilil1
pentru oprirea inaintdrii otomane in Europa centrald. t=ilil=
ilil = iltl
t=ilil1
1490-1 51 6 - Tronul Ungariei a fost ocupat de Vladislav al ll-lea lagello. Fiind in rivalitate cu un
t=ilt=
alt pretendent din partea Habsburgilor, el a cedat o parte din prerogativele sale l=ilil1
baronilor, fapt care a condifionat o sldbire internd a statului 9i a generat mari tulburdri 1=l|il=
sociale.
ilil = iltl
t=ilil1
l=M=
Riscoala de sub conducerea lui Gheorghe Doja (15141 ilil
=
iltl
r=fltl
Cauzele - inrdutdlirea situatiei social-economice, cregterea gradului de exploatare, ofensiva ilil = illl
t=Ht=
feudalilor asupra dreptului faranilor - accelerarea procesului de aservire.
t=ilil|
ilil=ilil t=H=
t=lill
Pretextul
|- Pdstrarea gi cregterea obligaliilor familiilor ldranilor plecafi sd participe la cruciada
t=E=
I antiotomand sanclionatd de Papa gi condusii de arhiepiscopul primat al Ungariei Toma Bakoczi. ilil = iltl
t=lill
Desfdsurarea -laranii rdsculati de sub conducerea unui mic nobil secui Gheorghe Doja au refuzat t=r
rdscoalei sd porneascd !a cruciadd, indreptindu-gi armele contra nobililor. Cea mai mare t=ff1=
parte a lor au pornit de la Buda, unde se adunaserd, spre Transilvania. S-au formulat illt=iln l=l=
cerintele risculafilor - o impdrtlre echitabilS a bunurilor in societate, abolirea
t=iltl
prestaliilorfeudale,secularizareaaverilormdndstiregti etc. inscurttimpdup6primele =r=l
r=El
victorii tulburdrile au cuprins cea mai mare parte a voievodatului. Bdtdlia hotdritoare =ilil=
a avut loc la 15 iulie la Timigoara unde rdsculatii au fost infrinti, iar conducdtorii
=r=l
l=El
executati. =r=
r=rl
Urmdrile rdscoalei | - Mari represalii contra participanfilor. Legiferarea legdrii de glie a [dranilor
I prin Tripartitul luiWerboczi (Codul in trei pdrti). =r=l
t=ll
- 1521 - Turcii condugi de sultanul Soliman Magnificul au cucerit "portile Ungariei" - Belgradul. =r3
l=ll
Bdtdlia de -Armata maghiard a suferit o infringere catastrofald de la ogtirile - "prologul
=rl
t=rl
la Mohacs
1526
conduse de sultanul Soliman Magnificul. Regele Vladislav al ll-
lea a fost ucis pe cimpul de luptd, lSsind Ungaria pradd anarhiei.
dezmembrdrii =rl
l=rl
Ungariei".
Turcii ocupi temporar Buda.
1 526-1 538 - Luptefe interne pentru tronul Ungariei dintre voievodul Transilvaniei loan Zapolya,
suslinut de turci 9i o perioad6 de Petru Rareg, 9i Ferdinand Habsburg. Zapolya a
fost incoronat rege al Ungariei, vasal al Po(ii otomane.
- 1538 - Rivalii ajunserd la o inlelegere c6 dupd moartea lui Zapolya tronul va reveni Habsburgilor. llll =
1 541 - Dupi o nou6 incercare a Habsburgilor de a ocupa tronul Ungariei, in urma mo(ii lui Zapolya, ilil:
Soliman Magnificul ocupd Buda. = iltl
- Sultanul a confirmat minorului loan SigismundZapolyatitlul de rege al Ungariei. Autortitatea
lui, insd, se rdsfringea doarasupra TransiManbi. Mama lui loan, lzabela, a renunlat la coroand = illl
in favoarea Habsburgilor, dinduJe pe viitor acestora un bun pretext pentru expansiune in regiune.
- Ungaria nordicd a rimas sub stdpinirea Habsburgilor.
Lichidarea
- Ungaria centrald gi de sud a fost transformatd in pagalic turcesc (regedinlele la
Ungariei llll =
Buda giTimigoara).
ca stat = iltl
- Transilvania a fost organizatd intr-un principat autonom sub suzeranitatea Potii.

Autonomia | - Principatul era condus de Dietd (cca 150 de nobili) care se convocade2ori pe an. Ea = lll
Transil-
| alegea principele care urma sd fie confirmat de Poartd. El conducea cu un sfat de 12
vaniei I persoane, avind largi prerogative in politica internd gi mai puline in cea externd.
Tradiliile de lupt5. - Au determinat o dominalie otomand mai pulin accentuatd, = lll
oozitia oeoorafici. creind conditii de dezvoltare relativ mai favorabile ca, in
riv?litate? turco-habsburgicd regiunile vecine la est gi la sud de Carpali. .
=ll
=llll
,Er$r-rl
llli*i#+j;iiilro remaz Tema 7. TARTLE RoMANE iN a
l;'i+;ls+i;eli;H;i;4i;iqli;e;l;=?i;s?;i;,i=ffil56ffi[5i

oou.l.luuArarn a sEC. AL xvr_LEA

iiffil
l'1,il,#'o,,==i,,t u''T"
i!j5ii,#;-rlH - spre deosebire de majoritatea ldrilor balcanice gi de Ungaria, transformate in
l;|-
ll,J

:ilrr:ii,t$=E+iid||l|;"':fiff?:?iJ,"-n*??J::T1l'::,jil3fli#T:#iHi"qffi;rllx?jl"Jil,x1i*liiFl
pagalicuri, Jririlor RomAne le-a fost recunoscutd prin "capitula{ie" men!inerea statalitdlii
|l|=||||=l.:j.i'E''lIlil||||9iautonomiainternd.|||+||||
9i autonomia internd.
Regimul - Alegerea domnului, initial prerogativa localS, cu timpul cedeazd locul numirii gefilor
,,l,,!T,,|''!1.=a'!:tlli,!R"ei'ut;.A|egereadomnu|ui,ini!ia|prerogativd|oca|d,cutimpu|cedeazd|ocu|numiriis"nn,|,1|lH1
politic I statelor de cdtre
'i',E'i":Jf tttl = llltl politic 0""" I'irrl
catre Poartd, fiind introdusd 9i vinzarea tronurilor. Aceasta a dus la dese ["r
=
ri'5il!];1q"=||'fll|schimb5ridedomnii,inMo|dova13,inTaraRom6neasc517,ne|ipsind,insri,9idomnii[jffir1
schimbdri de domnii, in Moldova 13, in lara Rom6neascd 17, nelipsind, insd, si domnii
||||:|l||J.:||||_ll||l|||maiinde|ungate.||||_|
mai indelungate.
,i'::,,i'!T =n=tttl{ |
,l,,i],,l'uat=il||=t'''tt||.Ta,it"Rom6neerau|ipsitededreptu|deapromovaopo|iticdexternddesine|lJ,,#|]
- ldrile Rom6ne erau lipsite de dreptul de a promova o politicd externd de sine
stdtdtoare, cu exceplia demersurilor diplomatice care corespundeau politicii po(ii,
'i1E'i"-j 1=-tttt= lllll | | | fiind controlate turcior.
'l,=.:''i',!i=m=tttti|||Statetoare,cuexcep!iademersuri|ordip|omaticecarecoreSpundeaupo|iticiiPo(ii,|'i''H'1
controlate gi
9i de ciliva dregdtori credinciogi turcior. li"l E"l
,i,=1,i,= Regimut
Regimul Tributul (haraciul)l - obligalie financiard datorati
- -------.-------- po(ii de c6tre
;-J8"1,,il economic 1-
luiera
datoratd Po(ii critre tdrile
ldrite vasale.
vasate. Mdrimea
Mdrimea l,l,:1
,1"!:u,1"!i =Rtt=t1ll ?".6.!of.!" I | lui propo(ionatd cu gradul
era direct propor,tionalS gradut de dependenla
dependenta a ldrii. La l,|!
16rii. La F,,l
|
(obligatiile
'i1E"i1E f_=,,lll]_=,llu (obligafiile
| mijlocul.sec.
mijlocul alXVlJea
sec. al XVI-lea Tara Rom6neascj, maiapropiatd
Romaneascd, geografic mai apropiatd
mai devreme, platea 50 000 galbeni anual. l'it:
i
ri'=-rlri'=_]-=-!{.=|l'ltata!9.1l|deturcigisupusdmaidevreme,p|dtea50000ga|benianua|.|||_|||]
fa!a de turci gi supusd
i||_E.i|Ljt:='l||L='llUPoarte|||Transi|vania'profitinddesitua!iasageopo|itica,datoradoarro|'irr#'i
Poartd Transilvania, profitind de situalia sa geopoliticd, datora doar 10
ll,=11,"=j -+lE 000. Moldova, avind atit dezavantajele primei, cit 9i avantajele
itil | | | | | celei avantajer" llJ,,l lill,
|rl-=,,11!l-==rlri=ttri3 l lll lceleideadoua,pldtea30000.Spresfirgitutsecoutiisumetevorl,|l-,1
de a doua, plStea 30 000. Spre sfirgitul secolului sumele vor
i||:|],,i'*:'jt=.||||=||l|||||||cre9terespectiv|a150000,150009i60000.|,i',fr,'
cregte respectiv la 150 000, 15 000 9i60 000.
i:;'i:]=||||=||||=||l|-PeschesuriJ-sumedebanigidiferitedarurioferiteanua|,|asdrbdtoarea|.j,|H',
i,='1,*a l=ilil=ttttl I
- - Pegcheguri - sume de bani gi diferite daruri oferite anual. la sdrbdtoarea
i'!:''i.!-=il||=||||J|||l|bairamu|ui,iarapoigiocaziona||adiferitesarbdtorisu|tanu|uisi|'l''HJ
bairamului, iar apoi gi ocazional la diferite sirbdtori sultanului 9i
i'':|],'i',:'J|=|ll|=||||ll|||ldregdtori|orturci'Che|tuie|i|epentruaceSteob|igatiidevintot'iill''#''
: xrr: I | dregdtorilor turci. Cheltuielile pentru aceste obligalii devin tot mai
l:llll :l:ilil:ililq
r:rrrr :rrrrr | | | |
:rrrr= I:ilil:ililt
|
rrrr
I mari gi spre
lfi'l spre sfirgitul haraciului.
sfirgitul perioadei se egaleazd cu sumele haraciului.
t''
rrrr
ilil:ilil=:llll:ililJ
I
L-
- - sumele
Sumele datorate pentru cumpdrarea domniilor, iar apoi 9i pentru confirmarea lor lor
l:llll :t:llll :llil= I
| | | l,lllL F",l
[="1,,= l='ittr'itill | | | lll,,-1,
inregistreazdoo cregtere inrpundtoare. Nefiind regtementate,
?nregistreazd reglementate, ele oitera de
ete diferd oe la la
ta caz la
i=_rrri!r-=-!|]=|!H|l|caz,uneoricifrafiindurmatdde9asedezero'|li''ffii
caz, uneori cifra fiind urmatd de gase de zero.
|||:I|||:!:||||:|||||||-Qb|iga1ii|e-fumizarea|mperiu|uiaunorcantitdtienormedegrine,anima|e$.a.,aSupra|,|ttffi.t
I:till:ilil1 |

l"'=.irrl -:lttt :tttt J ; ^abiga!+

- fumizarea lmperiului a unor cantitdli enorme de grine, animale g. a., asupra
I
in nature cdrora spre sfirgitul perioadei incepe a fi introdus monopolut comercial turcesc.
l=''l''=I=iIil='i||il|l|innaturdcdroraspresfirgitu|perioadeiincepeafiintroduSmonopo|utcomerlia|turcesc'|,]''H|;
I
: obligaliile in muncd: - constructia repararea drumurilor, podurilor,
9i cetdtilor raiale etc.

;,=J'i;=E,'i'El,ill-
i'=,Ji;'=r=ii'u=]ii,d||!ob|iga!ii|einmuncd:-conStruc!ia9ireparareadrumuri|or,poduri|or,cetd!ilorraia|eetc.l,1,,ff,
'!-rrri'=r
=
Toate obligatiile
=l | incSlca) 9i, in caz de respectare, erau relativ suportabile.
- To,ate foarte des se l,ll!---
obligaliile erau indeplinite periodic in limitele fixate de ambele pd(i (ce foarte
llll = llll
""
Mai greu ipasau obligaliile
f,,
liiffil
|-|=,.i|||==L=,l||]_=,ll|]J|inca|ca)9i,incazderespectare,eraure|ativsuportabi|e.Maigreuip5sauob|iqatii|elillffii
exceptionale impuse neregulamentar in caz dacd sultanul ducea rdzboaie.
.=_rrri=_r-=-!|l,=|l'fRegimwl-Contingentu|armate|orromdnenutrebuiasddepdgeascd,.oasteaceamicd''r""a|Ii'ffili
Regimwl - contingentul armatelor cea micd" romdne nu trebuia sd depdgeascd "oastea (cca
=i;=el,e,i'il|excepIiona|eimpuseneregu|amentarincazdac6su|tanu|duceardzboaie.|ii'Hj
|||=||||=l=|||I:|||||miIitar10000deosta9i).|itt#i
militar 10 000 de ostagi).
:l|||:|:il||:||||=-Ceta!ileChilia,CetateaAtbd,Tighina(cuBugeacut),Brdita,Turnu,Giurgiu,|lJ,.!t.
:[il:llt=
g=llll - cetalile chilia, cetatea Albd, Tighina (cu Bugeacut), Brdita, Turnu, Giurgiu,
,'il"i"E
= -=-rrri'5rri'f
lrl =llll I
Timigoara, Lipova au fost transformate in raiale turcegti cu puternice qarnizoine
:llll=-llrl:r:llll:llll= garnizoane l,lll F,,l
I = llll lllll distruse. I'1,,-1,
pentru supravegherea !5rilor. Multe alte cetdti
cetali au fost distruse.
=
5|i.5"=-!||,=|l'i-Afostredusicapacitateadeapdrarea[dri|orromdne,armate|elorfiindob|igatesa|ti'ffir'
''E_'i,,i= - A fost redusi capacitatea de apdrare a
[drilor romdne, armatele lor fiind obligate sd
||=||||=s:|||I=|l|||participe|acampanii|emi|itarea|dturideturci.|ttlffil
:ctt: |il J
participe la campaniile militare aldturi de turci.
=llll =l:lill:lilt
,;-_'f,,=r=il!r :illtI l.-\ Il..-rrl
ll=,f lL=
E]ri'=:lri'l ( B.) Moldova in a doua jumitate a sec. al XVI-tea [lttF,t
- Ridicat cu ajutorul polonezilor in locul lui gtefan Rareg, iar apoi Joldea, s-a "-,,
,E'i,,:,Jr=ilil=ilil1 -
_:_lri'=l=[||=l|l|l|-Ridicatcuajutoru|po|onezi|orin|ocu|lui$tefanRareg,iarapoiJo|dea,u-"|,l''#,
Alexandru proclamat vasalul lor, dar a fost recunoscut 9i de turci in schimbul mdririi
||=''iil=L=l|[F.'t||Ll.Alexandru|Proc|amatvasa|u||or,darafostrecunoscut9ideturciinschimbu|maririi|'irrUi
:rll: llll= t"olti::l|
Ldpugneanu
trrr=I tributului.
=
r="irEt=llll=lllll rtssz-rsor)
552-1 561 ) | economia A avut9i os5-i
domnie relativ mai
maiindelungatd,
indelungatd, avind posibilitatea
posibititatea sd refacd
retaca llil_
[1
(1
| economia[driigisd_iasigureunprosres.Aintdritp"t"r.[J"r"l"J"aj;r,il
{drii
(1
asigure un progres. A intarit puterea domneascd in spe-
564-1 568) lii,,l-----e
cial prin mdsuri represive in cea de a doua domnie, a transferat regedinla la
lagi, a sprijinit biserica ortodoxd prin noiictitoiigidanii.
=:u'i=]=E=|||ll||a9i,asprijinitbisericaortodoxdprinnoiictitoiigidanii.|'1''#'.
=i;=-=*l,-J,l.,t(rso+-tsoaj|;;;;;;mdsurirepresiveinceadeadouadomnie,atransferatresedinta|al],,#|
Despot Vodd - Aventurier de origine greacS, ridicat la domnie cu sprijinul Habsburgilor gi
'F_":i''B1+'!=',|''t9::r'.Y:1.,|-Aventurierdeoriginegreacd,ridicat|adomniecusprijinu|Habsburgi|or9i|.irr$.
,il11"=Jf:='5il"i1il
(1561-1563) polonezilor.
(1561-1563)
| facd bdgtinag gi
Polonezilor. Nefiind bagtinag lll,,{
9i necunoscind realitdfile
realitd[ite Motdovei,
Moldovei, a incercat:
incerlar: sd l]ll
=l =+llll | face schimbdriin
schimbdri in economia fdrii
[5rii prin l,|l
ridicarea impozitelor, prin ce a stirnit "'a
puternicd
stirnit o puternicd F",
=:u,i"!] rdscoald; sd promoveze dregdtori strdini gi religia protestantd; sd lupie atit cu
||+il.|Jr_=!t=_-.||!j|r5scoa|5;sdpromovezedregatoristr5inigire|igiaprotestant5;sd|upieatit"u|'irlE.
:lttt__l:I:||||=|9ru0ariteboieregti,citgicuturcii.Astfelafostpdrdsitdeto!i9iucis|aSuceava.t-ltlffir
grupdrile boieregti, cit gi cu turcii. Astfel a fost pdrdsit de toli gi ucis la suceava. l-
rrl _I!: E: Iil |
-
a urmat $tefan Tonrga, dar, nerecunoscut de turci, a fost schimbat cu Alexandru
:5i::#+]1;H|l#*::"Ji:I:k*:"ffiij|'"",no."utdeturci,afostschimbatcuA|exand,,|,ii'ffi
5i::=',=11,il
Ldpugneanu (a doua domnie).
I'i'-'
MLffi.
/'il
li5ri'_5i5li=:nri'5rrri=:rrri'!:nri'!:rrri'=:rrti'=:tti.!:nti'=:n

:llll=r,,,.--.-..-------....------.llll=llll ,5,l'5,1
Rdzboiul antiotoman de sub conducerea lui loan Vodd cel Cumplit (Viteaz)
iF-a+rRdzboiutantiotomandesubconducerealuiloanVoddcetCumptit(Viteaz)xE'i,5i
||ffitoan|.Fecioru|ne|egitima||ui$tefdni!dVodd'negustor,9i.apetrecutomareparte|=tltl=t
Ioan - Feciorul nelegitim al lui $tefdnild Vodd, negustor, 9i-a petrecut o mare parte
a vielii in Polonia, Germania, Rusia
gi la Constantinopol. Cunoscdtor de limbi, om foarte
!|.Hvoaa|avie!iiinPo|onia,Germania,RusiagilaConstantinopo|.Cunoscdtorde|imbi,omfoartef;|||l,=.!||
Vodd
| bogat, gi-a
ll|Hl|||bogat,9i-aindreptattoateeforturi|esprescuturareajuguluiotoman.t=,,l',_5,i
indreptat toate eforturile scuturarea jugului otoman.
ll |L spre
] il-
cet Cumolit
llll - epLeunpA - A inldturat de la putere o parte a marii boierimi 9i a reprimat-o, intdrind
intdrind FJ'i1-J'i
iil: ll astfelautoritatea
astfel autoritatea puteriidomnegti.
puterii domnegti. F:ttri'!:tril l:
lL - "pdrintele Moldovei" - A promovat o politicd de colaborare cu boierimea micd gi mijlocie,
ilre|L-,'pdrinteleMotdovei"-Apromovatopo|iticddeco|aborarecuboierimeamic59imij|ocie,t=,l||L=,| l=
lll- t-
t:
:lll trl L|I orSgenimea
ordgenimea
" eildrdnimea.
gifdrdnimea. FJ'I,--J'|
l=
|||_||L.celViteaz-A|uptatcuvitejiecontraasupritori|orstrdini,jerffindu.9ivia!apentru|ibertateaPatriei.F|||l.=l|||
rrl IJ
- cel Viteaz - A luptat cu vitejie contra asupritorilor strdini, jerffindu-gi viala pentru libertatea Patriei.
l=ilil=t I:
- Suferind o serie de infringeri in rdzboaiele cu Venelia gi lran, Poarta cere Moldovei
rriEFeor.|-Suferindoseriedeinfringeriinr5zboaie|ecuVene|ia9i|ran,PoartacereMo|doveiErrri!_rrri
Febr. l=
;jffi157a|dub|areatributu|ui,ridicat|a40000dega|beni.|=||||=t
1574 - dublarea tributului, ridicat la 40 000 de galbeni. l:
ill+il|.|oanVoddaconVocatadunareast5ri|or(cupredominareaboieri|ormici9imij|ocii),careF||||=||||
- loan Vodd a convocat adunarea stdrilor (cu predominarea boierilor mici 9i mijlocii), care l=
.!U|arefuzatsdp|dteasc5tribut,faptega|cuodec|ara!iederdzboi,9iaanun!atmobilizareaL=,l|[=.'t
a re'fuzat sd pldteascd tribut, fapt egal cu o declaralie de rdzboi, 9i a anunlat mobilizarea
t:
qff l=
eenerala la lupta cu turcii.
| generald turcii. FJ'I,=| I:
- Domnul a cdutat aliali, dar polonezii gi muntenii Lau refuzat. S-au angajat doar mercenarii
d.ffi|-Domnu|ac5utatalia!i,darpo|onezii9imuntenii|-aurefuzat.S-auangajatdoarmercenariiErrli'!rrri l=
.iffi|cazaci,1200desdbiia|ehatmanu|uiSvercevskii.|=tttt=|,
cazacl 1200 de sdbii ale hatmanului Svercevskii. l:
|lHEtxox|i^'|^|^]-NudepartedeFocaani|oanVodiob!ineovictoriestr5lucitdaSupraarmate|orfl|l,"al l=
- Nu departe de Focgani loan Vod* ob{ine o victorie strdlucitd asupra armatelor t:
iH
t[_-
rlll fi
Bdtdlia de la

-ffiJiligte
ARrilie 1574
Aprilie 1574 | $HHi
|
turcegti gi muntene care-l aduceau pe un nou pretendent la tron, Petru $chiopu.

aucuregtiut,
Bucuregtiul,
Moldovei urmdregte inamicul nrfl::*il,1;llliJi,T;lii:::::ff:
- Domnul T,:l:"J:iffi!?3;,"in:ffiJl
ridicd la
ta domnie pe Vintild
distrus, intrd in Muntenia, cuceregte FJ i;,=; i
Vodd 9i include Jara Rom6neascd in
gi in Fllll=llll
l=
l:
l=
t:
l- tfl
| ruptaantiotomana.
lupta antiotoman6. L=llll_=,I' l=
llll--
l[ E Mai 1574
1574 . -^. atacate
| - Au fost -^:^r^r^...-^^^ri
-.^^^.^ raialele Brdila, o^^r^-
turcegti D-xir^ Arhx ^x-^,^ rili s-au
^^.^+^^ Albd, cdrora
Bender, Cetatea ^-^ Fllll -=llll
^ ^.. ars
ars t='i[='il li
ill-fi lposadele.
posadele. Fllll=llll
l=
|l#|-onoudoasteturco-tdtdreasc6de15000deosta9i,trimisdinajutoru|ce|orasedia!iL=-.||||=-.l|
- O noui oaste turco-tdtdreascd de 15 000 de ostagi, trimisd in ajutorul celor asediali
li
imprigtiatd in cimpia Bugeacului.
l=
fl F| | de ta Briila, a fost distrusd 9i impragtiatd
la Brdila, Bugeacului. FJll,,=ll li
il-. ....:, l=
1;lr fr lunie 1574
1574 | - Sultanul trimite asupra Moldovei o noud oaste mult mai numeroasd. De la rdsdrit rdsdrit F fffi'= fffi
Ii
ill Ff I au ndvdlit hoardele tdtarilor din Crimeea. O parte a marii boierimi in frunte cu stolnicul
tdtarilordin stolnicul
= =
llll | ll
l=
|j,ffi||eremiaatr5datinterese|e!arii9iatrecutdeparteaturci|o'.FJ[a''l
leremia a trddat interesele tarii gi a trecut de partea turcilor. ll
{i,_]-inapropierea|acu|uiCahu|,rdmininddoarcuoasteadomneascd,cuFrrri'5ri
- in apropierea lacului Cahul, rdminind doar cu oastea domneascS, cu l=
Bdtilia de la
tHEaIa||aoe.|a|deta9amente|ede!drani9iord9eni9icucazacii,|oanVoddrespingenumeroase|=||||=il
detagamentele de {6rani 9i ordgeni 9i cu cazacii, loan Vodd respinge numeroase
il
Rocaani T=
IH..|o".9"!!_.|atacuria|efo(e|orsuperioareturce9ti.Retraspedea|u|de|aRo9cani9ifiindF-!l],=|I
1574
0 iunie 1574
10
atacuri ale fo(elor superioare turcegti. Retras pe dealul de la Rogcani 9i fiind iI
lll H |
1
inconjurat, domnul aacontinuatlupta.LipsitdeapSgi artileriegigi dorind
continuat lupta. Lipsit de apd 9i artilerie sd pdstreze L=r,I"!= I
dorindsdpdstreze l=
'l,l H viala ostagilor sii, domnul a acceptat tratativele gi depunerea armelor in schimbul f='i1-E'i
lvialaostagilorsii,domnulaacceptattratativelegidepunereaarmelorinschimbul il
li'- | liberei plecdria domnul fiind ucis in
fast grav incSlcate, domnulfiind
plecdri a soldalilor. Condiliile au fost in pttti=llti l=
|#|chinurigroaznice,iarapdrdtoriimdce|dri!i.|=|||l=||
chinuri groaznice, iar apdrdtorii mdceldrili. :l
|!H-AurmatopedepsireasprdaMo|doveideturci9itdtari,incit!aranugi-apututF|||l,"=||||
- A urmat o pedepsire asprd a Moldovei de turci 9i tdtari, incit fara nu gi-a putut
l=
il
,1||
ll-ll H_ ani.
reveni timp de peste 3 ani.
revenitimp t:",1"!:u,1
F llll = llll
l=
.. :l
lil H Petru $chiopu
$chiopu | Moldovei.
- Primul domn muntean la scaunul Moldovei. l= llll = ll
l=
ll-tl lrsza--rszd1 .l - riino
(1574-1579) la domnie de turci, a reugit cu greu sd se impund
Fiind ridicat ta impun6 cercurilor F_ll!,=ll
1tffi(1582-1591)|boiere9ti|oca|e,avindodomnierivnitddemu|!ipretenden!i(|ancuSasu,f;,|||-=",|
(1 582-1 591) boieregti locale, avind o domnie rivnitd de mulli pretendenli (lancu Sasu,
'|#|t,tlcoarigiA|exandruPotcoavd),dartotu9irelativinde|ungat5.FJ'i''-J]i'
Nicoari gi Alexandru Potcoavd), dar totugi relativ indelungatd.
iH|-riinodespre!uitcaunu|dinvinova!iiexecutdrii|ui|oanVod5,are9iune|eF_rrri5ri
- Fiind despreluit ca unul din vinovalii executdrii lui loan Vodd, are 9i unele
ill H I merite. Principalul dintre acestea este pdstrarea 9i consolidarea autonomiei
autonomiei l=llll =l
il- { | Motdovetin lmperiului otoman, cind acesta era in perioada de apogeu
Moldovel in cadrul lmperiuluiotoman, apogeu E_lll=l[
Itffi
ill El |
'
aexpansiuniisale.
sa v'\rs"v'|v
expansiunii 3ale. l:-.llll::r
Fllll=lll
iffi1591-1595|.Domniis|abedescurtdduratd:AronTiranu|(2ori)'A|exandruce|Rdu,Petru|=||||=l
1591-1595 - Domnii slabe de scurtd duratd: Aron Tiranul (2 ori), Alexandru cel Rdu, Petru
||H|l|Cazacu,$tefanRdzvan.Cre9tereadependen[eifa!5deturci|-adeterminatpece|p||||-=!|[
Cazacu, $tefan Rdzvan. Cregterea dependenfei fald de turci l-a determinat pe cel
|G|dinurm6s5adere|aputeri|ecregtinein|uptaantiotomand.L=.|||]_=!
trffiil ' din urm6 sd adere la'-r---"'-
puterile cregtine in lupta antiotomand.
Ellll=lll
,|H
rtl eu L=.11_=t
Fliir=ill
tf - De la inceputul domniei prin
l=llll=l
Mircea Ciobanul gi-a
||HMirceaCiobanull-De|ainceputu|domniei9i-aimpusautoritateaprinmdsurirepresive,Fmi=nl
impus autoritatea mdsuri represive,
lll Fl (1545-1552)
(1 545-1 552) I masacrind, dupd unele date, circa 200 de boieri. Aceleagi mdsuri le-a aplicat l= = t tttt

fali de cifiva pretenden[i, asigurndu-gi o domnie de 9 ani - cea mai

|reirsse-rsssj|t"1ao"ci!iva.pretenden!i,asigurndu-9iodomniede9ani-ceamaiF_-]]|l'"=J!
(1558-1559)
||ffi|inde|ungatddince|e17dinaceastdjumdtatedeseco|.|:||||:l
| indelungatd
ilrwErurrYqrq ulr
din vere
cele 17 aceastd jumdtate de secol.
din qveqorqjurrrqrqrs
U vlr
lll Ell Fllll =ll
ll- Tindr | - Fiind minor, puterea reald a delinut-o maici -sa Chiajna, fiica lui Petru Rareg.
Petru cel Tindr Rareg. l=- ttlt=L
I Pe timpul ei are loc prima confruntare insemnatd cu puternica familie
{#(1559-1568)|eetimputeiarelocprimaconfruntareinsemnat5cuputernicafamilieF-.L||l,"+
(1 55e-1 568)
I Cantacuzlno din Constantinopol, in urma cdreia ea cu feciorul au fost exilali.
riH|Cantacuz|nodinConstantinopo|,inurmacdreiaeacufecioru|aufostexitati'p:1i''!:j
|#A|exandrul-FiindcdsdtoritcuEcaterinaSalvaressi,deoriginedintr-obogatd9iinfluent5l=||||=|
Alexandru gi influentd
- Fiind cdsdtorit cu Ecaterina Salvaressi, de origine dintr-o bogatd
||.Ua||l-leaMircea|famitiegreceascd,apusinceputu|acordiriiunordregdtoriiina|tegrecitor.Ace9teaFJ|l,,=j
al ll-lea Mircea familie greceascd, a pus inceputul acordirii unor dregdtorii inalte grecilor. Acegtea
,11 H (1568-1574)
(1 568-1 574)
| se vor instala pentru
pentru un timp Romine, ldsindu-gi amprenta
timp indelungat in ldrile Romdne,
.irffi(574-1577)|inistoria|or.Aparticipat|a|upte|econtradomnuluiMo|dovei|oanVodd,acestar='i|.|j
(1574-1577)
amprenta L:u,i"_!:ri
in istoria lor. A participat la luptele contra domnului Moldovei loan Vodd, acesta
|iV68#||}r.|intrerupindu-idomn|acuVinti|d./=_tltt=|
intrerupindu-i domnla cu Vintild.

,1"M,1' /lill=ll|l=l
*=r'f=r
,'l!=.IJ|=.l||t=.!llt=.ltll=.l|lL=tttt=lllt=|!|!=.|!!|_=!tll=-llll=lttl=1l11-=]l=
 I ilil: ili: ii: lil: lli: lllt: llll: llll: llll: llll =
'ilt:
n,l'5i'dC:j

il;il;$=1fl|r
+li,[+ii"+i

\---
+:i,,4j:i,,L+it+;;i,q
li,,,='i,El"=t,]j:]i,,l
Mihnea Turcitul
(1 577-1 583)

irses-tset)
(1 585-1 591 ) |
- A oblinut tronul cu ajutorul banilor, inlSturindu-l pe Petru
Cercel - cel mai invSlat domn al epocii date. $i-a asigurat pe un
ti'p llrll
dresdtoriiaa grecilor,
timp domnia, a continuat promovarea in dregdtorii a
greciror, dar a
__[
avut soarta predecesorilor sdi. Fiind invinuit de turci de trddare, 9i-
| :"ffin::,1ixf,""":::$iiil;i.13"!li'H'*".H":i;,[*:*'' lii,-------
iiirffi
l'i'-
a putut pdstra viala doar datoritd trecerii la mahomedanism.
!
;il'=ii'=il1=,'!:5!:H
^
rnli= rrri'=l [,J
=_!!,=rl,l
=tttt:tttt*l=||||=|||||lsttc|inoasalicturcesc|||||_-
:rrrr :rrrr:rrrr a --1il1
:n,,:rr 1U1 | - Dupd cucerirea Bud6i 9i transformarea Ungariei centrale gi
Buddigi pagalicturcesc,
9i de sud in pagalic turcesc, lit I
=t
:l'i..="i,,= r: ilil: tlrl
=rrrr = | sufianul
sultanul SolimanIMagnificul a oferit titlul de rege feciorului lui Zapolya, loan Sigismund.
Sigismund. lllll F
-,1'5,i'!T S1fi'=-f fi I U"r" acestuia, regenta lsabela,
I Mama regalin
tsabela, a renunlat la titlul regal urmdtorii ll1,l
in favoarea Habsburgilor, urmdtorii L
l'ilt-t="it-lJ l=-,llll=ll!l
f

I guvernatori ai ai Po(ii
vasaliai
Transilvaniei, vasali
aiTransitvaniei, Po(iiotomane,
otomane, atribuindu-gi voievozi.
titlul de voievozi.
Li"-
atribuindu-gititlulde
rrri=lli=-f Autonomia
Autonomia | - condus de un voievod, ales ates de dietd 9igiconfirmat
confirmat de Poartd cu largi
=||||:|l||=I:I|||:'',,',oi",odatului|tiveinpoliticainternd9iexternd(mu|tmaiinsemnatedecitaledomni|orromani).|tl,_
preroga- I'i'-
largipreroga-
;,i:-u,i:-l =ll,=Jll,fl tive in politica internd gi externi (mult mai insemnate decit ale domnilor rom6ni).
=llll =llll = voievodatului
I
].i''-;''i''tl=||||=|||||Transilvania|Voievodu|conduceacuajutoru|unuisfatdin12-15perSoane.l.i''#
Transilvania Voievodul conducea cu ajutorul unui sfat din 12-15 persoane.
maghlari,
fffi::frri=-1-=_ill=_!{,1 | - Dieta, reprezentan{ii celor trei nafiuni politice (nobilii maghiari'
ce fi,,l
Oi"t", formatd din reprezentanfii F
I fruntagii sagi 9i compusd din 150 de persoane 9i se convoca de
gi secui), era compusS [1'f
=irrrjtttt+t=llll=-lllll
illll = llll
f ::ilil:llll=
an'
pe an. llll:
I

=l l:lrrr
=llll = '='l-J'l"i
:ll=ll=:rrrrl I - Rivalitatea turco-habsburgicd
ooua
doud ori
Eicd gi geograficdaa ll]..1---
turco-poronezd 9i pozi[ia geograficd
;,;--,,i:--l
=llll | si turco-polonezd
9i
]'1,-fJ'1,,=,+l='iu='irrll I Transilvaniei rransitvaniei au determinat un regim politic ai obligalii mai pulin apdsitoare apdsdtoare Lll':
rrri!:nri=1=-]|l=||l,l|oecitce|eimpuseMo|dovei9ildriiRom6ne9ti.Haraciu|aosci|atintre109i15000l.i|lL
decit cele impuse Moldovei 9i lSrii Rom6negti. Haraciul a oscilat intre 10 9i 5 000 1

L-=,,lllL=,ll! | florinli,
norinli, obtigafiite.extraoroinaie
obligaliilc.,extraordinare erau fixate exact
i||||=||||=t.=-].l,z'l,,1|nuaintervenitdes|anumireadirectiavoievozi|or9in-a,.scosscaunu|la|icita[ie''.|ttt_
9i se prestau mai rar, Poarta
Poarta
lti"-
=ittr'ilff
llll llll r: llll: rrrr I
a voievozilor gi n-a "scos scaunul la licitafie".
nu a intervenit des la numirea directi
= = =
- Folosindu-se de faptul ci turcii purtau grele rizboaie cu lranul, Habsburgii au
i,,l''!=u'l''!i=nri=rrri]1551-1556|-FoIosindu-sedefaptulcaturciipurtaugre|er5zboaiecu|ranu|,Habsburgii""l|l'H
1 551 -1 556

ocupat Transilvania.*. *
:|l||:||||:|:||||=||l|=|-Contraofensiva,pa(ia|cuSucceS,aturci|or,adus|arecuperareaBanatu|ui9i"|itt+
='i|||=.i|il+!=.l||]-=|||]llocupatTransi|vania.*.*|ri.#
- Contraofensiva, pa(ial cu'succes, a turcilor, a dus la recuperarea Banatului 9i a
lrll- : llll-!
= r: rrrr : rirrl
'"" "'l a: ril : ilil I
=
, uri'=-ui'3 = llll = llll
I unei pdrli
pdrti din Crigana gi Timigoara.
9i la transformarea lor in pagalic cu centrul la Timigoara. llJ,,1 [
= loan Sigismund | - A fost readus la cea
Cea mare
mai mare
il-l+ L= lll]_=,llll l6,an Sigismund 9i armatele ldrilor romanegti.
ptrtere de turci gi
ta putere rom6negti.
lti'l I
:l|||=|l|i=|z||l,"=|l,fZaiolya|parteaguverndriiS-acaracterizatprincontinua|uptddintre..partidal.i|-
='i1p Zapolya parte a guverndrii s-a caracterizat prin continua luptd dintre "partida
-,l||_E,,|||L=L=u'l.!=u'i,9(1555i56-1570)|o"'*"noR|5''condusdini!ia|demaicasa,reg.enta|zabe|a,9i..partidaturcofiu".1t,,-
(1 s55/56-1 570) germanofile" condusd inilial de maica sa, reg-enta lzabela, gi "partida turcofild".
i!|l,,=-]|l,=E''i||ri.i|il|Ba|an1afo(e|orainc|inatspreceidinurmd.in1568turciiiiimpunimpdratu|uill||#
Ealanla fo(elor a inclinai spre cei din urmd. in 568 turcii ii impun impdratului 1

Maximilian Habsburg plata unui tribut 9i obliga[ia de neamestec in problemele

"=''|''!=u'1''!75ri=rrriHlMaximilianiiabsburgp|ataunuitribut9iob|iga[iadeneamestecinprob|eme|e|ll,'4
+ I rransilvaniei
-r
s
: =rrr: =-.lllll
llll
llll J
Transilvaniei. lti'l
lui l.ll{
I
-!lJ,=Jll"=ir="i,'E'i"il
='iil="itil Tratatutdeta
Tratatul de la | - loan Sigismund a confirmat refuzul la coroana maghiard in favoarea lui
toan sigismund J
Maximilian Habsburg, i-a cedat 4 comitate apusene, in schimbul recunoagterii
i''l''!=u'i,'!75ri!_rrrilSpeyer|Maximi|ianHabsburg,i-acedat4comitateapUSene,inschimbu|recunoa9teriil|l''-
Speyer
romdnegti'
1570 pe viitor a suzeranitS[ii sale asupra tuturor celor
trei !5ri
=ilil:illl :f
='i||-|=..i||l={_=||[_=.l|u15io|peviitorasuzeranit5[iisa|easupratuturorce|ortrei|5rirom6ne9ti.|'i''ff
=llll =llll f lrrr[_-----]
-in 1571 turcii, fdri alegerea dietei, il numescvoievod pe $tefan Bathory
ii,'!+;;i''L+!=u'l''!=u'l'9Babrestiil-in1571turcii,fdrdalegereadietei,i|numeScvoievodpe9^tef31tth:ryl,il+
Batoregtii
l'il-i:"illl= rE ittt=. ttttl l;';i..,.,i;
I (1ltstt-tst6)
571-1 576) gi9i reduc influen[a
la cirma habsburgici
influenfa habsburgicS cu
rot cu
crescutd cu un an inainte. Tot l,TI I

tr Transilvaniei controlul l'i"]

continuind 9i mai departe controlul
= rrri'=-rm'!-il = llll =
I a"upra
ajutorut
ajutorulllll
rr"iJtuili"i
et a fost ales rege al Poloniei. Continuind
tor el
lor
-!-!-q!-!e'vru t-i (tszo- l1l"f-----
numit voievod pe feciorul sdu cristofor (1576-
___]
='ilrr=-llEl:=,llll=,llu I i"upr" Transitvaniei, el l-a
Transilvaniei, i

=|||I=||l|:|=||||=||||?|rseil.Dup5e|aurmatSigismundBathorycarepentruprimadatds-aintitu|atl,l''ffi
:l'i,-, -i';,,;- r: ilil: illl 1581). DupS el a urmat sigismund Bathory care pentru prima datd s-a intitulat
I

principe 9i va participa la marile confruntdri de la sfirgitul secolului, aldturi,

i,|'5='l,,!T!=rrri'!:lli't|principe9ivaparticipalamari|econfruntdride|asfir9itu|secolu|ui,a|dturi,l|]''#
f itil r llll lllll
+'iLl Viteazul.
I apoi contra lui Mihai
Viteazul. Li"l i

= = = de curentele
--=rrli=rrri]- r- - Catolicismul a rdmas
- religie oficializati, dar a fost
1i;=Ji;=;_J'i,-'='i'il1_-Cato|icismu|-ar6masre|igieoficializat6,darafostmu|tstrimtoratdecurente|e|i',+ mult strimtorat
t="1'5'i"!1f .. . I inclusiv prin secularizarea averilor in 1556'
Reformei,inctusivprinsecularizareaaverilorin1556.
Reformei, lll,,1
Problemelel
';i;;;;;;'l-
L=o,l'!=u,l't i:i;',::"71- ruteranismut a fost
- Luteranismul - rost recunoscut 1543.
"rerisio recepta" in 1543'
ca "religio
I'i"r
+ r-=-lltl=.ll!l- I| F - calvinismut
l- relisie oficiald
Catvinismut - in 1564 a devenit religie stat.
oficiala de stat'
Li|ll--
=;if-;i"!=
="itil
L
L recepta".
proclamat "confesia recepta"'
=J'I,='l# l=4'-= itf, I|
='iilt - Unitarianismut
Unitarianismul - din 1568
lt,'J---
1i;,ei,,#-+'i+:i,f, --Re'sa ortodoxd - a continuat si fie religie a majoritalii rom6negti
Religia ortodoxd
#:ffi'ili?l?ii:,i"Ji:[,?#:i::5i'Jiffffi:Lg:
din
ll']-----
+lE+ii,4E+!+q
Transilvania cu acelagi statut injositor de religie toleratd'

r'lr-_--
lill-----

1'l,,i,J'1il.==1Pl'i'u1 [i'F-
lli"l--
1{=i"=J'=J;='l'||1
=t=ll,l =.-- ,
ftr J

l'itil
==;:i,'F;f,$5-j==,l|g
=rrr|5ri'=l
l'irrr ="irnEr=l = lllll
l'],,f--
-
=Jl,,iJji=te'i'il
1i;=i;;-"-J''1 /i',f -a,-.
r,rr

=rer##t
 l|||=||||=|l||=||||=||||=||||=||||=||||=||||=tttt=tlli= t:
l=r
!i:5,:,5ji5r!5ri:!ll5J=:,151'==,1,,!=,n,51,5;f5,i,,!+,,i,,!=,,i,,!=,,is,i'$;,iic,,i"!+i,
l=
EI
rr'i"ffill rlll=llll=l l=
l=l
i';---S;=;-
J'i,F *2 il rema
Tema 8' I
8.
RAZBOIUL ANTIOTOMAN $I PRIMA UNIRE POLITICA
o
A rARrLoR R'MANE DE SUB
TARIOR ROMANE suB r ^-B\rE,,,,=,;
&. L-'l"!=r;
I=
l=l
niU I MlHArvrrEAZtJL
coNDUcEREA LUI MTHAI VTTEAZTJL
CONDUCEREA I t=itr=l l=1
:i1 E .^, l=l
]t= rsec'atxvr-rea' 5'l'5,1
l=i
t=l
lmperiul
- Marele imperiu se gdsea la finele perioadei de apogeu al puterii
IUl::":::!|;-Y",",9imperiusegdsea|afine|eperioadeideapogeua|puteriisa|e9idispun""o"Li,|||L=,,! sale gi dispunea de l=l
otoman
Otoman forte
fo4e.suficiente
suficiente pentru =I
i,l,:
j'ir- Ilcrestine.
cregtine.
menfinerea dominalieiin sud-LstutEuropeigiofuneriioi,:,"r'il,
dominaliei in sud-estul Europei gi ojunerii puterilor FJ'I,-Jll t:- |
:I
Fi=lrri
"Liga - Papa de la Roma Climent al Vll-lea a initiat un apel tuturor principilor cregtini l=l
tlffi^',Lig."-..;-Papade|aRomaC|imen.t.al-V|l-|eaaini!iatunape|tuturorprincipi|orcregtiniL=,i,!-'i
Cregtind" penhu a crea o ligd cu scopul infr?ngerii gi alungdrii turcilor de pe pdminturile =l
il,ffiCregtind',|ryolacreao|ig5cuscopulinfrtngeriigia|ungdriiturci|ordepepdminturi|ecre$tine.|=||||=|
- coalilie antiotomani creatd de papalitate
cregtine. l=l
iirH|-.Coa|i!ieantiotoman5creat5depapa|itate9iHabsburgi,lacare'auaoeratspaniaiiFrrd=_lri
9i Habsburgi, la care'au aderat spania 9i =I
lliL-- fl I -
ducatele
ducatele italiene
italiene Toscana, Mantua, Ferrara.
Fenara. l= = ll tttt l=l
Jdrile Rom6ne erau privite de acestea drept aliate foarte pretioase.
,l,#t--J5ri|eRom6neerauprivitedeacesteadrepta|iatefoartepre!ioase'F],i,=1! =l
Habsburgii - coiniliatori ai Ligii cregtine, stdpini ai puternicului imperiu,
l=l
]1i#Habsburgii|-Coini!iatoriaiLigiiCre9tine,stdpiniaiputernicu|uiimperiu,mnsolidatinperioadaF-l,l'=li mnsolidat in perioada =I
l=l
ll!,1 il F
precedentd gi oprit in expansiunea sa la vest de Franfa, iar ta
| igi indreaptd privirile spre sud-est,
Precedentd polonia, g
la est de potonia, ei t=",lll]_=,,1
,'l|re|i9iindreaptdpriviri|espresud-est,undeseciocnescdemaimu|ttimp",i,iiiFJ,l-rH
unde se ciocnesc de mai mult timp cu turcii. =l
l=l
ii: spanra
Spanra Habsburoii
Habsburgii spanioli
spanioti au aderat ta
| -Habsburgiiaustriecigistatutuluide lupta antiotomand, atit datorita tegdturitor
la tupta
:ti_il|Habsburgiiaustrieci9istatutu|uideceimaifide|iregicato|ici,cit9itJndin!eioeaoominat=,l||L='j!
legdturitor dinastice cu
cei maifideli regicatolici, cit gitJndinleide a domina
cu F_t"i=,.t: =l
I=T
Marea Mediterand unde aveau o puternicd concurenld cu turcii. ,,' =l
r/rHlMareaMediteran5undeaveauoputernicdconcuien1dcuturcii.:"F||||=l|||:
Polonia .i-?rpa noua unie polonoJituaniand din 1561 statul se afla intr-o noud
o
l=l
rrHPoIonia|.Dupdnouauniepo|onoJituanianddin1561statulseaflaintr-onoudfaze|decrestere.F-il5ii fazelde cregtere. =l
ttF- F ll h
|n una din principalele sale direc{ii
I avea directii ale politicii externe - dominarea tala Dundrea oe
Oe .los.
.los, t=",llll-=j!
l=I
I puternice contradiclii
contradic{ii cu Habsburgii gi9i n-a aderat
aderet ta
la Liga Cregtind, toate cd era p'irn?_ ii =l
l=l
il lpurerecatoricd.
putere catolicS.
cregtind, cu toate
"a "o
tJ Filil=ilil= =l:
Anglia
Anglia - Riva.litatea cu spania l:-l
l,l F { | vene!€ne, Spania 9i interesele comerciate
comerciale care au fost satisfdcute, oeiino
Oeiino cu cete
cele L=r,1":L-,',!
=l:
I venefiene' se p irf:rjll
pe teritoriul lmperiului otoman, au determinat-o pe regina Etisabeta
ill .a *
Elisabeta sd
--l
[ € | declare ostil5 antiotomane.
ostilA unei tigi antiotomane.
F rrrr= rrrrE =l:
Situalia internd - Primele simptome ale crizei lmperiului otoman se manifestau.in cregterea =l
x_::!:i1::y::^|-Prime|esimot9mea|ecrizei|mperiu|uiotomansemanifestau.incregtereaE=u,i5,,,t
a ldrilor Romflne nivelufui de exploatare a popoarelor =l:
ilrea!ar'IorRomene|nive|u|uideexploatareapopoare|orsubjugate.ob|iga!ii|eJ5ri|orRomlne9ti|-=.tttt=id
subjugate. obligafiile Jdrilor Romlnegti =I
l|_|devintotmainumeroaSe9imaiap5sdtoare.Turciitotmaidesinc5|cauE-!|l.=|'E
devin tot mai numeroase gi mai ap6sdtoare. Turcii lot mai des incdlcau
=t:
||#||l"capitula|ii|e'',ape|indfrecvent|anumireadirectdadomni|or,transformare"t=,,l|L.=,,|E
"capilulaliile", apelind frecvent la numirea directd d domnilor, transformarea =!
#L- H I lorin simplivechiliai
simpli vechili ai Po(ii, strdmutind musulmani la nord de Dundre etc. De
De E',!'E'F =l:
=I
lll exemplu, haraciulanuaialJdrii
| exemolu, haraciul anual al rdrii Rominegti
Romanestiinin aceastd p"*"oi 6afi
perioadd s-a ridicat E:nri=ln?
i- | la o suma
sumd enormd gatbeni.
ehorme de 155 000 galbeni. "-" l= iltt = il =l:
=l
iffi Mihai - unul din cei mai vestifi domni ai dinastiei Basarabilor, fiu a lui pdtragcu cel Bun
llli!"l',, I {1lt1ll7)lfrate
Viteazul cu Perru.cercel (1583-1s85), ambii domnitori aildriihomanegti.
du]iiH"Jffi":x"B':,ffi:l3ir?1*!ff;,TiJii:,'#"i.j;:iiffr;ff:1,"'i:lr
t|Hl|ntre1588-1591ocupddiferitedregdtorii,devenindmareban.Fiindunu|olntrecei|=lttl=l
Intre 1588-1591 ocupi diferite dregdtorii, devenind mare ban. Fiind unuldintre
cei
Fll'i#
mai bogalioameniai ftrii (delinea peste 200 de sate), cu preful banilor legiturilor
=I:
=I
=l=
=t
9i =r=
iiffill5i"?'"x!iffffffilTi#Tr'?T:"#:i'HiF]#"T$u|bani|or9i|egdturi|orE+ii,i=:il
de la Constantinopol devine in 1593 domn al Jdrii Rominegti. =l

lr- -
-* e-ru'l
=l=
=l
=l=
=I
:l=
|ffi Aderarep
fdrilor
T d
;-
Romdne 1-
la Liga Cregtlnd
I
||I ;ln
i,o"r;:ffe, aCreg!1n6,
-Jransllvania
f9U_ru-arie
I,l;,,TW,Xf:fi
1594 Sigismund Bathory a aderat ta Liga
fapt consfinlit prin hotdrirea :",
,i 31"f,'J9.,l'"X'
,'lHiaLigaCregtlnd|.Mo|dova-AronVoddaacceptataderarea|aLigacregtineinmai1594.L='l'':L='j|
- Moldova - Aron Vodi
fl- -Jara
a acceptat
Jt,ffi
dieiei din i""TJ
dugust
J,",1594..
aderarea la Liga Cregtini in mai 1594.
F;i' l8f #
- Mihai, fiind considerat de reprezentan[ii imperialifidel turcilor,
'iH|-:Ja9|-Mihai,fiindconsideratdereprezentan[iiimperia|ifide|turci|or'|_='i|i='l
Rom.neascd
Rom6neascd a fost ocolit de emisarii Ligii. Domnul singur a trimis soli in

{ff 1593-1606
Transilvania gi

- Rdzboiul turco-austriac, care a inclus in sfera influenlei sale

ltffi1593-1606-R5zboiulturco-auStriac,careainc|usinsferainfluen|eisa|e9iJdri|eRom6ne.E|l=!|
octomlrie
Moldova care au anunlat inqluderea |drii
li,"ffiffiii;,n:#f#:ruualilx'11""?!;"Epfl
Rom6negti in lupta antiotomand.

9i Jdrile Rom6ne.
:

it- Octombrie - Domn al Jdrii

fdrii RomSnegtia
Rom6negti a lbst numit Mihai. in primete
primele tuni ,u F:rrri'=rfil
luni ate domniei el gi-a
1593 impus autoritatea personala, interind puterea domneasci, a inliturat boierii
"r
''E]*'gffi'x*"Jlil':"s:ffi?x5JfJ'3:"iu:j",x,i?ffiff;i,"l"rat"i"i','oF]{ll=|
cpnservatorl gi i-e apropiat pe cei
cu orientare antiotomani.

ire
ill
-
Ttr',,it?'fr'g*'
El
Neiembrie
Buolregti,
1594
La
turco-levantini prin mricelul creditorilor
g3#:'#l$:Hi:1ffi"tri":?l'i9,1*ilil1'ffii"''ffi:[il:ffi:
garnizoanei
turc€gti, ldsate sd supravegheze domnul, Mihai a ridicai
drapeluilupiei aitiotomane. EJjji'lfl
Actiuni aserndnffoare
aserndnftoare atr ai in Mnhlon
bc siin
au &lc Moldova.
9i atacul asupra

Fl"l=Jl
Degembrie Au fost atacate gamizoanele turcegt
-#*
1594
-
;i*H ""*e
gilsmail.
turcegti din cetifile
ceti{ile Giurgiu, Hirgova, Sitistra,
sitistra, Tighina
Tighina

|ffi ffi
lanuarie
1595
; Slaudat bdtSliile cu ogtirile tdtiiregti la
;';xi"'s"$:1)L:#""::r';:'lfl"im';",rH*:*,ff'
putineu Stafusti gicu cele turco-tatiregti
si
la $erpdtegli. victoria asupra lq a dus la inldturarea a doi pretendenfi planifici{i
pentru inscdunare la Suceava gi Tirgovigte.
;:"r,rilT,fir#,::ir
f=,.ilE{
F=t=l

til
 : llll: llll
-=r:|||t:||||:||||:||||:|||t:||||:t|t|:||||:|l||:||||:||||:||||:||||:l||t:||||:|t||:||||:|l||:l|t|:||tt:||||:t|l|:||||:l|
= =
llilF=|l||=||||=||||=||||=||||=||||=lll|=||||=||||=l||l=||||=||||=||=||||=l|||
lilt=
=ilil=iltl Gf = llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll = llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll=
=ilil:ilil=
=llll=lllt=llll=llll=ni=lil=lit=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=llll=ii=lli=lil=lllt=llll=llll=llll=
=ilil=iltl El = llil = il l= llil
=ilil:ilI=
=ilil:Iil=
=ilil=iltl
: llll: llll Fr=
= llll:
=ilil:ilI=
llrl =
Ef,r:Jilil.
Ft'-rli-{&
lan.-
llll= )ab 15r5
| - Ogtirile lui Mihai au
1515 | reintors lSrii
invadat posesiunile turcegti la sud de Dundre in
mart. lI ;3"i"i"T,:il111;ilffff::??:iL:',",?::n;x1j?""il1':;:,,
an-mart Balcani, ajung?nd pina la Varna. In rezultatul campaniei Vidinul a fost
-nombnegti.
lSrii-nombnegti. Cdca idspuns
=J,r-=liil
de lll,l </
rdspuns turcii au intreprins o expedilie de
fl'ffi =

=ilil:ilil=
=lilt:II= Fiilri'H I pedeapsd au
eiau
9i ars craiova.
Craiova.
1i'#
I

:ilil:iltl Ea||=,i||]J|unie|-LaDun5reafostconcentratdoputernicdarmatdturceascddecirca50000osta9i.||||g
lunie - La Dundre a fost concentratd o puternicd armatd turceascd de circa 50 000 ostagi.
=ilil =
ilil=
:
!:rlll
1595 | Domnul fdrii Romdnegti
1595
lllr I
Rom6negti putea contrapune 000.
contrapune in cel mai bun caz doar 15 000. ltlJ t
=nil:ilil=
=ri=t{fl -
=r=|n|+|-Boierii,mitropo|itu|!5rii9idoiepiscopi,trimigidedomn,auincd|catinstruc!iuni|e|'i,n
Boierii, mitropolitul !5rii 9i doi episcopi, trimigi de domn, au incdlcat instrucliunile
:- llll = llll I date gi au semnat un tratat favorabil sie, dar umilitor pentru domn.
:ilil=ilil= 5'l''!=,,|,,!Tratatul[o"t"9iausemnatuntratatfavorabi|sie,darumi|itorpentrudomn.ltttffi
Tratatul
de la - Tratatul prevedea cd domnul va deveni un simplu locliitor al principelui Transilvaniei,
=ilil=ilil:
:ilil:tiil: care va conduce 9i va emite legi, va controla finanlele ldrii etc. Boierii, insd, gi-au
5lil!rrilAtbatutia|carevaconduce9ivaemite|egi'vacontro|afinan!e|e!driietc.Boierii,insd,9i-au||i'_
Alba lulia
'=1l|=''i||ildeta;-Tratatu|prevedeacddomnu|vadeveniunsimp|u|oc!iitora|principe|uiTransi|vaniei,|,l,'ffi
: llll: ilil:
l=|l||=||||||asiguratdregdtorii|e,privi|egii|e,12|ocuriindiet5etc.|ltt#
privilegiile,
asigurat dreg6toriile, 12 locuri in dietd etc.
:ilil=ilil= | - in ciuda grelelor prevederi,
preygderi, Mihai, imprejurdri pericUloase
fiind constrins de imprejur6ri ate llJ..l
periculoase ale I
=!l!.=_1lll.-l apropiatei ofensive otomane, a recunoscut tratatul, fiind hotarit sd-l modiflce sau sd-
'_=ltl]F.lltjJlapropiateiofensiveotomane,arecunoscuttratatu|,fiindhotaritsd-|modiflcesaus5-l[r
:ilil=ilil= mai favorabil
=l||=|||lql|anu|ezeinconditiisilatimoullnaifavorabi|.||]..#
I anuleze in condilii 9i la timpul
tim.pul maifavorabil.
=ilil=ilil: t= llll = lllll --^ilrEilur
Anterior un asemenea tratat a fost semnat cu Moldova, unde Aron Vodi
urrdsEilruilududrdrdrulrrEililrdluurvruruuvd,urruEnrurr vvuquorE""
care se
lllll F
:llll =llll =l=!ll =llll lll{--
= llll= llllil= llll= lllll
= R6zvan.
impotrivea acestuia a fost inlocuit cu $tefan R6zvan, ltttl---
- au trecut dar in
],lahil=J']|=''l'il|-TurciiautrecutDunirea,darinca|eade|aGiurgiuspreBucuregtiaufostopr4i.|l|,,|_-
Turcii Dundrea, calea de la Giurgiu spre Bucuregti au fost oprili.
,Ui'=fffi'!T=-nfi'=-fffl'3 Bdtdlia de la l'' Bdtdlia, inceputi cu strimtorarea romAnilor, datoritd eroismului pdrsonal 9i
Bdtdliadela Si lll"l___
cdtrsdr"rl I conducerii in{elepte
Cdlugdreni inlelepte a voievodului
voievodului s-a terminat cu infringerea Sinan lilf-
vizir Sinan
infr?ngerea marelui vieir
='irrlr="iga?'ill-t+"i1il 13
:llll=llll=1
=llll=lllll l3august
= llll= llllt= llll = lllll
august
1595
1595
paga. I
Steagul turcesc a fost capturat, turcii lisind pe cimpul de luptS circa 7000
BaSa.Steagulturcescafostcapturat,turciildsindpecimpuldeluptdcircaT000
de mo(i. I morti.
lllf--
lllll---
:llll=llll=l-=llll=--!11..= - Dupd
Dupe'bdtdlie Mihaitotugi
bdtdlie Mihai |
totugi n-a putut neglija superioritatea numericd turoeascS,
turoeascS, lll,l--
= rrrr : rrrr :r : rrrr : rrrr I
= !llt : llll :I: llll : llll I

iilil=ilil=t =llll=llll= unitdli de la sud de Dundre, gi s-a retras spre

I care cregtea in urma trecerii a noi uniti{i spre l1]'l
I nord, unde agtepta ajutor din Transilvania. Turcii au ocupat aucuregtiul
Bucuregtiul 9i9i lllll
=ttttjttl=l=llll=lllll
l||||=||||=|=|l||=|t|l+|Tirgovi9teagiinten!ionausdtransformelaraRom6neasc6inpaga|ic.||].f-
Tirgovigtea gi intenlionau sd transforme Jara Rom6neasc6 in pagalic.
= ilil ilil illl lllll
= =l= = August | - Polonezii, profitind de luptele austro-turce 9i romAno-turce
lllll-
illll=llll=l =llll=llll{August l-au llll
rom6no-turce incepute de Mihai, l-au
1595 | inlSturat pe $tefan
llll= llll=l=_llll =- lllll 1595 gtefan Rdzvan gi au ridicat la domnie in Moldova pe leremia le llllf--
leremia Movild care le
=llll l-= llll,.=-!11,,= | recunoscuse
r'""unor"rse vasalitatea. Pulin turci. lllllllll--
gi de turci.
eulin timp dupd aceasta el a fost recunoscut 9i
llil==l= ilil = lllll
= =ll
= ilil
:llll=llll=l Odornblie | - Sosirea in ajutorul lui Mihai a armatelor
=llll=llllSQdAmUb fostului lttf-
transilvdnene ale lui S. Bathory, a fostului
armatelortransilvdnene
1595 domn al Moldovei $tefan Rdzvan gi a artilerigtilor din Toscana a pus ?nceputul
=..l|||=.l|L=r-=.t||]_=.l||]J1595|oomna|Mo|dovei$tefanRdzvangiaarti|eri9ti|ordinToscanaapus?nceputu||,||[--
contrafensivei gi alunsarii turcilor. trecerea llll
R5mdsifele armatelor lor au fost inecate la trecerea
J'1,,="1,,-Je'il--J'1,,il | contrafehsivei si alungdrii turcilor. R5mdgifele
Dundrii la cetatea Giurgiu.
||||=||||=|=||||=||||4|Uunarl|lacelateaGiurgiu'|'q9|l9|9q|rl|q1g|vIrv|oq|vot||l9Uot9|ol|9v9|9qil,r-
'Agezdmintut lui
'Agezdmintul tui I - A^ legiferat
,^^,.^-^1^^-1,^
gerbia - ,^^^-^^ ^,i^ ^a rx-^-i,^-
r^ glie ..-,^ ..^, l,ll[
=,lll]=,lll]-=I-=,lll]-=,ll[l Mihai
Jll,,=,Jlll,=.=Jll,,=Jll,,l ''--;;;;----'
Viteazul" uiiitiili"ritii' I
I
=rrri,:{rri'!]E-nriirrrit1595|9vctoool|9|u|||o||v9v|||rvu||uv.gvqq||q..ill--
=llll =f =llll =llll | gcela sd fie rum6n
legarea de
vecinic unde se va
ldranilor. "... cum care pe unde va fi
;olegiferateerbia-lesareadesliealdranilor."...cumcarepeundevao
acelasdfierum6nvecinicundesevaafla".. afla". . I'l,f-
lilll--
=llll 1595
llll= llll =l=-llll lllll pimdvara
=llll =
pli-;,rr., I - Teatrul principal al operaliunilor militare austro-turce
austro-lurce a fost transferat in Ungaria.
Ungaria. llllf-
=
llll | I: llll_=_!lllq ?sril
1596 Ogtirile tui Mihai comandate de Baba Novac au intreprins o noud campanie militari
Ogtirite lui mititari lll,1---
tilt : =
ilil : llll : llll l |
=,,1'1-:,,1|rL -:--=,,1"1-:",1'l Sofia.
=
= pini la Sofia.
I victorioasd la stld de Dundre pina
lvictorioasd lrrrl
llll=llll=l =llll=llllq ilt-
=-llU:--.llll=f-=-.fl]-=.lllil | - Turcii de sub conducerea sultanului
Ioannna
IoannnA sultanului Mehmed al lll-lea au preluat ini[iativa militari 9i [ll[--
militard 9i
:r: : rrrrl 1590 [ au adus citeva infringeri
]||,"=-!||,"=_]-=-!|l,a|l,f,T59o[auaouscitevainfringeriimpundtoarecre9tini|ordesubconducereaarhiduce|ui||l''L-
impundtoare cregtinilor de sub conducerea arhiducelui
= rrrr: rrrr rrrr
fost supuse unor expedilii de jaf cu urmari
llll=lilt=t =!11=llll= I grele" Jirii Rom6negti au fosl
Maximilian. Teritoriile Jdrii
grele"
urmari lli'l
=11=11=t=1tt=1ltl I ll[-.
llll
=
llll
=
| = lll= llll 1597 | - Contrar
- 1597 ostilitdiilor gi marilor pierderi pricinuite de Mihai, turcii, pentru - de facto
contrar ostilitSlilor facto lll,l--
=
=
ilil
: :t: rrrr: r'rr=I
:
rrrr
I[t :i:
rrrr
iltt : Illll
dezbina. armatele, trimit "steag de domnie" dornnului prin care ii
lilt - ilil - F:-t[ - ilil a I arecunogteau
nu dezbina
micaorat,
recunoasterea lfi"l- -
recunoasterea .
fiEf-= +'iliil
f111
toate drepturile gi domnia pe viald. Tributul, mult micgorat,
I ihd"oendctrt"i l'ill
ihdepenrlcntei
='ifff ='if
llll=llll=l =l=llflg I de
avea mai mult o semnificatie simbolicd de inchinare, dar nu de
avca llll
=
tttl=- tttt
= l_=1q=- 1tl | supunere.
"uprn"r". h[
ItF-
.

J'i,*+l,'= Fs'iJ'i,f t"ntlcle-n | Tratatul de la - Conform

conform tratatului
tratatutui cu Rudolf llJea Habsburg
Rudotf al ll-lea Habsburs care devenea suzeran al
Jdrii lltl
lSrii
flll=llll=lFf=lllll Tirgovlgte lRomAnegti,Mihai
Tirgovlgte primeaproteclia
RomAnegti, Mihai primea proteclia direct6
directdaimpdratului,subsidii financiare fll{
a impdratului, subsidii financiare
=llll=llll=l=tll=lllll lunie rsga I pentru
runie 1598 p"ntru intre{inerea recunoagterea [llf--
intrelinerea a 5000 de mercenari, arme, artilerie etc., recunoagterea
= = | Fr : {
: ril : E-:
nrt J r rttt
rrrr rrrr
| ereditdfiiIrrr
sale".
ereditdfii domniei, "a drepturilor 9i hotarelor sale".
lilil---
=ilil=ilil=|=E=ilil1 ;r*
llll llll
= = Fa=_Ill -q Toamna I
| - Turcii, aflind despre alianla
alianfa lui Mihai cu Habsburgii, au reluat operaliile militare impotriva
impotriva .F- ll]
15e8 ]JariiRomaneeti.
1598 JdriiRom6negti. l1l[---
=.ll|l-=.llll=Fj!-=.ll|]J
J'i,tllJ'|tlti]
r
El='i',il il#;ui ruin"i au intreprins cea de a treia ofensivi
| - Armatele lui Mihai
gi ra sud de Dundre in Balcani
ofensivd la Batcani si llilfl--
= llll = | Ef = Ut d
llll I au atacat Vidinul 9i Nicopole. Nicopole. Jt {
= tsr=
ilil = ilil ilil | lt|lf--
jrrrlE'irrriErE'irill
ilt=illt=lFl=!il=I.li:+_-\c--..
=

ilil=ilil=rGl=gg
' "= l'irrl
lilt-
llil = ilil
=-l= illl
ilt=ilil=tll=ld
=
lllll_-
=ilil=ilil=E=Hl lilrr-
ilt=ilil=tJ=a{ lil*--
= =,$+.
-uu=u,, =I=l=
5g=11;g=1l=l=d= "t"'!-
il=illt=tilt=ilIElTn=-I
mJ=
lt=tl
llil : Ilil:
flil:
=|lt|=||||=GI=||||=|ll|=ll||=|||l=||||=||||=|l||=||||=||l|=|l||=||||=||||=|lt|=||||=||||=||||=||l|=|
H=||||=tGl=l=ll||=|l||=||||=||||=||||=||||=l|||=l|||=||||=l|l|=|lll=||||=ll||=||||=||||=||||=l|||=Hl|=||||=|||l=||||=l|||=i l=l l= ll
 :-
i'=:rrli.=:rrri'5ri'=:nri.5ri,!:nri=:nri'=:nri'5ri'5rri'=:nri,=:rrri'5ri5ri=: I=
I:

li,ru
llll=/'-......-.llll=llll

i:sj-,","l-Eraunu|dinceimaiactivifactoriailupteiantiotomane,dur4FJ'l'=,J',]l
- Tara - Era unul din cei mai activi factori ai luptei antiotomane, dar
pusi in pericol serios, deoarece prin celelalte doud state rom6negti
llll=rlll=l
s\cl:i-rl!
I=
=l=
=l
iH|R6rnaneasca|erapusdinperico|serios,deoareceprince|e|a|tedou5staterom6ne9tiF_lri5r[
RomAneascd era
=l=
Sifuafial I inconjuratd de puteri loiale turcilor.
era inconjurata turcilor. =l
l{ H Situalia t=llL=J
=l=
l,l il cdtre
cdtre l- - Moldova
Moldova | - A fost exclus6
exclusd din frontul luptei antiotomane 9i supusd orientdrii
orientdrii FJ'i"Eil
=l
599 1 propoloneze de domnitorul leremia Movild.
i:E1599||propo|onezededomnitoru||eremiaMovi|d'Ei:=l =l=
=I
lll H l- - Transilvania abdicatin
Transilvania | - Sigismund Bathory a abdicat in favoarea vdrului siu Bathory. Fr,i'!:rr,l
sdu Andrei Bathory.
l,- | fFiind
iinO cardinal in polonia,
Polonia, acesta a luat o orientare politicd respectivd,
respectivd, f= ilaE i
=l:
=I
i,Hlinc|inindu-se9ispreturci.E|atrimisso|i|aConstantinopo|careauF_rrri=-nl
inclinindu-se gi spre turci. El a trimis soli la Constantinopol care au =t:
=l
|l#|anun!atre|uareap|d!iitributu|ui9irevenireasubsuzeranitatea|=||||=-l|
anunlat reluarea pldlii tributului 9i revenirea sub suzeranitatea
ll il F inlSturarea lui Mihai 9i ridicarea
urmirea de asemenea inldturarea
I otomand. Se urmdrea ridicarea F-llll=ll =l=
=I
||re||adomniea|uiSimionMovil5,frate|edomnu|uimo|dovean.Luii'"L.=''1,'!=u'l
la domnie a lui Simion MovilS, fratele domnului moldovean. Lui i se
=l=
'E|inaintaserdcerin!eu|timativedepdrdsireatronului.r='i|||=i
t|| H '
inaintaserd
,,,q,,,,qevrq vv,,,,.rv
cerinte ultimative de pdrdsire a tronului.
F",1,,!:,,1
=I
j,f il Campania in - O armatd de sub conducerea lui Mihai 9i alta Buzdu comandatd de Radu Bdteanu 9i FJ'i':;i
comandata =l:
=l
Transilvania boierii Buzegti au trecut in Transilvania dinspre
i'_Transi|vaniaboieriiBuze9tiautrecutinTransi|vaniadinspreBuzdu9iTurnuRo9u9is-auunitEttti'=ti gi Turnu Rogu
9i s-au unit
=l:
Oct.15g9 la Sibiu. Lor li s-au aldturat gi secuii, hemulfumili de rdpirea de cdtre Batoregti a
il#oct.1599|aSibiu'Lor|is-aua|dturat9isecuii,nemu|!umi!iderdpireadecdtreBatore9ti"|=lttt=l =I
l+il . vechilor sale privilegii
vechilorsale Privilegii F-llll=ll =l:
=I
BdtSlia de la
|'#Bdt5|iade|a-Surprindereaprincipe|uicarenureu9isesd-9iadunetoatefo(e|e9ieroismu|E=u'i5'l
- Surprinderea principelui care nu reugise sd-gi adune toate fo(ele 9i eroismul
=l:
$elimbdr personal al lui Mihai in timpul luptei i-au asigurat victoria. Andrei Bathory, fugit
it#$eIimbdrpersona|a||uiMihaiintimpu||upteii-auasiguratvictoria.AndreiBathory,fugitE=.||il=l =l
ll ll 18 oct.1599
tA luptd, a fost prins 9i ucis de secui.
oct.1599 de pe cimpul de lupt6, secui. F-Il,=-lll =l:
ll- F
=l
|+il1noiembrie1599-|ntrareatriumfa|da|uiMihaiViteazulinA|ba-|u|ia.F||||=|||l
ry
1 noiembrie 1599 - lntrarea triumfald a lui Mihai Viteazul in Alba-lulia.
irF H l=lllt=l
l_A!inutcontdesitua!iaexistentdtimpdecitevaseco|e(a|tdorganizareoef;_JJ|J,,l||
- A linut cont de situalia existentd timp de citeva secole (altd organizare de
politice, problemele religioase etc.), dar gi-a impus
stat, dominafia naliunilor
l'ffGuvernareain|stat,domina|iana!iuni|orpo|itice,prob|eme|ere|igioaseetc.),dar9i-aimpusE:lri=:nil
Guvernarea in
il#TransiIvania|sivoin[asa.^-^^r^-::..^-....|=t||t=l
Transilvania gi voin[a sa.
lf ll "n^-- Aia mita
"Domn din mila l-E- A condus trei diete, unde a impus noi impozite cu scopul cregterii veniturilor F tttt
=
U
lui Dumnezeu domnegti pentru consolidarea operei sale politice.
t#l|,*#j#]--_^stauitiicaplta|a|aA|ba-|u|ia.E||||=|||
stdpin al{drii
- A stabilit capitala la Alba-lulia.
- sfatul princiar l-a alcdtuit atit din nobili maghiari, cit 9i din boieri munteni.
i#ffi[:i4iiiffiiIi]3|,",.,natitdinnobi|imaghiari,cit9idinboierimunteni'Eii:5i
Rom4nertisi
lr#.t^.,]^;;;"infrunteaunorcetd[ianumitcdpitaniisdi,schimbind9igarnizoane|e't=iil='
al Ardealului"
- in fruntea unor cetS[i a numit cipitanii sdi, schimbind 9i garnizoanele'
- A folosit limba romdnS, pe linga cea latind 9i maghiard, in cancelaria
iUw]--Afo|ositlimbaromdn5,pe|ingdcea|atind9imaghiard,incance|ariail|=|
lll Fl princiPatului.
I principatului. l: rrrr=-l
tjfrl--AocrotitBisericaortodox6prina9ezareaunuiscaunepiscopa|inbisericaF_r|-_]|
- A ocrotit Biserica ortodoxd prin agezarea unui scaun episcopal in biserica
l|Hcareoridicaseincddin1597|aA|ba-|u|ia,9ia|tu|inMaramure9.AtrimisL]_nri':jri
care o ridicase incd din 1597 la Alba-lulia, 9i altul in Maramureg. A trimis
.l'#fe{ebiserice9timunteneinArdeal9iae|iberatclerulortodoxloca|demunci|eF:i||_Ei
fe(e bisericegti muntene in Ardeal 9i a eliberat clerul ortodox local de muncile
lil
irf Eil obdseeti.
iobdgeSti. F-!ll-=-ll
l=llll
Ardealul erau stSpinite de Mihai Viteazul care-gi
=l
il'H,--TdraRom6neascdsiArdea|u|eraustdpinitedeMihaiViteazu|care-9iFttll=m
- Tdra Romaneascd si
puterea.
iil H I- consolida puterea.
|l,USitua!ia|--Hansuurgiiiauoatitudinemairetras5fa{ddeMihai,cerindu.i.cedareaFJi,-_+
L=llll-=J
Situalia - Habsburgii iau o atitudine mai retrasd fa{d de Mihai, cerindu-i'cedarea
ri'l cdtre
Fl primdvara
cdtre I- rransilvaniei.
Transilvaniei. F tttt= f
- Turcii impdcali anterior cu Mihai, il recunosc pe feciorul acestuia, Nicolae
.itffiprimEvara[_-rurciiimpdca!ianteriorcuMihai,i|recunoscpefecioru|acestuia,Nico|aet=,l||L=j
a.1600 - Pitragcu, asociat la domnia ldrii Rom6negti.
'],ffia.1600l-P5tra9cu,asociat|adomnialdriiRom6ne9ti.FJl,'-j
iiffiL--Po|oneziitemporareraupreocupa[ideune|edificu|t5!iinterne,dardoreaupttll-=1
- Polonezii temporar erau preocupafi de unele dificultd[i interne, dar doreau
|l#recuperareainfluen!eiinregiuneprinpozi!ii|e|ordinMoldovacondusdL=,l||]-=J
recuperarea influenleiin regiune prin poziliile lor din Moldova condusd
lll Fll de rvrvrrrrq
oe
uE MovilS.
rvrvvrro'
leremia MovilS. Flllr =r
ilr E l= tlll =l
t!HCampania|-oarmatdcondusddeMihaiatrecutdinTransi|vania,iara|tacomandat5defecioru|FJ|l'=
Campania - O armatd condusd de Mihai a trecut din Transilvania, iar alta comandatd de feciorul
sdu a atacat de peste Milcov. Ofensiva fulgeritoare, trecerea multor boieri cu
,l|#inMoldovalsduaatacatdepesteMi|cov'ofensivafu|gerdtoare,trecereamu|torboieri"uEJrri'=a
in Moldova
.l'UMai1600|steaguri|e|ordepartea|uiMihai,cedareaunorcetd[iaproapefir5lupteadus|al-=.i|-|J
Mai 1600 steagurile lor de partea lui Mihai, cedarea unor cetdli aproape fird lupte a dus la
i] Fl , I supunerea ldrii timp de trei sdptdmini. Rezistase doar Hotinul unde se ascunsese
ascunsese f; |||t=1

t,-
'ilf t H
I
|
lteremiaMovitd.
leremia Movild.
"...domn al Tdrii
".,..domn
!,ffi_fu-tit|u|domnu|uipdstratinhrisovu|de|a27mai1600.Fl,lil
Romanegti. - +i+r,,r
Tdii Romdneoti
Ardealutui si Motdov#-
nrorrar in lrricn'r rr rta ta 27 mai iF^^
^^mh,,r,,i pdstrat in hrisovul de la 27
titlul domnului 1600.
l= lilt=l
E11=I
l=-.1t1=-;

ri'- -Astabititcapitata tasi.

la lagi.
- A stabilit capitala ta Fli=-i
Activitatea - - Pentru consolidarea puterii sale a convocat adunarea !5rii, a apropiat unii boieri
itffiActivitatea|--Pentruconso|idareaputeriisa|eaconVocatadunarea!5rii,aapropiatuniiboierit_=,l||L=J
la lagi care-l sus[ineau, a eliberat ordgenimea 9i
lSrdnimea care a fost afectate de operatiile
'l,ffilata9i|care-tsus[ineau,ae|iberatord9enimea9i!drdnimeacareafostafectat5deopera1iit"p'|1fi:]
i,'# lmilitarededdripetimpde6ani.
militare de ddri pe timp de 6 ani. EIftt=l
'ill H | -4 Movild'
A pus in fruntea Bisericii persoane noi, deoarece mitropolitul Gheorghe Movild' l= tttt4
ti'l Fl fratele fostului domn,
fratete cu episcopii au plecat cu Movilegtii.
Movilegtii. F_]l!.-
l': lulie
rurie 1600 perioada de apogeu arguverndriituiMihai.
--Perioadadeapogeual guverndrii lui Mihai.El ta Atba-tutia pentru a negocia
seintoarcelaAlba-luliapentruanegocia
Etseintoarce Ffi:fl
statut.
'l,uffih.t
.ll[ /A
,.,_,,E#,,,,=llll
il: ilil: ilil: ilil: ilil ==l iltl
H cu reprezentanlii

_,
imperiali noul sdu statut.
reprezentanliiimperialinoulsdu

#f[+:i'!l
A=",1J'5

It=l||r=ili=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ill=llll=llll,=llll,=llll,=lll,=ll,=lll,=Jll,=_lll,,=_l,lFl'lFJll,,FJ""r#l,,iJ'l,i-,]"1,,3,,1
 ==u,i!:=
J,,l'!1,1== != ,=
r
#-"={5 ,|rr

= llll= 1t
-1"'-',
=,,=*E =:"-
l=;=111
!o5 (
--
= r _,,,,Jffff l'
S(
.
Habsburgii caredoreausS-lconsiderepeMihaivasalgi
\:i"FS------J
</
D.) Pribusirea operei politice
-
a lui Mihai Vireazul.

care doreau sd-l considere pe Mihai vasal gi

lll'1
=l1l=11.= cdtre
cdtre
= llll=
--Habsburgii
- _ imperiale. ] Sifuafia I exponent doar al intereselor imperiale.
I

=
Illl
toamna a' 1600 = =
llll ltl

f- - Polonezii care, revenili dupd slabirea temporard interna, au pierdut

i1E'i,':-= l= fi= ifflj - Crearea unei mari I influenla in regiunea Dunirii
Dundrii gi mdrii.
='ll|L-ll|:_====ullittoamnaa,1600|_-potoneziicare,reveni!idupds|dbireatemporardinterna,aupierdut|t''H I mdrii. lli
;''i'-_.':,__::'r'rJfg;1gpo|iticein.Eu-|_-TurciicarenUputeaureinstauradomina!iaatitdeputernicain||]L-
"'T
I
-a forte politice in.Eu-
=ilil:ilil:
rooa de sud-est a I
f- - Turcii care nu puteau reinstaura dominalia atit de puternicd in
--..__. ;-_ ,:-'* | trecutul apropiat.
-1
llll: nemultumrt;
==,,l,,!=u,l''!=,==!=u'l!.o.il.l,iJl.,?''."l'recutu|apropiat.|||qL|ool|tUEPu(U|||IUdlr#
rrll: _ 'rt'
= -
L= ll=llllj
-
L--Nobilimeamashiaripi
l- - Nobilimea maghiari gi care 9i-a pierdut unele privilegii in lllll
privitegii in
I

}
= ilil: ill:
={lll=-llL=
: il: ilti
1",',,=,1,,= ,== ],,=,J'i,,il
= o parte
oarte a boierimii
boierimii romdnesti favoarea puterii domnegti.
domnegti.
l,l,:
;,:'--",i" .' :
1ll=]lll,,=
Ir^ :ur i
| - Nobilimea maghiard, profitind de plasarea armatelor lui Mihai
.-=-'J,='1,,f Seotembrie
Seotembrie Mihaiinin diferite regiuni ale ltl{
regiuniate
|
- |
-'i,,!=,ilL===,i.!,'l,l1600|stdpiniriisa|e,aorganizatorebeliune9iaanuntatin|dturarea|uide|ascaunu||1||r
I 600 stdpinirii sale, a organizat o rebeliune 9i a anunlat inlSturarea lui de la scaunul
Transilvaniei.
-.'''-'.''-,:||,|:||||l|-|nregiuneafosttrimisdoarmatdimperia|dde18000ostagisubcomandagenera|u|ui||j_
='i|-|Jii-t+.EiriE.irrl]|Transi|vaniei.|,,ffi
- in regiune a fost trimisd o armatd imperiald de 18 000 ostagi sub comanda generalului
llll I E
:lilt:ilil:
llll : llll
:ll||:||l|'|Basta.Eas.aa|iniatdu9manilordomnu|ui.|ttt4
: iilr : ilil Basta. Ea s-a aliniat dusmanilor domnului.
= =- ::r:rr= 1

liti
: illt: Ilil:
:||||:|||||Bitd|iade|a|-tvinainuareu9itsdadunefo(e|enecesare9i,dispuninddefo(enumericinteri-|iltH
Bitdlia de la - Mihai nu a reugit sd adune fo(ele necesare 9i, dispunind de fo(e numeric inferi-
I

=,1||L='1I||=5'1''!:",1,lfi;*if|;;:,#J#;tt:iffi[#l!ff,X".""""ffji#:ffi.9ipierdereaArdea|u|ui'|rl#
: iljr : Mirdsldu
ilil : oare adversarilor, a pierdut bdtalia. Aceasta a insemnat 9i pierderea Ardealului.
_ -_,'1,,, _-,j..:1
-,ll!]-=.llL==,,1,,!=u,l,'l18sept.1600|-Po|oneziidesubconducerea|uiZamoyski'fo|osindu-sedecomp|ica!ilreoin|l|lU
18 sept.1600 - Polonezii de sub conducerea lui Zamoyski, folosindu-se de complica{iile din
rrrr: rrrr
=lilt:lilt=
: I Transilvania, au atacat Moldova. Moldova. l,l,l t
-u,,j-u'i l--':tttt =llll=lllll
:tttt J l.:"-
Sept.- Oct. - Cancelarul polonez a supus Moldova, unde l-a reinscdunat pe leremia Movila 9i a
]''l,,=,].'l''=':==.i,,=,i''tSept.-oct'|-Cance|aru|po|onezasupuSMo|dova,unde|-areinscdunatpe|eremiaMoviIa9i"||l,U
=r,i'!- i5
ilil:ilil: =-urj=-rrri3 1600
1600 || trecut cu armatele
armatete mai departe peste Milcov.
peste Milcov.
I

lil f
=:
="i'l:",1"5-
=ur =ur =llll =llll | ^=.=,,_-_,
Bdtdliadela | ^ lrrrl t
5'i'5,i I Bdtdlia de la
| --Superioritateaarmelorgi polonezei-auadusdomnului
Superioritatea armelor 9i artileriei poloneze onoudinfringere,
i-au adus domnului o noui infringere, [1"-
ilil:
"'i"* : ,,,,: ,'t' I
-';"-' -
ilil:
Bucov
Bucov
: ilil: ilil
=
| fiind silit sd se retragd in Oltenia. Polonezii au ocupat Muntenia gi9i l-au proclamat
proclamat l'i11.1 t
"" - ""-
=ilI:ilil:
ilil:llt:
: lrrr: i 20 oct.1600
oct.1600 | domn pe Simion trrr
moldovean.
Simion Movild, fratele domnului moldovean. lli-
:ur :- =illl =llll I llr#
-''i"
=tltt
-''i'l-- : "' : "'i J_ 25
,,,, : ,,,, :.
noiembrie | - Ultima
25 noiembrie suferit []'l
Ultimr incercare din acest an de a-gi redobindi una din cele trei domnii a suferit f
llll : llll
:|!ii:||l||1600|e9ecinbritd|iade|ingdCurteadeArgeg.Mihaipierdegio|tenia'dar,neinfrint|ittr
1600 egec in bdtdlia de lingi Curtea de Argeg. Mihai pierde gi Oltenia, dar, neinfrint
= =- _-,irrr -.|rlj
1"1,,;-1"i,,=. --i"i"'
: rr 1"i,,,1
:,rr I
|mo-ra|,p|eacd|aHabsburgipentruagdsiso|u!iedereintoarcere.il,T
mo-ral, pleacd la Habsburgi pentru a gdsi solulie de reintoarcere.
= *r : tr =- :ill:ilil1 /\
ltttl
l.:-
llll :llll :

-= rrrr
rr:,r
: rrrr :-
L Xefaeereala4ralaa qa olqPlllllll
= = stipinirii lql
-rlrl.:lllll/tr\
iil = lui lYllllol
Mihai Viteazul.
ut I
YllEd4ul'tr E.
\-/
pofo^oraanqiliatiacrininiriitrritttit.^itri.^-,,.r
lll 1
llli-
|

---.i'--,ir
lan.-mart. - Mihai a stat la Viena, apoi la Praga, in agteptarea audienlei la impdratul Rudolf al lllea.
l',l,,iJ,l',F:.=i,,E',i,,i|an.-mart'-Mihaiastat|aViena,apoi|aPraga'ina9teptareaaudien!ei|aimpdratu|Rudo|fa|lr-ea.||l,H
;'i,-.'i_-:rIr':rrrrJ1601Afostprimitdoarcindsituatiadinregiunes-aschimbat||j'+
ilI:lilt: 1601 A fost primit doar cind situalia din regiune s-a schimbat.
: llll : l'll =: llll llll l"'l
Polonezii prin
- Dnlnna:ii nrin inscaunarea
?naaX,,na:^^ ir^r,ir^^+;r^-
Movilegtilor r^la 4-^^,.-ir^
tronurile rr^rr^..^:
;i,L=,l||-=.5,i.!:u'l'lSituatia--Po|oneziiprininscdunareaMovi|e9ti|or|atronuri|eMo|dovei9ildriiRom6ne9ti|,1,'*
= =
Situatia Moldovei 9i-: r:-:: n^-^-^^
ldrii Romdnegti F
-.Jtr" -
l.i,'=,,;';-:||||:|||||-.Jt,"_|si-auatinsscopuri|edip|omatice.|'irr#
- si-au atins scopurile diplomatice'
: llll: llll = | -
||||:l|||:li|||l=',''=)rimeu","|_-Turcii9i-aurestabi|itpa(ia|pozi!ii|e,recunoscindpefratiiMovi|d9ifiindinre|atii|ti'4
-,"'-,"'l
I'1,=,'i,=- primdvara
t F Turcii gi-au restabilit pa(ial poziliile, recunoscind pe fralii Movili 9ifiind in rela{ii
i,llll=llll- ="i,u-_1";,,;l a. 1601 | polonezii.
oune cu polonezii.
bune llltl
',,7
F
==u,1"!=u,l"l
l'ilE itf= l-
L - Habsburgii
Haosourgii gi-au
9i-au pierdut
I
influen{a in Transilvania,
influenta Transitvania, deoarece nobilimea
nobitimea maghiard t-a ltll
mashiard l-a
.lllTl] ,1 -=":i,|$.:i,,!
,:,J"l ,i alungat pe Basta gi l-a
alungatpeBastagi l-arechematpeSigismundBathory.Acesta,p€rrnd-
rechemat pe Sigismund Bathory. Acesta, perma I
AcestJ, perma- l lrr

:||||:||||=-_||||_||li|pentinstabi|inorientareapo|iticd,eraacumosti||uiRudo|fa|||-|ea.|lttffi
t
1,.1
, ='l : tilt l
::ilt nent instabil in orientarea politicd, era acum ostil lui Rudolf al ll-lea.
ilt:ilil: illl
|'.,_ il
:5 1"!=r,l'l Tratativele | - Mihai primegte 100
Tratativele inldtura lll|J
00 000 taleri pentru a echipa o armatd de mercenari 9i a-l inldtura
rlr : llll : l- : =l de
;,1lll=,llll= 1
F
Praga I pe
'{e la Praga
rrrr
oe Sigismund
rrrr
Sioismund Bathory. El urma sd se impace cu generalul Basta
:ilil:ililI - Basta care trebuia
trebuia sdsa ;',,,1 --l
rrj,:-u'i':'.:lttl=ttttJ|Rarticipe|acampaniea|dturideMihai.|l]'ff
ilr:ilil:I
participe la campanie aldturi de Mihai.
i1,'j,,:-1,',',,:-l
'.r|ie1601-Armate|e|uiMihai9iBastas-auunit9iauatacatTransi|vania.|||l_
1601 - Armatele lui Mihai gi Basta s-au unit 9i au atacat Transilvania.
lulie 1601
,,1'5",1,'!;=' =:,i'!:u,l'l
ilt:ilil:l iltl
la | - Victoria totalS
,1llF,,lll]-=' == ,"!T,,1'l BdtSlia de latotald a lui Mihai asupra lui
tui Sigismund Batfrory posibititatea lll:
Bathory deschidea posibilitatea
',i''E''l''E==rrE'irn--lGordsldu|refaceriiopereisa|epo|itice.|,],'ffi
Gordsldu
refacerii operei sale politice.
.i'_;.i_-:.:||t|J3aug.160,l|-Ajungind|aC|uj,e|af|dc5boieriifide|i|uidinTaraRom6neascd|-aua|ungatpe|rr.ff
3 aug.160'l - Ajungind la Cluj, el afld cd boierii fideli lui din Tara Romdneascd l-au alungat pe
:||||||SimionMovi|5.Eiauinstituito|ocotenen!ddomneascdinfruntecufra!iiBuze9ti|ttt#
||:||||:|-__''']'':1')_..J..'-'_v'vjt
Simion MovilS. Ei au instituit o locotenentd domneasci in frunte cu fralii Buzegti
llll
= =- llll _: 5-,1'u
il: ilil: _
-_ -_-'l,,;1 || gi-l
9i-l agteptau pe Mihai cdruia ii trimiseri solie.
trimiserd o solie. lll 1-
lttl= l I

,1"!:u,1'5 J rr]'f | - - pectiva refacerii puterii lui Mihai in conditiile

Perspectiva o,
de
conditiile cind nu mai avea nevoie de
.i,.='.]''-::ltlt||genera|u|BastanuconVeneaniciuneiputerivecine9iinspecia|Habsburgi|or.|'irrE
lr:llll:I
-
= | .
generalul -Basta nu convenea nici unei puteri vecine in special Habsburgilor.
r,l'r
ill< rl
|il:ilil: 9i r
:ililj l r

'1,,='l== I _ Irr l 19 *q"si 1600

MercenariigermanigivaloniaigeneraluluiBasta
- Mercenarii| germani gi valoni ai generalului Basta l-au asasinat pe Mihai.
Mihai. ll,1 !
"--""-i:_ =
illt: ilil _

ll=lljl= : ='i,til
:rrrr
:ilil- lCimoiaturzii | --Trupul
Trupul lui ardmaspelocul
a asasindrii,iarcapul,tainicluatdeunapropiatal
rdmas pe locul asasindrii, iar capul, tainic luat de un apropiat al ll] I F
ilil : ilil =: _: _ -,1'l
l-|sdu,afostinmormintat|amandstireaDea|u|de|ingdTirgovi9te.|lttffi
sdu, a fost inmormintat la mdndstirea Dealul de lingd TTrgovigte.
l'{ l,
:ilir | |
(^1,,1 - Pentru scurt tirnp se indeplinesc cele doud mari aspiralii ale poporului l,llll--F
1"!-,1"!=;
'l'-l'r1,,== =:5,11(F.) v-F. ) lmoortanta
lmportanta ,--Pentruscurttimpseindeplinescceledoudmariaspiratiialepoporului
-: -::,ilrIi,;1 \-/--.1-.---
ird"A a I -romdn:
tsronca romanilor. l'1,,1
independenla nalionald gi unitatea politicd a tuturor romAnilor.
:_ ::_;.='I
ilil=ilil=: H
ll
=llll = - domniei "
lui
lui | Luptele din aceastd epocd au avut cosecinle favorabile asupra raporturilor l1i'l
raporturilor I
i',' -.1", =i :- :- J
l,=rrJ,== : ir\
vite az, I
Mihaii Viteazul
L I'lf j?::i:?ff
dintre Tdrile Rom6ne gi Poaftd in decursul intregului secol al XVll-lea.
- A fost realizat un H :l :;ffix
front
M iha
al :ffiffi"ff",'#
comun ':, u"""ff I ixJ;5,1,",
romAnilor cu reprezentanlii popoarelor ill':
- =
=
ilil=illl !:
:3
=:
= 3 dinsud-estul
din inluptalorpentrulibertategi
sud-estul Europei in independenldnalionald.f,ll\
lupta lor pentru libertate gi independentd na{ionald. ,A.
1,":-l'1,,1=-:-:-A
;:1111
liflW
F,

=lill =: :=':= -=
iill
lrirr :rrrrEmn*i,"-,

t: llil:
lffilffillll ilil: ilil:lilt : ilil: ilil:lilt : ilil: ilil: ilil: trrt : llll
=lilt = =
 rlll tllt
- -

l=ul=
Iil r II: ilil: lili: llt: ilil: ilil: illt: llil: ilil: ilil: ilil: ii: llll: llll: llll: llll
= iI=il|
rr=/'-,ttt=tttt l=E
--f-C{+/' remae
Tema 9. CULTURA TARTLOR ROMANE iN SnC. XIV-X\I *
,llt-=,lll]-=,,11!

f+i,*=i,;
:tr = lill
l=u=
=

I Rr ) Elf | | trrrr:rrrr= :f =Hl

I! fi
H
4El
L=u,1"!=,,,l'!
E'i":'l"i';
l=H=
.[=llll
l=m=
tl Biserica
Biserica - "leagdnul cutturii
"teagdnut culturii medievate
medievale romAnesti" romanesti" E fli! lffii
I=lill
l-:'i"-ei"irr l=$l=
I F{ Mandstirite AlSturi de
de f - Centre de ticluire a cronicilor (vezi lstoriografia bisericeascri,)
bisericeascd) s=iltl
Mdndstirile | - ntaturi l:11i'=:n1i'!
manuscriselor, p'i1[5 ifi l= llll=
Bistrila, putna, principala F - Centre de rdspindire a culturiiscrise
Putna, I principala culturii scrise (copierea manuscrisetor,
il=il[
HNeamt,cozia,|samenire|efectuareatraducerilor,activitateatipografii|or).ptttt=ltlt=
Neam!, Cozia, sa menire efectuarea traducerilor, activitatea tipografiilor). l=iil=
Tismana, peri,
Peri, I ae ldcaguri F - Centre de invSldmint (gcolile de pe lingd
de tdcasuri linga biserici 9i mdndstiri).
mdndstiri). l5,,ll!_=,llll il
H Feleac a. I sfinte mai
Feleac A. a. mai l-- - Centre ale sculpturii gi picturii medievale (pictura muralS,
murali, FJ'1,,='1,; l==iltl
llll=
il si:
| erau 9i: Il- - Monumente "epoca
icoane, obiecte de cult din argint gi aur).
aur). f=iltl
E - din
9i
romAne (domnia
de aur" a arhitecturii rom6ne
E-rrri'= r1i'l
(domnia l-='ittlE'irtt l= llll=
- decenii). n=ilil
-----Ej lui $tefan cel Mare gi urmdtoarele
urmStoarele trei decenii). F llll= llll= f =m=
Domnitori (Cozia), (Bistri!a), gfefan f, = llll
Domnitori | - Mircea
Mircea cel Bdtrin(Cozia),
Alexandru cel
Alexandru
cet Bdtri,n ce! Bun (Bistrila), gtefan cel Mare (ctitor a OO
cel Mare(ctitor 44 L=U,1"-5'l'!
l= ill=
- - ctitori (!) de ldcaguri -
+-ctitori|(!)de|dcagurisfinte-Putna,Neam!,Vorone!,Dubrov5!,|az|du,RimnicuSdrat,|=tltt=tttt
sfinte Putna, Neam!, Vorone!, DubrovS!, lazldu, Rimnicu Sdrat, u=llll
ai culturii Feleac etc.), Neagoe Basarab (biserica episcopald de la Curtea de Argeg) g. a. l= llll=
+aicu|turii|Fe|eacetc.),NeagoeBasarab(bisericaepiscopa|5de|aCurteadeArge9)9.a.F-!|l,,,-=-!|l,; r=ilt
Fil - d" l-
- Au ctitorit 9i
gi au inzestrat cu danii ldcage sfinte
sfinte ortodoxe de la Constantinopol,
Constantinopol, E:nri=:rrri"l
l=m=
H I
de la muntele Athos, din Balcani. Balcani. t=it[=_'it[ f =ilil
A, favorizal rdspindirea culturii scrise gi
- Au l- 9i au poruncit scrierea cronicilor. ptttl cronicilor. l=lil=
- - 4u l-
Au organizat construclia
constructia palatelor etc. etc. =tttl =
r=lill
Curtea
-
- Pe lingd principalele sale funclii de centre politice ale Jarilor Romdne cur[ile domnegti
L=U,1,,!=,,,1,! l=fi|=
_Curtea|-Pe|ing5principa|e|esa|efunc!iidecentrepo|iticea|eTari|orRom6necur!i|edomnestiF='irlE,irn= tr = titl
domneascd
#domneascd|erau9icentredecu|turdcaremanifestaugrijdpentru:-ridicareava|oroase|oroperep||||=||||=
erau 9i centre de culturd care manifestau grij6 pentru: - ridicarea valoroaselor opere I=llll=
I de arhitecturd - biserici, mdndstiri, cu(i gi palate domnegti, castele; - decorarea artis-
artis- l-=,llll=,llll ru=l[l
H I tica
tici 9i cu mobilier a palatelor; - introducerea orchestrelor de muzicieni occidentali, a a Fl'1,,=J',1"= l=u=
I costumelor gi9i serbdrilor; - inaugurarea unor galerii de tablouri etc.
etc. r=ffi|
E:rrri'=]rri'l l=l=
:- oragele | *ffara
Oragele *Afari de centre politico-administrative, economice 9i militare, erau gicentre
gi centre ale culturii
culturii f=u,ll!],ll! l=[fi
H prin
I adapostit
Prin operele
oPerele arhitecturale ale bisericilor, palatelor, fortificaliilor gi
9i altor construcfii. n,
construclii. Au [='ifff l=l=
='ifff il=E
_|adapostitunitd!ideinvd!5mint,tipografii,ate|ieredeartdetc'ptltt=tttt=
unitdli de invdtdmint, tipografii, ateliere de artd etc.
I=l=
F
rurat
Mediut rural
Mediul | - Fiind principalul producdtor al bunurilor din societate gi
9i asigurind
asigurind astfel
astfel baza
baza L=u,1"!=11'l'!
l=r
l=l=
_|materia|daintregiicu|turi,mareamas5apopu|a!ieirura|eamaifost9icreatoru||=||||=l||:
materialS a intregii culturi, marea masd a populaliei rurale a mai fost 9i creatorul
l=rl
Ft I
principalelor valori ale culturii populare - celei mai vechi gi autentice crealii.
#|Principa|e|orva|oria|ecu|turiipopu|are-ce|eimaivechigiautenticecrea!ii.F_]|l.=-!]|l-= t=ilil=l[: t=t=
t=gl
- Viala cotidiand a poporului de rind cu toate grijile, bucuriile 9i nevoile
_||-Via!acotidiandapoporuluiderindcutoategriji|e,bucurii|e9inevoi|eptltt=tttt= Er=
+ Doinele
Doinele lsale.
sale. l=llll=lll: l=cl
baladele | - Trecutul glorios al Patriei, lupta cu asupritorii locali 9i cotropitorii
baladele straini. f;--lllf fllffi
cotropitorii strdini. Er=
Fl legendele | - Glorificarea voievozilor 9i
legendele gi domnilor luptdtori
luptatori pentru libertatea larii (Dra-
(Dra- l:n1i=.:1i! !=il1
cintecele... I go9
cintecele... Vod6, Negru
Negru Vodd, Mircea celBdtrin, lepeg,lancu de Hunedoara,
cel Bdtrin, Vlad Jepeg,lancu Er=
_||.of|anli.|$tefance|Mareetc.).F||||=||||=
Oosvoca, Hunedoara, l-=ili=_'p:
t=ul
reflectd: $tefan cel Mare etc.). Er=
+gi|-t-irlca(maia|esdoinele)cuprindeunspectru|arga|sentimente|orgenera|-L=.l|[=..|.!j
- Lirica (mai ales doinele) cuprinde un spectru larg al sentimentelor general- t=Tl
| -umane: dragostea, tristelea, fericirea, credinla etc. F-l'l,r=-ll'L=
credin[a intr-un viitor luminos etc. Er=
Fil | Descrierea etc.
naturii plaiului etc.
frumuse{ii naturii
frumuselii I=ti!l
Miorila
E:rrri'=:11r'rE
EI=
TMiorita-Ceamaipopu|ardoper5poieticd,carearesutedevariantecreateint+:i,,r-=":,''j
- Cea mai populard operd poieticS, care are sute de variante create in l=[l
- Eil (AB. )l Limbile de culturi. secole in diverse regiuni ale spaliului rom6nesc.
decurs de secole romanesc. E!ll=-.!lf-= EI=
----------------- culturi. l=1il=|I:
t-rri :-rrE lE!l
- F_J'I,,='E
f, Sr"nona al Xlea la slavii de sud prin intermediul alfabetului marilor cdrturari
Slavona ; - Oformatd cdtre sec. alX-lea cirturari t=,,lll]-=,lj
Chiril 9i Metodiu 9i rispinditd la restul popoarelor slave, a fost dominantd 9i in lSrile
_|cnirit9iMetodiu9irdspindit5|arestu|popoare|ors|ave,afostdominant59iin1ariref]l|11=1_-!|1-
--------+ il pind in sec. al XVI-lea. Faptul dat a fost conditionat atit de pozilia
| Romdne pozilia geograficd a E fffi'=
" 6i
H
ldrilor
I tdrilor romdne, cit gi de comunitatea religioasd. Principalele valori religioase ortodoxe
ortodoxe l= ttil = l:
E_jl
I erau
erau asimilate de rom6ni rom6ni prin intermediul slavilor de sud. F llll = lll= sud.
- A devenit limbd oficiali a cancelariilor domnegti 9i a Bisericii. A dominat in literatura
_|-Adevenit|imb5oficia|dacance|arii|ordomne9ti9iaBisericii.Adominatin|iteraturat=l||L=E
-t|re|igioasd,cronici,precum9iinacte|eeconomice,deproprietate,privi|egiietc.FJ'l,'E'=
religioasi, cronici, precum 9i in actele economice, de proprietate, privilegii etc.
il - Cdrturarii romAni au folosit, prin intermediul limbii slavone bisericegti vechi, inaltele
l- inaltele Elfi={fl=
-- -
H alelumii
valori ale
lvalori ortodoxe,dargi
lumii ortodoxe, creat propriile valori originalecaregi-augdsitraspindire
aucreatpropriilevalori
dar 9i au originale care 9i-au gdsit raspindire l=1111 =ai
E_ll RomAnegti.
I peste hotarele ldrilor RomAnegti. F llll= lltE
- Totugi era cunoscutd de un cerc foarte ingust de clerici 9i boieri, pentru majoritatea
_|-rotu9ieracunoscutddeuncercfoarteingustdec|erici9iboieri,pentrumajoritateat=i|L=J
neinleleasd.
| populatiei
populafieifiind
fi ind neinteleasd.
F='i*:Jl
Latina - A dominat in Transilvania in toate sferele culturii scrise, fapt condilionat de supremalia
_Latina|-AdominatinTransi|vaniaintoatesfere|ecu|turiiscrise,faptcondi!ionatdesupremaFF_!J|l,-4
ooliticd maghiard gi cea religioasd catolicd. in Moldova gilara
I politicd 9i lara Romaneascd era folositd
folositd L=,|"!?l
in actele de corespondenld a cancelariilor domnegti cu statele occidentale 9i in gcolile
+|inacte|edecoresponden!dacance|arii|ordomnegticustate|eoccidenta|e9iin9co|i|e|-j.iu_iI
F ll
I de iezuili fondate de catolici, precum
precum gi in unele institulii
institutii ?nvdldmint.
invdtdmint.
9i de E llll= t4
: Greacal - in perioada datd a avut o rdspindire mai restrinsd,
Greaca
| restrinsS, doar in actele
actete de corespondenld cu
cu t-1"i1!
Patriarhia de la Constantinopolgialte
|I oatriarrria Constantinopol 9i alte l5ca9e bisericegti ortodoxe, unele lucrdri religioase,
ldcage bisericegtiortodoxe, religioase, F= i';;=jJ
K74- llN * I| acte apa(inute negustorilor 9i dregdtorilor greci
greci care incep sd se ageze in Tdrile Rom6ne. /= llll
lSrile Romdne. = ld
-
=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=illt=ilil=ii=ii=llll=lli=ii=ii=ill=lli=ii=ii=ii=llll=ii=ii=ill=llll=llll=
ilil : ilil : ilil : ilil : lilt : ilil : ilil :
=ilil=flil=l
: llll= llll=l
ll=ilil=ilil=tl
in I este documentat in
: llll= llll=l I
=f,f = uu=YE ^
scrisul in
Scrisul in 1521
1521 prin
prinscrisoarea
scrisoarea lui
tui Neacsu din crTf,iil!\=ulllEzl-={
oin Cimpulung
limba cdtre judele Bragovului (o informatie despre migcarea trupelor turcegti).
Jr=ltl=||||/sKlimba|cdtrejude|eBra9ovu|ui(oinforma{iedespremi9careatrupe|orturceqti)\'irlLq-
: lllt = llll = |
)aL romAnd
romind La
l=_!l=lj3
Lamijloculsec.alXVl-leasevorpuneinceputurileperioadeibitingvismutui
I
mijlocul sec. al XVIiea se vor pune inceputurile perioadei bilingvismului <d lil{
cind aldturi de textele in limba slavond vor fi f6cute 9i primele traduceri in
: ilil = llll=l I'I=||||=Ill|||cinda|dturidetexte|ein|imbas|avondvorfifdcute9iprime|etraduceriinl|||r-
:rr: tttt J
l:t||:|l|I=||imbarom6nd(Psa|tireaScheiand,PsaltireaVorone|eand,Codicele|'l''t--
ll=ll=ttttl limba romAnd (Psaltirea Scheiand, Psaltirea Voroneleand, Codicele
: llll
= llll = | l_.'''_,'''J|Voronetean,edi!ii|ediaconu|uiCoresietc.)|,i'I--
l:ull :llll IIi Vorone{ean, ediliile diaconului Coresi etc.)
= ^
: llll =:llll:llll = |
- In majoritate a activat in cadrul Bisericii (localurile pe linga biserici gi
i:L='l''!-|,,!(c.)-invaranrnur|-inmajoritateaactivatincadru|Bisericii(|oca|urilepe|ingabisericisi|,|{---
:llll
mdndstiri, profesorii - fele bisericegti mai cdrturare, literatura de studiu -
l='i||_|+'i|[l-|mdndstiri,profesorii.fe!ebiserice9timaic5rturare,|iteraturadestudiu-ll''1--
. llll
= llll = _=_ll!,=ll3
| religioase).
| texte religioase). 1i'J--
t==rl"!=1"!Transilvania - gcotite
:ilil=lilt=| Transilvania | $colile pe lingii Biserica din Scheii Bragovului, la
de ta Lugoj, Caransebeg,
Caransebeg, Lt'il
=ilil=ilil=: t='it1l]' itiil I Sighigoara (slav.rom.), Cluj, Fdgirag
Fdsdrag (ung.), Oradea, Sibiu,Bragov, Sebeg (germ.);
(germ.); ll,i
, Illl
= llll =||||=|l||+|UniversitateadinCluj(1581).l|i.r-
I Universitatea din Cluj (1 581 ).
I:=,li|-L=,l|uMo|dovasi|-$co|i|edepe|ingdbisericigimdn5stiri;Co|egiu||atinfondatin1562deDes-|.t''l--
,illt:ill:l Moldova si - $colile de pe lingd biserici gi mdndstiri; Colegiul latin fondat in 1562 de Des-
RomAneascd pot Vodd (ca prima institulie de invdldm?nt superior a activat doar un an,
ilil=llll=l r='i||:|+'illilTaraRom6neascd|ootvooa(caprimainStitu!iedeinva!dm?ntsuperioraactivatdoarun""'ll',t_-
Tara
devenind apoi simpld gcoald); unii tineri din familiile bogate igi fac studiile la
=||l|=||||g|devenindapoisimp|59coa|d);uniitinericjinfamilii|ebogateigifacstudii|e|aii.|-
=ilil=ilil_:
llll:
ilil:ilil:I
Iil: r | Viena.
| = llll = llll ,|-Aparprimele9co|ior59ene9ti,carespredeosebiredece|emdndstire9ti",uu|li,{--
| instituliile
institutiile din Cracovia gi Viena. I'ilL_
- Apar primele gcoli orSgenegti, care spre deosebire de cele mdndstiregti erau
I .=J'l=rl,"i
llll=ilil=l '=:fd'=:nfi't I orientate in instruire mai mult spe necesit5lile
,_. necesitdlile cotidiene ale vietii urbane.
vie{ii urbane.
[l,f--
=ilil=ilil=
llll=ilil=l I !_=,llll=,11,]l
:ilil:Iil=
( D.I__cronografia oficiati si titeratura retigioasi lit'--
I
lilt=llll=l t C'ill-E illil in,,Analele
Moldova | - Au fost scrise din porunca domnitorului
Moldova domnitorutui in anii 80 ai sec. al at XV-lea. s-au lilL-
XV-tea, dar nu s-au
t "Analele I Letopiselulanonim
pdstrat
Odstrat in original. Au ajuns pind la noiin
noi in transcrierile de maiapoiin
mai apoi in 5 variante:
variante: ll1{
al Moldovei (Letopise[ulde la Bistri{a), Letopiselutde la putna
llll=ilil=l ! EJrri'5liHcurtiiIui|Letopise|u|anonimalMoldovei(Letopisetulde|aBistri{a),Letopise{utdelaPutna|,l|[--
='1,,='l,i curlii lui
Sfefan cet (doua variante), trei cronici in limbi strdine - moldo-rusd, - polond, -germand.
| Oglindesc
(doud -germand. I'i,,|--
ilil=llll=l l=tt1=ttll
t $tefan cel
llll= llllf " g27s,'
Mare" I cel Mare (1504), cea mai
istoria Moldovei de la "descilecare"
"descdlecare" (1359) pind la moartea
moartea gtefan lfi'J--
lui gtefan
=
ilil=llil=l
=
=
llll:
llll: rrrr:
t L=.llll=.lll]J
:llll:llll= t |
| :
| Lmare parte fiind consacratd domniei marelui
Illl: i |=||i|=|||||Episcoput|-Dinporuncadomnitoru|uiPetruRaregacontinuat..Ana|e|e...''de|amoarteatui|'irrl---
Episcopul
mareluivoievod.
- Din porunca domnitorului Petru Rareg a continuat "Analele..." de la moartea lui
voievod. ltttl
lilJ
llll=llll=l
_= llll = llllf Macarie
Macarie I gtefan
$tefan cel Mare pind la ta 1541 (attd variantd pini
1541(alta 1557).
pina ?n 1557). llil
I l= llll = lllll r I
llll=lfit=l 1=_nri::_rrri'fEguirenu||-Egumenu|mdndstiriiCdprianaacontinuatdescriereaevenimente|ordin1541pinalrl|!---
- Egumenul mdndstirii Cdpriana a continuat descrierea evenimentelor din 1541 pina
I'i',T--
Egumenul
llll=ilil=l L=llll_=lltl 1- I la 1554 din Ldpugneanu.
I Efimie
Efimie porunca luiluiAlexandru
Alexandru Ldpugneanu. litL_
=llll=llll=^-, - Din porunca
I [rJ_-
ilil=illt=l ljtttt=tltt|Ca|ugdru|.|-Dinporuncadomnitoru|uiPetru$chiopuacontinuatistoriografiaoficia|d|'l''l---
I | Calugdrul domnitorului Petru
$chiopu '
a continuat istoriografia oficiald
I
Azarie I I
moldoveneascd pind la 1574.
=ilil=illl=|
illt= lilt= l
t=ilil=ilil1
=||l=|||lqAzarie|mo|doveneasc5pind|a1574.|i'L-
ldeile | - Argumentarea provenienlei gi legitimitdlii divine a,a puterii domnului 9i9i l,lll
ldeile I|

I =llll=111
I ilil='iifil I principale voievozilor, proslSvirea faptelor domnitorilor gi a luptei lui $tefan
principale gtefan cel M"; I'l'f-
llll:llr:l =llll= llllq -I I pentru apdrarea cregtindt6lii,
|
cet Mare
etc.
lllll L t*portant" - Conlin un bogat material factologic, expus in ordine cronologicd care ltlf-
| cregtindtdlii, necesitatea intdririi puterii centrale etc.
=
llll = llll = |I =
l=llll= I
llll=ilil=l
:ilil=llll=|I 5i_5il!t_-lrnportanta|-Con!inunbogatmateria|facto|ogic,expusinordinecrono|ogicdcare|,l''tr_-
| reprezintd nepre{uit.
= llll = llll | reprezintd un izvor istoric de nepretuit.
ilil=lllt=l I:|l||:||||3^l4naoni]f}ranioarlacnraPcAttdalaAftlmatil|i+-- I'irrt--
=ilil=ilil= I i='iil=t="i'il] in | Romdnescd I Cronica despre
In Tara Romdnescd despre Radu Afumati
Radu de la Afumali trrrl
ilt= lill= l

:ilil=ilil= I t==u,l'51"! llll_l lllf ] Cronica despre Mircea Ciobanu Ciobanu f--
= = lti
llll=lilt=l
|
in Transilvania
Transilvania I chronicon
Chronicon Dubnicense
Dubncense de ta curtea lui
la tui Bartotomeu Dragfi
Bartolomeu Dragfi Li',F-
:llll=ilil= I Nicolae Olahus Hungaria... (1536) - una din primele opere influenlate
Nicofae influenlate
llll=ilil=l l=":l"l_+".i,,tr
I
llllS
i
|I de umanism.
umanism.
I'j,,f--
lti'+--
: llll = llll = | =llll=
llll=llll=t T f_=.ill]5.llfj i
I intimptdite
Cronica despre intimpldrile maiinsemnate lumii
rnai insemnate ale lumii [iil
:illl=ilil=II Literatura | - Grigore Tamblac Via{a
Literatura Viata Sf. loan cel
ce! Nou de la Suceava
la Suceava llll
lll=llll:l ='i,,:,J"i,,il ! religioasd - Gavriil Protul Viala gitraiul sfinlieisale pdrintelui nostru Nifon Patiarhul
laigradutui
:lilt=ilil= |I |=|||f=||||||(dinporunca|uiNeagoeBasarab)|'irrr
=_rrri.!rrri.3religioasd|-Gavrii|Protu|Via!agitraiulsfin,tieisatepdintetuinostruNifonPatiarhut|aigradutuil'1''_
(din porunca lui Neagoe Basarab)
lll=lilt=l: :t!lf : llll r
:ilil=illl=|i :til:
| - lnvd,tdtuile
_
invdldtufle lui Neagoe Basarab
ilil
,,,,= I
Basarab cdtre
cdtre fiul
fiut sdu Teodosie - valoroasd culegere de o" li"f--
:r:
lll=llll=t: ":=*|l_=,|r! ur=
-_,,,,
| sfaturireligioase,
sfaturi militare.
religioase, politice 9i militare. lllll_
:ilil=ilil=|a !_=j!E.llll lll {---
I Manuscrisul
Manuscrisul impodobit cu gravuri gi miniaturi de o inaltd valoare artistica copiat de mai multe ori
'
ori [iitl--
ilt=llll=t:*
:llll=ilil=I r_=lrr
-=1"=-Ill,l a fost, inilial, frinclpaia culturiiscrise.
principala formd de rdspindire a culturii scrise. li'-
lll=llll=t: =..nr | /_\ llllf----------t
€L'.**
- procedeu mult mai eficient in comparatie cu copierea care apare in Tdrile
:illl=llil= I E.il_''ifl(e.}riparul.procedeumu|tmaieficientincomparatiecucopiereacareaparein]arire|rr4
lll=llll=t: -=_f=llri!-Romdne|ainceputu|sec'a|XVllea9isevaafirmatimpdepeSteunseco|'l,1',#
Romdne la inceputul sec.al XVI-lea 9i se va afirma timp de peste un secol.
:illl=ilil= | r_=jJ-]'|t!tsoa|-Petimpu||uiRadude|aAfuma!iinlaraRomdneascdpentruprimadatdafostintrodus|.|l#
il=llll=l: 1508 - Pe timpul lui Radu de la Afumali in lara Rom6neascd pentru prima datd a fost introdus
:ilil=ilil= | tiparul de cdtre cdlugdrul Macarie. in continuare aceastd activitate a preluat-o Dimitrie
ilt=llll=t: '=t=ll+
E-Fri,.flll'r','decdtrecdiug5ru|Macarie.incontinuareaceastdactivitateapre|uat-oDimitrie|'l''H
rLiubavici.
Liubavici.
Li'l
:ilil=ilil=I t

ilt=ilil=t i Effi'll! rsza

1528
| - A fost organizatd prima tipografie cu caractere latine la Sibiu, unde mai tirziu s-au tipdrit
[||L--
fiperit
lilt=ilil=I El = ttttl I rom6nd. |

lll=ilil=t I
carli religioase in limba romdnd.
9i cdrli l';,,1 |

:ilil=illl=i H-=-!tt,{ 1$5-1549 1535-'t549 - A activat tipografia lui tui loan

toan Honterus de la cdrti. li-
ta Bragov care a imprimat 37 c5(i.
lll=llll=t ! F5=ilil1
iilil=ilil=I H=utl{Diaconu||-Aacivatintre1557-1583inJaraRom6neascd9iTransi|vania,tip5rindoserieo"|,i,,F
Diaconul | - A acivat intre 1557-1583 in Tara Rom6neascd gi Transilvania, tipdrind o serie de --_l
Coresi I ca(i bisericegti in limba romdnd (9) 9i slavd - Octoihul(1557), Evapgheliar (1561),
Ht=ilil=t i E=lqCoresi|caffbisericegtiin|imbaromAnd(9)9is|avd-ocioihut(1557),Evangheliar(1561),/i||ru
.l Psaltirea (1570), Liturghierul (1570), Cazania (1581) 9. a.
1ilil=illl=l E=1'E\|Psaltirea(1570).Liturghieru|(1570).Cazania(1581)9.a.,4,l,.ffi ./
il=ilil=t I Gr='r,= j
:ilil=ilil=I =-rrii=-tttrEm=mr=lll=]fi
fl=llll=l 1
 ,_=:nri,!:nri'!:lri'!:rrri'!Jrri'=:ni'!:tlti'5tti'=:nri'!:rrri,=:lrri5

=E=i|=||||=|ll|=||||=||||=||||=||||=||||=||||=|||I=||||=||||=||||=||||=||||=||||=||l|=||l|=||||=||||=||||=||||=||||=||l|=||||=||||=||||=||||=||
,"-

r-€+r ffirdffi**
tttt = till =tt
-
I Stilurile locale - Moldovenesc gi Muntenesc
@__^-,E
Il:ltiii**ffin
l--
*\=Ji,[+il
Stilurile strdine - Bizantin, Gofic, curentele Renasterii
Arhitectura - In mediul rural domina locuinla din lemn 9i nuiele
|HArhitectura|-inmediu|rura|domina|ocuintadin|emnginuie|e|ipitecu|ut,independen!ddeL=,l''!=,llipite cu lut, in dependenld de
lil --r,tZtt7 H laicdlaicd I condiliile geogafice - de suprafald sau pulin adincitd in pdmint, caracteristicd pentru
pentru l='ilrr l=
l- ll I teritoriile mai multor state din aceaste
aceastd perioadd. La orage tipul dat de locuinte era E tttt =ii
locuinle era
=
ltti :
ceva mai spalios mai gi piatrd T=
9i confortabil. Frecvente
||_|cevamaispa!ios9imaiconfortabi|'Frecventedevin9iconstruc{ii|edepiatrdcare|_=,tttt=,lt
devin construcfiile de care
i,#|apa(inpatriciatu|ui,administra!ieisaudomnieiFJ,l'--]li
patriciatului, aparlin
ministra,tiei sau domniei.
ad
- Palatele domnegti - in capitale Curtea de Argeg, Tirgovigte, Suceava, lagi, Alba-
1H|-Pa|ate|edomnegti-incapita|eCurteadeArge9,Tirgovi9te,Suceava,|a9i,A|ba-L:u,i.=,:'''i
il H I lulia gialte etc.
gi alte orage Piatra Neam!, Hiddu,
Hirldu, Vaslui, Bacdu etc. l-='itil:=it
Arhitectura
lreArhitectura|.Majoritatea|dca9e|orsfintedinperioadadatdaufostrea|izatedin|emn.materia|F]',l,"=_]''l
- Majoritatea licagelor sfinte din perioada datd au fost realizate din lemn - material
irebisericeascd|ireziitioitinfa!atimpu|ui,ceeacepermitereconstruc!iaaproximativddoaraunora5i5'i
bisericeascd irezistibil in fata timpului, ceea ce permite reconstructia aproximativd doar a unora
l- influenlate de arta arhitecturalS bizantind in Moldova gi Jara
dintre ele. Au influentate
ldintre Jara l=tttt =l
]H|Rom6neascd9idecurentu|goticinTransi|vania.Fl|||=||I
Rom6neascd 9i de curentul gotic in Transilvania.
- Bisericile de zid conform canoanelor arhitecturale de plan se grupeazd in 4
i#|-Bisericitedezidconformcanoane|orarhitectura|edep|ansegrupeazdin4L=:",l||L="r
iil H I categorii:1) de plan dreptunghiular (Teodor Vitold de la Lujeni (M.), Cri:9cior Crigcior 9i9i f='ilrEi
tl il F | Ribiga (J.R.)); 2) de plan triconic (Niculilel (Dobr.), Vodila, Cozia, Dealu (T.R.), Sf. Sf. E lU, rrrj
ll- | Treime din Siret, Adormirea Maicii Domnului Domnuluila (T.); l= =
Neamf, Bistrila (M.), Vad (T.);
la Baia, Neam!, 1111=1
3) de plan mixt (Arburea 9i Sf. loan din Neaml (M.); 4) de plan in cruce greacd
l,H|s1oep|anmixt(Arburea9iSf.|oandinNeamt(M.);4)dep|anincrucegreac5il|l=E
l'#|inscrisd(Sf.Nicolaede|aArgeggiSf'Nico|aede|aHunedoara).t-.l,,!=''|!
inscrisd (Sf. Nicolae de la Argeg 9i Sf. Nicolae de la Hunedoara).
ill H | - Componentele soaliului interiori altar, naos 9i pronaos. Mai tirziu la unele biserici
spaliului interior: biserici F-i"1,,="j
i: apare
| "p"r" 9i gi pridvorutgi-intre
pridvorul 9i - intre naos 9i pronaos - camera destinatd mormintelor ctitorilor.
ctitorilo;. E=u'iSn'!
l|_|.|nTransi|vania'undedominant59ioficia|izatderaBisericacato|icd,iarmaiapoi|=1111=1
- in Transilvania, unde dominantd gi oficializatd era Biserica catolicd, iar mai apoi
1#|9ice|ereformate,s-auconstruitbisericidurabi|edepiatrdinsti|gotic(Sf'Ladislauf;lttt=n;
gi cele reformate, s-au construit biserici durabile de piatrd in stil gotic (Sf. Ladislau
ill
l-|| E '-iin
I Oradea, Biserica Neagrd
din OraOea, Mihaildin Clujg.
Neasrd din Bragov, Sf. Mihaitdin a.).
Cluj 9. a.). L=lll=-l
Eiltt=l:
||#Arhitectura|-Mo|dova-Chi|ia,CetateaA|bd,Suceava,Neam!,Roman,orhei...|=tltl=l
Arhitectura
ll militard
Moldova - Chilia, Cetatea Albd, Suceava, Neam!, Roman, Orhei...
ll militard | - lara Romdneascd - Severin, Enisala, Silistra, Turnu, Giurgiu, Dimbovita...
F Dimbovila... F llll-= +
i: cetdli
Cetiti | - iransitvania
Transilvania - cetatea
Cetatea de Baltd, Hunedoara...
Batta, Deva, Bran, Hunedoara...
E=,,,l''!1!
Sculptura - in Moldova gi Jara Rom6neascd Biserica, respectind porunca a ll-a a decalogului
t,ESculptura|-inMo|dovagiTaraRom6neascdBiserica,respectindporuncaal|-aadeca|ogu|uit+'.i''r_=]
l- | ("sd nu-!itacitnip cioplit... gi
nu-!i faci chip cioptit... gisd
sd nu te inchini tui..."),
lui..."), a impiedicat dezvottarea
dezvoltarea acEstui
acestui
Itl H
FJ'I,ET
i- gen
Sen de
| Ceva mai variatd
artd.
arta. Sculptura in piatrd s-a redus mai mult la pisanii gi pietre de mormint.
mormint. E-rrrilll
||ffi|Cevamaivariataafostscu|pturadin|emnde|amobi|ieru|9ideta|ii|einterioarea|e|5n11;|
a fost sculptura din lemn de mobilierul 9i detaliile interioare ale
la
!l_- ll I patatetor domnegti.
palatelor domnegti.
F F tttt=fl
l{ H | -p"ttu
in Transilvania acest gen s-a dezvoltat mai amplu, remarcindu-se prin statuia Sf. Sf. l_=-llll=-l
'1,- | Petru ucizind balaurul, piatra de mormint a lui lancu de Hunedoara g. a.a. FJll,ril
IEPictura|-Scenebib|icesintprezenteintoate|dca9e|esfintepictateintehnic59ivarianteFF--{
Pictura - Scene biblice sint prezente in toate ldcagele sfinte pictate in tehnicd 9i variante
"- bisericeascd oir"r'trFla"tdova
bisericeascd diferite. in Moldova este distinsd pictura muratd reatizatd in tehnica frescei la
murald realizald
ill
I mdndstirile F 5,1"!1
lil H I mdnistirile Vorone!, 9i Sucevila, considerate capodopere de artd medi-
Vorone,t, Moldovila gi
|tffi|||eva|drom6neascd9ifenomendistinctincu|turaeuropeand.Fttlt=a
medi- f= i1n;l
evald rom6neascd 9i fenomen distinct in cultura europeand.
llf F | - Portretele oersonalitatilor Cozia, l= llll =l
oersonalititilor istorice - Mircea cel Bdtrin 9i fiul sdu Mihail de la Cozia,
ll,l EI I gietan
$tefan cel Mare de la voronef,
Voronel, Petru Rareg de ta Humor.
la Humor. F-]tF:-l
- fmagini ale evenimentelor oolitice - asediul Constantinopolului de la Moldovila,
,l,re|-|maginia|eevenimente|oroo|itice-asediu|Constantinopo|u|uide|aMotdovi|a,5''l',!=|
ItE|JudecatadeApoi(cuace|a9ievenimentdecdderea|mperiu|uiBizantin)atui|-=.i1=|
Judecata de Apoi (cu acelagi eveniment de cddere a lmperiului Bizantin) a lui
I|ffi||||ona9cuChiri|de|abisericamdn5stiriiVorone|,Ftttl=|
fonagcu Chiril de la biserica mdndstirii Vorone(.
Ortevrdria | - Confecfionarea obiectelor de cult (chivoturi, cadelnile, frecdturi de cdr{i etc.),
,i'Hortevrdria|.Confecfionareaobiecte|ordecu|t(chivoturi,cade|ni!e,frecdturidecd(i"'".1,[=u,ii'!f
l|_|podoabe|or(tezaure|ede|aArge9,o|tene9ti,Popricani9.a.).|=tln{
I podoabelor (tezaurele de la Argeg, Oltenegti, Popricani g. a.).
,l'#Broderia1-Colec!iamdndstiriiPutnaTncareseeviden!iazdEpitrahilulcuserbdicuimaginea'"'FJ'|'il
Broderia - Coleclia mdndstirii Putna in care se evidenliazd Epitrahilul cu serbdri cu imaginea lui
||_|||$tefance|Marecufecioru|sduA|exandrugiacoperdmintu|mormintu|uiMarieioeFtttt=|
$tefan cel Mare cu feciorul sdu Alexandru gi acoperdmintul mormintului Mariei de
.l|#|vangop.Printrebroderii|emuntenesedistingEpitrahiu|ddruitGovoreideRaducet|=tlu-
Mangop. Printre broderiile muntene se disting Epitrahiul diruit Govorei de Radu cel
Mare 9i cel donat de Neagoe Basarab mdndstirii Argeg.
'l'#lrr,r",J9ice|donatdeNeagoeBasarabmdn5stiriiArge9.FJ[il
ll,HArteIeminore|-cetebrucopist9iminiaturistrom6nesteconsideratGavri|Uric,autoracitorvaFttt!.=|
Artele minore - Celebru copist 9i miniaturist rom6n este considerat Gavril Uric, autor a citorva
llf I zeci de opere, dintre care se remarcd Tetraevangheliar
Tetraevanghetiar copiat 14291a t=JLa
gi pictat in 1429la
ilF- -H copiatgi
til E I comanda soliei lui Alexandru cel Bun (astazi la biblioteca Universitdtii
UniversitSlii din Ox-
Ox- FJ'J!'=5
ltffi|ford).o|ucrarecuace|a9itit|uapartinea|tuivestitcopier9iminiaturistNicodimHrri!l
ford). O lucrare cu acelagi titlu apartine altui vestit copier 9i miniaturist Nicodim
||#|de|aPutna,fiindpretioas59iprininfd!igareachipu|ui|ui$tefance|Mare.Din|=p-
de la Putna, fiind prelioasi 9i prin infdligarea chipului lui $tefan cel Mare. Din
porunca marelui voievod a activat 9i un vestit reprezentant al gcolii de la

'i,G | mdndstirea Neam!, Teodor Marigescu.

ii#|poruncamare|uivoievodaactivat9iunvestitreprezentanta|9co|ii."'FJ,'il-|
[#
FJ'j.a

uz-^r-----+,1 I:-{_l
,'l"!ffiri' l"!=.5
llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=illt=ili=ii=lli=lit=ii=ii=ii=ii=ii=ii=lil=ii=ii=ii=ii=Ii
t: ll: llll tsr: ilil: ilil: rill : llrl : llll: llll : llll : llll : llll =

: llll:= lll
llll
=llll llil ! lr= ilil = ilil = ilil = illt= ilil = ilil = iltl=llll= llll= llll= llll= lllli'!=ltti'5il"!:nri=:rriSri5ri'5ri'!:rrri'lJrri'=:ttri'=lrrr = tttt= = tttt= tttt= tttt= tttt

l=
t=
=
iltlil=iltl
:ilil:ill Gl= ll = lll = lil = lil = llt= illt= tttt= Ittt= lltt=llllllll=llllllll=llll lll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll
lll
:ilI=
:ilil=tl ilt=ill El = ilil = ilil = ilil = ilil = ilil = ilil = ilil = ilil = llll = = = = lill= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll= llll=llll=llll= llll=
si,\\i!-rr
: ilil == ilil:
Illl
r€lill[=iltl
r, '\=lill=ill
\= ilt=ill
Eltt=ilil=tl
Ei'=trt'=-(b TARTLERoMANE
=llll =ut!#
I \||,m-
tttt:
2\
a)\=
{I Ftl
=
\ly:= Irl
ttt tsm=tlll/ SK
(a\ 10. |
Tema 10.
| "-.^-^
iN ru,
AL xvII-I
TARIT,EROMANE
- iNCEpuruL sEC. AL xvIII-LEA
t,EA.INCEPUTULSEC.ALXVII-LEA
xv[-LEA lri'] d7
ilt:
Filil:
Fllll=
t=
iltl Fi5lr{ IN sBc.
sEC.
lu[----_
d"l
," F''
de = |
il|
ilil:I
tttt f=nrr= rtrtl
"u Frrri'l
F llllil=iltl
=ilil:ilil:
rema o. r. socrar-ec<oNor\rrcA$IORGA]\{TZAREAINTERNA
$I ORGANIZAREA INTERNA I
rul:
ilru
ilrL l: I
= llll : ll
Irl= Fjl,A"i,il
t: lll : 1 -^.-
Tema 10.1.
levoFurn
ilil
EVOLUTTA SOCTAL-ECONOMICA r
li,,f---
t"
efaa prr
IF llllil=iltl =I|=llll f a.) Reoimul suzeranititii otomane. I].J
*"I
"t"
re
e lE
ar€
!rrrr=
|l=llll
=
= llll
il=iltl
ilil:
l=ilil = lilll=
'=Ill= lllltr | | I | - Dupi moartea lui Mihai Viteazul reinstaurati dominalia otomand
ar fost reinstauratd asupra ldrilor lri'l--
1arin,
F llll
Ftl
=ilil:tl
= lj:"lf_= ins5, a renunlat definitiv la ideea transformdrii [Srilor pagalicuri, l,ll[--
in pagalicuri,
o"-
ba- =
a-- E-nllllil:iltl
I tttt
=ilil=ilil=
=ilil= lllij Regimut
Regimul I Rom6ne. Poarta, lSrilor
Filil:
F
Ftl --ll'1,="1,,i politic politic I retrocedindin
retrocedind in prima jumatatea jumdtatea a se ;colului drepturile boierilor locali de a-gi alege domnii
secolului domnii I'i,,I---
tl:l: llll=
t-= ltlt
ilrl
| (nobililor de a-gialege a-gi alege principii), ca rre urmau si fie confirmali la Constantinopol.
care Constantinopol. -
$ri'5ri't li f-.-
|
dar ,' F-!l F llll | |
iar
rial t:
IFJ'1,; =
iltl
illt
ilil l= llll= lllll I I I - Dupd tuptele luptele din perioada an rterioard Poarta a scdzut haraciul 9i l-a fixat pentru
anterioard pentru
l,llf---
ora
oraf?a Elr l:
F
=illt=ilil=
Frrrt:
Frl llll =
=|
=llll=
llll= I | | primele decenii ale secolului la 30 000 galbeni pentru r Moldova, 23 000 pentru lara
lara I'i"l-_-
ara
arafaa l=
F
l:llll
l=llll ilil=| l=ilil=ilil1
: : || | Rrimete
L--,
Itsill
Eilil:
E
r""-
r""- rrri
=ilil:tl
r-"'
i
=ilil=ilil=
il=iltl
=ilil=ilil= = u1 11 | Romdneascd gi 10 000 pentru Transilvania. in continuare aceste sume vor cregte
|
RomAneascd r
devalorrizdrii monedei de argint 9i cregterii pre[urilor,
creste llj'l-.--
prelurilor, Car dar ltttl
= ilil{ 1='i1-t='itiil | | | considerabil din cauza devalorizdrii
t44l=
'1[ I |l=llll
= =iirH tttt
I : I ponderea ino
in obliga[iile
rbligaliile economice nu va fi atit de mare.
mare. ll].|_-
rgr
r9l llllil=iltl
F=Iilt=tl
si,i, IFJI =llll
==llll=il l=- llll=lllllllll Regimul -' totusi
totugi oondereaharaciuluiharaciului economice

;t'Filri
sf.
Sf.
|:iltl
FJri,;
L--.i'j ilil:I
=ilil=ilil=
llll:
il=lill
=ilil{
ll
= :^1s:!::^
econom'c
economic | - o"rriit" obligatorii (peecheeu
Darurile obtisatorii tpegchegurile) gi ofrandele (rugfeftufle)
rite) 9i (rugferturile) acordate sultanului U' gi
Llttf--
E=
Errr
F rri=
FJll,=lll,f I dregdtorilor tJrci
dregatoritor turci au crescut ffoarte mult 9i devin unele din obliga[iile cele mai
au-crescui mai
r)i
r.); r;
'); ;= t: lill
l:l=llll tlI
=
lilt
s i L llll: 5ri'=:nril | | impovdritoare.
'*r, l=Eilil=il=iltl
rc5 = [:iltl
Flll
F llll =
Fllll= il:iltl lll
ilil=tl
llll
tttt l='ittr"itiil I - Sume mari de bani erau pldtite
l-sumemaridebanieraupldtitt dreptului de confirmare
sultanului pentru ob[inerea dreptuluide
:e sultanuluipentru confirmare
[i"1-
iltr_--
ncici'l:llll
rici l'l't=llll=llll+
llll:1'l,t l=llll=lllll
| I adomnilorgiprincipilor.
a domnilor 9i principilor.

br:
f, F-lll
Il:llll
| _

r.'Fllll=L-",i" =li;;:il
,,.,
ll
| | - Obligafiile
Obliqatiile naturale de asen
asemeneanenea au sporit, ldrile fiind datoare sd asigure cu cu [1ttf-
r""- :llll=t
br. pill ilil=t FJlltll,,i campaniilor I'i"l-
potolri l= F
lilt* t: : | I
| I produse necesare garnizoanel
produle garnizoanelele raialelor, armatele turcegti turqegti in perioada campaniilor
=lilt* Constantinoporlului.
poi ilil=ll lrrl

€,ur
lauru.r Fttl=
iltl
l:=ilil=ilil=
Il=1111
il:iltl
ll: :=illl
llll=t,
llll =t, =ilil=ilil=
rrrr rrrr
| militare, pielele
|
pie{ele.Constantinopolului.
I

lrr{_--
fttt :liil:ilil= garnizoanelor lllL-
t-
I = ilil=tl tttt=ilil+
=ilil+ f5,lll]_=",llu Regimut
Regimul | - Prezenla militara otomand la nord de Dunire
Dundre miritd
a fost mdritd
J prin cregterea garnizoanelor -
F llll = : ilil =lf
Filr =tf .a'1,,2'1,,i militar militar [ 9i intdrirea cetSlilor transformater in raiale. Ca 9i in perioada precedenti precedentd armatele
armatele
I'j,,]
|= lill =lilt+ =
lilt+ otomane.
.. Fill :=ilil =tf '=:lli'f1ti't I| I| .l- | | larinr Romdne urmau si colabor
|:t llll: ll
t: iltl colaboreze militar cu fo(ete
reze mititar fo(ele otomane. lli'f--
1...
l=l ilil=tl
: llll: =ilil+=ilil+
ilil :
I = llll = lllll - Piedicd in procesul firesc
iresc
fir de dezvollzre
dezvoltzre a ldrilor RomAne
RomAne lllf-
F:ilil:ilil: ilil =11 =llll=lllll,a,
l: iltl

:E iltl t: : iltl
=ilil:I
lll l:: llll:ilil:ti =ilil+ G"irr-r *"irtt-l ( a.I-
B. ) Eyaluga-eeenexmca
Evolutia economici I (vezi
{veziremaTema 3.1.
3 ).1. Urmdregte planut 9i consecutivitatea rdspun.urri
planul rdspunsului lli;|--
rlui
tui,i F-lll
fiui
= |= =ilil+
I

llll=ll
llll:
:
ilil =ll Errri'5ri'3- I cu completar
completarea rea materialului factologic de mai
I maijos).
jos).
ll,f-
F ilil=tl
l:l
,t. Ep-rrri
trrt.
int. =ilil*
: ilil :llll=tl
t: =ilil+
ilil =tl
iltlL=,,,llL=,,,llU Agricultura | - Se inregistreazd
Agricultura inregistreazi o cregtere cregtere a pft oductivitdlii agricole prin sporirea suprafelelor arabite,
productivitd[ii arabile, I'i'f-
E
rlenirilor, cum gi piin introducerea unor procedee Oe de [fi[-
ale
alee l=l =llil=
IFilrl
=
ilil:ll
:lil:illt:i=llil*
=llil*
=l
I I I ca urmare a defrigSrilor gi desle deslelenirilor,
: illt: :llll=ll
=ilil=iltl
llll=ll
ilI:l = llll= lllll
='itil="itil I muncd noi. Pe lingd culturile tr :radilionale griul (care tot mai des se insdminleaza
tradilionale insdminleaza ll..i--
Sf.
sf.f. Fl:: ilil=tl Il= llll = llll I I toamna), meiul, ozul, ovdsul, st ,ecara, se introduc di
secara, ai culturi noi - porumbul gitutunul
gi tutunul l,ll[
: ilil
I

t:il|
=ilil+
=ilil+
ilil:ilt:lillll=tf
Jlll=tf ilrJ.= ilrJ.=
:ilil:llll=
| _
- In
in Transilvania
transilvanta
l
in
ln ^ prima
pnma jumdtate
Jum ndtate a sec. al XVll-lea, iar in Moldova lara l|1,il-
gi lara
F_!l
= =Iil -=
lt=ilil=ilill
t-'
E
Iil:il '
| RomAneascd spre sfirgitul :olului.
secolului.
sect Continud si se dezvolte 9i celelalte ramuri
ramuri
l,l"f-
ilil :llll=|t
= llll=|t
t: iltl
rt"e Filtl
rte :
F=ilil=iltl
ilil
=l = '':11 = I agricole - viticultura, pomiculturi pomicultura, legumicultura.
'a, legumicultura. lllil--
laE :ililt:iltl
la ilt=ill=ilI= ;="ill-E'il[l
=ilI=
l3 [=]il =
illll=|l
llll=|l
ilil Cregterea
Cregterea | - Ca giin
gi in perioada precedentd , ;ontinud
continud
cr sd fie una din ramurile economice principale.
principale. l'l',f-
di-ll- l:l=ilil=iltl ilt:ill =l
=ilil=
= ilil:
illll=l
"all,-:Jlll,,i
L:11'l'$rri'l - vitelor
vitelor I Cregterea oilor, porcilor 9i vitelor vitelorr cornute mari cu prisosin[d necesitd[ile lil"f-
prisosin!5 acoperea necesitd[ile
:'- Fri : ilill: ilil =tt
=l
I
llll
| locale gi aducea un venit consid, lor.
ta,
ia,r, l:Fl=l =ilil=iltl =
illt=E f lerabil prin exportul lor.
considerabil lllll
E llll
F_Jl
:
=ilil=iltl = !rl,=I
llll
=l
=
="i;il::'i1il
,-]"i,,="i,,f
: ilil:
Ocupaliile
Ocupaliile
llll
=
| - Apicultura, pescuitul, culesul,
culesu rl, vinatul
vinatulcontinuau
continuau sd fie practicate de major'",",
majoritatea l'jj,f--
r,. F,,l ilt=ill = llll ;onsiderabil in completarea resurselor de hran6 hrand 9i t,
,",
,ta, E : ilil: ilil ilil:l:l !lffi'!fffi'l
- suplimentare I locuitorilor, fiiind un suport cr
suplimentare considerabil
Jr l:=ilil=iltl =Fl 1= llll llll
Filrlilil: lilt
:
lui
lui
I:ilil -- ilil:I
I
ilt:ll
=ilil- =:tlll :llll=
I imbrdcdminte.
imbrdcdminte I'l,l__
llll=Fl in
E-rrri
l:r =ilil=iltl -l_"i"fJ'|"il Extraclia
Extraclia | - A cunoscut o cregtere in toate ; cele trei ldri romAnegti, in specialin
special Transilvan'",
Transilvania, lll,,f--
,),), Filtl llll : llll
=ilil+ : I E-fffi'= lffi'l bogiliilor
llll=El bogdliilor I exploatarea minereului de fier (( (Ciuc,
Ciuc, Beiug, Baia de Fier, mun[ii munlii Neamlului), arami aramA ll{--
f j = I naturale
;. ), :
=ilil=iltl naturale | (Baia de Aramd),
lttt t1t Arama), plumb (Cozia) (Cozia), ), sare (Ocnele Mari, Dej, Sibiu, Maramureg, Tirgu- Tirgu- [llt-
F
. Filrl iilti=
ilti=
ilti
= =l =
lilt=El
lilt
lill llll= llll=l I Ocna)
Ocna) gi
9i metale pre{ioase.
prefioase.
iltl--
lui
deF
Jl l=l
lui
e pllll
I =
=
=ilil=ll =llil- 5'1"!=11'l"t Megtegugdrifull-
Mestesugdrifutl- cu
Cu toate c6 a fost afectat m rult de suzeranitatea otomani; continud procesul de
mult
t
de lll f-
de
Del
Del
=
:ilil
illl ilI =l
ilil
:l l:l=l = =lilt+ I = llll = llll |
=f,
iltl
I| dezroltare, diversificare
gispecii
gi specializare accentuatin
alizare a megtegugurilor (mai accentuat in Transilvania;.
Transilvania). lllll
Filtl = =e =llll= llll=
:llil
llil llll=l
ilil
llll |I Megtegugarii de la orage se organizeazd 'ganizeazd in bresle, iar spre sfirgitul acestei perioade
or1 Oerioade lll,{
E
=
|:I
=llil+
ilil =l
L=,llll_=,llllj unele frome de treoere la
II apar unete ta n
manufacturi.
nanufacturd. Produclia megtegugdreascd evolueazd O"
Produ{ia megtegugSreascd de l,i"I-
vaE
va a Fllll illt = illl=l
:ilil iltl
= llll
=
l=ilil=ilil1=
llll
I b
la executarea la comandd spre
spre cea a destina{iei
destinaliei pielei.
pielei.
lil'-
tla l=l
=
tla
l!x- iilil = =ilil+
l_ =ilil:ilil=
Comerlul 'ii regimului dominaliei otomane, dar gi-a continuat continuat lll,t-
x-F Hrri =ilil=iltl ilil =l =flll=lllllComerlul l-
| - A suferit de pe urma instaurdri instaurdrii
'- l=l I'1",+ .==r,i'5,1'H
=iltl:ililI evolulia tradilionald, nefiind incd instaurat monopolul comercial turcesc.
evoluliatradilionald, turcesc.
imE
im n f;iltl =lilt:ilil=
lilt=iltl
iilil ilil =l I I| | | I,i'f-
,ilF
)inn l=l
=
::Iilt: Iilt:
=illl:ilil=
=ilil:ilil=
=ilil f = illl= lllll | | tntern
tl Intern | - Aprofundarea diviziunii economicee intre populalia rurald gi urband a dus la o activizare activizare [ll[-
.llll= i,,1"!t llll=l
a Filtl
ia
=ilil=iltl -=!F_lttll | | t| I| acome(utuiinternprininfiinlareanr
a comerlului intern prin infiinlarea numeroaselor
hanuri
rumeroaselor piele periodice sau permanente - tirguri tirguri
lii,,l-
E
E =ilil=ilil=
.llll=llll=l
t-, = i,,1"!il
lilt
ilrl iltlL=tj'!=ul'I | | | | septeminale,
lsaptiminale, bilciuri, etc. lr {

_E =
l=Il=lllll I I - Documentele atesti
atestd o prezenld permanentd a negustorilor gi produselor
produselor
- l=l
I intre cele trei
trei lllll
=ilil=ilil= doui.
1

Filtl iilil i"i"!il ilil =l

| | t"ri-"ra*"ti | fiecdrui stat rom6nesc peipielele
fiecaruistat pielele celorlalte
celodalte doui. lll,,f---
tdriromAnegti
_El:r=ilil=iltl =
=ilil=ilil{
=f_=_lll,= I I
El=lllll
,=l=lllll | | - Activeazd vechile traser trasee 'e comerciale permanente intre statele romdnegti - -
lti'f-
F
Filrl :llll= llll=l
r:=ilil=lill
Gf=111 ll
|
drumul Orgovei, drumul Bragovului,
ldrumulOrgovei,drumulB
Sragovului, drumul Buziului, Trotoguluietc.
Buzdului, Trotogului etc. Iift--
- t:EEllll|:I
=ilil=ilil=
iilil
llll = llll ilil Et-=fffilll - Suzeranitatea otomand ar afectat circulalia
l-Suzeranitateaotomanda circulatia marfard in ansamblu, dar darin acelagi Il +--
in acelagi
=ilil=ililJ tsf = llll\ |
=l romA- Lll[
t - l=t | timp instaurarea unei sing Jure suzeranitdli asupra celor trei [dri
singure [5ri rom6- t
=

s-trinse intre ele.

/irr='l
El||ta =ilil=ilil tilil
:ilil = lilt=l IF=l=Sl=\
tsl= tttt=)h\ - | negtia
negti a dus la legdtprieco
legatpri economice
rnomice mai
mais.trinse ele.
_#,1il1-.-------1
il=ilil
=
=ilil=ilil1
=ilil=H
:illl=
illl = llll llll=l Ef=r=lu= | llll
= =
ttttErr-ii=tr=-
=tl
=ll =
illt= ilil3 tsr= m = ilil = ilil ll = ilil ilil = = = lltt = ltll = llll = lilt=ilil=illl=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=lu-:l=r
=ilil: = tttt tttt ll
=ilil=l
n: lill =ilil:iltl El=l=ilil=illt = =
=ilil=ilil=llll=llll =
llll llll llll il=llil=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=l=l:
= = =llll =llll
=|l||=|||l=|iii=ij||=|i=||||=||||=||||=||||=l|l|=ll|l=||ll=||||=||||=|||l=||||=||||=||||-=lIl|=
=llrl=l: =l|r=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=lill=ii=ii=ii=ii=lit=lllt=lli=ii=ilt=lil=lil=llll=llll=ll
=:lE
=l=
g _ =rr
'=__:*,i=;;,f - Extern
Extern - Monopolul
n,lononotulcomercialturcesc
comercial turcesc incepe a fi introdus spre sfirgirutacestei.
'rr
rrrr
=l=
=I=
A+/
\.) E_!l | | perioade, pini
pind
spre sfirgitul acestei
S\=JF?'fi
piele JEI
atunci mdrfurile rom6ne fiind intilnite pe numeroase piele =l=
| F tt1= 11=
H | | europene. caCa 9i mai inainte, obiectul de export il constitue in majoritate produsele
produsele l= tltl = tl =nt
agrare, cele
"::"_:..""i""':''"'o'o""=_."""1o ott"::
ale vitdritului, materiile prime etc, uvr de
iar cel rrrrPUrr' - produsele
uE import rrrrrsiltv.
Pruuubere finisate. =rl
=l|l
H |r- ^De tranzit =lt l=lttt
tranzit statelor F lt1 * tm
- vistieriile ldrilor Rom6ne au continuat sd profite de agezarea geograficd a statelor
| Vistieriile
E_]l =fl
_|datoritdcdreiaincasauSumeimportantede|atraficu|demdrfuripecdi|ecomercia|e|=||||=tl
datoritd cdreia incasau sume importante de la traficul de mdrfuri pe cdile comerciale =
=Hl
+ | principale care treceau pe aici. aici. Fllll-=llll= =r=
fi -I in acelagi
acetasi timp turcii reduc considerabil aceste venituri prin acapararea cetri{ilor =ul
H
|
I porturilor
Porturilor de importan!5 comerciala
cetdlitor 9i
comerciald principald, transformarea lor in raiale gi
9i L=,115-r,l!
si l-='i1Eir
=r{
=[|l
T|instaurareacontro|u|uiaSupraunorzonecomercia|e'Frlri'=rrr.r!
instaurarea controlului asupra unor zone comerciale. =r3
oragele | - Este
fste atestatd o cregtere demograficd a populaliei urbane ca urmare a proceselor de
-1|lagrare,ce|ea|evitdritu|ui,materii|eprimeetc,iarce|deimport-produse|efinisate.F-!|],=|l:
Oragele o" F,,lll]-=",1! =ml
comerciale.
specializare gi cregterii comerciale. =t=
I- FJ,,i,,:,J,i,- =ul
-------+ ll Unele orage gi
| Unele 9i tirguri ies de sub controlul domniei 9i sint aservite de cdtre
catre boieri 9i
9i Elffi'= lffi= =rl
H I mandstiri, Rom6neascd
mdnastiri, fapt care a retinut relinut dezvoltarea lor in Moldova gi
9i lara
Jara Romdneascd. l= IIll = lll =sl
H comerciale
| - Se infiinleazd noi orage gi9i tirguri ca centre megtegugdregti 9i comerciale. FJli,=Jl|; =r=
=$l
Fll ^,_-..,-,._ ; - Emisiile monetare devin tot mai rare, in Moldova avind loc doar pe timpul lui Dabija OaOUa
^i_^..,^,,^ voOa ltOOt-1665), iarin Tara RomAneasci petimpulluiMihnea at ilt-tea (1658-1659). L:rrrl"!:rul''= =rl
"::"::::X
_"::":::::x|vooa1toot-1665),iarinlaraRomAneascdpetimpu||uiMihneaatitt-teairose-rossi1.E.'i||E'||
I
monetard ete inceteazd datoritd aiit tipsei de argint tocat, cit =ffi|
#monetara|E|eince^teazddatoritdaiittipseideargint|oca|,cit9icuceririipie!eidemonede|Lp_lli'=rrr|=
I si
"u""iiriip;tpi;";""J;; =r1
.^.
+-.|strdine'InTransi|vaniaemisii|eaucontinuat,dartotinpropo(iimairestrinseL=ll|]_=l[-
strdine. rrlIn Transilvania emisiile au continuat, dar tot in propo(ii mai restrinse.
II errurrrvr =Itl
g(c.M ( G. ) Evolutia relatiilor sociale. trllll=llll= =rl
r
ffi|a-^^^.^_i^^4^.x)^n^-J:4----!|=ri||=||l =il1
Fiscalitatea | - Cregterea obliga{iilor
Fiscalitatea obligaliilor economice fa!6 obiecte Rll-ti
fald de Poartd, transformarea tronurilor in obiecte =r=
excesivd ale vinzdrii-cumpirdrii, =f,1
Fil excesivd I vinzdrii-cumpdrdrii, cregterea puterii boierimii locale gi
9i a celei grecegti au fost
fost F-u,i'5u,E =r1
H II urmate de o impunere fiscalS foarte apdsdtoare. Pe vremea lui C.Brincoveanu
C.Brincoveanu l-='iff-f =tll
impozite.
contribuabilii prestau peste 40 de impozite. p tttt ==ifi 1tt =l=
Cdmatiria practicatd in majoritate de cercurile greco-livantine,
=
a dus, spre sfTrgitulacestei perioade =nl
la schimbarea considerabilS a raporturilor de proprietate 9i la trecerea controlului asupra
P'l asupra =r=
--------E n , veneticilor.
venellcllor.
irarerur in
finantelor statelor rlr miinile
llrrrrrrre veneticilor.
I: ="lr=: rr rrrr =rl
----_--_-___--6_1 F = = tttt tru =r=
H Schimbiri
Schimbiri | --Cregtereaputerii
Cregterea puterii marii boierimi s-a manifestat in concentrarea in miinile unorfamilii l=llll =lli
s-amanifestatinconcentrareainmiinileunorfamilii =fl
il in I a imenselor domenii de zeci 9i chiar peste 100
in F=
'100 de sate in diferite regiuni a statelor.
statelor. Fllll,,={: =13
=cl
proprietatea | - Boierimea micd i9i pdstreazd poziliile, dar scade numeric. Nefiind ocrotitd
proprietatea ocrotita ded" L:u,i"!:ui=
funciard I tendinlele anexioniste ale marii boierimi, ea pierde din proprietate, deseori trecind =r3
funciard trecind [= iff-fJif-
proprietdlii. p = tttt= =rl
-fiC5mat5riapracticatdinmajoritatedecercuri|egreco-|ivantine,adus,spresfTr9itu|acesteiperioadeL=l||-=,F-
-----------+_l I in- diferite servicii de stat pentru scutiri de impozite gi9i pdstrarea proprietdlii. tttt =rl
H | impozitele
O parte considerabilS din [aranii
laranii rdzegi 9i mogneni, nefiind in stare sd achite achite L-=,,lllj_=_l_ =tr|
H I categoria mult mdrite, au fost nevoili sa-gi s5-9i vindd libertatea 9i ocina, trecind in in F-!'],"?Ll =rtr
I dependenli.
celor dependenli.
E:lfi5E
=[l
=rl
t:ilI:I: =il|
Fil ^. .. | - in Tara
lara Romdneascd incd pe timpul lui Mihai ViteazulViteazul L:u'l5F= =rl
---------- Oform.area - Legarea laranilor de glie
Oformarea
|
juridicd a necesitatd
glie I prin
prin Agezdminful
Agezdmintutdede la 595;
ta 1595; E i,E'l= 1
=rl
necesitata de.interesul
de
iuridic.d.a
gerbiei I interesul
pentru I -I in Moldova
tutotOoua prin anii de prescriplie din apoi Flfi::fff-l=
16.12, iar apoi
1612, =l=l
=rl
9ero'e' I domniei
oomnlel 9i Dolenmrl pentru
9l boierimii I prin Agezdminful lui Miron Barnovski (1628) 9i prin Pravila
Pravila L=.lll]_=_.=
______E I fost
sporirea veniturilor a fost
I luiVasile (1646);
iuiVasite Lupu (1646); F_.llll-=_!{_= =r{
efectuatd: - in Transilvania reconfirmat prin Aprobate
con-
=nl
=t=
-------G
------------tr _ | stitulionale (1653)
stitu,tionate (1 653) 9i Capitulate
Capitutate c:onstitulio-na/e'(1669).
constitu{io-nale'(1 669).
E:i,'-=}j =rl
Boierimea |
Boierimea - Schimbdrile in raporturile de proprietate funciard, precum gifiscalitatea
9i fiscalitatea excesivi uu F_]ll,"=_lLi
excesivd au =t1
=tl
--tj mare I
mare dus la acapararea de o parte a marii boierimi a unor averi mari care cuprindeau zeci, zeci, f=u,lll$jl
I iar in unele
unete cazuri peste 100 de sate. sate. =f1
=tl
FJ'itf="G
Boierimea | - Fiind
Boierimea Fiind strimtorat5
strimtoratd de marea boierime, este destituitd din dregdtorii, impusd la grele
ta grele F_U=t-= =r1
=Il
---------f,
_________+ Flll '-----
micd I| impozite
micd [rryvzrls 9i ru[ilrruu-rs pa(ial
9r ruinindu-se Poruor se
Dc contopegte
vurlvPEi,rE cu tdrdnimea liberS.
tdrdilililEd liberS.
uu ldrdnimea ilugtd, I5,ilt-=-rj
E m=rc =rl
-----------H
Ordgenimea | - Megtegugdrimea
Ordgenimea Megtegugarimea 9i negustorimea s-au menlinut menfinut drept categorii sociale, dar au
I fost strimtorate atit de fiscalitatea excesivd, cit gi de presiunea elementelor strdine.
au l=jll=f= =rl
n1
U strdine. F !ll!..= ll_=
=Il
.
-fi Tirinimaa
F, ldrdnimea
ldrdnimea || - Cu
larr toate aE procesul
+na+a cd nrnaaorrl aservirii
aoanririi aa luat
l,,ar propo(ii
nr^^^4ii-*^:mai mari,
*^; -x-^^:i
rdzegii ^! 9i mognenii
-^^-^-:: -, ^..
gi-au
gi-au L=.lllb-=
pllll
=li=
H liberd
liberd I pdstrat
Rdstrat statutul sdu social.
social. Fiind proprietari 9i producdtori liberi, ei erau unili in obgti
obgti l= Utt= f :
| sdtegti 9i stdpineau pdmintul in devdlmdgie,
devSlmdgie, indeplinind vechile 9i noile obligalii
obligalii F_Ill"=J_=
F I fald
tata de domnie giturci.
oe domnie e' turci.
'lu'vr' L=,ll!=-I
--------tr Fll 9i
bllll=I=
ldrdnimea | - A fost legata
legatd de glie (fiind
(fiind impus gi
9i dreptul stdpinilor de mogii de a-i reintoare pe
pe l= llll=l:
F tl aservitd fugari) a suportat partea cea mai mare a poverii fiscale impuse de boieri gigi
-
I
iurci.
taranii
n Tensionarea rela{iilor
I turci.
9i fi_!ll.-=_f_=
'' f=,ttu=-rj
-----------J{ H relatiilor - fuga de | la stapini, refuzulde
stdpini, refuzul de a indeplini prestaliile
prestatiile 9ia etc. FJ'l,u:=a]
9i a pldti inipozitele etc.
a dus la diferite - rdscoale !5rdnegti 9i ordgenegti (rdscoala seimenilor (slijitorilor militari
socialeadusladiieritel
sociale militari fili'=-f=
forme de protest
protest inaimili) din Tara Romdneasci
indimili)
I rdscoala
Rom6neascd la care au aderat mase de ordgeni tdrani, L=_.ltl
orSgeni 9i ldrani,
=!:
-----------fl | tvtotoovei, lSrineascd
lSrdneascd din Bihor din Transilvania, rdscoala din linuturile
linuturile PllJ.-1f=
-€ H I Moldovei, Orhei
Orheigi
9i Lipugna, amploare t=,llll=-lj
Ldpugna, condusd de Mihalcea Hincu care a luat amploare

: II dorobanlilor
Turg,fiind
inabugitd de ogtirile turcegti
mare, flind indbugitd turcesti 9i tdtaregti,
tdtdregti, rdscoata
rdscoala molilor si fJ'|n=jl1
9i
t8)---------ZfltN in Moldova gi lara Rom6neascd din 1654-1655).
9i Tara 654-1655). /=lttt:l=
'!=u'1"
1

=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=illl=ilil=lit=ii=ii=lit=ii=ii=ii=ii=ill=ii=iI=G
-€ '11L-Jg1g
ilil llll llll: llll: llll: llll: ilil : ilil: illt: till: ilil: ilil: iltr: llil: ilil : iltr: ilrt:
=llll:llll:llll:llll:llll:iilt:ii:ii:ii:ii:ii=tttt:lttt:tttt=llll=llll=ii:irr:ii:ii-rrrr:rlll=llll=llll=llll=llll=llll=llll::[l=G
- - =
']:'':g::..!ij::.-:.i:.+'..j!=]:'E---:+55g-j:gE.]...FJtl!.-:|,-:!:-:j-:]::-:
I
:-",;'--; f

cilali+:i;+;;l
:ilil:l

_--, (Vezi tema 3.3. Rdspunsul va cigtiga mutt da-

L'ir"
- Organizarea internd a Jirilor Rom6ne in sec. al XVll-lea reprezintd o continuitate
E'iElL=,llIL=,l|U|-organizareaintern5aTari|orRom6neinsec.a|XV||-|eareprezintdocontinuitate|illft
i.ii,ri;';:* din perioada precedenta.)
;lffi=
a structurilor- politice, administrative, judiciare,
Caracterizare gi militare bisericegti a perioaclei
=ltli=tI=.l';-J'l,,iCaracterizare|astructurilorpo|itice,administrative,judiciare,mi|itaregibisericegtiaperioadei|lt$ll
generald precedente. in acelagi timp doi factori importanli au determinat unele schimbdri.
5i:5|.=liiFli'Hgenerald|llx""""*ffi"I;rj:,".ff;ij:Tlils'li3?J*,x,"ifflTl;:#a:"Jfl*l,il'ffi
lttt{
Accentuarea dependenlei fald de lmperiul otoman a dus la un amestec mai mare
-

!-,i'!- | a turcilor in organizarea instltuliilor

=tttt= institutiilor superioare de stat, iar cregterea puterii marii
| marii lli'-
boierimi - la slibirea puterii domnegti gi la instaurarea unui regim nobiliar.
:ilil:ilil=l
=,il-Ei-t=-,l|L=,l|U|boierimi-|as|dbireaputeriidomne9ti9i|ainstaurareaunuiregimnobiliar.|ilffi
=ill:t I
Domnia - Prerogativele domnului rdmineau aceleagi de stipin al larii gi al supugilor, conducdtor
unipersonal al puterii legislative, executive 9i judiciare, comandant de oaste pe timp de
='l,,=I]=||il=|||||Domnia|-Prerogative|edomnu|uirdmineauace|ea9idestdpina|!ririi9ia|supu9i|or,conducdtor|'l,'fr
:.i''.-i.:||||:||l|||Race9irdzboietc.Petimpu||uiVasi|eLupu,MateiBasarab,GheorgheRakoczi|9ial||-|l||#
=:rrri,!]I.=i||l"=-!ll3|unipersona|a|puterii|egis|ative,executive9ijudiciare,comandantdeoastepetimpoelrl.ffi
: llll: | :ilil: ilil I
pace 9i rdzboi etc. Pe timpul lui Vasile Lupu, Matei Basarab, Gheorghe Rakoczi | al ll-
9i
lea aceste norme aproape cd au corespuns realitalii. Pentiu majoritatea altor domnii,
insd, puterea realS apa(inea marii boierimi.
r+]i,[+|g-,ill=''i4lfii.1",::?J"i}tTJ:ai""":i:x,ffi'?li.rea|itri!ii'Pentrumajoritateaa|tordomnii,|ii',H
=J'1,= ! f = = tl poartd
| tttt ttf
I'i1f----------'
- Juridic domnul urma sd fie ales de boieri, iar voievodul
:||||:r:|||I:||||j|oent',untermendetreianicureconfirmareanua|d.inrea|itate,ins5,turciiiipriveau'"illj'H voievodut de dietd
dietii 9i confirmat de Poartd

=llll =t | -:-l'1,,="1,,f
pentru un termen de trei ani cu reconfirmare anuald. in realitate, insd, turcii ii priveau mai
:u''-Il:||||:I|||I|mu|tcasimp|ifunc!ionariaisdicareputeaufinumi!ioridestitui!ioricinddupdbunu||orp|ac'|.ltt#
mult ca simpli functionari
:llll: I :ilil:rilrC puteau ai sdi care fi numili ori destituili oricind dupd bunul lor plac.

lii":
- Dinastiile domnitoare au fost neglijate, principalul criteriu in alegerea gi numirea domnilor
l;flfi]Tiifl:L?:'i"ffi:,f:il:3H:?iiilTiffi:':#:Ji:"",T:";"::?:#::domn''r
=i|:.=
i5;i:15,i9 Divanul
fiind banii, fidelitatea turcilor gi apartenenfa la o puternicd grupare boiereascd.
:J'i-|=iL='l',L=l,uDivanut|-Vechiu|sfatdomnesc'numitastfe|,ardmascompusdinaceia9idregdtori,ro|u|cdrora,|.i,,E
l- Vechiul sfat domnesc, numit astfel, a rdmas compus din aceiagi dregdtori, rolul cdrora a
1"1,-] : ,:=;i,,i+:i,d lcrescut
crescut cu mult
murt pe contul puteriidomnesti.
contur puterii domnegti.
ll,,-
llll ; | iUrcnslvanra
.blrcnsXvanja se stabilesc cam aceleagi raporturi intre principe, sfatul sdu o lll.J
9i dietd, dar fdrd o ltt
= I 1:u'i'!:u'l'l
= llll=
=
intervenlie
interventie simlitd a dregdtorilor greci gi turci.
='1,,=1'1,,i
:llll =t I -='ri,=rrl,l
9i turci. Llll-
organizarea | - Principalele unitSli administrative in Moldova gi Tara
i 51"!=r,1"! administrativ-
Organizarea
lara Rom6neasci
Romaneascd au rdmas
rdmas [i',|--=
='ilE linuturilegi jude{ele,
iar in Transilvania comitatele, districtele, scaunele sdgegti 9i
=l||l=.:E.,i||-|J''i||iladministratiy'l!inuturi|egijude!e|e,iarinTransi|vaniacomitate|e,districte|e,scaune|es59egti9i||l,,_
teritoriald
secuiegti. Numdrul 9i intinderea lor au suferit schimbdri (vezi harta din aflas).
Transilvania, fiind in acest secol arena de lupta dintre Habsburgi 9i otomani, a
=l||L-!-=_nri=__rrriHteritoriatd|secuie9ti.Numdru|9iintinderea|orausuferitschimbdri(vezihartadinatiasj.l,i,.ff
primit irr 1645 gapte comitate din Patrium 9i Ungaria Superioard, dar peste 15 ani
:lilt:I I r:rilt:tiltI
; 5,1"!:u,i'l
llll= | (1660) Oradea. l,lltl
a fost nevoitd sd cedeze
cedeze turcilor Crigana 9igi Oradea.
=;i,[+i-!]i:5i:H|ffi;lxlmT#.[ffi:ij.::::ffll,'.;5$:flH"':,?$iJ's:il::?J,Tx|,i''ffi
=
]lE 1| l-=;;i'G:i'q
organizarea | - De asemenea nu a suferit
Organizarea
ll": schimbiriin
suferir schimbdri in ierarhia sa de la sfatul oamenitor buni
ta sfatutoamenitor buni
F

lll,"=J E'illE'itil
,j
judecdtoreascd
iudecdtoreasci | 9i
9r bdtrinipind
bdtrini pind la domnitor gi divan (principe 9i dietd). dietd). lll,,1 [|i
:tl||:|;:||||:||||l-A|dturidevechiu|lus|-Mo|dovaCarterom6neasCedeinvd|dturdtro+ollrj,Ur
= llll:
:llll:l
ll : ilil: ilil 1
- Aldturi de vechiul lus
:l t:till:|rrl - Moldova Carte romdneascd de invd,tdturd (1646)
lI '=Jrri':::rrril vavalachicum (obiceiulpdmintului)
lach i cu m (obice I p dmintu i) | - fara Romdneascd I
lara Rom6neascd
iu Iu (1652)
indreptarea tegii (1652) l,ll|l F,
=,lll_=
lll,"=--! ,,= Gil-E'iiil gi
9i legiuirile oficiale ale can-
can- | - Transilvania
Transilvania I aprobatae
Ap robatae Consiitutiores,(1653)
Co n stitutiores, 653) l'1,,-l (1
celariilor domnegti la nivel mai
]',i''!],!=|||l=|||l.{ce|arii|ordomne9ti|anive|maiI|CompitataeConstitutiores'(1669)|li.ffi' Co m pi atae Constifuflores, 669) I (1
j.irEriL=l|l]-=||l]Jina|tsintfo|osite|egiuirileoficiale||Diptomateopotdind(1691)|ilr#
inalt sint folosite legiuirile oficiale Diploma leopoldind (1691)
||||=|.=.=J'l,=_',l,"1tipiiritein|imbarom6nd:|il|U||i
tipiirite in limba romdnd:
='l|L_-|g'=:nri=:rrritorganizarea|-Numdru|efective|orarmate|orrom6neascizut,cifrade40000deosta9itilno|r1||H,i
Organizarea - Numdrul efectivelor armatelor romdne a scdzut, cifra de 40 000 de ostagi fiind
j,irr]rjriI:_,l||L=,llUmiIitard|intitnitafoarterar.S-amodificatcomponen!aarmate|or:curteni,boierimicicare|,irrUi
militard intilnitd foarte rar. s-a modificat componenla armatelor: curteni, boieri mici care
rrri'=r'I='l'='.l,fl|P,estauserviciu|mi|itarinschimbu|unorscutirideimpozite,s|ujitori-proveni!ioin|lt5,'
prestau serviciul militar in schimbul unor scutiri de impozite, slujitori - provenili din
ldrani care in schimbul acestor servicii detineau un lot de pdmint. Tot mai importante
=.||||=|E!:nri'=rrli't|tdranlcareinschimbu|acestorseryiciide!ineauun|otdepdmint.Totmaiimportante|,tttffi,t
$==G'ilil_+''iill|devinforma!iuni|edemercenari(letegii)recrutatedin|oca|isaustr5ini.|'l,,#|.
: lE : : r devin formaliunile de mercenari (lefegii) recrutate din locali sau strdini.
= rrrr
llll :l {
j'irnE ,l l-=,ll!-=,iltl
| - cetSlile
rrrr
:llll:llll= modernizarii lti'l---
CetSlile cele mai mari, care devin tot mai pulin importante in urma modernizirii
trrr
F'i
I armelor de foc, incd din perioada precedentd au fost transformate in raiale, iar I'itil
raiate, iar Hi
jl=:=-]''i'E'i,,il|acumrefortificate.Ce|e|a|tecet5!icutimpu|aufostdistruse|aordinulturci|or.|'l,il',
acum refortificate. celelalte ceteil cu timpul au fost distruse la ordinul turcilor.

$F; ; -+:i'[+:i'f, t---

r- - Moldova - Mitropolia de la Suceava 9i scaunele episcopale de la Rddduti.

;-Mo'dova | Roman , HUS! Ultimul a fost format in 1598 9i gi-a exercital ffiifit"tr":;5::",',"i:i?-5ffi#, l'];;H;
:rrrr
't":'
:l
llll -:trrr =
= l=tttt =ttttl I t I influenlagi
influenla asupra{inuturilorTigheciu,Ldpugna,Orhei,soroca.
gi asupra tinuturilorTigheciu, Ldpugna, Orhei, Soroca. lll,-lll
t"r" Organizarea
!.rsalizarea,l--L - fu*
i',1"!- '! -=1f51{..J bfserceascdI 1 - Mitropolia de Bucuregti
Bucureeti gi scaunete episcopale de la
si scaunele Rimnic, l,l"l----
ta Rimnic, ='
j,irrErill:='ll!]-=,l|Ubisericeascd|RomAneasc5|Ruzdu,Arge$.Mitropo|iaeraconsiderata9iocrotitoarea|i||#i
Caneas€ Buzdu, Arge$. Mitropolia era consideratd 9i ocrotitoarea
!||l."=f,3EjrrE.'ilrill-ortodoxi|ordinArdea|.ll,#|;
15 L
*-Transilvania
- Transilvania
ortodoxilor din Ardeal.
- Religia ortodoxd a majoritSlii romdnegti te
;,,i'!- |
romanegti a continuat sd
sa fie lri'l
i;i$:lEjFiiH =f =tttld Frrl
consideratd ca religie toleratd. Spre sfirgitul acestei perioade s-

qfi_=:rri'l
ijlll=
l::l:':,";l':;":flru"i:'ff:,fft:",:::lll;fii:Jfl:?ffiil:ffiil
|
a creat biserica unitd cu statutul de recepta 9i o proprie ierarhie
10.3p.8)
(vezitema 10.3 p.B).
Llllffl
;,1':={FrE:n,,= t,ltT,l
t,,,tT,
='':r.llEt:lll
t::r= I
il=lL=-irg
i:i,'i+
--
lii'#,i
;ii,,i=G==,r'rt Lt"ffi,i
I

,.=Fr=-n[l 1,ilrffiI
I

!{=:-=A*',,/,,ffij
!rf,,=,__]

ri-l=+'-+:i" :ii,Mi
 ,!:nri',!:llri.!:nri'!]rri.5ri=:rri=]rri,5ri'5ri,=:rrli,=:nri'=:lr
lEli'
:t=ll
:ilil:Iil:ilil:ilit:ilil= l=lill
,t--aff remalo2
lll=,r-\llll=llll

IE
- -
\:ffff 7

Tema 10,2.
iN
EVOLUTTA POLTTICA A TARILOR ROM,A.NE
pnwn JUMATATE sI LA MIJLocUL sEC. AL xYrI-LEA t-pj;1;$1;5
llll=llll=llll= :l= lll
I=iltl
:I=lll
l=lllll
!I = lll
#tl FJ'I,,='ll,= l= lilt:
{ H fn Situatia internationali :l=lll
I F{-
internationali
r
|HHabsburgii|-in1606semneazdarmisti!iu|depacecuturcii.osti|it5!i|edincauzaTransi|vanieit=,l||]-=",ll[:
Habsburgii - in 1606 semneazd armisti{iul de pace cu turcii. Ostilitdlile din cauza Transilvaniei
t-u,i'--u,i'--
Frrrr.:rrrr..: l= ilil:
I=illl
,#|9il5riiRom6ne9tivormaicontinuatimpdepesteundeceniu,darince|edinurmdFJ,l''='i'E
9i Jdrii Romdnegti vor mai continua timp de peste un deceniu, dar in cele din urmd l=lilt:
1 H ' Viena va renunla de la direclia sudicd in politica externd, deoarece timp indelungat
lVienavarenuntadeladirecliasudicdinpoliticaexternd,deoarecetimpindelung"tflf,,=,1tiii== l=iltl
l=m:
,E|vafiangajatdinr5zboiu|de30deani(1618.1648).5,l.,_l-:u,i,=
va fi angajatd in rdzboiul de 30 de ani (1618-1648). l=iltl
lmperiul - De asemenea a fost preocupat de luptele de cealaltd parte a imperiului cu perqii l=lllt=
relmperiul|-Deasemeneaafostpreocupatde|upte|edecea|a|tdparteaimperiu|uicupergiiFJ,'l'il,'l,'= reinstaura ptttt=tttt- I=llll
I cu intreruperi),.dar va dispune de fo(e indeajuns pentru a-gi reinstaura
11602-'1629 cuintreruperi),darvadispunedefo(eindeajunspentrua-gi
Otoman |{AOZ-rcZS
ffOtoman l=ilt=
|_lsuzeranitateaaSupra]dri|orRom6ne.|=|l||=||||=
suzeranitatea asupra ldrilor RomAne. l=iltl
Polonia - Refdcindu-gi pa(ial puterea la inceputut secolului a continuat sd controleze Moldova, l= illl
rffiPoIonia|-Ref5cindu-9ipa4ialputerea|ainceputu|seco|u|uiacontinuatsdcontro|ezeMo|dova,E,l''r?'lo? I=ilil=
1 il
E colaborarea cu turcii din perioada precedentd la confruntdri militare.
| trecind insd de la colaborarea militare. F tttt
=
lttl l=H=
Situafia de echilibru din regiune de la inceput s-a schimbat in defavoarea polonezilor,
I Situalia polonezilor, l= ltll= ry1 l=iltl
I E-l | care au fost implicali in raiboaiele
rdzboaiele cu rugii gi
9i ucrainenii.
ucrainenii. F-]lll---lt-= l=ilt=
""r" l=ttti=illl I=ilil
l=n=
tl eL='E l=ilil1
HaSe-rban -Dupd asasinarealui Mihai Viteazultrocotenenladomneascd l-a ridicat ladernnie 1=il=
re&s*o,"{-DupaasasinarealuiMihaiViteazut{'ocot,errentadomneasc5Faridicat|adornnieFJl'il1E t=ffi1
I 1611) | pe Radu gerban.
F il (1602- 1611) $erban. Susfinut de boieri gi9i de Rudolf al ll-lea Habsburg, el infringe pe
pe F llll= ll!_e
t=l
|_'|SimionMovi|5,ajutatdepo|onezi9it5tari,9ipeRaduMihneaadusdeturci.|F.l||-=.|l
Simion MovilS, ajutat de polonezi gi titari, gi pe Radu Mihnea adus de turci. t=rill=
: - Contind, ca gi Mihai, pe Habsburgi, domnul a intervenit in favoarea lor in
Transilvania dupi o noud alungare a generalului Basta (vezi p. D) 9i l-a readus la
l;,?l:,'il*"":,iJ.T'l3l;ff,ff::i:'3:"::Jlilili;,Ilffil,lBilli:l""Xj::[ E+i|f;E
EI=
l=iltl

-
- lo?:i;.
- O noui rdscoard
riscoald a nobirimii I
putere.
nobilimii maghiare in 1606 iar i-a indepdrtat pe Habsbursi,
|_|ninoizotat,domnuladecispaceacuturcii.Condi!ii|eaufostavantajoasecape|_=.,lit=q
ei, L-"5tI
Habsburgi, 9i,
fiind izolat, domnul a decis pacea cu turcii. Condifiile au fost avantajoase ca pe
timpulluiMihai, haraciulalcdtuind 32 000 galbeni (nici 114 din suma pldtitd cu 10
lffi|timpulluiMihai,haraciu|a|cdtuind320o0ga|beni(nici1|4dinsumap|dtit5cu.oFJ,il=J'l
=rg
t=ltl
=I=
l=il1
=l=
ani in urmd).
_|:ix[l',1?Lcipe|eTransi|vanieiGabrie|Bathoryatac5laraRom6neasc5,ocup5E[-|5
- in 1611 principele Transilvaniei Gabriel Bathory atacd lara Rom6neascS, ocupi
impun F llll=fl|
f il | Tirgovigtea gi se intituleazi domn al ambelor state. Turcii ai-l impun
Turcii nu-l recunosc aiJ
F
| co'ni" pe naou
la domnie
r" Mihnea.
Radu Mihnea.
E=,1"!=rl
il H Radu | - Aducerea domnului la tron de cdtre turci a insemnat 9i reintoarcerea la vechile
Radu vechile l= llll
=l
,- Mihnea
Mihnea I raporturide
raporturi de vasatitare
vasalitate. FJ'lr==E
(1 61 1-1 61 6) - Fiind crescut intre greci 9i bine cunoscut cu patriarhul de la Constantinopol care
'H(1611-1616)|-riinocrescutintregreci9ibinecunoscutcupatriarhu|de|aConstantinopo|car9E:il|i|=:I
vizitase !ara, Mihnea s-a inconjurat cu greci, cedindu-le dregdtorii 9i funclii
r#(1620-1623)|vizitase!ara,Mihneas-ainconjuratcugreci,cedindu-|edregdtorii9ifunc!ii[jirn_=l
(1 620-1 623)

I Alexandru I bisericegti. lnfluenla

Fl Alexandru Aceasta F tttt=;|
Influenla lor crescuse 9i mai mult pe timpul lui Alexandru lliag. Aceasta
tEIliag|aprovocatoputernicdmi9careaboierimiipdmintenecontravenetici|orprivi|egia!iL=.l|||=|
Iliag a provocat o puternicd migcare a boierimii pdmintene contra veneticilor privilegiali
(1 61 6-1 61 8) in 1617-1619 in frunte cu Lupu Mehedinfeanu. in a doua domnie, cind Mihnea
|_(1616-1618)|in.rorz-ro19infruntecuLupuMehedin!eanu.inadouadomnie,cindMihneaFJ'l,u=|
- controla Moldova unde domnea feciorul sdu Alexandru Coconul, grecii inteiVin
9i
iffi|;ffiffi,::lliJ*Yj:i,:'1i"???:jff:H'[T$:::il:ruCoconu|,greciiintervinEi:fl
9i mai puternic in viala politicd gi economicd a statelor.
1623-1631 - Domniife scufte 9i slabe ale lui Alexandru Coconul (1623-1627), Alexandru lliag
(1627-1629) 9i Leon Tom$a (1629-1631) au adus la cregterea dependenlei ldrii atit
,H|[.rH?;':]:"iiffi'!'i"',i;.3?'J,#,'1.fi:Tj":.:l"J:"fi:*"Ei:T#TE[-l
fald de turci , cit 9i fald de favorilii lor greci, fapt care a.dus la o noud rdscoalS a
boierilor din Oltenia in frunte cu Matei, numit apoi Basarab.

:-O ""_ff:J:l_"'"T::Mate'numtapoBasarab EH - Readus de polonezi la tronul Moldovei, leremia le-a depus jurdmint de

ffi
Ieremia Si Simion
H|IeremiagiSimion|-Readusdepo|onezi|atronu|Mo|dovei,|eremia|e-adepusjurdminttF-!tLil
Movild vasalitate, stabilind gi bune raporturi cu Poarta otomand, fapt care i-a asigurat

ffi
ll#:#n I| :Frs;,;1li,':ff ;:".:H-;*,:::ffffi:::::
nea9tePtate an.
neagteptate peste
(1600-1606)
(1 606-1
Peste un an.
607)
:

Ffl o domnie stabilS.

- in 1606 fratele sdu, Simion, a reinnoit tratatul de vasalitate, dar moare pe
l=fil
607-1 608 - Lupte intre feciorii fogtilor domni Movild, Mihdilag 9i Constantin.
_1607-1608-Lupteintrefecioriifo9ti|ordomniMovi|d,Mihdi|ag9iConstantinFJil
1

Constantin
r
-yl'::'l::"$ligllll,lii!rli:iT$i'i?"#:oJ::i::::Ti5':':,*,',"",
- Ultimul iese invingdtor, dar, flind minor, lara o conducea maicd-sa Elisabeta.
E'il
"o!,"^':,'::'n
Movild - Turcii care igi restabiliserd dominalia sa in Jara Romdneascd au ndvSlit 9i ,^
in
(1 608-1 61 1 ) Moldova, unde l-au ridicat la domnie pe $tefan Tomga.
1611-1621 - Timp de un deceniu Moldova devine arena,luptelor turco-polone.

Susfinut de turci . Susfinut de polone2i

l- $tefan Tomga (1611-1615)
l- Radu Mihnea (1616-1619)
l- Alexandru lliag (1620-1621)
- Alexandru Movild (Elisabeta) (1615-1616)
- Gaspar Graliani (1619-1620)
- 1621 polonezii conform pdcii la Hotin au
refuzat la Moldova gi au intors cetatea.
!HL=rI=,'i=T"i5:
ii:tli::5F=l,5;i'!
1621-1633 - S-au succedat gase domnii slabe gi de scurtd duratS, care ca gi in
lara RomAneasce au adus la o cregtere a dependenlei fa!5 de turci gi
irrffi
de greci, care 9i aici acapareazddregdtorii gi pa(ial controlul asupra finan[elor
ii:5i::5ls;i'5;i'! !arii 9i Bisericii.
- Aceapta de asemenea a provocat o puternicd migcare a boierimii locale in
:!r 5 l'r-; F !
I'i: i: i' ;i' '1633 in frunte cu spdtarul Lupu contra lui Alexandru lliag. Domnia, insd,
(posibil cu ajutorul polonezilor) i-a revenit lui Miron Barnovski. Folosindu-se
iilsi:515,i"1=,ii'r de divergenlele polono-turce, Lupu a organizat vizita domnului la
.==;
i: i:'15 i:'!- aI : lllr a5: llll != Constantinopol, unde acesta a fost ucis. Intervenlia la domnie a lui Moise
llll : lllt : ;i' ;i'

;,i":",i"
llll=llll=l
-' l= llll = llll
:tttt : tttt=
Movild a fost de scurti durati gi tronul i-a revenit lui Lupu. Recunoscut de
turci, el gi-a luat numele Vasile.
;,yL=,|rL= IGiril +'iii
ilil : ilil : t : llll : llll
: llll ::",1"' I ::rrrr :
llll :-^:llll:llll=
=
rrrr =
;,i"
llll
- l= I
:Itt:ilil: =
llll
llll
=llll =li
1601 - 1602 - Dup6 asasinarea lui Mihai Viteazul Transilvania a fost guvernatd timp de citeva
:.|l-=.|ri-= ! l= lttt= -.:Irll-llll:
tttt
llll=llll --| :rrl:rrrr: luni de generalul Basta. .:'
i,|rL=.,|rl-= I [= llt= lll - Sigismund Bathory, reintors pentru a treia oard, de asemenea dupd o scurtd
llll=llll=l :tttt:trt: guvernare a reluzat la principat in favoarea lui Rudolf al ll-lea in schimbul unor
:,lrl_=,| !_= | E'it rrJ'ir
ilt:ilil:t :ilil:ilil:
ri
teritorii 9i a unui venit anualde 50 000 de florinli.
i,|rl-=,|rl-= | t= ll = ltl 1602 - 1603 - Noua guvernare a'lui Basta gi a comisarilor imperiali a stimit o puternicd r6scoalS a
ill :llll:l :ilil:ilil:
nobilimii maghiare care l-a adus la putere pe Moise Sekelv (Secuiul)
:,IrL=,|l-=It=ilil=iltl
ilt: ilil: t --,,,,
[n:llll:l :llll:lllt= -,,,1 1603 - 1604 -.$ckcly a fost infrint de munteni gi imperiali, principatul revenind iar5gi pentru un an
:,ll-=,|rl-= I t= ilil = iltl generalului Basta.
[t: ilil: t : ilI: ilil =
:ilil:ilI:I
It:iltt:l r
l:ilil:lltl
a: Iil: ill
1605-1608 - Au continuat ostilitilile dintre Habsburgi gi nobilimea maghiard, ultima
lU:llll:l :llll:llll= Gabriel Bathory preferind o nominald suzeranitate otomand unei apdsdtoare stdpiniri
:jil1_=,lil]= | E'ilr=l 1 608-1 61 3 imperiale .habsburgice.
lll : llll : l : ill : ilil :
:llll ="iili
=llll =ft:ilil:iltr
, !:ilil:iltl Gabriel Bethlen - A retdcut autoritatea puterii principiale, a favorizat Reforma catolicismului.
ilt:ilI:t :ilil:ilil:
(1 61 3-1 629) Fiind adept al religiei calviniste a participat in rdzboiul de 30 de ani contra
llll
=I J r: rr::llll nl
: llll
= t=llll Habsburgilor, ajungind intre 1619-1626 cu armatele pind la Viena giin Cehia.
ilt:ill:t :ilil:ilil=
t Aceasta l-a fdcut si accepte definitiv revenirea Transilvaniei sub suzeranitatea
:JI-=-.|rl-=
lll: : llll l
t= illt= ilil
: ln: trrr = otomand cu unele condi(ii avantajoase pentru principat.
i n
L=,t tl_-: I | -i'it t:l+'it tT
lll:llll:l :rlr:ll=
:llll : llll : | :llll: llll =
I il=
:.1"1-:",1"'- = llll llll
- Principe maghiar ales de dietd, Care s-a putut
lll =llll =l_r:Iil:ilfl=
t-rri':-nri'l Gheorghe Rakoczi I
| l= (1630-1648) folosiralional de larga autonomie a principatului,
:lllr llll llll =
l_
E- rrrr rrrr
nl: llll : I
= -

r
lll:llll:l=.|il :tlll:lltl: -
: tilt: ilil _ a : ilil: ilil: mntinuind sd oscileze Tntre Poartd gi Habsburgi. Domnii
:.yt
nl: -.|rL
iltl: . ' l=
:llll:llll: =
llll llll
promovat indelungate 9i
ill:llll:l - Au o politicd de alian(d, reinnoind de mai multe
I stabile care au
:Jll-=",llrl-;: t= llll= llll ori tratatele bilaterale (1635, 1636, 1638, 1640, 1647).
lll =llll =l t-nri':-rrri'l
Matei Basarab - S-a impus la domnie cu ajutorul marii boierimi pimintene
asigurat !drilor
ll|rl=,| | ;="iilE'ir rl_= o prosperitate
rl=rl=.Etri=-rrri rl
(1633-1654) nemullumite de privilegiile grecilor gi turcii s-au vdzut nevoiti in viala eco-
:,11_=,|l= | t='irtr':iii sd-l recunoascd. nomicE 9i in
lll=llll=l :rr:nrt: :ilil:
. tttt: iltl | lilt:
- Originar albanez, a fost numit de turci in timpul migcirilor special in cea
,,ir|
rrrr,=.
l= llll = llll Vasile Lupu
Irr,==,ir|
ilil:ilil:
=' =llll = llll (1634-1653) antigrecegti. in ciuda acestui fapt, a depdrtat de domnie boierii culturalS.
=
I lL=,| moldoveni, care cdtre sfirgitul domniei au rdmas in divan doar
il' r ri' 5-"ir I
=:r =J trei; 9i s-a inconjUrat de greci.
.ilil=.ilil=t
[t:ilil:t
l=llll
:iln:Iil= =llll - 1637 - Vasile l-upu, folosind drept pretextsuslinerea de cdtre Matei Basarab a unui pretendent
,,I5,|r5|
ul,,="1,,=.
a='itil=itii la tronul Moldovei loan MovilS, i-a convins pe turci de' infidelitatea lui 9i cu prelul banilor
=lll = llll : au ob[inut tronul pentru fecioul sdu loan. La inceputul campaniei militare in Muntenia
Matei a reugit sd se reabiliteze in fafa turcilor 9i acegtia au ordonat retragerea.
i:5i:!-iE=j,'F,ii,!
- 1638 - Domnul Moldovei a incheiat un tratat de alianf5 cu principele Gheorghe Rakoczi l,
d:5i:5lE=.1'l=,,i'l neutralizind pentru un timp alianla transilvineano-munteand.
ii:'-5i:5lFj'!+;;i'! - 1639 -Asigurindq-Si bundvoin[a turcilor gi a transilvinenilor, Lupu l-a asociat la domnia Moldovei
pe loan 9i iaragi a pornit sd cucereascd tronul de la Tirgovigte.
'i:5i:':-lH'!=;,i'! - Matei Basarab, bun militar, fost ogtean a lui Mihai Viteazul, l-a infrint pe Lupu pe
il:5i:::-15,I=il'! Bdtdlia de la
valea lalomilei. Acesta s-a refugiat la turci in cetatea Braila, de unde fugi noaptea
Ojogheni
lil5il=il=E+,r'l pentruanufipedepsit.
,Il-=,fl-ilEr='irii 1639-1644 Cu toate cd domnii au rdmas ostili unul fafi de altul, ei n-au recurs la confruntdri
l-militare,
ii,,r=li,,i{Et=Ji,; I preocupindu-se mai mult de treburile interne ale statelor pe care le conduceau.
!{,i---lll"=I*:rli 1644 - Domnii ldrilor RomAnegti au decis incetarea ostilitSlilor gi semnarea unui tratat de pace.
IIF|rl-#r=-tril lntru confirmarea lui ei s-au obligat si ridice clte o biserici, fiecare in [ara celuilalt
lq=r]=trE-Jri
iilil=ilil (mdndstirea Soveja in Munlii Vrancei gi biserica Stelea la Tirgovigte).
lil=llll= =lill
Principele Transilvaniei in aceastd perioadd era angajat in rdzboiul de 30 de ani.
: ilil = llll llll=
fi= llll=
: lilt = llll
!l=llll=
: trll:
=

=|l|l=l|ll=||||=||||=||||=||||=l|l|=||||=l|ll=||||=||||=||||=||||=||||=||ll.=||||=||||=||||=||||=l|||=||||=||l|=||l|=||||=||=if=
 l=llll=
:|||l:l|||=|||l:||||:||||:||||:||||=||||=||||=I|||=|l||=||l|=||||=|ll|=|||I=|||l=||||=||||=||I|=||||=l|||=||l|=j|=||||
=r:'ri'=L:rrri'!:nri!:rrri'=Jrri'=:rrri'=:rr :I=ilil:
l=ul =
,t:trtrl :tl :I= ilfi:
- -..'
- Matei
Matei Basarab a fost preocupat indeaproape de mdsurile interne de
=*r l=il| =
Aj]'f t-- mdsurite interne de -*r
tfl\=ll=tltt= it=ilili
S_fi/ | retisioasd. 9i in special de opera sa cunurat-
dezvoltare a statului si
oezvoltare cultural- op E
l"L=r,l'! t=ffi=
rc44_l- Gheorghe religioasd.
Rakoczi at - de FJ'iE'ifi
de F lfi! ffi!
:l = llll I
r=il1
- tl l;;; l- Gheorghe Rakoczi al ll-lea
tl-tea (1648-1660) a continuat politica predecesorului sdu
manevrare intre turci giaustrieci de colaborare-----""-';-"
:I = lllll
gi austrieci gi cu domnulTdrii
domnul Tdrii L=.lll]=.llll
---------Tlf I If Romdneeti.
Romdnegti.
9i t=ilil=
|
- Vasile Lupu a continuat consolidarea puterii domnegti, dar cu sprijinul grecilor, 9i
Fl'i,J,t; t=ilil1
Fil 9i fi,i"!:u,i"l I= ilil =l
nu al pdmintenilor, impunind o fiscalitate excesivd. Dornic de bani 9i bogatii,
_|nua|piminteni|or,impunindofisca|itateexcesiv6'Dornicdebani9iboga!ii'F=.i||E.'i||l= l=ilil1
ll | gi-a fdcut o curte mai mult impdrateascd
impdrdteascd decit domneascd.
domneasc5. N-a avut putine F lltt= t1t=
avut putine t=ilil=
H I ambilii externd:
ambitii nici in politica externS: l= lltl= I=ilil1
E rrrr:
ttll
l= lilt=
--------+ .^...^.^
- 1644-1648 |
1644-1648 | - A A^r^,^.r^r;-^^^+:^r^- -r^^:^:rrr^r:^r^..
aderat la liga antiotomand iniliata de regele Poloniei ^^-c--
Vladislav, confirmind
confirmind
ts"rr-'r"-
l= 1lt=
rrr =

t1t
r=ilil1
l=ilil=l
E_ll I actul prin cdsdtoria fiicei sale mai mari cu ducele Lituaniei. Actiunile
Acliunile militare,
militare, Fllll=llll=
r= llil l
H insa, aga gi nu s-au declangat. Liga s-a destrdmat odatd cu moartea regelui
I ins6, regelui l=,,lllj-=,llll I=ilil=l
polonez in 1648.
FI I potonez 1648. E'1,,=,J"l,u= I=ilil1
l=ilil=
il --'1648-1650
1648-1650 ; - La inceputul rdzboiului de eliberare a ucrainenilor condugi de Bogdan Hmelnilki,
Hmelnilki, E flfi fifi'=
l:-lllll
+|a|iata|tdtari|ordinCrimeea,a|uatpartearege|ui.l=tttt=lttt
aliat al tdtarilor din Crimeea, a luat partea regelui.
polonezilor p ttlt = tltt t=ilil=
Invazia 1650-1652 ;
--lnvaziacazacilorin
- 1650-1652 grave soldati cu
cazacilorin Moldova, soldatd urmdri, 9i infringerea polonezilor
l=ilil1
=
- H I n
la Aatogn l-au fdcut pe domn sd treacd
Batogh Fau de partea dugmanului de ieri, act confirmat
confirmat [-=,llll =,llll t=ilil=
prin cisitoria altei fiice a sa, Ruxanda, cu Timug Hmelnilkii. l=ilil1
T|princasdtoriaalteifiiceasa,Ruxanda,cuTimugHme|ni!kii'FJi,'-,J''i,,i t=ilil=
Reluarea
Relu area itdtilor moldo-muntene
ostititd,tilor
ostil moldo-muntene Fllll=llll=
H l=ur=ml r=ilil1
fil Aprilie
Aprilie | - Boiedi
Boierii moldoveni, nemulfumili
nemullumili de inconjurarea greceascd a domnului 9i de alianta
alianla E:r1i'=:nri'= l=ilil=
_1653|nedorit5cucazacii,fiindajuta!idemuntenigitransi|vdneni,l.auridicat|adomniepe[='il|i=-'i|||
1653 nedoritd cu cazacii, fiind ajutali de munteni 9i transilvdneni, l-au ridicat la domnie pe l=ilil1
l| | marele logofdt revenit cu armatele lui
logofdt Gheorghe $tefan. Lupu, evadat de la cazaci, a revenit lui F tttt = tltt =
t=ilt=
I timug,
Timug, gi-a reintors tronulgia Romdnegti. t=liltl
H
Fq .:,
.
tronul 9i a ndvSlit asupra
asupra Tdrii RomAnegti. L=lll]=,llli
Fllll=llll=
l=ilil3
- N, departe de Tirgovigte, Matei Basarab, suslinut de ardeleni, a ?nvins l=liltl
ll 17 mai 1653 I| armatele lui Vasile Lupu gi9i cazacii lui Timug Hmelnilkii.
Bdtdfia
Bdtdlia delaFinta invins
t=iilt_=illl
Hmelnilkii. F tttt=
t=ilil=
F
I=lttt=tttt,=
ttil
r-:ilil|
-+|-Gheorghe$tefanareocupattronu|dupdonoudinfringerea|uiLupu|aSirca.ptllt=lttt=
- Gheorghe $tefan a reocupat tronul dupd o noud infringere a lui Lupu la Sirca. r-:ilil=
l=ilil1
H II Timug cu cetdtii. l= llll = llll:
cu cazacii a fost asediat la Suceava, unde a murit pe zidurile cetalii.. l=ilil=
Fill|=fifl= r=ilil1
H domni timp dl
| - Matei Basarab, cu toate cd a fost rdnit in bdtdlia de la Finta, va mai domnitimp de
t=ilil=
il || inchisoare
peslp un an, iar Vasile Lupu o va sfirgi la Constantinopol dupd ce va sta in ves
Oeste vestita !=,,,1"!=,,,l',1
r=ilil1
inchisoare $apte turnuri.
gapte turnuri. L=.lllL=-.11ry t=lilt=
F ll .a, F llll= l!ll=
( F. ) Tirile Romine la mijlocul sec. at XVll-lea l=ilil1
---Tll H l= tttt= ln: r=illt=l
gtefan 4aEAEE n^-^::^..-^^-i-^.-...^-:^^r^-r^^:-:^r-^^:-^-:r^-Fllll =llll = l=ilil1
- H - Gheorghe $tefan - 1654-55 Domnii au reprimat
- putemicele.migcdriale
putemicele.migcdri ale seimenilor t='iltt="in:
l=ilfl=
E_l (1653-1658) in Motdova
Moldova 9i dorobanfilor
dorobantilor (militad plati{i)
pldti{i) provocate de intenliile de a.i asimila
asimila p = = tttt ttil
t=ilil1
Serban cu iobagii.
Constantin Serban iobagii. L=.ll|l=..!t l=ilt=
lara (1654-1658) ?n Rom. -
Tara Rom. 1657 - Sub conducerea lui Gheorghe Rakoczi al ll-lea s-a
"-" F-!ll,r=J[= l=ilil1
intreprins o campanie militard comund in Polonia cu scopul oblinerii
+GheorgheRakoczia|||-|eaintreprinsocampaniemi|itar5comundinPo|oniacuscopu|ob!ineriiL:u'l5'i:I
Gheorghe Rakoczi al ll-lea t=ilt=
- H (164'8loso) Trun"ilu"nia tronuluiacesteifari
(1 648-1 660) in Transilvania tronului acestei lari pentru principele Transilvaniei. Insuccesul
Insuccesuleia
ei a f;'i1;l='lig- l=ilil1
_ El dus peste un an la mazilirea domnitorilor, la campania victorioasd
victorioasd p tttt= lttt_= Eil=
a turcilor in 1660 in Transilvania 9i, respectiv, la accentuarea
accentuarea l=tttt
l=ilil1
=ttl: EX=
- ilH dependenlei Jdrilor Romdnegti.
dependenleiTdrilor Rom6negti. F-Llll,:{ll= l=ilil1
llll=lll:
l=
- Fl
F-!rl=t.=
t= rril il!:
=r=
t=ilil1
=
Fil Ell=ilil= =r=
t=iltl
" l= = ll= Fr=
Fil rtri
Ertrr=rrrrl 1=$ll
+
- F
remalo'3'
Tema 10.3.
|
TARTLE RoMANE in a uoul "ruMArATE A snc. AL xvu-LEA
- INCEPUTUL ALXVIrr-LEA
TNCEPUTUL SEC. AL XVII-LEA I
E=rr'i'!=rr'lj
l=
=rl
Erl
ilil
=f; Fr=
E{
rlrA. Erl
- Fj@
H
(
ff
) Situatia internationali lErrrrEl!
p-r'rr=rfil
lmperiul - Dupd pacea de la Westfalia (16a8) a reluat direclia sudicd a politicii expansioniste,
-----F H Habsburgic I dar nerevenindu-gi dupd
dupd costisitorul la | = tttt = i
razboi de 30 de ani gi avind un puternic rival la
costisitorul rdzboi
----l in persoana regetui
vestin
I vest regelui Franlei puttrtface
Fran[ei Ludovic al XIV-lea, n-a puitrt turcilor. p tm rl
face concuren[d turcilor.
=
Din ultimul sfert al ssc. al XVll-lea 9i mai ales dupd catastrafa otomanilo'r sub zidurile
-------------€ | Vienei (1683), va prevala asupra lmperiuluiOtoman
Vienei(1683), giconform
lmperiului Otoman gi conform pdciide
pdcii de la Karlowitz
FJ'i,,,-jlKarlowitz
il | Transilvania.
(1699) va anexa Ungaria gi 9i Transilvania. E-nfi=-il
H lmperiut
lmperiul | - Sldbirea sultanilor a fost compensatd prin guvernarea puternici a familiei marilor t=,llll=!
Otoman I viziri Koproltj
-+||tmperiuI|-Dup5paceade|aWestfa|ia(16a8)are|uatdirec!iasudicdapo|iticiiexpansioniste,L=u,|',!,1?
--------------# Fil Otoman |
K6proltj (1656-1676), c:rre in anii 1659-1660 cuceresc Lugojul, Caransebegut
Caransebegul Si 9i Fiifff:=T
Oradsa. Profitind de sldbirea Poloniei ei igi vor intinde stdpinirea in 1672 asupra Ettn=fl
Oradea.
----:----------H I eoOotieigia operafiilor l= tttt={
unei p5(i din Ucraina, transformind adeseori Moldova in teatrul operaliilor
Podoliei gi a unei
-fi|Dinultimu|sfertalsoc.a|XV|l-|eagimaia|esdupdcatast:.r.lfaotomanilo,rsubziduri|et=,|||L=t
_|mi|itare.St5pinireaasupra|orasupraacestorteritoriivadurddoarpind|a1699,F-!L=g
militare. Stdpinirea asupra lor asupra acestor teritorii va durd doar pind la 1699,
relua.
62 ------7fi[ | cind dupi pacea de la Karlowitz Polonia le va relua. .A=,,,iEil
MSri'
-+
=||||=||||=t|||=|l||=||||=||||=|l||=||||=|l||=.|tl|=df=|lll=|ill=||
l'!=''Tlil
illll= llll= llll = llll = lrll= lirl= llll=ilfi
;,'E'i,r-J'i,';=
tlrl:rlrr:rrrr = l=llll=llll=ll
:trt y't-- i
: :srr:
:t
:trll:llll:
:rrrr : l-Subtarii
- Sub larii Alexei Mihailovici
gi
si Petrulsuoranumitcel
Petru I supranumit cel Mare,
Mare.statul s-aaflatintr-o
statul s-a aflat intr-o =llll=I,,
\rrrr
l:ltlt:Uil:l
= llll
F-'i,,' j"i,'il
l=
llll
llll = llll
=VE- rrrr
permanente ascensiune gi pentru prima data igi va inainta pretenliile sale in regiLr-
: lfll : llll :
:
Fllll:llll:r
llll llll :t :rrrr
:llll:rlrl: : : rrrr
ne. Dupd incorporarea Ucrainei (1654) rugii instaureazd controlul sdu asupra cursului
I'irrij"i"i= l= llll = llll
=
de mijloc al Niprului, iar mai apol asupra Azovului. Pe timpul lui Petru I se va duce
rrrr=:
= llll : llll
rr :l:_t :rrrr:= llll: Rusia rrrr =
=llll
:'i," :'i"i= l=
=
llll = llll indelungatul Rdzboi Nordic (1700-1721) cu Carol al Xll-lea al Suediei, care, infrint la
:: rrrr: rr
llll: llll:t-, :ril: ilil:
llll Poltava in 1709, se va refugia la Bender. Urmdrind scopul, gi reugind, pind la urme, sa
=llll =
:'i,'=";'= l= llll= llll =
asigure iegirea la Marea Balticd, Petru va incerca s-o face gi la Marea Neagrd.
: rttr : urt :, :rrrr:rrrr=
=
llll
=
llll :
=llll:llll:t
: lllt: lilt: rt:llll:llll Polonia - Dupa infringerea de la rugi gi cazaci polonezii au mai primit o puternicd loviturd din
:rrrr:rrr-r :Iil::ilil= partea suediei, fapt care a conditionat decdderea ei ca mare putere. De aceasta s-au
-1";"= il=llll
=llll=llll=l =llll =
= llll = llll folosit 9i turcii care au fdcut importante anexdri in Podolia gi Ucraina. Distrugerea turcilor
=";,,-'
:llll:llll:t :
: tttt : rlr: r :rrrr:rrrr:
llll: llll:
: llll: lil: lt:ilil:illl
n: rrrr: rrrl la Hotin in 1673 de armatele lui loan sobietki care peste un an devine rege (1614-
::rrrr:rlll:
llll: llll 1696) va pune inceputul unei scurte perioade de refacere a puterii Poloniei, respectiv gi
= lr : rr: r
=llll:llll:t
:llll:llll:
[:ilil:iltl
u:rlll:llll
=
a pretentiilor asupra Moldovei. Mortea talentatului comandant de ogti, autorului victoriei
:llll:llll:t :rrrr==rrrr:
=ilil=ilil: cregtinilor sub zidurile Vienei (1683),9i venirea la tron a lui August al ll-lea au pus
: llll: ilil: a:
a= ilil
: llll
llll: iltl inceputul unui nou declin.
:rr:rr-t :rrrr:rrrr:
=llll=llll:
=llll:llll:t
:llll: llll:
tf: :
lr:rrrl illl :llll il0
rr._
llll rr
: llll: t : ilil:
= = ilil:
llll llll:
=
=
:llll:ilil:
-, rr:rrrr:rrrl
:llll:llll:
:r{ll:rrlr: 1 660-1 678 -Viala politica a Tdrii Romanegti s-a caracterizat prin lupta dintre cele doud puternice
=llll:rr:r
=llll:ilil:t grupdri boieregti - a Cantacuzinilor gi Bdlenilor, care a dus la o perioadd de instabilitate
:llll:tttt: [:lllr:llll
: il|: l[t:
rl: tr :: llll:
rr :: llil:
: llll
:tilt:ilil:t
llll: llllllll :: politicd cu dese schimberide domnii- Gheorghe Ghica (1660-1664); Radu Leon I
il:ilil:ilrl
:llll:ilil: [:llll:llll (166a-1669);Antonie Vodd ('1669-1672); Gheorghe Ghica (1672-1673); Gheorghe
: rtr:
llll: llll: | :: ilI:
llll: ilil:
llll Duca ('1673-1678).
= 'rr - t =
:llll:llll: I :llll:llll
= ilil:
= ilil: ilI:
I[: t : llll:
llll: llll :
llll $erban - Aplanind divergenlele dintre grupdrile boieregti prin instaurarea unor legdturi de
=ill:Iil:I
:tttt:ll: li:llll:llll
: llll:
Cantacuzino rudenie, domnul gi-a asigurat o domnie relativ mai indelungati ca predecesorii sai.
ll: lrt: r
=llll:llll:t
=
:Iil:ill:I
:llll:llll= llll
= (1 678-1 688) - A condus lara in perioada puternicei rivalitdli dintre turci, ajungi pind la Viena, gi
: tlt: ll: il llll llll
: = lilt:"
lili: ilil : = = Habsburgi care inainteazd din nou pretenliile nu numai asupra Ungariei gi
tttt: ilil: t : llll: llll :
llll:llll:l l:lltt:tttt
:llll:tlll: .r:ilil:illl
t:llll:llll Transilvaniei, ci gi asupra TSrii Rom6negti gi polonezi condugi de tindrul rege loan
: ll: ll : r : llll: llll Sobieski cu nu mai putine pretenlii in regiune.
=
:llll:ilil:
: rr: rr llll : llll
i:i:rrrr:rrrl - A promovat o politice externe secrete de sustinere a cregtinilor, dar fdrd a semna
-
=lu:nlt:r
=iln:ilil:I =llll=llll= vre-un tratat oficial pentru a nu transforma ,tara intr-un teatru al operafiilor militare.
: rr: rrt -
:llll:llll: l'::rrrr:lllll: llll
in 1688 dupd cucerirea Belgradului a intenfionat sd treaci deschis de partea
=tttt:nr:r
:ilil:ilil==| =llll=llll
:tilt:[il: i:llll:lill Habsburgilor, dar tratativele au eguat din cauza refuzului solilor imperiali de a da
::llll:rtt: llll:
nr: rl =: llllilr':= llll:
i:=llll=llll ilrl
garanlii de independenla ldrii.
:illt:rlr:
:ilil:ilil:
:tttt:rr:r Constantin - A fost ridicat la domnie la virsta de 34 de ani de aceeagi puternicd familie a
:ilil:ilil:I =llll=llll:
:: Iil: nr :
ilil: ilil: ': llll
llll Brincoveanu Cantacuzinegtilor, care a ales domnul, iar numai dupd aceasta cu prelul a 400 de
: ilil _ =rill:
:rttt:rr:r
:ilil:ilil:I =llll=llll: (1 688-1 714) pungi de aur a oblinut confirmarea lui de cdtre turci.
::llll:llll:
ll: rr: i : llll: llll - A avut una din cele mai indelungate domnii din istoria Tdrii Rom6negti asiguratd
llll:llll :l:llll :llll :
llll:llll:l
rr __ ll: llll :
L de o politica de manevrare infeleaptd atit in afacerile interne dintre grupdrile
= ll:
:llll:ilil: tr:llll:llll
-,r',-,'r' llll
ll: rlr: r : llll llll: boieregti, cit 9i pe arena internalionalS intre marile puteri dofnice de stdpinirea
= ilil:
= lilt: t il: tilt=: iltl
: iltl: ilil: ti:ilil:iillrrrr: rirl
t: acestor teritorii. A desfSgurat o intensi activitate diplomatica prin reprezentanlii
=ltll:
=lil:ilil:I
illt:r :llll: llll = sdi la majoritatea capitalelor mari europene care au format cel mai bun corp
: [I:
:ilil:iltl
: l[t:
ilrr: - il : llll llll
diplomatic de pind atunci.
iln : :llll=llll =
:flil:ilil:t
=rrt-rr=-r :ilil:Iil=
= llll: llll : I
il: llll = llll
:: ltr:llll:
ll:
llll: 1 688-1 690 - Urcind la domnie a rechemat solia trimisd de predecesorul sdu la viena pentru a
:ilil:Iil:
: tilt:
:lltt:tttt:t ilil: t : llll:
:llll:illl= illl =
:llll:llll semna tratatul de alianfa. Peste un an domnul, fi'bind rectificdri, a semnat tratatul.
:rlt:lrt: ii
: llll: llll:
-
Ir:ilil:ilil=
: ilil:
:lil:ill=
ilil = Totugi aplicarea lui in practicd n-a indeplinit-o, considerindu-l impovdrdtor pentru
=lilt:ilil:r
=ilil:ilfl:t
: ilil: ilil: {l
=
llll
=
llll lard. Aceasta a dus la interventia militara a austriecilor de sub conducerea generalului
llll:llll:l
Itt: I[: t
:llll:llll: Heisller. Ajutat de turci 9i tdtari, domnul a alungat imperialii, provgcindu-le la sfirgitul
il: lil:
:r:ilil:iltl
:r: iltl
: [I: ilil: fiil: l
campaniei o grea infringere la Zirnegti, lingd Bragov (1690).
:ilil:iltl
ilil: ilil: | :lII: llll
= llll : llll : l l: tlt : rrrl
=ilil:ilil:I
=
:llll
: ilil:
:llll
ilil:
: r:llll
:[tt:
:llll
iltt:
1 690-1 695 - Fdri a intra in conflict cu Poarta, Brincoveanu a imbunatSlit treptat relaliile cu
fiil:
= l[: Iil _ |
ilil: :ilt:
:iil: Iil:
=J'I,=,'l= ' Habsburgii, fiindu-i atribuit titlul de prin! al lmperiului Romano-German.
: ilI:
ilil :
t=tiil=illl
:t!t: - A promovat o politicd echilibratd gi fald de ldrile romAne vecine. Fiind numit de turci
lllt: :[l:llll:
=iltt:ilil:t_
:llll:llll :
t:
r:
lril : iltl
ll :llll
"prin! al aurului", deoarece apela des la cea mai preferabild de otomani "politice a
: lilt: illt:
J,,l':-u,i':i =il= llll : pungilor de au/', a oblinut pentru ginerele s5u Constantin Duca tronul Moldovei ( 1 693-
llll llll l=
r: 'll=
il: ilrl
llll 1695; 1700-1703). in politica fa!5 de Transilvania a favorizat dezvoltarea legdturilor
='1,,:l'1,=
J"i':-u,i':,
= = =
=A=llll : economice printr-un sistem de privilegii 9i tratate gi a sustinut ortodoxii din Ardeal,
_llll_llll_ l=r,i =llll
!:rrr:ilil
:,i:-",i':l
='1,,='1,= =I=llll : acord?ndu-le subsidii financiare, danii, cdr_ti tipirite in limba romdnd etc.
- in politicd fa!5. de Polonia, dupd moartea lui Sobielki a stabilit bune relalii cu regele
:ilil:ilil:
ilE lii=llll
='1,,="1,il =l=llll: August al ll-lea, urmind scopul de a folosi in caz de necesitate vechea rivalitate
='i5-"'i':-
:ilil:ilil: ; [E lli = llll polono-habsburgicd la Dundre 9i in Balcani.
='1,="1,,= i =l=llll
-,i:-",i,5
__ll,-f"I, f l t[E ffi = till =
- Nu a neglijat nici noul factor important al corelaliei de fo(e in regiune - Rusia. Misiunile
diplomatice din 1698 $i 1702 il reprezentau pe domn ca unul dintre cei mai importanli
--llll:llll:
=llll :llll:l
l:l=llll
I

=,i'::",i'!=
:iltt:ilil:
lrr[-n:r
--rr"-
lf,lEr:l
lideri politici ai popoarelor subjugate de turci. Dupd victoria ru9ilor asupra regelui Suediei
l:=rlll Carol al Xll-lea la Poltava, Brincoveanu, prevdzdtor 9ifidel politicii de oscilare, a negociat
='i':-:"'i'j
=ilil:Iill
cu Petru l, dar nu a semnat nici un document. in timpul
5i='rlri=i Fl=Il= campaniei de la Prut a larului la suslinut financiar in taind pe Cantemir.
='1-='irE
-,1"::,,i'-5 -il=iill=\= = f E= I llll
=||||=|ll|=lE=_1,'=J'l,"=J|l.'7|l'=_III|||l=l||l=l||l=ilI=fi|=l|-=f:
!Jrri'!:rrli'5ri,!:nti,!:ttti.!:tlli'=:ttti'!Jtti,=:tlri.!:rrri'=:nri'5rr
ll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=ii=ii=ii=ii=lli=ii=ii=ii=lil=ill=ii=ii=ilt=ii=ii=lli=ii=ii=ilt=lli=ii=ii=l El=
l=t:
,,5 ,.........'..-:.r,^-rr/
7 e+r El a concentrat armatele ling6 Ploiegti 9i a agteptat de partea cui va fi
| :i:;"li"sx1:i]:f'"""'J::::u*:1,:;:'""$31,t'3ff,ililJiJ,,, fiE:i,-rli
succesul. Cu toate cd unele detagamente trecuserd la Cantemir gi rugi,
domnul i-a convins pe turci, dupd semnarea picii, cd nu le-a fost ostil.
H|oomnuti-aconvinspeturci,dupdsemnareap5cii,cdnu|e-afostosti|.s..<F||||=l||:
^-!rrrr -rrrr -I
El=
l=l:
l:I=
l=r:
l=t=
| in 1714
- A fost mazilit in sub invinuirea cd
1714 sub ci pregdtegte o rdscoald
rdscoalS cu scopul o"
"
de a l=1111!=nl! t=rl
I H I deveni domn independent. Dus la Constantinopol impreund cu cei patru feciori ai ai l=1111 l=l=
I sdi,a fsst
fost executat, comportamentul domnului fiind unul dintre cele mai eroice
eroice =1
ptttt=tttt: l= tl
exemple ale "--"--'"
_|exemp|ea|efide|itd!iiinterese|or9ire|igiei[drii.|=tt|l=l
fidelitdlii intereselor religiei l=l=
I Ftl -'- 9i fdrii.
Filil=lilt: l=tl
1714-1716 | - Domnia lui Nicolae Mavrocordat, fecior a-l lui Alexandru, dupi
1714-1716 dupd care a urmat
urmat l=llll=il t=l=
_|||instaurarearegimu|uifanariotinJaraRom6neascdF|||l.=||||:
instaurarea regimului fanariot ?n Jara Romdneascd. t= tl
I H ,^. l= llll=ll 1=l=
II Fll ( C. ) Moldova in a doua iumitate a sec. alXVll-lea -inceoutulsec. alXVlll-lea Fllll=llll: f=tl
l= \ l:ttlt:l! 1=r=
GheorgheGhica
E_ll Gheorghe Ghica | - De origine albanez, de virstd inaintatd, era in raporturi bune cu familia
familia Fllll=llll: l=f,1
658-1 659) I vizirilor, dar aga 9i nu s-a putut impune pentru un timp mai indelungat.
r=r=
-ll (1
| =Htl
constantin gerban,
Constantin 1661)
- Doud domnii de scurtd durati.
$erban, (1659; 1661) duratS. l= tltt= l[ 1=l=
r=nl
$tefdnild Lupu | - Feciorul lui Vasile Lupu, un tindr rdzboinic, fdrd capacitdfile vestitului sdu
, traaia.rrrrri\/aoirarrrnrr rrn+inXrri:haini a itsr'naaar*irirarracrirrrr.i^=..Fllll
#$tefdni!dLupu|-Fecioru||uiVasi|eLupu,untindrrdzboinic,f5rdcapacitd!i|evestitu|uisau[=.i11-1;[1 =llll: l=l=
- Fll (1659-1661; 1661) | pdrinte, caredomnisedoarciteva
care domnise doar citeva luni. luni. pilil=ttfl= t=rl
l=llll=ll 1=r=
Eustratie | - Boier pdmintean devenit domn, a rdmas in cronici ca om bun 9i blind, dar cdruia
Fl Eustratie cdruia E i rlril rrri t=xl
Dabija liiii
Dabija pta"""
pldcea vinul peste mdsurd . A
mdsurd. participat aldturi de turci la rdzboiul contra
alSturi contra l='iltt=rii t=r=
Habsburgilor din 1661-1664. Este unuldin puliniidomnicare se stinge din viald
_t|1toot.toos;|ttaosourgi|ordin1661.1664'Esteunu|dinpu!iniidomnicaresestingedinvia!dptttt=tttt_=
(1 661 -1 665) t=Htl
lRinot"cirma!5rii. 1=t=
F rl
fiind la cirma !5rii. L=llll-=l!
F ilil =il]r: l= [l
- Gheorghe Duca
Gheorghe Duca | - Unul
Unuldintre indelungat L=,lll_=,"|
mai cunoscdtori de fard boieri, deoarece timp indelungat
dintre cei maicunoscdtoride l=r-
r= Il
-'l 665-1 666; 668-
668- | delinuse multe funclii de stat. Era crud 9i gi a impus o impovdrdtoare fiscalitate,
fiscalitate, F-l'1,"=-lll'j
(1665-1 (1 1

Bisericd. t=rq
1672; 1678-1683) | dar a gtiut sd cheltuiascd gi
1672;1678-1683) 9i pentru Bisericd. E:li=:ni'= r=tl
Iliag Alexandru - Feciorul lui Alexandru lliag apreciat de cronici ca cel mai milostiv domn al
-#IfiagAlexandru|-Feciorul|uiAlexandrul|iagapreciatdecronicicace|maimi|ostivdomna|L=u,i'!=u#! l=l=
(1666-1668) lvremiisale.
I r= rl
vremii sale. |
[=iraEii 1=r=
gfefan Petriceicu | - Fiu a boieruluiPetriceicu,
$fefan Petriceicu boierului Petriceicu, slab de fire. Cu toate cd domnise de mai maimutte
multe f;JlJ,;-1[ r=rl
l=l=
- (1672-1673;
(1672-1673; I ori, puterea reald apa(inea nu lu,i ci boierilor ce-l
ceJ inconjurau. A incercat in in fr,,|'5,'E r=tl
H 1673-1674; I alian!5 cu domnul muntean Grigore Ghica 9i polonezii sd organizez"
1673-1674; organizeze o o [='ilL=ii t=l=
- 1683-1684)
683-1 684) 1 reugit.
| acliune antiotomand, dar n-a reugit. F = ttfi= f fti t=nl
- t-illt-tl l=r=
Fl Du mitra gco Cantacuzino
Dumitra$co Cantacuzino | - Provenit din ramura constantinopoleand, om bdtrin gi9i slab, slab, E-rrri'=-nrr-= il=rl
(673;
(1673; 167 4-1 675; 1684-168s)
1G74-1675; 684-1 685) I| n-a ldsat
tdsat urmagilor
urmagitor nici o faptd distinsd.
distinsd. l='ittl=f t=l=
r=nl
1

- H Antonie RosettiRosetti | - n A fost impus de influenta familie a Rusetegtilor, pind i.

atunci condusd de
de
Fllll_=llll=
l= llll = ll t=lq
- Fll (1(1675-1678)
675-1 678) | puternicul boier lordachi, care, dupd pdrerea uneicronici, domnii Flll=l!j
unei cronici, schimba domnii f=ll
| oupa ptac.
bunul siu plac.
dupd bunutsiu L=",t||f="ll
I=I=
Eil Filil=ilil= t=31
Constantin - Bitrin boier provenit din rdzegi, aproape negtiutor de carte (insd a gtiut sd dea
TConstantin|-Batrinboierprovenitdinrdze9i,aproapenegtiutordecarte(insda9tiutsdoea[="1t1;! t=lq
Cantemir
Cantemir I militar la polonezi, dar se
feciorului mai mic o instruire aleasd), a fdcut serviciul militar
se t=rl
F-I'I,=L= 1=l=
- | ceartd cu acegtea. Din aceste considerente a fost ridicat la domnie de turci care in
(1685-1693)
(1 685-1 693) in F'l'!:ui= t=rl
l=r=
+|aceastdperioaddreincep|upte|ecuPo|onia.Rege|e|oanSobe!kidedoudoria|-='irrlE'E
- aceastd perioadd reincep luptele cu Polonia. Regele loan Sobelki de doud ori a
l= ll
-il ll I atacat Moldova, in cele din urmd
E urmi fiind infrint la Boian in Bucovina. A incheiat un p llll = lll!
Tncheiaf un
| tr"t"t
tratat secret antiotoman cu Habsburgii, dar a9a aga gi9i nu l-a realizat. A murit in scaun
l-a realizat. scaun L=.i;lL=t t=l=
_|oeoatrine1e9iafostinmormintat|abisericaSf.Nico|aedin|a9i,oseminte|esaref;-]]||-=-]!! din lagi, osemintele l=tl
-
de bdtrinele 9i a fost inmormintat la biserica Sf. Nicolae
sa.
sale
l: : - l=r=
H | fiind transferate
frqrrorsrqrE apoi
avet la
ta mdndstirea
rrrqrroDurvo Mira,
rvilro, ctitoria
eurvrrq rq.
sa.
rrrr
l=rl
FJllr=llr- Er=
- fl (1693)(1693)
- Feciorul lui Constantin Cantemir ales de boieri, dar a fost nevoit sd plece
Dimitrie Cantemir | -.Feciorul
turciinu-laprobars.
| deoarece turcii nu-l aprobarS.
plece
F:lfli'=fliE t=fl
Er=
Duca
L=1"=; t=ll
Et=
H | - Cinere
Ginere al lui Brincoveanu, a domnit de doud ori, dar real n-a stdpinit
Constantin Duca stdpinit Fi'if11:{i
[ara, boierii in batjocurd numindu-l Ducule!, iat Neculce scrie "...cdJ
Til(1693-1695;1700.1703)|[ara'boieriiinbatjocuranumindu-|Ducu|e!,iatNecu|cescrie...'.cdJFtttt=ri
(1693-1695; 1700-1703) l=rl
#
- sfdpinlse muntenii'.
| sfripinlse muntenif'. l=iitt=l Er=
: Antioh
Antioh cantemir
Cantemir | - Feciorul
Feciorut mai mare a lui
tui constantin
Constantin cantbmir,
Cantemir, care a continuat t"
in FJ'l'u-
(1695-1 700; 1705-1707) I doud domnii cu un termen
+l|1toss-tzoo;17o5.17o7)|douadomniicuuntermenrelativmaiinde|ungatpo|iticatati|uisdu.F||||=rl
relativ mai indelungat politica tatilui sdu.
H ljrrrrjl
TflLogofdtu|lonBuhug(caimacam1703:1709-1710)Elltt=d
Logofdtuf lon Buhug (caimacam 1703; 1709-17 10)
-_MihaiRacovi!d|-Provenitdintr-ofami|iedeboieridinJaradeJos,afostinrudit",[=u,i._5.!
Mihai Racovild - Provenit dintr-o familie de boieri din lara de Jos, a fost inrudit cu
(1 703-1 705;1 7O7-1709) Cantacuzinii 9i Cantemiregtii. Este apreciat ca om simplu in purtare,
_(1703-1705;1707-1709)|Cantacuzinii9iCantemire9tii.Esteapreciatcaomsimp|uinpurtare,|=tttt=i
il boieri.
| lacom de bani, dar gi9i des purtat de nas de boieri. F tlll=at
H NicolaeNicolae | - Primul reprezentant la domnia Moldoveia cunoscutei familii a Mavrocordalilor,
Moldovei a cunoscuteifamilii Mavrocordalilor, L=ilil||=l-=5
H Mavrocordat
Mavrocordat I dar deja inrudit cu domnii Moldovei, om inv6!at, "cu talent literar gi ideifilosofice".
idei filosofice". l= tttt=l
\ (lO}-ltl0)
(1 709-1 710) | Spre deosebire de mulli predecesori de ai sdi
F sai a incercat prin mdsuri represive sesd p llll_=E
| tirit"r" reugegte.
marii boierimi, dar pind la urmd nu reugegte.
limiteze puterea mariiboierimi,
L=u,l/55
26 domnii I timp de jumdtate de secol de la Gheorghe $tefan pind la Dimitrie Cantemir
ffi26domnii|timpdejum6tatedeseco|de|aGheorghe$tefanpind|aDimitrieCantemirI=:lI'FJ
| -"Schimbarea domnilor - bucuria ..."
ffiiixl,,S"hi'ba'eadomni|or-bucuria.'.''/,i,J='',*-
=ilil='ilr=flr=Tfi=ilil=ilil=t ilil=ilrl=l
= lil = lli
lll= llll=l
5ri'5ri'=:rri!:rrri'=-rrri'Sri'5ri'=:rrri'5
ilt= lllt=l
llll : ill:
ilil:ilil:

____lttl=ttttl=(b.|-Feciora|domnitoru|uiConstantinCantemir,afostostatic|acurteasu|ta-\|||i_||
l: llll : llll : llf
- Fecior al domnitorului Constantin Cantemir, a fost ostatic la curtea sulta-- \.lll : llll :,2 \lr :

ll= lllt=l l= llll = llll/ SX I nului,

nului, unde primise o instruire in \ lttF-($J-----F
aleasd. Efectuind citeva servicii diplomatice in
instruire aleasS.
=||ll=lllll ).Ah I sultanului 9i fiind considerat fidel turcilor, la recomandarea hanului Crimeei lll{ <,/
favoareasultanuluigifiindconsideratfidelturcilor,larecomandareahanuluiCrimeei
favoarea l_!
|_=l||]-=l|lL||devinedomna|Mo|dovei(noiem.1710)'Cdtreaceastddatdsu|tanuldec|arase,a=uoi|,|||ffi
ll= lilt=l
il = llll=l
:llrl=llil= Dimitrie devine domn al Moldovei (noiem.1710). Cdtre aceastd datd sultanul declarase rdzboi
Dimitrie Rusiei.
Cantemir I - Fiind adept al unei puteri monarhice, cu toate cd a avut pulin timp, a ridicat
.=i'l''!=u,1,lc3nteyi1|-Fiindadepta|uneiputerimonarhice,cutoatecaaaVutpu!intimp,aridicat|'l''#'.
UT
(17 10-17 11)
il= illl=l |=.i|I]='il[l(710-1711)|autoritateadomnieiprininl5turareadindregdtoriiaunormariboiericonservatori|it#
autoritatea domniei prin inlSturarea din dregdtorii a unor mari boieri conservatori
ilil=ilil= =||||=llI|l|parta9iaifami|ieiRusete9ti|or.Aridicatindregdtoriici!ivaboieritineri,careerau||!.U
pdrtagi ai familiei Rusetegtilor. A ridicat in dregdtorii ciliva boieri tineri, care erau
ll= lllt=t l:=,llL=,llu I 9i iniliali in grandioasele sale planuri. A pomovat o politica de colaborare cu [lll-
ho"rigiinitiuliin
fideli
paturile de mijloc prin acordarea unor scutiri fiscale, privilegii, prin secularizarea ",
lt= illl=t G'.i|,:|=.,il|i|Raturi|edemij|ocprinacordareaunorscutirifisca|e,privi|egii,prinsecu|ariz"'ea|'j11ffi
averilor unor mdndstiri inchinate etc.
ilil=lilt=
|: ilil:I =itli=rrlri|averi|orunorm5n5stiriinchinateetc.|ttffit
i=l|||=||l|||-Fiindcontactatincd|aConstantinopo|deso|iiru9i,s-aorientatinpo|iticaextern5||||#
- Fiind contactat incd la Constantinopol de solii ru9i, s-a orientat in politica externd
=llll=llll+ | spre Rusia lui Petru cel Mare, considerind-o unica forla ta
forta capabild sd ajute laltl..1 ll
t: ilil:l
L=,lL=llE
:lllr:iilr :1
scuturarea jugului otoman liuit al
otoman ldrd a-linlocuicu alsdu
inlocui cu al propriu.
sdu propriu. [1ll-
l,'-
l=llll=l t_=,lll]_=,lltl Tratatul Tratatut | - A fost scris de D. Cantemir gi9i transmis prin boierul $tefan Luca lui Petru l, care care l,llll -
t= ilil --l E'l,A"l"t
(diploma)
@iptoma) | l-a semnat sub formd de diploms'
diplomS.
I'1,'1 E
LTrri=J'i't de la Lutk Lutk | - Prevederile: - Trecerea MoldoveiMoldoveisub Rusieicu
sub ocrotirea Rusiei condilii: li'-
cu urmdtoarele condilii:
l=llll=l E illEilill i2p.ilt rdmine liffl--E
ereditard in familia Cantemiregtilor; - intreaga putere de stat rdmine
3.apr.1711 | - Domnie ereditari
incompeten{adomnului 9i fdrdsancfiunealui nici odecizienupoatefi aprobatd
=||||=||||l(7art.\|incompeten!adomnu|ui9ifdrdsanc!iunea|uiniciodecizienupoatefiaprobat5l||+|
(17 art.)
=llll=l f = llll =- liil | Garantarea l,llll
| sau anulatd de cdtre !ar; - Pdstrarea vechilor drepturi 9i obiceiuri; - Garantarea E
:ilil:l -=]lll,,=--!ll,i I integritalii
integritdlii teritoriale 9i a intoarcerii pdminturilor
pdmTnturilor ripite
rdpite de turci; - Compensafiile
Compensafiile lll,-
5,i.=]''ll|domnu|ui9iaapropia!i|ors5iincazdenereu9itdacampaniei9iasitua!ieicind|']'ffi
domnului gi a apropia{ilor sdi in caz de nereugitd a campaniei 9i a situaliei cind
va fi nevoit sd pdrdseascd tara; - Trecerea domnitorului de partea larului cu o
=llll=llll+ | pldtitd de Petru l; - Anunlarea publicd aa llll
''='i|il=ilill|vafinevoits6pdrdseascd!ara;-Trecereadomnitoru|uidepartea!aru|uicuo|.irl#
armatd de 10 000 ostagi care va fi plStitd ll
:ilil:l
| = llll= lllll Moldova.
I tratatului odatd cu intrarea armatelor rusegti in Moldova. l.llll F
=._.1il1=rl,,l
tl=
. | - Armatele rusegti au intrat pe teritoriul Moldove..
lunie
llll= lllll lunie Moldovei. lrl-
lllll r
il=ilil= 1711
1711 | - D.
O. Cantemir a lansat o proclamalie in care argumenta necesitatea scuturdrii jugului lll,,1
scuturdriijugului ll
=_lll=_!ll-1
5:,,|||]_=,l|U|otoman9ichema|atrecereadepartea!aru|uicre9tincontraturci|orpdgini'l'1||_
otoman gi chema la trecerea de partea larului cregtin contra turcilor pdgini.
- in manifestul sdu Petru I afirma ci nu urmdregte anexdri teritoriale, ci va lupta pentru
#.i||:|=..illil|-inmanifestu|sduPetru|afirmacdnuurmdre9teanex5riteritgria|e,civa|uptaoentru|.j11ffi
popoarelor
eliberarea Sfintei Biserici 9i a
=||||=||||+|e|iberareaSfinteiBisericigiapopoare|orcre9tine.[|ffiI
iit=ilil=illtl
cregtine.
lllll F
il=llil= 17'11 - La lagi a fost semnat tratatul dintre Dimitrie Cantemir 9i larul Rusiei Petru I pe
lttt= tt11 28 iunie 171
'l pe h I lt
i||=|||l=|||||bazaprevederi|ordip|omeide|aLu[k(textu|origina|nus-apastrat).|lttff
= prevederilor diplomei de la Lu[k (textul original nu s-a pastrat).
vqzqF,'eYsus"'v'v'P'v"'v've'qLv!'\\re^rs'v"Y"'q
baza t,qg''r'
=llll =llll ill t
lli= llll lill=I Batdlia
=_
Aatatia de ta
Oe la | - Fiind numeric superioard, armata turceascd a inconjurat tabdra lui Petru I| gi D. l.ll[
9i D. F
Sfdnflegfi Cantemir. Citeva incercdri de asalt au eguat gi pd4i
ambele gasit
au solulia
''!=u'l,'5'|''l18.22iu|ie|termin5riirdzboiu|ui|amasadetratative.||||_
=|]=|l"1Sflinfle9fi|Cantemir.Citevaincerc5rideasa|taue9uatgiambe|epdr!iaugasitso|u!ia||l.,ffi
:llll :llll
ril: illl: llll I
18-22 iulie | termindrii la
lElllllllollllo4wvlururrqrrrqeduELrorqtrve'
rdzboiului masa de tratative.
|ll,1 , ,
=
'!:u,i"!:u'i'l | - Moldova va rdmine Otoman.
rdmTne in continuare
continuare sub suzeranitatea lmperiului Otoman. lti'l ll
Pacea de - Rusia igi va retrage armatele din Moldova, va ceda turcilorAzovul, gi nu va interveni
il=.'iil+.i||ilPace_ad'e|-Rusiai9ivaretragearmate|edinMo|dova,vacedaturci|orAzovu|,9inuvainterveni|itr
la Prut
=|lI|=||l|lIa'.ruI|inafaceri|einternea|ePo|oniei.|||ffil
in afacerile interne ale Poloniei.
||L-,1||L='llU|-o.cantemircuapropia!iisdipoatep|ecainRusia(inrea|itate|-auurmataproape|'l||#
- D. Cantemir cu apropialii sdi poate pleca in Rusia (Tn realitate l-au urmat aproape
,--i'1,,='l,t | 4OOOdeboieri).
4000 de boieri). Il,,U
:5i:5i:H Cantemir
cantemirinin Rusia t| - Senator,
I
s"nutor. cneaz,
cneaz.unutdin oameniiceimaiapropiatide
unul din oamenii cei mai apropia[i de Petru in I'i:::
sfituitort"
Petru l, sfituitor
(1711-1725) | problemele orientale, savant cu renume european, fondatorul unei dinastii
= llll
:- | .|]:=.|||]-=.l|l]l|cupersona|itd!idistinseinistoriaRusiei.|.ltt#
=:rrri5ri'Hrrllln|prooterneieorienta|e,saVantcurenumeeuropean,fondatoru|uneidinastii|r].#
I cu personalitd{i distinse in istoria Rusiei.
t:ilil:
=ilil=ilil=1711 - Pedepsirea crunt6 a Moldovei de cdtre turci 9i hoardele tdtdregti pe timpul a doi caimacami llll I

'l=|l||=|||||1711l-Pedepsireacrunt6aMoldoveidecdtreturci9ihoarde|etdtdre9tipetimpu|adoicaimacamill||#
l=llll= =llll =llll q | 9i(rr_fits) fanariotinMoldovaprinnumirealadomniealui
regimului fanariotin
instaurarearegimului
instaurarea Moldova prin numirea la domnie a lui Nicolae Mavrocordat lll.-
NicolaeMavrocordat
'i=.llll_=.llll.l
=iiii=ti1=
|,\"(17 11-17"'-l'
15). l,|tJ
lil# F

It
=llll lA
ln J ( B. )
lu =llll
i^-,-^.i^iL-h^L..,^i^^i-?-^--ir.,^-i-
Instaurarea dominatiei habsburgice in Transilvania Llll-
lil f- I
= =
:ilil:l
'=llllslllll Mihail
- llll#
Apafi - Principe impus de turci dupd victoriile militare ale Po(ii asupra Austriei 9i
,=']|]'=,]|l,lMihaitApafi|-erincipeimpusdeturcidupdvictorii|emi|itarea|ePo(iiaSupraAustriei9i||l,,+
-1690) | transformarea Oradei
'5,1"!:",1"5 (1662 -1690) in pagalic. Dupi
Oradeiin Dup5 1664 a fost recunoscut 9i
9ide in l,l'l
de Habsburgi, in f
:ilil:l | regiune forte.
resiune stabilindu-se un echilibru temporar de forle. I'iil-
'El"El,f, 1664-1682-incetarea provizorie a ostilitililorturco-habsburgice nu a adus la o guvernare stabild
in Transilvania. Principatul, cu toate cd nu gi-a scimbat conducitorul preocupat mai
5'i'=:lri'l|inTransi|vania.Principatu|,cutoatecdnugi.ascimbatconducdtoru|preocupatmai|1i'ffi
=ll,=|l,,f-$64-1682|-incetareaprovizorieaosti|itd!ilorturco-habsburgicenuaadus|aoguVernare't,oira||J,'f,
=llll=l t=tttt=tttt||mu|tdevin5tori9idistrac!ii,afostfrdmintatdeaprinse|uptedintregrup5ri|enobi|iare|tlffi
mult de vindtori 9i distrac{ii, a fost frimintat de aprinse lupte dintre grupdrile nobiliare
ajunse cea mai importantd fortd politicd.
-=_.L|l]=|l.f,|ajunseceamaiimportantdfo(5po|iticd.|ttH
t=ilil=ilil| '1682-1683 - . ltttl
! F
=ilil=l
Habsburgii igi inainteazi din nou vechile pretenlii asupra coroanei ungare 9i r6iau
:ilil:l
=||||=||||d-1682-1683|-Habsburgiii9iinainteazddinnouvechi|epreten!iiaSupracoroaneiungare9ireiauilt_
r=llll=lllll lopera[iilemilitare.
opera[iile militare. llll#
=ilil=ilil+ ltll
cu l,ll[
I

1684 l-- La apelul Papei de la Roma se formeazd o noud

L=_.llll=-.lll]l - 1684 noui coalilie antiotomand, Liga sfrnfd,
sfintd, cu f
participarea Habsburgilor, Poloniei gi Veneliei. ldrile RomOne, spre deosebire de perioada
=lilt=tI .=j|l,=J|l,,1|RarticipareaHabsburgi|or,Po|oniei9iVene!iei.ldri|eRomdne,SpredeosebirJdeperioada]|l'ffi
precedentS, au promovat o politicd mai echillb'iatd intre otomani 9i cregtini.
t=ilil=;
=ilil=tI ,=J''=,Ji;'il"|precedent5,aupromovatopo|iticdmaiechi|ibratdintreotomani9icre9tini.^A=i''W
t=ilil=l =:: ilil: ilil: t ilil
=ilil = ffi = rrrr rrrr

=ilil=tl
 illl= llll= llll= llll= llll= llll=-!ll-=-lttl= ttil= rrri=
: ii = ll irrlE ir *-ltl= il-t= il-l= zur=ri= lri= llri5ri!
rri 11= 11= 1111
= 1111= g111=
1=ilt=
=llr=
1

l|||=||||=||||=||||=||||=l||l::|||l::|||i=ttli5rr5ri*llli=nrl=rrri5ri=rl l=ilil
--------------- l=H=
lll
= : rr/,^^^ .^^- llll :llll : l=iltl
ii,t-_---Qnl=f 1686-1687 -
1 686-1 687 Presiunea militard si
| principe sd treacd de partea Habsburgilor (tratatur "hailerian"
9i diplomaticd
dipromaticd asupra
asupra Transirvaniei
rransitvaniei r-a
t-a ficut
racut pe pe EilI=
de ra Viena iq\=]1,,=' l=iltl
:i'H|3i.l:ir,i:fffi1"fi;[ffff::i:::j:''jl'3:1li:#5'fil;j:ixY*;5a<F-.1||].=
gi tratatul de la Brai). rmperiarii au instaurat garnizoane
in
orage gi au beneficiat de subsidii financiare locale
miritare 12 t=ilt=
l=ilil1
de 200 000 florini. Unele orage
'irE|orase9iaubeneficiatdesubsidiifinanciare|oca|ede700000f|orini'Une|eo,u,"E=u,l,'!T,
rIt|ffi|caBragovu|,aurefuzats5primeasc5trupe|estrdine9is-aurdscu|at.n"'i't"ni"|=ittlE.
ca Bragovul, au refuzat sd primeascd trupere strdine s-au rdscurat.
9i '. Rezistenta
---'-'-"i- ptttt=tl =ut=
l=iltl
llor,insS,afostinfrintd
lor, ins5, a fost infrintd
=il1
',-
,!,fr-roael:?:|.?victoriacre9tini|orde|aMohacs9icucerireaBelgradu|uigenera|u|imperia|Anto,h-i]5
1688 cregtinilor de la Mohacs 9i cucerirea Belgradutui generatut imperiat
t= ilil1
I y":?ll"
:?:L?_"i:t9ria
nobilimii "de bund voie" aprobarea hotdriiii despre refuzarea
Anton =$il3
t=ilil
!|l.Hl?":?y"aimpusnobi|imii..debun5voie''aproba'"anota'iiiidespre,"tu,||.,'.:,'|=||||=|
' lll tsl I .?.impus
I suzeranitatea
suzeranrtatea otomand
otomanS gi acceptarea autoritdtii
1a
=flt=l
|||-il,nitatea'otoma"a|i".""pi"l"""*'..J.''Y;###:::I||||ueSprereIUzarea"Erl,F]:
Diploma -
autoritStii habsburgice.
t=ilil1
Document care legifera trecerea Transilvaniei in subordonarea =ilti
lil leopoldind
4.Xil.1691Habsburgic.
(18 articole)
impdratului 9i primirea de cdtre ea a unui statut separat in cadrul
;"11,ur lffiiffi:ffiii'i:"'i':'iJ!:,""":i"",ffi"J;ifi'":i,;,:?"iluffi?,ffi""?ffft,l1$i
se co_nfirmau priviregiire ceror trei naliuni poritice (maghiarii, sagii, secuii)
-.
]i,ffi(18artico|e)|:,'"co-n-fi,'uuprivi|egii|ece|ortreina!iunipo|itice(maghiarii,sagii,secuii),,F=rrrl':!J 9i
directd a
lmperiului
1=ilil|
= ilti
1=ilil1
=lll=

irllft
drepturile celor patru rerigii recepte (catoiica, iuterand, carvina, unitaiiana). t=ilil1
'||l,_|dreptUri|ece|orpatrure|igiirecepte(cato|icd,luterand,catiina,unitaiiand).,.t=t,tt-=
- Se garanta pdstrarea vechii organizdri administrative gi judiciare
a principatului =il1
,rrr-......"-..- |;i:TJd,i:ilff;,:"':ll ";:Hrl[;E:T';;::;i';';,i'litr;;Wn1p""' F,lil*!
9i a fegisfaliei rui (Aprobatete, compitatere, Tripartitumui tii werooczil.
- Transilvania urma sd achite_o
soo norini) p'i1-=i
t= ilil1
1;ril- ----- fi | a9fr1t9 o contribulie anuatd de 50 000 tateri (1 (1ti
isoonoriniy =lt=l
l:-lllll
: itl | pe
rdzboi. !
tlmp de pace 9i 400 000 florini renani pe timp de rdzboi.
Re timR F tttf ni
- A fost anulat dreptul nobilimii la rezistenld fald de coroand.
uu_|-Afostanu|atdreptu|nobi|imii|arezistentdfa!ddecoroan5.Conducereami|itardL=tttl_=J conducerea militard
=il-
i.llF- H unuigenerataustriac.
u.rllasi fie incredinlatd -
incredintatd unui general austriac.
--
F__1lll._=ltj
=ilil1
- 1692 | - Patenta impdratuluileoootOleiun"d =H =l
]iHf-1692|-PatentaimpdratuluiLeopoto}eiuno!teac|eru|uiortodox,careVaarceptaE=u,l''!iI
|t :.:,:9"1" 'pdratultiiteonorbieiriGtea crerurui ortodox, care va accepta =liltl
i,il_ ---E I catolic.
unirea cu biserica Romei, aceleagi drepturi care le are clerul
I'l=l l= =I|=

$:,:i::i,:: |
: lll H F
cu biserica Romei pe
- 1697 - sinodul

i:r4r,f,1ff:81"3,548[:mn,?,]1[Jr#:lhnm: E-i;fl
p,,l,pl
; Sinodul de la Alba-lulia in frunte cu mitropolitulTeofila
baza celor patru condilii: 1) recunoagterea
supremaliei Papei;2) existenla purgatoriului; 3) purcederea Sf. Duh
| Fiu; 4) impdrtdgirea cu azimd. crerur gi mirenii'unili
li'#_;?;;;|t|ju;.+|imn.9rtdgireacuazimd'C|eru|9imireniiuni!iaucerutpdstrareaF|ttt=q
r",o"
mitropolitul reofil a recunoscut unirea

de la
au cerut pdstrarea
=ilil1
=$l
=iltl
=r=
=ilil1
I'i'L- (692'1701)
(1692-1701) | ritualuiui
llt=l =f=
n | ritualului religioi
religios gi egatitatea
egaritatea tor drepturi cu romano-caroticii.
ror in drepturi romano-catoricii. l= =llill
iI3 r
i,l,#|-rose|-'Hotdrireadespreunireafostconfirmat5denou|sinodconstinddin38FJ'l',=,J
1 698 - Hotdrirea despre unire a fost confirmatd de noul sinod constind
I de protopopiin din 3g =Htl
i.llt- H I protopopi in frunte cu mitropolitul
mitropolitulAtanasie
Atanasie Anghel. Anghet. Flll!-=l :fd
1699,1701 - Diplomele impdratului Leopold au oficializat biserica uniatd gi =Stl
:f=
il#L-togg,tzot|;ifrl"i:"lt#:i:1:,,,,Leopo|dauoficia|izatbisericauniatdgiEril=| drepturile clerului ei.

ilff - Biserica :I=

uniati a fost o formd de acomodare a romdnilor =tr1
transilvdneni la presiunea rerigioasi catoricd poriticd maghiard gi
9i
l=
lrtnmrtlhlf*ii:*,+3"'*{:H#rgr#:#rEill-=f
habsburgicd, devenind mai apoi centru de emancipare nilionatS.
Ea a dominat mai mult la orage, mediul rural maioritar rom6n =t
,iff|nfi'j'"#$l];lji:[.]:Jr,:"mediu|rura|majorita','o'anFJffi
687-1 699 - Rdzboiul dintre Liga sfTntd
continuind sa fie fidel ortodoxiei.
l=
=l
l= I
il'H1687-1699|^F:P'.,JdintreLigasfintd9i|mperiu|otomanacontinuat,fiindintreruptdeScurteEJ'l',='i
1
9i lmperiul otoman a continuat, fiind intrerupt de scurte
armistilii de pace. Balanla de forle s-a inclinat in favoarea naosourjiior dupd victoria =l
T=
1H|:frfli^i:|,,t"f;,'"'"n'"defo4es-ainc|inatinfavoareaHabsburgi|or.i,pa"Ljo,i"FJi,=-|
de la Zenta (1697). :T
Pacea de la - lmperiul otoman a recunoscut trecerea Transilvaniei sub stdpinirea
lmperiului
i'reffi#l;5i$lil:lo'"narecunoscuttrecereaTransi|vanieisubstdpinirea|mperiu|uiF;}Ef,
Karlowitz Habsburgic.
(
2601
26.01.1699 - Tratatul 16ee este apreciat ca inceputul declinului istoric al lmperiului otoman
i': 703
| in diplomalia europeand a aga numitei ,,probleme orientale,,.
'J:ilil*fi5;fl"T:X'ffff;:T:lf;:l:r5i:H:";l$g;riuruiotomaneiaparili"
9i aparilia
Fl1::f I

lj:
1 6e1.1
691 -1 703 - Autoritdlile imperiale au restrins treptat autonomia principatului.
convocarea tot a
mai rard a dietei, iar mai apoi anurarea drepturui de aiegere a principerui
au dus ra
#fld",x':,{"riffi1:3:i#T*#:1#:;'il""iJ,lt's:1';t"?,TJffiffJil F=H
l
formarea unei puternice opozifii antihabsburgice.
**ii
Rdzboiul curulilor
"'Tt't" - opozifia nobiliard in frunte cu Francesc Rakoczi ar il-rea,
#
(1703- 1711) internd a pdturilor de mijroc ai de jos din Transirvania
avind suslinerea
9i Ungari"'fi
"""
gxte_1e a Franlei, Poroniei gi Rusiei, a anurat suveranitaiea H-aosouigitor.
I *i,*q: n{,"itridir,i+1,.;tfrf:#il1;ilt-1'1f,ffi fi;6il
ostilitdlile au continuat pind ra 1111 ,j,nd principatur, conform pdcii
ie ra

:
'|_|SatuMare,afostreadussubstapinireaimperia|5'-Ffl Satu Mare, a fost readus sub stdpinirea imperiald.

:
_=.il

ffi
llll-,ill=llll=
: iltl
Etl
ll=l =[ = llll Tema 11. TARTLE RoMANE iN pRrua IUMATATE A sEC. AL xvtn-LEA lrrl
illt{=!|il=llll Etl
ll=t
=il = llll
ililil=llil=lill : tl
l=l=ll=llll iltl
lilt=:=llll=llll Cauzele instaurdrii - Pentru a stdvili migcarea de eliberare nalionald care s-a manifestat anterior : ll
l=l =lll= llll regimului fanariot in activitatea lui D. Cantemir gi C. Brincoeanu gi a controla mai indeaproape iltl
ilil{=iill=llll larile Romdne in condiliile cregterii rivalitSfii cu lmperiul Habsburgic ai lmperiul :tl
l={=ll=llll Rusiei Poarta a decis introducerea regimului fanariot.
ililil =llll= llll tl
l=' =sl =llll Regimul -Regimul politicinstauratinMoldova din1711 inlaraRomdneascidin 1716pina
9i
politic in 1821 a primit denumirea de regim fanariot (de la cartierul Fanar al tl

Constantinopolului, de unde erau unii greci numiti domnitori in ldrile Rom6ne). Dar
ilil4=illt=lltl ili
l=x =ilil = Illl nu provenienla nalionala a domnilor a determinat continutul politic al epocii (printre
ilil=l= llll= llll acegtia erau 9i mulli romAni sau inrudili cu rom6nii sau de alte semintii), ci schimbarea ll
l=tr=fill=llll insdgi a sistemului politic de guvernare.
ilil=l=llll= llll - Domii erau numili direct de Poartd, fiind privili ca simplii ei dregdtori egalafi in rang ill
l=t=il|=llll cu un paga cu doud buciumuri. Ca 9i mai inainte domnul se numea pe un termen de
ilt=[=illl= llll il
l=t=lll=llll= trei ani 9i urma sd fie reconfirmat anual. El putea fi mazilit oricind dupi bunul plac al
iltl
ilt=[=llll= llll turcilor.
l=t =lll= llll - A crescut ponderea alogenilorin structurile politice superioare ale statului gi Bisericii. ilil
lil=l=llll= llll De exemplu numdrul grecilor fanarioli in divanul Moldovei in 1726 era de 6,5%, iar in tl
t:t:nll:llll =
1747 - 26,3o/o. lill
ilt=l=llll= llll
- Jdrile au fost lipsite de dreptul de a promova o politicd externd de sine stdtdtoare, tl
l=t=lll=llll: iltl
lll=[=llll= llll urmind sd indeplineasci doar demersurile diplomatice ale sultanului. tl
l=t=llll=llll: - Cu toate cd 9i-au pierdut mult din autonomia politicd, larile Romdne n-au fost iltl
ilt=l= llll= illl transformate in pagalicuri gi gi-au menlinut statalitatea.
=l =llll= llll - Noua guvernare politicd a fost insotitd de cregterea presiunii fiscale asupra iltl
lil==llll= llll Regimul tl
=l =llll= llll= economic contribuabililor 9i respectiv a sumelor datorate Portii. Tributul (haraciul) in Moldova a iltl
iltil=illt=iltl crescut de la 65 000 taleri in 1711 la 265 000 cdtre 1775. Jara Romineascd in acest
=t =llll= llll= an pldtea 300 000 taleri. lill
lll{:-llll=llll - O cregtere considerabild au inregistrat pegchegurile. Sume 9i mai mari erau chetuite
=t =llll= llll iltl
ilt{=ilil=lill pentru ob{inerea gi confirmarea domniilor.
=t =llll= llll - A fost introdus monopolul comercial turcesc asupra principalelor produse ale celor lill
llt==ilil=iltl doud !5ri rom6negti. Grinele gi produsele vitdritului urmau sd fie exportate numai la
=l =llll= llll Constantinopol, unde erau achizilionate la preturi fixate de turci. in alte direclii se iltl
ilt=t=lilt=lill
:l :llll :llll puteau exporta doar articole de care turcii nu aveau nevoie, dar 9i acelea cu sanctiuni
:l :llll :llll
iltl
speciale.
Regimul - lirile au fost lipsite de dreptul de a deline armate, afard de mici girzi domnegti de iltl
illil=ilil=iltl militar arniuli, fiecare a cite circa 1000 de oameni. Toate func,tiile militare de apdrare a
=l=llll=llll iltl
lil{ = llll= lill statelor turcii le preluau pe sama trupelor sale.
=l = llll= llll - ln 1715 Hotinul a fost transformat in raia turceascd administratd de un paga. iltl
iltl=ilil=iltl
=t=llll= llll iltl
ilta=ilil=iltl
=[ = llll= llll - Om invd[at, bine cunoscut cu rinduielile din Occident, a domnit aproape 40 de ani iltl
Constantin
Mavrocordat (1730-1769) de gase ori in
Tara Romdneascd (1730;1731-1733; 1735-1741:
iltl
ilt=:=ilil = iltl 1744-1748i 1756-1758; 1761-1763) 9i de patru ori in Motdova (1733-1735; 1741-
1743; 1748-1749; 1769). in ambele state el concomitent a petrecut o serie de illl
reforme moderniste cu caracter social, economic, fiscal, administrativ etc., care au
= =11= llll fost expuse in Agezdmintul din februarie 1740 compus din 13 articole. iltl
iltil=ilil=iltl tl
- Criza sistemului feudal din lmperiul Otoman 9i ldrile vasale lui grav afecta toate
= =|| = llll:
iltil=ilil=ilil
Necesitatea
gi scopul sferele vielii. in aceste condilii unele cdpetenii fanariote, avind consimldmintul
iltl
llr

==l=ilil=
ilt-=iilt=iltl reformelor Po(ii, au efectuat reforme care aveau scopul sd creeze conditii de sporire a iltl

l==l illl
productivitdfii pentru a indestula necesitatea cresc?ndd de mijloace financiare a
= domniilor gi stdpinilor lor turci. Reformele erau condilionate 9i in acelagi timp
ilil
= lll
=t= iltl urmdreau scopul sd aplaneze contradictiile sociale care puteau sd genereze iltl
mari tulburdri.
=tl
Reformele - Boierii ldrilor au fost impdrlili in trei ranguri: mari, mrllocii gi mici. Fiecare boier
tl
: iltl sociale conform rangului primea leafd din vistieria statului.
t=llll - Mazilii au alcdtuit o categorie sociald separati care includea pe boierii fdrd dregitorii. tl
iltl - Au fost reorganizate categoriile slujitorilor (cdl6ragii, ddrdbanii etc.). O parte a lor a
=
fost inclusd in marea masd a contribuabililor, altd parte in schimbul unor inlesniri tl

fiscale presta diferite slujbe polilienegti.

tl
- S-a legiferat statutul ldranilor scutelnici. Acegtia erau eliberali de impozite fat6 de
stat, dar le prestau boierilor. in dependenld de categorie gi post boierii puteau lt
beneficia de la 4 pind la 56 de scutelnici
 t:ilil:ilil:ilil:ill:iltl
l=I=
l=fil
w= E uu- € E rrr E rrr l=l=
|rc|||r|-ConformA9ezdminte|ordin1746inTaraRom6neascd9i1749in^9\=|l||=||||:
- Conform Agezdmintelo, ain fiq}in Jara Romdneascd 9i 1749 in
rrrr
l=m
itF-a+-[|vtotoovaC.Mavrocordatadesfiin!atcategoria!drani|or..rum6ni''9i..vecini''x?\=||||=||l
Moldova C. Mavrocordat a desfiinlat categoria ldranilor "rumdni" 9i "vecini" l=l=
]4Reforma|seroi,anu|indastfe|dependen,taperSona|-daacestorafa!5dest5piniide9J.F-]]|l=-]|l:
gerbi, anulind astfel dependenta personalS a acestora fala de stdpinii de
l=tH
Reforma l=E=
1ll n -;;; Jiranii puteau pleca de la stdpinii
agrard I mogii. Jdranii st6pinii lor, dar practic aceasta se intimpla to"rt" LT,,llL=r,ll!
intimpla foarte l=ffi
-:\rrrr rar), deoarece ei neapdrat urmau sd aibd invoirea organelor de stat care duceau
.rEag.a'a|rar;,oeoareceeineap5raturmausdaibdinvoireaorgane|ordestatcareduceauFJiil_=ii; =l=
tFil|eviden!astrictdacontribuabi|i|or'p||||=||||=
evidenla strictd a contribuabililor. l=ru]
||#|-Cutoateurm5ri|esa|epozitive,reformaaaVutuncaracter|imitat,deoarecen-a|=.tttt=.ill
- Cu toate urmdrile sale pozitive, reforma a avut un caracter limitat, deoarece n-a =r=
l=tHl
l,H|improprietdrit!draniicupdmint'Eieraunevoi!isd|ucrezepdminturi|eboiere9tipentrufl|j,,f_-l1|,!
improprietdrit {dranii cu pdmint. Ei erau nevoili sd lucreze pdminturile boieregti pentru
l1 H I ce datorau stdpinului un anumit numdr de zile pe an (12 zile in Jara Rom6neascd,
Rom6neascd, F,,|"!:u,i'= =r=
l=lill
i|re|deoa'eceaicie|iberareas-afdcutcup|atauneisumede10ta|erigi24zi|einMo|dova,FJ.i|E''ii
deoarece aici eliberarea s-a ficut cu plata unei sume de 10 taleri gi24zilein Moldova, =r=
l-ll fdcut fdrd platd).
I unde eliberarea s-a fdcutfdrd platd). Fllll=llll= r= [[l
Reformele -
l'ffReformeIe|-ConformA9ezdmintu|uidin1734to!iboieriide|amare|ogofdtpin5|aa|trei|eaL-l,'!-',,!
Conform Agezdmintului din 1734 to{i boierii de la mare logofdt pind la al treilea =r=
t=I[l
itffifiscale|bgofdtaufostscuti!ideimpozitulpecapde|ocuitor't=i|iEii
fiscale logofat au fost scutili de impozitul pe cap de locuitor.
=r=
|+|||-Fete|ebisericegtideasemeneaaufoste|iberatedeimpozitu|deStatpacapdeF|||l=||||=
- Fe{ele bisericegti de asemenea au fost eliberate de impozitul de stat pa cap de t=ilil1
fl H llocuitor.
locuitor. L=llll_=.[ =ri
l=liltf
l,l ru | inlocuit cu plata unui impozit
- Vechiul sistem de impozitare cu numeroase ddri a fost inlocuit impozit Fl'1,"=l'5
unic pe cap de familie (capitalia sau patenta) care era egalonat in patru sferturi.
ireunicpecapdefami|ie(capita!iasaupatenta)careerae9a|onatinpatrusferturi'Frri=_:nri= =r=
t= ff'tl
ll- Reformele | - Boieriicare
Reformele Boierii care delineau dregdtorii prestau de la contribuabilibunuridupd
contribuabili bunuri dupd aga
administrative I numitul sistem de "mincdturi". C. Mavrocordat a anulat acest sistem gi
aga t=,llll=,[ =rl
t=li$l
ll- administrative Si l-a
l-a F:'irrEE
=r=l
iH|in|ocuitcup|atafixdaunei|efepentrufiecaredregdtorie.Fnri=lrriE
inlocuit cu plata fixd a unei lefe pentru fiecare dregdtorie. t=|i[l
||#|-|nfrunteajude!i|oraufostnumi!icitedoiispravnici,p|dti[i9ieica9ia|!il=||||=I
- in fruntea judelilor au fost numiti cite doi ispravnici, pldti[i 9i ei ca 9i alli
=l=
ll ll F I dreodtori.
dregitori, ceea ce a permis
oermis crearea in state a unui sistem mai F llll lllS
sistem administrativ mai
=
t=gtl
lr- lceniratizat.
centralizat. l=llll=q =r=l
r-tl Eilil=llll =;tl
lil Reformele | - in
H Reformele In linuturi au fost desemnali judecdtori speciali din rindul boierilor mari fdrd
desemnalijudecdtori fdrd l=t1l=l
=r=l
|_||judiciare|dreg5torii,c6rora|isefixaoanumitd|eafd.Eierauob|iga!isdseprezinte|acurteF||||=||l1
judiciare dregdtorii, cirora li se fixa o anumitd leafd. Ei erau obligali sd se prezinte la curte =r|1
llf H I sisd cazuri.
gi sd examineze diferite cazuri. l=tttt=; =r-
l,U|j..tuo"""t"avea|ocatitdupdobiceiu|pdmintu|ui,cit9iinconformitate",F_]|l,"zE
- Judecata avea loc atit dupd obiceiul pdmintului, cit 9i in conformitate cu =rl
ll R I agezdmintele domnegtigi bizantine.
domnegti gi codicele de legi bizantine. F'l'=:'.? =r=l
=rl
ilffi|-nfostintrodusdob|igativitatea!ineriiinscrisa|ucrdri|ordesecretariataprocese|or|==.i|[=l
-Afost introdusd obligativitatea linerii in scris a lucrdrilorde secretariat a proceselor
t-il liudiciare.
judiciare. Ftiir=n{
l=
Reformele - Slujitorii cultului au primit o serie de privilegii, eliberdri de impozite, precum 9i
1|#ReformeIe|-S|ujitoriicu|tu|uiauprimitoseriedeprivi|egii,e|iber5rideimpozite,precumu'L=,l,'!1l
ir#bisericegti|dreptu|deaaveascute|nici.l_=ill_Jl
bisericegti dreptul de a avea scutelnici. =I
ll Eil | -Printr-unhrisovspecial a interzis de a ridica la rang bisericesc persoane !llll =Il
- Printr-un hrisov special domnul ainterzisdearidicalarangbisericescpersoane
ilf negtiutoaredecarte.
I negtiutoare de carte. [=fit-=l I
!ffi|-oorindsdeviteizbucnireauneirevo|tecontradomindriigreci|orinbiserici|eF-]|l-=_rl
- Dorind sd evite izbucnirea unei revolte contra domindrii grecilor in bisericile
rom6ne, Constantin Mavrocordat a decis alegerea egumenilor pe viafd din rindul
1,H|romane,ConstantinMavrocordatadecisa|egereaegumeni|orpevia!ddinrindu|E-'l,'!il
| cdtugdritorpdminteni. I
ir# cilugdrilor pdminteni.
[='irn:--l
'H
ill

1H-'--Transi|vaniaafostdefinitivaneXata|a|mperiu|Habsburgicciup5paceao"F:'lF:l
- Transilvania a fost definitiv anexatd la lmperiul Habsburgic dupd pacea de
FJ'I''=I
i'H||aKar|owitz(1699).Ea9i-apdstratstatutu|po|iticdeprincipatpindin1765't:|||i'_5I
Principatul
la Karlowitz (1699). Ea gi-a pastrat statutul politic de principat pind in 1765,
cind va deveni Mare Principat, impdratul de la Viena atribuindu-gi gi titlul de
i|#Principatu.l.|cindvadeveniMarePrincipat,impdratu|delaVienaatribuindu-9i9itit|u|deF='illr:fl
ll Principe.
,ranst,vantet
hll Transilvaniei
I Mare Principe. Ftttt=;
ttE|-inperioadaini!ia|idupdaneXarecurteadelaVienarespectaprevederi|e|=tttl=|
- in perioada iniliali dupd anexare curtea de la Viena respecta prevederile
Diplomei leopoldine, dar mai apoi a restrins treptat privilegiile autonome ale
lffiDip|omei|eopo|dine,darmaiapoiarestrinstreptatprivi|egii|eautonome"t"[_L|||,ufl
regrunil.
i': ,- t'J,lt"T;
- Dieta a fost lipsit6
tipsita de drepturite sale principate
drepturile sate principale sise mairar. FJi'e
gi se convoca tot mai rar.
- Guvernul principatului era condus de un guvernator numit direct de impdrat gi
l,HRestrinoerea|_-Guvernu|principatuluieracondusdeunguvernatornumitdirectdeimp5rat9iF-]|l,"=!
Restringerea
autonomiei supus numai cu(ii de la Viena.
- Organele administrative locale au fost de asemenea supuse autoritdlilor imperiale.
iiHau!sn,nnjelI:ffi:'$1]:ffi.ii[f;,f"",:"":ilaufostdeaSemeneasupuseautoritd!i|orimperia|e.Ei:rl
tffiil|_-Principatu|afost|ipsitdedreptu|deade[inearmatdproprie.Aicista[ionauEttlt=|
- Principatul a fost lipsit de dreptul de a de[ine armatd proprie. Aici sta[ionau
ll#numeroaSetrupeimperia|e,comandan!iicdroraaveau9ifunc!iiadministrative.|=111-
numeroase trupe imperiale, comandan(ii cdrora aveau gi funclii administrative.
l,HBanatul|-Afostanexat|a|mperiu|Habsburgicinurmarazboiu|uiauStro-turcdin1716.1718FJ||,-_|
Banatul - A fost anexat la lmperiul Habsburgic in urma rdzboiului austro-turc din 1716-1718
conform prevederilor p6cii de la Passarowitz. Spre deosebire de Transilvania regiunea
iH|conformprevederi|orpdciide|aPassarowitz.SpredeosebiredeTransi|vaniaregiuneaE:lriLa
lil H imperiului. l= 6r
I n-a primit nici un document care ar fi fixat statutul ei politic in cadrul imperiului.
tF|||-Teritoriu|eraconsideratdomeniua|impdratu|ui9iseaflasubadministrarea|uiFtttt=1
- Teritoriul era considerat domeniu al impdratului gi se afla sub administrarea lui
l|H|direct5,exercitat6prindoudinstan!eimperia|esuperioare-Consi|iulderdzboi9iL="Fil
directS, exercitatd prin doud instanle imperiale superioare - Consiliul de rdzboi 9i
ilt- E I -camera auticd.
'li.H|-Administrarea|oca|5eraexercitatddecdtremi|itari,fiindin|ocuitddoarin1751cuF[|il
Camera aulicS. FJha
Administrarea localS era exercitatd de citre militari. fiind inlocuitd doar in 1751 cu
til H I ooadministraliecivilS.
administralie civild. l=fil
[_il|-Co|onizarea!inutu|uicureprezentan!iia|toretnii,impov5rdri|efisca|e,abuzuri|epr-
- Colonizarea linutului cu reprezentanfii altor etnii, impovdrdrile fiscale, abuzurile
|i#|mi|itari|orauduslaizbucnireauneimarir5scoa|e,careafostinebu9itaintimpu|L=-r
militarilor au dus la izbucnirea unei mari rdscoale, care a fost indbugitd in timpul
I rdzboiului din 1736-173e.
]H razboiuluidin 736-1 739. 1
F=til
l|+||oItenia|-S-aaflattemporarincomponen!a|mperiu|uiHabsburgicdin1718(paceade|aprJ
Oltenia - S-a aflat temporarin componenla lmperiului Habsburgic din 1718 (pacea de la
lll ,l H lmpe- /=1fl
I Passarowitz) pind la 1739 (pacea de la Belgrad), cind a fost retrocedatd lmpe-
,l',ffi|,r|riu|uiotoman'Aavutace|agistalut9iorganizareinterndca9iBanatu|/,-r!t
riului Otoman. A avut acelagi stalut gi organizare internd ca 9i Banatul.
il=ilii=fir=Tlr=Tl€ilil=ilil=r ilil=ril
lil=llll=llll=llll=ii=ii=ii=ii=ii=lil=ii=ii=lllt=lil=ii=lli=llll=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ill=ilt=ii=ii=llll=|i=-
il=lil=lit=lil=llll=llll=llll=lil=ill=ii=ii=ii=ii=lil=ii=ii=ii=ilt=ii=ii=lil=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=1111=;i
i[=!iI=ii=ii=llll=llll=il=_ilL=lit=ii=ii=ii=ii=lllt=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=lit=ii=ii=ii=ii=ii=llll=il=-
,!=l''!=G'i'E-.iF=i|,||||=||||=|l||=||||=||||=|||l=||||=||||=||||=||l|=||||=ll||
,-,-";,,i: =llll =llll =llll = ttll : tltt :nr :nr :rr:ur :nr :rir: rr: ur:rrl

:5i:Fr!+;t"r-;;i"1ft
[="illE

j =
=11=11

Rdzboiul
=tyrp
llll=J'-*=llll=ll

oblinind victoria in rdzboiul pentru mogtenirea spaniold (i701-jr14)gi anex?nd

-
"'a""Il'ffiI
tt ittt =-Ill,=lllq austro-turc o parte
| olandei, Milanul 9i Neapolul, carol
o"rt" a Olandei,
-i:::::i:^ Carol al Vl-lea Habsburg a reluat
=1rri.5.:=,,l||L=l|E,'-obtinindvictoriainrdzboiu|pentrumo9tenireaspanio|d(17o1-1714)9ianex?ndlil'Hl,
tmperiutuiOtoman. - ofensiva
retuat ofensiva
llltt 111'1
=lttt=t L=,llll_=.llu .?r".Y?-ru.l-
din 1716-1718
spre lsud contra lmperiului Otoman. Erl l'itil
- Austriecii
r-tltl-==,l'='l,fdin1716-1718|-nustrieciiauatacat|aDundre9iauorganizatocampaniemi|itardinMo|dova.|tiffiri
au atacat la Dundre 9i au organizat o campanie militard in Moldova.
-J''l,'==lri!lri3|ob!inindcitevasuccesemi|itare,darn.edorindsdseaventurezeininterioru||,l''',ll
oblinind citeva succese militare, dar nedorind sd se aventureze in interiorul
posesiu4ulor turcegti, austriecii s-au multumit cu anexarea olteniei, fapt
=:nri'5.[=l|||=||||||Posesiunu|orturcegti,austrieciis-aumu|!umitcuanexareaolteniei,fapt|'i''#'j'
tr'ilil llll,l I
confirmat de prevederile pacii de la Passarowitz (171g). (1718). Fn,i' lrj'l
='
-:rlri'lr
fi=flll
=llll= =llll I Rdzboiut 173s-1237 lill-il
Rdzboiul - 1735-1737 - -a.-rroto
Armatele rrrrn,,,^r^
Rrrqioi duc
E''il|E=il|i=|||i1Rdzboiul--1735-1737-ArmateleRusieiduc|uptepentrurecucerireaceta{iiAzovl||_|t||
Rusiei lupte ^-^r-, -
pentru
ruso-austro-turc --
- recucerirea cetri[ii Azov
9i ocuparea Crimeei.
=tttt=l.|=|||l=||l||rUso-aUstro-turc|siocupareaCrimeei.|.i||U'i|
lrj.irrE'=||||=||||=din1735-173n|'zu-'nujiiiaaprofitatdeinfringeri|eturci|or,aSemnatuntratat."|'i,,il'i'
din 1735-1739 - 1ZU -'Austria a profitat de infringerile turcilor, a semnat un tratat de
:-u,i':, il=lill =lttt
E'ilE =11= 1ti+ | - .
I
alianla rdzboi.
rusii 9i a intrat in rdzboi.
atiantd cu rugii
1,i,1 F,,1,
!nrr=rL=,l||L=,llU|.uz--Tratative|edepacede|acongresu|de|aNemirovn-audat|'irrE,rir
1737 - Tratativele de pace de la congresul de la Nemirov n-au dat
,5'l''!-E,rE,i''fl|rezu|tc[egiopera!ii|emi|itareaufostre|uate.||'_|
rezultcte gi operaliile militare au fost reluate.
- lulie 1739
||il=..i|||=:=!|l=|||ll|-|u|ie1739-Armate|erusetrecNistru|,obtinvictoriainbdtd|iaoeta|ri'ffiri'
- Armatele ruse trec Nistrul, oblin victoria in bdtdlia de la
Stduceni gi cuceresc cetatea Hotin.
=tttl=tl-;,l|!-=,lI!j|StducenigicuceresccetateaHotin.|ilr#'ir
,L='l,'!=E'i''E'l''fl|-Sept.1739-.Constant|nCantemir,fecioru|vestitu|uidomnitor,infruntea|[,#[
- sept. 1739 -.constantln cantemir, feciorul vestitului domnitor, in fruntea
rri=_'irl-r==||||=||l|l|unuideta9amentrusaintratin|a9i.|r1'H'i.
- Sept 1739
unui detagament rus a intrat in lagi.
- Austria, dupd o serie de infringeri, a incheiat pace separatd
'=tl=-L=,|llL='l|UL-Sept1739--Austria,dupdoseriedeinfringeri,aincheiatpaceseparata|'irlG.ir
|L-'l||_L-r:=,'il'E,i,,ilcuturcii|aBe|grad.l|]'1-l]l].cu turcii la Belgrad.
,r=l"l,A Sfffi=:lfli'H - Rusia, rdminind singurd gigifiind
fiind istovitd (in rdzboi
rdzboiea pierduse [lll-
ea pierduse ll:
'!rrri=r|=.||||=Il|||peste100miideso|dati),deasemeneaafostnevoit5sel.ilrffi']r
peste 100 mii de soldali), de asemenea a fost nevoitd sd
ll|=l|||=_=||ll=|l|l=acceptepacea.|rr.Hri' accepte pacea.
ta
,='l= L=u,i"!=r,l',1 Belgrad | - Rusia gi-a
Pacea de la - Austria a retrocedat lmperiului ottenia.
otoman Oltenia.
tmperiutui Otoman I'i4 F]it
''!:lri'=]rE.'irl=-'irn-lBelgrad|-Rusiagi-aretrasarmate|edinMo|dovacarecontinuasardminisubsuzeranitatea||l,,U|l,,
retras armatele din Moldova care continua sd rdmind sub suzeranitatea
ill="illl= =llll= llll= | lmperiului otoman. cetatea
Cetatea Azov a fost retrocedatd turcilor si demilitarizatd. l,i']
9i demilitarizata.
51111=1r_=-,nr=,ltlJ I'irrE'irr
F,,1"

i=liEE=,;i"l?,i"! 1,,:il,
'1
i=iEt==rirr=*rrrt lii'l----- J'1,,
r,t,

r= ilil :il=
t=tttt:il=llll=lllll
-
.'r
llll
-
=r.rrilltlJ l1,,Hii,
l'irrU'l';
llll :llll ::.t :''= ltt I lll ,

llll lll #1t".

=lll! =:rrr:lllltt, : ,,,,=
l : llll :F:
:... ;... ril :j l lll[
lrrr}- E
E lllll
- -:Irr:
r=ilil=t:ilr' :,,,, r- rrrruiri
iir==lll= llll=l
irrr: l,i'l F,,l'l
1= 1111=f lllll
llll 3 ;lt
=llll=rrii a lli r r 1.,
l'iril
.

1=1111=f =llll=liiil
=:rr:
E'i'i
l':-",1'--r=rm = I lttl-----;rrrl :

i,'i='i'''T=:ri'5riH
nr
iltffi,lll
|=llll ,
=F=ll:,,', - lltf---Eiri
il'5;ti'=l=ffi = liltl rrr E,,r
....:....=:I:

rrr
=-=
: rrrr*El= llll 5
=Fl=i
-
=-
ri'=-rrri'-l=illl|
'irrrjirrrlH="',+
-r: I'I,,U'I';
..1'---.l"l.br:""1 ilr'{---tnr[
Urt'..
irL=ttgs|fltll= I'i'_l F''l'i
ltltl Ftn
= -:r= ;1
rru:'rE-',j r, lTtitt
-
,

::
=-
q=*t-I=,,i,!=,is -
$'-rl=jls[: ',,=ffi,l'l
'iiiii"sl"!=,1"!=u,i"!=n,r"s,lls;l
 riit-ii-llll:ltll:Illl :llll :Illt :llll :Illl :llll:l
5"'i'!.
'L:',1"L:",1"5",1"1-:",i u
_.'''
',''
ll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll:llll=llll=llll:rrrr:
=a=
-:f=
= =l=
_- _\ _ .7 rema12 =f=
=l=
S\=lilA.j
r-tl
I
A+/ \
Tema 12.
l
DEZvoLTAREA cuLTUR[ lAnrlon
t-#KXlffillfi^'-'iilt'"TiTfryl"%T&.""'-'*
iN snc. AL xv[-LEA - ilqcrpurul snc. AL xvIII-LEA
RoMANE
I /!dt F*=r:
t:11
=r1
t=tl
R(A.) F11=t: =tl
_v|-nre|ocgenera|izarea|imbiirom6neca|imbdacu|turiiscrise.[=irn-=r
- Are loc generalizarea limbii romdne ca limbd a culturii scrise. r=Il
Trdsdturi - Treptat cregte ponderea culturii scrise laice in
raport cu cea bisericeascd.
HTrdsdturi|-Treptatcre9tepondereacu|turiiscrise|aiceinraportcuceabisericeasc5.F|!|!.=!
generale - Cultura rom6neascd este tot mai unitari. Lucrdrile literare sint adresate cititorilor
Ggeneralel-c,|t,'"rom6neascdestetotmaiunitari.Lucrdrile|iteraresintadresatecititori|or[i-l||]_=J =r1
l=Il
| ^ F il | | ldrile rom6ne. Lucrdrile
din toate tdrile
Elemente de I romdnesc.'
evenimente din tot spaliul
Lucr6rile istorice cuprind evenimente spaliul t'I,"=a;
=rl
l= ul
leementede romdnesc. F,,i5r1
modernizare - Cultura romdnd evolueazd intr-un strins contact cu marile curente europene -
_]modernizare|-cuttu,aromdn6eVolueazeintr-unstrinscontactcumari|ecurenteeuropene-r+i|il{i =r=l
t=l|ill
H|incu|tura|Rena9tereatirzie,urnanismu|,barocu|.ptttl-=r:
in cultura Renagterea tizie, urnanismul, barocul.
=r1
- in operele literare domini ideile provenielei romane a rom6nilor, ale unitdlii lor
#|romAneascd|-inoperete|iteraredomin5ideileprovenie[eiromanearom6ni|or,a|eunitd[ii|orf=,||||=I
romdneascd t=rill
I { |
F | emi"" aspiraliilor lor spre
etnice 9i lingvistice, ale aspirafiilor neatirndrii.
spre oblinerea neatirndrii. E'l,uA_tJ =il1
l= ]fltl
I r l:i,rr:l
fi |
| "secotul de aur al
"secotuldeaural pe europeani
|l-Culturaromdneascdseimpunepearenaeuropeanicaoptttt,,lt
- Cultura romfineascd se impune arena ca o =tr1
I H I
ronr&neSti" I cufturd originald cu valori giopere
culturii ronr&negti;' remarcabile.
9i opere remarcabile. 1=ilttl
I
- H (\-/
-
GLi"-e"ror
B.) invitimintul
t=u,1"5.t

F'I"!in'
Filrt:til.
=il=
t=ilil1
=ttl
#v-Stu{iibc@ii|oroameni|orboga!i|auniversitd!i|edinstrdindtate(Cracovia,t=l||L=.l
l- - Studiib cdpiilor oamenilor bogali la universitSlile din strdindtate (Cracovia, t= liltl
F llll: llr
-----.,-
r?rm.et:1"d" || Constantinopol, Padova, Venelia etc.)'
#||lconstantinopo|,Padova,Vene[iaetc.)'|=|j||=I
-^ =U=
t=
latiriiin gcoiile organizate de iezui{i.
liltl
[ H tnsvu're
Formele
instruire J- in limba latin-i.in
- lnstruirea in'limba iezuifi. llll= lll
,: E
l- - gnuir"r"a
Invitarea in familiile
familiite bogate a profesorilor
profesoritor particulari
particutari srraindtate. FFJitE'i
din strdindtate. =sr=
l=ilt]1
'-
- I - invdldmir*din gidomnegti.
domnegti.
institutiile locale mdndstiregti, ordgenegti
invdtdmir*dtri instituliile orSgenegti 9i
F_Jll,"=_q =ilti
de Ftlt=m l=ilil1
1
-tr
H Academia 9coal5 domneascd de grad superior de
Academia I - A fost fondatd in 1639 la lagi ca gcoalS
Movild (feciorul =tttl
srlavo-greco-latind Vasile Lupu cu conctrsul din Kiev
rffishvo.greco.tatini|Vasi|eLupucuconCtrsu|mitropo|itu|uidinKievPetruMovil5(fecioru||=tttt=_1
mitropolitului Petru r=ilil1
MovilS). La ea au activat profesori ucraineni, greci 9i
Simion Movild).
domnitorului simion
ldomnitoruiui 9i F_Ill"=-Jl"
Kiev. A
cu Sofronie Poceafki, fost rector al Academiei din Kiev.
in.frunt€ bu A f,:u,l"L=uJ =u=
l=llll
romaniin.fruntd
I romani
'-I F]l tulburdrile politice au permis
functionat timp de un deceniu, deoarece tulburarile
I funptionat permis fJ'i,'-;'l l=u=
l- simpld gcoald mdndstireascd. F-rrri= rrf
gcoald mdndstireasci.
l=llll
cdligdrilor greci s-o transforme intr-o simplS
| cdtigaritor l=lll=
rffiAcademial-|nstitutiedeinvd!dmintdegradsuperiorfondatdin1714.Adesfd9uratoF,,|||L=I
Academia I Institutie
- de invdldmint de grad superior fondatdin 1714. A desfdgurat o I=il|l
',ffidomneascddinIa9i|targaactivitatepedagogicd,efectuindstudii|einmaimu|te|imbi-e|ind'rj.i|r=i
din lasi efectuind studiile in mai murte limbi - elind' l=lll=
domneascd gru:glXfffiX:?:flcd, l=Hl
,,ffi I
.l neogreacd, slavond, romdnd. ptttt=tll l=u=
rganizat in1646, a fost asemdndtor cu cel din Moldova. in fruntea colegiului l=llll
l,#firgovi9te|s-aaflatinv5[atu|grecLigaridisl-='i|[=i
firgovigte I s-a aflat invSfatul grec Ligaridis.
'#Cobgiuldela|-organizatin1646,afostasemdndtorcuce|dinMo|dova.infrunteaco|egiu|uiL=''|,5| l=I=
l=nll
,lHAcademia|.Afostorganizat5in1695laBucure9tideConstantinBrincovean,i"FJ|l,-1l
Academia - A fost organizatS in 1695 la Bucuregti de constantin Brincoveanu in l=I=
frunte cu fostul rector ilt Academiei din constantinopol, savantul greb
l=il
la mindstirea
lHdelamindstirea|f1untecufostu|rectora|AcademieidinConstantinopo|,SaVantulgrecF|r|'5i
de
Kuminitis. l=l=
il H Sf. sava
sf. Sava I Kuminitis. l= tltt=l l=m
- A fost orgadiiatb in 1622 de principele Gabriel Bethlen, avind trei facultdfi
l=I=
i:H$coatasuperioard|-Afostorganizat5in1622deprincipe|eGabrie|Beth|en,avindtreifacu[afiFJ|l|-d!
$coala superioard
tutia I teologie. l=il
ll H de ta
la AIba lulia cu studiul de filozofle, literaturd 9i teologie' F tilt= tU l=l=
1622 - prin legea datd de principele Bethlen copiilor romdni de iobagi li s-a acordat dreptul de
l=ru
ir#-rc22|-Prinlegeadat5deprincipe|eBeth|encopii|orrom6nideiobagi|is-aacordatdreptu|o"L=u'|,'!=ul
gcolile, fapt carq, afard de influenla occidentald, a plasat invd[dmintul
invdldmintul Oin
din l=r:
Ll U frecvJla gcotite,
I a trecver4a [='ifl
=i
ptltt=u l=l
1'- ltransitvaiiaiaunnivelmaiinalt.
Transilvania la un nivel mai inalt. l=l=
ru'#i l-rrrr -l l=r
l=I:
ilHo_LjI''.E-(re|igioasd,cronografic5,9tiin!ificd,be|etristic5)FJ'l,-J'i
G)-!j! .I* (rerigioasd, cronograficd, gtiin{ifi cd, betetristicd)
l=l
Literalalil | - Lingvistic este expusd in limbile slavonS, latind, greacd gi romAnS. Lucririle in primele
iffiJit","t,,"|-Lirrgvisticesteexpusdin|imbi|es|avond,|atind,greacd9irom6n5.Lucrdri|einprimeleE,|'=! l=r:
,"llglt""e I tr"i fi*U dominante, in epoca prececentd, erau adresate uluj cgrg.inqustp6turilorde clerici 9i l=t
l|ff,etninia|treitimudominante,inepocaprececentd,erauadresateunuicercingustdec|erici9iE_lri!r-iii
|lH|uoieri.Lucr6ri|ein|imbaromandseimpuntotmaiferm,sintdestinatepdturi|ormai|j111=1 l=l:
mai ferm, sint destinate
boieri. Lucrarile in limba romand se impun tot mai
l=l
largi, ducind la democratizarea culturii scrise.
|i'H|targi,ducind|ademocratizareacu|turiiscrise.FJ|l,=j l=l:
- A tradus gi a editat in 1643 Cartea romdneascd de invdldturd sau Cazania, un
l=l
l|HMitropolitul|.Atradus9iaeditatin1643Cartearom6neascddeinvd|dturdsauCazania,unfrrri'=:i
Mitropolitul
povSluiribisericegti. l=li
'i'l H Varlaam
Varlaam I cod de povSluiri bisericegti. l=-.ll!=l l=l
li'l Fil trSgO-tOSZ) | - impreuni
impreund cu logofatul
logofdtul bisericegti.
tlp5regte $apte taine bisericegti.
lstratie tlpdregte
lstratie F-!ll,:{ EI:
(1 590-1 657)
- Opera proprie originald Rdspunsurite impotiva catehismului calvinesc - prima
i|_|.operaproprieorigina|dRdspunsurileimpotivacatehismuIuica|vinesc-primat=''l,'5_.'l l=r
Eli
||HIimportantd|ucrarededezbatereteo|ogicdin|imbarom6nd.FJ'i''Ej
imporiantd lucrare de dezbatere teologicd in limba romdnd. a=l
l|#|.e"teconsideratunu|dinfondatoriilimbii|iterareromdne'Errri'=i
- Este considerat unul din fondatorii limbii literare romdne. EI:
!=l
| - EfectueazS traducerea in limba rom6ni, in 1642, a cunoscutei opere
li#UdristeNisturet|-Efectueaz5traducereain|imbarom6ni,in1642,acunoscuteiop","l=u,|/|L=j
Udrigte Nisturel
I Evanghetia invdldtoare (invd{dturile lui Neagoe Basarab).
'l'#(1696-1657)|Evanghetiainvd|dtoare(invd[dturileluiNeagoeBasarab),t=,,l',|=]
(1 596-1 657)

il!.HMitropo|itull-in1673traduceinromAne9te9itipdre9teP2aftireainvd|suri'E'i'E]
Mitropolitul - in 1673 traduce in romAnegte 9i tipdregte Ps.gltirea in vdlsuri .

- Traduce Viala gi petrecerea sfinlilor tipdritffitre 1582-1686 la lagiln 4 volume

,l|#';ffi;;,|.t,acuceVia|a9ip,t,"""i|i"nnririitipa'ita"mtre1682-1686|a|a9iln4vo|umeF:nri=:i
Dosoftei
cu fblosirea elementelor de folclor moldovendsc Ai scene din vlata sociald
''i,#(1624.1693)|cufo|osireae|emente|ordefo|c|ormo|dovenescaiscenedinvla|asocia|dt=,|||L=]
(1624-1693)
llll F ll I contemPorand'
contemporand. FJ'i';-::
.|,ff-:?^^^A^^+x+laz|rraarara|iainacirnmAntrl:tl||:|
rrp Fjl Bibtia de
Biblia la
la | - Cea mai insemnatd traducere religioasd romlnd
romlnd F_-!l!=
cdrturarii munteni 9i moldoveni.
(1688) | efectuatd in comun de cdrturarii moldoveni.
,L H Btrcuregti(1688)
Bucuregft
ttl,kQoffik
''i{ /:-.u,iL:i
-znr=ur=l
lll= llll=ilI=ilI=fi|= llll= llll= llll
: llt = llll
= =
llll llll
:ilil=ilil=I
:llll:llll:

=lill=llll=|
:ilil=llfl=l
l= llll= llll=
:llll : llll : Mitropolitul - Autorul Predicilor, considerat mare orator ecleziastic al litqraturii

: illt= llll=j
t= llll= llll Antim lvireanu rom6ne. Opera sa poartd un caracter moralist, inclusiv cu o
=ilil=iltl curajoasd condamnare a lScomiei conducerii ldrii Romdnegti.
lllt=
t= llll= llll
: lllt =l ilrl Cronografia - A evoluat de la cronografia oficiald bisericeascd scrisd la comandS gi s-a afirmat
t==llilllil== llll in sec. al XVll-lea ca cronografie boiereasci scris6 exclusiv ?n limba vorbitd de cei
: llll=1lll=l
=llll= llll mai invSla[i oameni ai timpului sdu.
: llll= llll
l=
:trll:llll =
ilil lill
=l : ilIl: llll Grigore - $i-a fdcut studiile in Polonia in gcolile cu o puternicd orientare clasicistd gi
=llll=llll=.
: llll = llll =
t=
::nil:[[
ilil = iltl
llll: llll Ureche umanistS. Mare spdtar gi mare vornic, mai este considerat 9i intemeietorul
|
:- llll llll (1 590-1 647) cronografiei boieregti din Moldova.
=
:ilil=ilil=t=
t= lilt= illl "descdlecare" (1359) pina Aron
- Autorul Letopiselului fdrii Moldovei de la la
= ilfi = llli= =Ilt=ilil
t=lilt=iltl Vodd (1595), in care partea principald este consacratd domniei lui $tefan cel
: lilt lill=l' : llll : llll : Mare. (A ajuns pind la noi in copia redactatd de Simion Dascalul.) Afari de
=
:ilil:ilil=
t= ilil = illl bogata factologie culeasd pentru prima datd 9i din izvoare strdine, opera conline
: ilil = lill=i = illl = iltl
: llll: Illl:
t= ilil = iltl un caracter educativ, ardtind provenienla poporului romdn :'De la Rim ne tragem
:ilil =|il =l gi cu a lor cuvinte ni-i mestecatd limba."
=lill=llll
=llll=llll=
:ilil =illl=|
t= lill= llll
Miron Costin - Mare demnitar la curtea domneascd, considerat cel mai invSlat moldovean al
= llll = llll
:
:
ilil:
ilri='ilt[=l
illt: t= lill= lill (1 633-1 691 ) vremii sale.
=ilil=iltl - A continuat Letopiselului ldrii Moldovei (de la Aron Vodd incoace (pin6 la
l=llil=llll
:llll Dabija Vodd) (1595-1661 ).
: llll= llll
= llll
=t - Autorul lucrdrii Cronica ldrii Moldovei gi Munteniei scrisd in limba polonezd,
: llll= llll =l
t=ilil=iltl deoarece a fost adresatd regelui polon.
: llll llll
=
illl=
l= ilfi = iltl - Autoruf lucrdrii De neamul moldovenilor in care argumenteazd latinitatea
: =l
llll
=ilil=iltl poporului gi apeleazd la mindria pentru trecutul glorios.
=ilil=ilil=
i llll = llll =l
t= illt= iltl
=ilil=ilt lon Neculce - Ajutorul lui D.Cantemir, mare hatman al armatei moldovenegti.
= llll = llll =
: llil = lilt =l
l= llll=,llll (1672-1746) - A continuat Letopise,tului ldrii Moldovel de la Dabija Vodi (1661) pind la a
= llll = llll doua domnie a lui C.Mavrocordat (1743), care datoritd darului de povestitor al
= llll = llll = l=ilil=ill
:lilt= llll=l autorului a fost una din cele mai citite lucrdri ale timpului sdu. Letopiselul este
:llll:llll: = llll = llll
-Iil:ilil:
:ilil=ilil=t
t= llll= lllt anticipat de culegerea O samd de cuvinte cu o puternici abundenf6 de elemente
-Iil:iltl folclorice.
= llll = llll = l= llll= llll
: llll = =l llll Cronogfafia - Cronici scrise la comanda domnitorilor gi marilor dregdtori in limbq romdni sau
= = llll = I=llll=llll
llll ' oficiald greaci cu scopul proslSvirii faptelor acestora. Dupi materialul factologic
: llll
= llll =l = ilil = llll I I conln
confin gi
9r c
calitdlile artistice sint inferioare cronografiei boieregti.
= llll = llll = r= lilt= ill ll -
: llll= llll =l
=ilil=iltl I '- In tvtoldova - Cronicile
cror lui Nicolae Costin (feciorul lui Miron Costin), Axinte Ur'rarul etc.
: llll = llll =l
l= llll-: llll L - in Tara Rom6neascd - Cronicile anonime Letopiselul Canitacuzinesc Ai lstoria domnilor
=ilil=iltl
: llll:
lill=
llll = [= llll-: llll fdrii RomAnegtl , scrise la comanda familiilor Cantacuzinegtilor gi
: llll =l ilil = tltl Bdlenilor, Cronica de curte a lui Radu Greceanu, comandatS de
= llll = llll= = llll=
t= llll C. Brincoveanu, cronica lui RaQp Popescu, care-l prosldvegte pe
: llll = llll =l
=ilil=iltl N. Mavrocordat.
= llll = llll = il=ilil=iltl
:ilil = ilil =l Constantin - Autoru I ucrdri i I stori a d o m n i i I o r Td ri i Ro m inegfi (neterminatd) in care
=llll=llll= I

=llll=llll= il= llil = llll Cantacuzino folosegte o vastd bazd izvoristicd gi demonstreazd provenenla romand
:llil = llll=l
=ilil=iltl gi unitatea rom6nilor.
1= lilt= iltl
: llll= llll=l - in Transilvania - Majoritatea operelor sint scrise in.limbile maghiard, latini sau germani
= llll = llll
:il|= llll=r
[= llll= llll - (exemplu mai reprezentativ Historia 8e Mihail Cserei in limba maghiari).
=ilil=iltl Totodatd apar 9i primele lucrdri in limba rom6nd. Protopopul Vasile din
=llll=llll= il= ilil = fitl
Scheii Bragovului scrie una din primele lucrdri cronografice in limba
:il|=
:ilil:ilil=
llll=l =ilil=iltl
:ilil:ilil=
:ilil
t= llil = iltl populatiei bdgtinage despre viata romdnilor din Bragov.
= llll=l= =ilil=iltl
ilil
: rlll:
]= llll= llll Literatura - Se distanfeaz6 tot mai mult ca o ramurd a literaturii atit dupd conlinut cit 9i dupi
: llll = llll
=l =ilil=iltl Stiinlificd volumulgiimportanlalucririlor.
= llll = llll= t= ilil lill
:ilil=llll=l = lill ==llll Nicolae Milescu - Fiind spdtar la curtea domneascd a fost silit sd emigreze 9i a pleqpt in
l= il[= iltl (1636-1703) Rusia. in1675 a condus o misiune diplomaticd in China 9i gi-a descris
: llll= llll =l cSlitoriile in lucrdrile Jumal siberian gi Descrierea Chinei.
= llll = llll
: llll= llll=l
l= ilil
=
iltl - Autorul unor opere religioase, social-politice gi filosofice umaniste care
= llll = llll = prosldvesc raliunea omeneascd. Este considerat primul savant moldovean
: llll= llll=l
l= ilil = illl care a cunoscut o faimd europeanS.
=ilil=iltl
t=
:illl=llll=l =ilil=iltl
llll= llll Dimitrie Cantemir - Date biografice. Fecior al domnitorului Constantin Cantemir. A stat
r= llll= llll (1673-1723',) ostatic la curtea sultanului, unde a primit o instruire aleasi. 171 1 - domn al
=llll= llll= = ilil = lltl Moldovei. 1711-1723 - cneaz, senator la curtea lui Petru l, mare savant.
=lill=llll= r= ilil = lill I
- fstoric - Istoria cregteii gi descregferll lmperiului otoman (1714) - cea mgi completd
=ilil=ilil= = lill = llll
=ilil=ilil= l= illt= lltl lucrare asupra istoriei turcilor, timp de aproape doud secole.
- Descierea Moldovei (1716) - operi cu caracter istoric, ggografic, etnografic
=ilil=illll =ilil=iltl
=ilil=illle
t= lilt= iltl scrisd la comanda Academiei din Berlin al cirei membru este din 1714.
=ilil=ilil< = llil = llll
= ilil = ilill- r= ilil = llll
=]ilt=lllla =llll= llll= llll= lill= illl=ilil
= ilil = illl:l l= llll= lil= lil= ilt= ii = ii ii = =n=m=fit=llll=
=
=ilil.3il.{
 trti'=
i5rri.5i'=Jrri'!:nri!:rrri':::nri_5ri'l=:llli'=:nri',!:rrri':::rrri5 I=illl
l=E=
l=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=llll=lli=lli=lit=lit=lli=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ilt=ii=ii=ii=ii=ii=t t=lill
ilt Er-..'....-ilil=ilil llll =llll =I l=llll=
l=iltl
',7
ll AEf
\2 ll | | - viala Cantemir (17iG)
lui Constantin cantemir
Viala tuiconstantin (1716) --rucrare
lucrare biosaficd consac-
biogaficd consac-
4S\=Jl'il l=ilil=
F | tatSlui sdu.
| ratd domniei tardtui sdu. F llll= il I:-lllll
,ll H || | - Hroniculvechimii
Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor (1722;
(1722; neterminatd)
neterminatd) - lucrare istoricd
istoricd F,,lllL=J
r=ilt=
't- lui Miron costin r= ilil1
|| | care
""t"
aprofundeazd ideite
ideile tui Costin 9i constantin
Constantin cantacuzino
Cantacuzino despre
despre
FJ',l,,=,Ji l= illt=
caracterul etnic unitar pe intreg teritoriul Daciei vechi gi originea latind a romdnilor. r=||ill
''re|||caracteru|etnicunitarpeintregteritoriu|Dacieivechi9ioriginea|atindarom6ni|or.E,l'=n'
Filozof | - Divanul sau gilceava inleleptutui
l=lilt=
I Fl - Filozof Divanul sau physica Elfilffi
inleleptului cu lumea (1698), Monachiarum physica 3=lfll
l- , I examinato - opere influienlate politic
influien{ate de romantism, idealul
idealul cerora este o
al cdrora o l=J;11 =1 l=]ill=
#ll I
I lmonarhieluminatd.
monarhie luminat5. plltt=||l r=iltl
ll H l=tttt=l 1=Hti
_{Geograf.etnograf.|-Persona|itateeruditddeta|ieeuropeand.Ftttt=ttl
Geograf. etnograf. - Personalitate eruditd de talie europeanS.
i#'..,'ii-,"--|-eredecesora|epocii|umini|or,deoareceaoptatpentrurdspTnoirea|=illiE.l
t=ilil1
muzician ... - Predecesor al epocii luminilor, deoarece a optat pentru rdspindirea t=ilil=
I mai larga gi cunogtinlelor, pentru n"uiirn"r""
largd a culturii gicunogtinlelor, tdrii gisporire"
neatirnarea !5rii 9i sporirea F-lll,=l
l=ilil1
1 R I bogdliilor ei, pentru conducerea unui monarh cu putere deplind.deplind. s',|'!ni t=ilt=
,- Frril.:rrr l=ilfl1
r- Versiuni traduceri - Varlaam gi /osaf ; Alexandria (povestire fantasticd despre viala t=ilil=
'Hr-Versiunitraduceri|-Vartaamgi/osaf;Alexandria(povestirefantasticddesprevia1a!=u,|||]-=,j
I a romanelor populare I=ilfil
'lI H I ooouare I luiAlexandru
lui Alexandru Macedon, variantele locale atribuindu-ivictoriiasupra
atribuindu-i victorii asupra l= ilil
t=Ml
Fil |l.----.-----.-.-.- aleepocii
"|"*"*ii
turcilor gi tdtarilor), fabulele lui Esop, povegtile orientale O mie 9i Etttt=p
lturcilorgitdtarilor),fabuleleluiEsop,povegtileorientaleOmiegi =i r=ilil1
l- _: .. _. I unadenoplietc.
una de nopli etc. l=tttt=l t=HlI
+tlBeletristica Beletristica Ftttr=|| t=ilil1
- Miron Costin -autor de poezii 9i poeme originale, printre care mai vestit t=il=
t= ilfil
iH||-rvrironcostin|;ffi:5ff?',JJjfi:"#;""f#|e,printrecaremai""'.,'F]'i|iJi
re|-Be|etristical^,,..^^^,,*.,,'^,|+^,^ti,A^+:+A:+-^A',^^.ii^..^-^,,-:l:^|i*L^:||||:r
Beletristica
este poemul filosofic Viala lumii. t=Iil=
. Mitropolitul - autor al vestitei traduceri in versuri din limba qreacd
|+",i"i,,"|e|-Mitropo|itu||-aUtoralvestiteitraduceri.inversuridin|imbagreacdFJ'l-/:. l=ilil1
'l f il
----
originald
| Dosoftei
Dosoftei I Erofitet (1690)Si a altor opere, care-lfac
care-l fac apreciat ca cet
apreciat"ca cel f-.,,|L=nf t=]t=
t=ilil1
mai talentat poet din Moldova secolului al XVll-lea. Er3
'E||maita|entatpoetdinMo|dovaseco|u|uia|XV||-|ea.t+":i,,_L+
,l H Dimitrie | - autor al primului
| - Cantemir
Dimitrie /sforia p'j,u:-ii
primului roman in literatura rom6nd /sforia l=ilfll
I Cantemir I leroglificd
teroglificd (1705) in care a descris in mod alegoric
Er=
alegoric Efffi'lT l= liltl
l_|riva|itateapo|itic5dintredomnitoriiMo|dovei9ildriil=ltlt=l
rivalitatea politic5 dintre domnitorii Moldovei 9i lSrii Er=
#|RomAne9tigia|teconflictepo|iticegisocia|ea|eacelorFl||l=f-
rr Romdnegti gi alte conflicte politice gi sociale ale acelor l=lffl
H ltlmPuri.
r'rrrrPurr'
timpuri. L=,llll-=J Er3
Ellll =t, l=f,tl
l-n\ (o.@ l=ttll=I EI3
I
,r
( D.) Tioarulsi bibliotecile
Ffl
|J v Ellri=r.
r:.,..:- t=il1
Transilvania 1 - Fiind introdus maidevreme, Er=
I R Transilvania tiparul cunoagte o ldrgire a aplicdrii. Tipografiipentru
mai devreme, tiparulcunoagte Tipografii pentru f:11i'5j
l=al
ll H maghiari funclionau la Bragov, Cluj, Sibiu. La tipograf,n
I maghiarifunc{ionau tipografn de la colegiul academic
academic l=tttt=l EI3
_|||A|ba|u|iaafostformatdsec!iapentru|iteraturainlimbarom6nd.F||||=li
Alba lulia a fost formatd sec{ia pentru literatura in limba romAnd. l=ll
Er3
I
-in 1653 Matei Basarab cu ajutorul lui Petru MovilS a organizat o tipografie la
ffIara|-in1653MateiBasarabcuajutoru||uiPetruMovi|5aorganizatotipografier"5rl|L=r!
lara
tffRom6neacsd|Cimpu|ung,apoiuna|am5ndstireaGovora.l=||||=I
RomAneacsd Cimpulung, apoi una la mdndstirea Govora.
Frl
Erf
-il
,#|-p"timpu|luiConstantinBrincoveanu|aBucure9tifunc!ionaupatrutipseografiip|l|l-=rj
ll
- Pe timpul lui Constantin Brincoveanu la Bucuregti funclionau patru tipseografii. Erl
Er3
H | - O contributie
contribufie insemnatd in dezvoltarea tiparuluia
tiparului a adus-o la inceputul r""-olului
secolului t=",lll]-=!
al XVlll-lea 9i in ultimii ani ai secoluuli precedent mitropolitul Munteniei Antim

-Moldova
lrvireanur.
'E|a|XV|||-|ea9iinu|timiianiaiseco|uuliprecedentmitropo|itu|MuntenieinntimF_!|l'ET
,E lvireanul.
FJi:= I
l=
I H Moldova 1 - 1642
1642 1 - Vasile Movild a organizat la lagi prima tipografie
Vasile Lupu cu ajutorul lui Petru MovilS tipografie Ll,,i'=15
I
rffi|ldinMo|dovadesubconducerea|uiS'Pocia!ki.Printreprime|ec5(itip5rite,l-=ittt-=i
din Moldova de sub conducerea lui S.Pocialki. Printre primele c5(i tipdrite,
l=
#il||opt|anum5r,aufostCarterom6neascddeinvd|dturdsauCazaniatulptttt=i
opt fa numdr, au fost Carte romdneasce de invd,tdturd sau Cazania lui
|#||Varlaam,codu|de|egiin|imbaromAndCarterom6neascddeinvd!dturddel=||||=!
I
Varlaam, codul de legi in limba romdnd Carte romdneascd de invdldturd de l=
|rre il | | bla pravile impdrdtegti si de ta
impdrdtegi gi attejudel
la alte jude! sai Pravila
Pravita lui Vasile Lupu,
tui Vasite gapte F-llll,=-E
Lupu, $apte I
| llre,inebisercestila.
taine bisericegfl 9.a.
E=,,,l'=LTl
tE|-1679|-Activitateatipograficdafostreluatddemitropo|itu|Dosoftei.r-a|=-ttll=l
- 1679 - Activitatea tipograficd a fost reluatd de mitropolitul Dosoftei. La
rugdmintea lui patriarhul Moscovei loakim a trimis in Moldova utilajul
_|:,:qllll""|uipairiarhu|Moscovei|oakimatrimisinMo|dovautiralur[-1|||,'f;!
tl
I tiposrafic.
tipografic.
E
I - Cregterea numdrului gi accesibilitdlii
Bibtioteci
Biblioteci ''rili
primelor t=l"L=J
accesibilitd{ii literaturii scrise a dus la fondarea primelor
biblioteci in Jdrile Romdne - bibliotecile de pe lingd centrele de inva!5mint (colegiul
rffi|uiotioteciinldri|eRom6ne-bib|ioteci|edepelingdcentre|edeinva!5mint(co|egiu|F='ilil=?
+il|de|aA|ba|u|ia,9coa|adomneascdde|aSf.Sava.etc.),bib|ioteci|eparticu|area|el;111=|
de la Alba lulia, gcoala domneascd de la Sf. Sava Btc.), bibliotecile particulare ale
il H I familiilor Cantacuzino, Mavrocordat 9. a. a. l= ttl{
ffi[ Errrr=i
\-/-) Arta
( E.
- Arhitectura, pictura, sculptura Jirilor RomAne se caracterizeazd prin evolulia
l- traditionaliste locale gi influenla
Caracterizares I formelor tradilionaliste
Caracterizarea curbnte ale Renagterii tirzii gi
influen(a noilor cur-ente gi L=-.llll{
generald Barocului din Occident, precum gi a unor elemente din stilul oriental.
rffigenerald|Barocu|uidinoccident,precumgiaunore|ementedinsti|u|oriental.Ei',r=T
RArhitectura;.Pa|atu|domnescdin|a9i.Conformdescrieriicontemporani|oraveadoudsd|iF-]]|]=-]|"
Arhitectura -
Palatul domnesc din lagi. Conform descrierii contemporanilor avea doud sdli
,ffi|||cubo|!i,bogatimbrdcatein|emn9imozaic.Bo|!i|eerauzugrdvitecuornamenteL=u,l''!=u,'l
cu bolli, bogatimbrdcate in lemn 9i mozaic. Bollile erau zugrdvite cu ornamente
t- l- to,oou" | pe
| r_Motdova rcunfundatauriu.
un fundal auriu. t-='i1-E'il
- Biserica Trei lerarhi (1633; ctitoria lui Vasile Lupu), construitd in stll
+|l||.BisericaTrei|erarhi(1633;ctitoria|uiVasi|eLupu)'construitdinst|lF||||=|||l
l[ I H I I
lmoldovenesccuinfluentddecorativdorientalS.
moldovenesc cu influenti decorativd orientald. /=llll =ll
il%lilt*'
=ilri=fiF=lTli-=m=ilil=ilil=t
/,,-I,il''[
ilil=ilil=ill
 : llll: llll=llll : ll
: ilil: ilil: ilil: =llll:ilil: llll:llll
ilil: ili:=llll:llll
ii: ii:=llll rlr:
=llll:llll: llll:llll: llll
=llll =llll: llll =llll:llll=llll:llll: llll:llll: llll:llll =llll=lll,:lll
rir: llll: llll: llll: llll:
,,,,
llll
= llll: ljll = llll: llll = llll: llll: llll: llll: llll: llll: llll = ii;, = = r=
_ ,,,, r ilil: ilil: ilil : ilil : ili: i,, :.
:llll:llrl:llll:lllr:llll:llll:llll:llll:llll:llll:llll=llll:llll:llll=llll=llll:llll:llll:llll:llll:llll:llll:llll:llll:llll:llli=lll
-
,=lill=ilil=lt =li!
t=ilil=
= tlll= llll p \tttt
=yr ^
SK | - Bisericile mdndstirilor Golia (1660) 9i Cagin (1655). Edificii
:llll:i =.llll=,ll!l
=,_Il-=_!rJ.-1
l=llll =llll I | 6. n.._:r_..
5,i=:u,i'l | - -,^^_,^^
Biserica Sf. Dumitru din Orhei (1636). Monument arhitectural al epocii de
,ilil=l a= ilt-l= illil | la care pind in prezent s-a pdstrat portalul.

;=il[=ilil-l Jara 1 - Cele mai insemnate valori arhitecturale au aparlinut stilului

Romdneascd I brincovenesc, o imbinare de forme ale stilului local, oriental gi al
:=,lll]_=.lll]l I Renagterii italiene - mdndstirile Cotroceni (ctit. gerban Cantacuzino),
ilil:I
=-!l],-ll,l
:lilt
::ilil:ilil| :illt | I
' Hrr"i(ctit. Const. Brincoveanu),
'v-''s/' palatele de la Potlogiqi Mogogoaia.

: rrrr: rrrr Pictura |t^,,_,-..._^

=-]]ll,=lJ,= - eictura murald a bisericiiTrei lerarhi- capodoperd a picturii medievale romAnegti.
ilil == |
,=lilt=Iilil
' | | - Miniatura care mereu a insolit 9i a infrumusegat manuscrisele se afirmd definitiv ca
=ilil=ilil=
E'if fE fil
|
if | un gen separat al artei. Un centru vestit de miniatura a fost mdndstirea Dragomirna. in
= llll = llll I I Moldova a activat renumita gcoald de decorare artisticd a cd(ilora lui Anastasie Crimca.
- in epoca brincoveneascd se impun unele gcoli locale de picturd, cum de exemplu
111,.=-]lll,1 | este cea de la Cimpulung Muscelreprezentatd de Pirvu Mutu
-=,lll]-=,lll]l | - lconografia 9i pictura bisericeasci in multe cazurieste anonimd. lstoria, totugia pdstrat
=ilil= =ilil=ilil=
EiiE ili-l
|
numele unor mari pictori- Pirvu Mutu, MihailMonahul 9. a.
I
Sculptura | - Ca 9i in perioada precedentd impunerea celei de a doua porunci a decalogului a
i= llll=ttfi'fl
=flfi lllll = I retinut dezvoltarea acestui segment al artei.
IIII :I
= llll = llll
lllll | - S-a realizatin piatrd gi lemn, aducind un mare prinos la definitivarea monumentelor
= = =
llll I arhitecturale.
= lill = llll
| - Motivele predominante sint cele bizantine girenascentiste. in epoca brincoveneascd

=lfi =frli
-_l't,,-,
I
='illE'illfl
_i"t,,;l lelecedeazdlocul
|| ale vrejurilorzoo-9i antropomofecareimpodobescdetaliilearhitecturale
llll |
,
=llll palatelor 9i bisericilor. Opere de sculpturd de inaltd valoare sint iconostasele
llll-==llll | brincovenegti influenlate de stilurile Renagterii tirzii 9i barocului.
= = | - O continuidezvoltaie a cunoscut 9i produclia de argintdrie in specialin confeclionarea
=flll=lJ,,i
=,llll=,l|U
= =
lllll llll
|'
"o'""i"'#J" ""i
= lilt= ilil tr
(
,^.
ilil=| = llll = llll | D. ) Ctitori de culturi
=11=11q-
lllLl |t -_,___ Vasile Lupu
A fondat tipografia de la lagi gi colegiul cu predare in limba latinS, a fost ctitor a
-=,llt-=
=illt=ilil= circa 30de l5ca9e sfinte - Treilerarhi, Orhei, Serbegfr, Sli Paraschiva (Lvov), Sf.
|
= lltl= llltf
='ill:l+'i'il I Lavra (Moreea).
-J',;,'i]"i,,;'l
5,llll=,llU Matei Basarab | - A fondat tipografiile de la Cimpulung gi Govora, a deschis la Tirgovigte gcoala
| superioard greco-latind, a fost ctitor de l6ca9e religioase - Drdgdga ni, Strehaia,
=ilil_: t1i= tttil
='ilFJ'ilil I Arnota, Bdrbdtegti,Cdlddrugani etc.
=
$erban Cantacuzino | - A fondat Academia domneascd de la Bucuregti, in perioada domniei lui
:-l'1,,--i"l,,l
5,illL=,llU
I s-a realizat cea mai insemnati traducere in limba romdnd - Biblia de la
I
=llll=lllll
= llll = llll | Bucure$ti, a fost ctitor al mdndstirii de la Cotroceni.
:lilt
=l
= Constantin Brincoveanu | - A fost cel mai mare mecenat
= llll = lllll al culturii dintre toli domnitorii rom6ni.
=-lll=ll,i I n oeschis tipografii la Bucuregti, Buzdu, Tirgovigie, Snagov, Rimnic,
= u,i 5,,i I I unde s-au tipdrit circa 80 de cd(i. Prin numeroase edificii a ldsat in
arhitecturd stilul cu numele sdu - brincovenesc ; palatele dela Pottogi
:ilil:illl II
='ilil
= llllS
llll=='ilil | 9i Mogogoaia, bisericile 9i mdndstirile de la Hurez, Brincovenegti,
I Sf. Gheorsrre cetNou.
=.llllF-.lllll
:llll=l =ilil=lilt=
llll : =llll=llll
:rrrr:
=
= ilil: : llll: rtrt
llll =

:llll=i t=llll=lltl =

=ilil=:llll:llll
:ilil=t j=llll=llll
llll :ilrt: il[
= = :ilil:lill
:llll=l
:
,=llll=llll
llll:
: lflt: illl

=illl: : ,.t: Itl

lilt=ilil=
ll=llll= =[]=illl
1=,i=llll
: ill _- //// /
:llll: 1l:
t: :rrtl
,:llll

=\\=' ='\=\\\\