1.1.

Sistemul bancar al RM

Dacă căpătarea independenţei în RM s-a obţinut în 1991 concomitent se formează şi un sistem

bancar după modelul statelor dezvoltate ( Anglia, SUA, Austria ) format din 2 nivele:

I BNM

II Băncile comerciale

Conform „Legii cu privire la BNM” banca centrală îndeplineşte următoarele funcţii:

1. organizarea circulaţiei banilor pe teritoriul RM, emisiunea bancnotelor şi stabilitatea cursului

monetar în raport cu valuta străină

2. creditarea băncilor comerciale şi altor instituţii financiar-creditare

3. organizarea achitărilor între băncile comerciale prin intermediul centrului de procesare al

informaţiei

4. eliberarea autorizaţiilor, reglementarea, supravegherea şi efectuarea controlului activităţii

instituţiei bancare şi financiare

5. dirijarea şi gestionarea rezervelor valutare a statului

6. elaborarea politicii monetar-creditare

7. reprezentarea RM în relaţiile băncilor centrale ale altor state şi organisme financiar internaţionale.

BNM îşi prezintă dările de seamă numai în faţa Parlamentului şi înfăptuieşte activitatea sa în
conformitate cu legea RM cu privire la BNM.

Băncile comerciale şi alte instituţii financiare realizează nemijlocit operaţiunile bancare.

Creditarea şi decontările sunt funcţiile de bază ale băncilor comerciale însă în afară de acestea băncile pot
efectua alte operaţii care nu contravin legislatiei în vigoare în RM şi care sunt prevăzute în statutul lor.

1.2. Organizarea lucrului de evidenţă şi operaţional în bănci

 Organizarea lucrului de evidenţă şi operaţional în bănci include 3 componente:

I formarea patrimoniului şi a personalului – în componenţa aparatului de evidenţă şi operaţional

între grupe de evidenţă a conturilor omogene, după conţinutul lor economic se formează următoarele
grupe de evidenţă:

- grupe de evidenţă a conturilor curente a clienţilor,

- grupe de evidenţă a conturilor de credit,

- grupe de evidenţă a conturilor de depozit,

- grupe de evidenţă a conturilor valutare.

Numărul de grupe şi componenţa lor depinde de activitatea băncii şi de numărul clienţilor deserviţi.
Lucrătorii grupei de evidenţă a conturilor se numesc executori(contabili).

Fiecare executor reprezintă banca, semnînd documentele de decontare şi băneşti, reflectarea

operaţiunilor în contabilitate, adică este împuternicit de bancă să lucreze. Fiecare executor îşi are numărul
său de conturi curente care sunt repartizate de către contabilul-şef. Executorii sunt obligaţi să păstreze în
taină informaţia cu privire la existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti la conturi.

 II organizarea zilei de muncă şi circuitul de documente – lucrul de evidenţă operaţional

trebuie să asigure perfectarea în timp util a documentelor de decontare şi de casă precum şi reflectarea lor
în evidenţa contabilă cu întocmirea Balanţei de verificare, de aceea lucrul de evidenţă trebuie organizat în
aşa mod ca să se evite întîrzieri în prelucrarea documentelor. În aşa fel banca stabileşte ziua operaţională
mai scurtă decit ziua de lucru, deoarece este necesar timp pentru a întocmi Bilanţul contabil ce se
îndeplineşte zilnic. Toate operaţiunile efectuate în zile operative sunt incluse în Bilanţul din ziua curentă,
iar cele operaţiuni care se vor efectua după ziua operativă se vor include în Bilanţul zilei următoare.
 III controlul operaţiilor bancare este înfăptuit de către exectorii responsabili şi contabilul-
şef care şi pune semnătura în jurnalul documentelor zilei.

Pentru îndeplinirea acestor cerinţe în bancă se întocmeşte un grafic de circulaţie a documentelor şi

de deservire a clienţilor.
 Sistemul de control reprezintă un complex de măsuri, regulamente şi reglementări, relaţii de
emitere, executare, raportare, control ale dispoziţiilor conducerii băncii adoptate în scopul gestionării
corecte şi eficiente a băncii.

Controlul intern în cadrul contabilităţii urmăreşte respectarea corectitudinii utilizării şi reflectării

mijloacelor financiare şi materiale, respectarea circuitului documentelor în bancă conform uzanţelor
interne şi prevederilor legislaţiei în vigoare, precum şi existenţa, respectarea procedurilor de control intern
pentru asigurarea veridicităţii datelor reflectate în evidenţa contabilă.

Conducătorul băncii numeşte în baza ordinului sau dispoziţiei persoanele responsabile de efectuarea
controlului intern în cadrul contabilităţii.

Controlul intern se clasifică în control preventiv, curent şi ulterior.

Controlul preventiv include controlul asupra operaţiunilor executate de către bancă din punctul de
vedere al corectitudinii întocmirii şi veridicităţii datelor incluse în dodocumentele primare care stau la
baza efectuării operaţiunilor cuprinse în documentele de plată, contabile şi de casă.

Controlul curent include controlul ierarhic asupra modului de deservire a titularilor de cont,
circuitul documentelor, modul de verificare a corectitudinii întocmirii documentelor de plată, contabile şi
de casă, modul de reflectare a operaţiunilor bancare în evidenţa contabilă, întocmirea corectă a extraselor
de conturi şi prezenţa anexelor, modul de utilizare a formularelor cu regim special etc.

Controlul ulterior include controlul sistematic al situaţiei evidenţei şi circuitului documentelor,

legalitatea şi corectitudinea perfectării documentelor de plată, contabile şi de casă, care au consemnat
operaţiunile bancare reflectate în registrele bancare, precum şi corectitudinea reflectării în evidenţa
contabilă a acestor operaţiuni.

Obiectivele controlului sunt:

- concordanţa evidenţii contabilităţii sintetice cu cea analitică;

- decontările reciproce între unităţile băncii;

- modul de executare şi verificare al lucrărilor;

- respectarea terminilor de acordare şi respectare a creditelor şi încasarea dobînzilor restante

1.3. Documentaţia bancară, circuitul şi perfectarea documentelor

Documentele bancare se clasifică după următoarele criterii:

I după locul de întocmire a documentelor

1. documente îndeplinite de către bancă ( ordinul de plată, ordinul de încasare, ordin de eliberare )

2. documentele clienţilor (documente de decontare şi de plată )

II după conţinutul economic al operaţiunilor reflectate

1. documentele memoriale – de decontare

2. documentele de casă – ordin de incasare, ordin de eliberare

3. documentele de memorandum – pentru înregistrarea primirii sau eliberării valorilor care se

păstrează în caserie sau contabilitate

În general documentele folosite în contabilitatea bancară se încadrează în una din următoarele

categorii:

 Documente primare-se completează pentru o singură operaţiune în momentul

desfăşurării procesului economic (ordin de plată, ordin de încasare)
 Documente de sinteză-acestea acumulează mai multe informaţii în formă curentă din punct
de vedere contabil, reflectînd un fenomen mai complex pe baza celorlalte documente
justificative.(jurnale contabile, bilanţul contabil, balanţa de verificare)
 Documente centralizatoare-acestea cumulează mai multă informaţii privind aceleaşi
fenomen sau proces economic, se întocmeşte pe baza unor documente de acelaşi
tip.(Borderou)
 Documente statistice-acestea se utilizează în evidenţa statistică şi apar sub forma unor liste
sau situaţii. (creditele acordate de bancă)
 Din cadrul documentelor sinteza băncile sunt obligate să întocmească register, jurnal, cartea
mare.

Circuitul documentelor – reprezintă deplasarea documentului din momentul întocmirii pînă la

clasarea lui. Fiecare tip de document are circuitul său.

Graficul de circulaţie a documentelor se întocmeşte la începutul fiecărui an. Conform acestui

grafic toate documentele sunt îndeplinit, perfectate, apoi alăturate la documentele zilei.
Documentele de decontare şi de casă prezentate de către clientelă se pun în mape speciale care se
deschid pentru fiecare agent economic. La perfectarea documentelor de decontare şi de casă trebuie
respectate regulile:

* toate documentele trebuie să fie îndeplinite pe formulare tip, correct, în limba de stat, sumele
trebuie să fie exprimate în unitatea monetară naţională

* în documentele de decontare şi de plată în mod obligatoriu se indică destinaţia plăţii

* fiecare document şi fiecare foaie trebuie să fie semnate de către persoana responsabilă şi
ştampilate

* în documente rechizitele care nu se îndeplinesc sunt anulate.

1.4. Planul de conturi al evidenţei contabile în instituţiile bancare

Planul de conturi în instituţiile financiare din Republica Moldova a fost elaborat conform cerinţelor
SIC şi pus în viguare la 1 ianuarie 1998. Planul de conturi reprezintă întregul sistem de conturi în
cadrul căruia fiecare cont este delimitat printr-o denumire şi un simbol cifric încadrat într-o clasă şi
grupă în raport cu un anumit criteriu de clasificare.

Planul de conturi include 7 clase:

1. active;
2. obligaţiuni;
3. capital şi rezerve;
4. venituri;
5. cheltuieli;
 6. conturi condiţionale;
7. conturi memorandum.

Conturile clasei (1-5) sunt conturi de ACTIV, iar 2,3,4 de PASIV. În conturile clasei (1-5) se
foloseşte înregistrarea dublă, în 6 şi 7 înregistrarea simplă.

Structura conturilor este organizată într-un mod ierarhic: clasa, grupa, contul. Pentru notarea
conturilor se foloseşte număr din patru cifre:

clasa←2 22 4→obiectul de evidenţă

grupa

În limita fiecărei clase conturile sunt unite în grupe după destinaţia lor economică. Conturile
analitice din cadrul conturilor sintetice sunt folosite de fiecare bancă în parte, în cadrul fiecărei
grupe pot fi incluse pînă la 9 conturi.

Conturile clasei a 6 servesc pentru a reflecta anumite angajamente ale băncii cum ar fi: de a
cumpăra, vinde valută din numele clientului şi de a acorda credite. Aceste conturi se divizează în
conturi de debit şi se comportă ca conturile de Activ avînd sold debitor, unde în debit creşte şi în
credit descreşte.

Conturile de credit se comportă ca conturi de Pasiv.

Ex: Contul 6601 „obligaţiuni de acordare a creditului pe viitor” la creditul contului se ia la evidenţă
obligaţiunea băncii de a acorda clientului un credit. La Dt acestui cont se reflectă suma creditului
care a fost acordată.

Conturile clasei a 7 se utilizează pentru a ţine la evidenţă diferite documente, valori importante
în activitatea băncii (contracte de creditare, gaj, de depozite), scrisoarea de garanţie, formulare
tipizate cu regim special, carduri.

Evidenţa se ţine după schema:

Intrare;
Ieşire;

Sold.

Înregistrările în conturile date se efectuează în baza documentelor: Ordinul de intrare; Ordinul de

ieşire.

1.5. Organizarea evidenţei analitice şi sintetice

Contabilitatea bancară este organizată atît cu ajutorul conturilor sintetice cît şi al celor analitice.

Conturile sintetice reflectă generalizat operaţiunile în valoare bănească.

Conturile analitice reflectă detailat mijloacele şi sursele în valoare bănească şi/sau cantitativă.

Contabilitatea sintetică reprezintă înregistrarea datelor pe ansamblul băncii şi reflectă fluxurile

financiar-monetare determinate de activitatea titularilor de conturi ai băncii respective, precum şi
fluxurile generale privind activitatea băncii şi serveşte ca informaţie de bază la întocmirea
rapoartelor financiare. Contabilitatea sintetică este principala sursă de date statistice şi principalul
instrument de verificare a autenticităţii, corectitudinii întocmirii rapoartelor financiare, a
indicatorilor statistici raportaţi de către bancă.

În contabilitatea sintetică toate operaţiunile se reflectă numai în moneda naţională.

Formularele utilizate în contabilitatea sintetică la bănci sînt:

- situaţia zilnică a rulajelor şi a soldurilor conturilor sintetice (balanţa de verificare - zilnică);

- situaţia (lunară, trimestrială, anuală) a rulajelor şi a soldurilor conturilor sintetice (balanţa de

verificare - lunară, trimestrială, anuală);

- alte registre contabile prevăzute de actele normative;

- alte documente la latitudinea băncii.

Situaţia zilnică a rulajelor şi a soldurilor conturilor sintetice (balanţa de verificare) este un

document contabil care serveşte pentru întocmirea bilanţului contabil. Balanţa de verificare include
informaţia privind rulajul zilnic pe debit şi credit, soldurile iniţiale şi finale ale conturilor sintetice şi
alte date la decizia băncii.

Situaţia zilnică a rulajelor şi a soldurilor conturilor sintetice (balanţa de verificare) este semnată de
către conducător, contabilul-şef sau de către persoanele împuternicite. Balanţa de verificare se
întocmeşte pentru conturile bilanţiere şi extrabilanţiere (condiţionale şi memorandum).

Situaţia (lunară, trimestrială, anuală) a rulajelor şi a soldurilor conturilor sintetice (balanţa de

verificare - lunară, trimestrială, anuală) este predestinată acumulării operaţiunilor de debit şi credit
pentru o anumită perioadă gestionară. Balanţa de verificare - lunară, trimestrială şi anuală se
întocmeşte la necesitate şi se semnează conform procedurilor interne stabilite de bancă.

Registrele utilizate de bancă pentru evidenţa operaţiunilor cu numerar se întocmesc de bancă de

sine stătător, potrivit reglementărilor interne.

Contabilitatea analitică reprezintă înregistrarea cronologică, în baza documentelor primare perfectate

corespunzător cerinţelor, a operaţiunilor zilnice ale titularilor de conturi, precum şi a operaţiunilor
economice şi financiare privind activitatea băncii.

Evidenţa analitică a operaţiunilor în valută străină se ţine în evaluare dublă: în valută străină la
valoarea ei nominală şi în echivalentul în lei moldoveneşti la cursul oficial al leului moldovenesc
faţă de valutele străine stabilit de către Banca Naţională a Moldovei.

Forma de bază a contabilităţii analitice în bănci o reprezintă conturile analitice deschise în temeiul
conturilor sintetice bilanţiere şi extrabilanţiere (condiţionale şi memorandum). înscrierile în
conturile analitice se efectuează numai în baza documentelor de plată, contabile şi de casă perfectate
corespunzător prevederilor actelor normative.

Formularele utilizate în contabilitatea analitică la bănci sînt:

- situaţia zilnică şi/sau lunară a rulajelor şi soldurilor conturilor analitice (pe executori);

- extrasul de cont;

- alte documente la latitudinea băncii.

Situaţia zilnică şi/sau lunară a rulajelor şi soldurilor conturilor analitice include informaţia privind
rulajul pe debit şi credit, precum şi soldurile tuturor conturilor analitice, data operaţiunii precedente,
totalul pe fiecare cont sintetic. Acest document se întocmeşte pentru conturile bilanţiere şi
extrabilanţiere (condiţionale şi memorandum).

Situaţia zilnică şi/sau lunară a rulajelor şi a soldurilor conturilor analitice este semnată de către
executorii responsabili pentru deservirea conturilor analitice şi de către contabilul-şef sau de alte
persoane împuternicite.

Exemplu de cont analitic

2224 K 850 03 01 15800

2224 – cifre obligatorii

K – cifra cheie

850 – codul băncii

03 – codul filialei

01 – numărul de conturi deschise clientului

15800 – numărul de înregistrare a contului

2.1. Caracteristica sistemului decontărilor prin virament

Decontările prin virament se stabilesc pe următoarele norme ale BNM:

1.mijloacele băneşti ale agenţilor economici proprii şi împrumutate trebuie să fie păstrate la bancă în
contul curent,

2.unitatea economică deserveşte şi dirijează cu mijloacele băneşti aflate în cont,

3.plăţile în contul curent se permit numai în limita sumei disponibile,

4.înscrierea mijloacelor băneşti în contul beneficiarului se efectuează numai după ce ele au fost
trecute la scădere de la contul plătitorului.

Conform legislaţiei în vigoare pe teritoriul RM se folosesc mai des următoarele forme de

decontare prin virament

a) ordinul de plată

b) ordin incaso

c) acreditivul documentar

d) nota de transfer

Documentele de plată pe suport de hîrtie se întocmesc pe formular tip şi trebuie să conţină în

mod obligatoriu următoarele rechizite:

1. denumirea, numărul, data, luna, anul emiterii documentului de plată,

2. codul fiscal al plătitorului şi al beneficiarului,
3. suma plăţii înscrise în cifre şi litere,
4. denumirea plătitorului şi beneficiarului,
5. denumirea şi codul băncii plătitoare şi băncii beneficiare,
6. destinaţia plăţii,
7. semnăturile persoanelor responsabile şi ştampila,
8. data primirii spre executareşi data executării de către bancă a operaţiunii.

Pentru deschiderea contului bancar persoane fizice/ juridice rezidente trebuie să prezinte
următoarele documente :

 Cererea de deschidere;
 Copia buletinului de identitate;
 Copia certificatului de înregistrare;
 Extrasul din Registrul de Stat;
 Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;
  Fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei;
 Copia buletinului de identitate a persoanei care prezintă documentele;

Pentru evidenţa conturilor curente se utilizează grupele de conturi 2220 ( depozite la vedere fără
dobândă primite de la clienţi) şi 2250 ( depozite la vedere cu dobândă primite de la clienţi).

Persoane fizice ( conturi curente) – 2225, 2252.

Persoane juridice (conturi curente ) – 2224,2251.

Conturile date sunt conturi de pasiv, în creditul acestora se reflectă înscrierea mijloacelor
băneşti, în debit – trecerea la scăderi. Soldul este creditor și ne arată suma disponibilităţilor băneşti
la momentul dat.

Modificare contului se efectuează în următoarele cazuri:

 Modificarea denumirii, forma organizatorico - juridică a titularului;

 Modificarea rezultată din modificarea planului de conturi a evidenţei contabile;
 Modificarea codului numeric al valutei în care a fost deschis contul;

Conturile deschise nu pot fi închise din lipsa operaţiunilor în sau din cont, dar dacă un timp
îndelungat ( 2 ani) nu s-au efectuat operaţiuni în sau din cont, la decizia conducerii băncii, ele pot fi
închise condiţional. Soldurile din aceste conturi se consolidează la un cont centralizat separat cu
perfectarea „Registrului conturilor bancare închise condiţional”.

Contul centralizat se deschide la acelaşi cont sintetic. Numărul conturilor închise convenţional
nu se permite de a fi atribuite altor conturi deschise. La reluarea operaţiunilor la contul închis
convenţional, la solicitarea titularului de cont acestuia i se deschide un cont nou.

Închiderea conturilor poate avea loc în următoarele cazuri:

 În baza cererii titularului de cont;

 În baza hotărârii instanţei de judecată;
 Achitarea creditului;
 Restituirea depozitului;
 Nu pot fi închise conturile la care sunt suspendate operaţiunile sau sechestrate mijloacele
băneşti. Numărul conturilor închise nu se atribuie altor conturi.

2.2. Caracteristica conturilor corespondente şi modul de efectuare a plăţilor intermediare

Plăţile interbancare sunt plăţile efectuate între 2 bănci.

Plăţile intrabancare sunt plăţile efectuate între filialele băncii şi sediul central.

Pe teritoriul Republicii Moldova plăţile interbancare se efectuează prin intermediul BNM, unde
fiecărei bănci comerciale i se deschide un cont corespondent. Pentru evidenţa acestuia se foloseşte
contul 1031 (contul nostro în BNM). La efectuarea operaţiunilor de plată participă 3 părţi:

 Banca X – care iniţiază tranzacţia;

 BNM – care efectuează;
 Banca Y – care finalizează.

Fiecare bancă este obligată să-şi alimenteze contul sau (contul Nostro) în aşa fel ca să fie
permanent mijloace băneşti, disponibile pentru achitarea plăţilor.

La banca X documentele primare de decontare, primite sunt introduse în SAPI (Sistemul

Automatizat de Plăţi Interbancare) şi transmit la centrul de procesare al BNM. În baza
documentelor primare suma va fi trecută din contul plătitorului prin formula:

Dt 2224 ( contul curent persoana juridică)

Ct 1031

La BNM se trece la scăderi suma din contul „ Loro” al băncii plătitoare şi se înscrie în contul
corespondent al băncii beneficiare. La banca beneficiară suma contului se va înscrie în contul
beneficiarului prin formula:

Dt 1031 ( Nostro la BNM)

Ct 2224
 În practica bancară deseori se întâlnesc cazuri când în documentele primare sunt indicate greşit
: numărul contului, denumirea beneficiarului, contul indicat poate fi închis, suspendat. În aşa caz
sumele respecite se i-au la evidenţă la un cont de tranzit 2793 (sume cu caracter neidentificate):

Dt 1031

Ct 2793

Timp de o zi banca este obligată să clarifice destinaţia sumei, în cazul în care s-a identificat
destinatarul avem formula:

Dt 2793

Ct 2224 ( este destinatarul)

În cazul în care nu s-a stabilit destinatarul avem formula:

Dt 2793

Plăţile intrabancare se efectuează prin intermediul sediului central al băncii, unde filialelor
băncii i se deschid conturi „Loro” şi anume 2861 pentru filiale aceste conturi sunt considerate
conturile Nostro 1861.

Pentru filială – activ

Pentru sediul central – pasiv

Înregistrarea conturilor sunt următoarele:

1. Cînd plătitorul este deservit de filiala unei bănci iar destinatarul de filială altei bănci:

a) Filiala plătitoare

Dt 2224

Ct 1861
Banca plătitoare

Dt 2861

Ct 1031

b) Banca beneficiarului

Dt 1031

Ct 2861

Filiala băncii beneficiarului

Dt 1861

Ct 2224

2. Dacă plătitorul este deservit de o filială iar beneficiarul de altă filială ale aceeaşi bănci:

 · Filiala numărul 1

Dt 2224

Ct 1861

 · Centrala băncii

Dt 2861 ( filiala nr.1)

Ct 2861 ( filiala nr.2)

 · Filiala numărul 2
Dt 1861

Ct 2224

3. Cînd plătitorul şi beneficiarul sunt deserviţi de aceeaşi filială:

Dt 2224 ( plătitorul)

Ct 2224 (beneficiarul)

4. Dacă plătitorul este deservit de filiala băncii iar beneficiarul de bancă:

 · Filiala băncii

Dt 2224

Ct 1861

 · Centrala băncii

Dt 2861

Ct 2224

5. Cînd plătitorul este deservit de bancă, iar beneficiarul de filială:

 · Filiala băncii

Dt 1861

Ct 2224

 · Centrala băncii

Dt 2224
Ct 2861

2.3. Contabilitatea operaţiunilor de decontare prin transfer de credit ( prin ordinul de plată)

Transferul de credit – o serie de operaţiuni care încep prin iniţierea de către plătitor a unui ordin de
plată şi transmiterea acestuia prestatorului de servicii de plată în scopul punerii la dispoziţia unui
beneficiar unei anumite sume de bani. Transferul de credit poate fi iniţiat atît în numele clientului
prestatorului de servicii de plată, cît şi nemijlocit de către prestatorul de servicii de plată în nume şi
pe cont propriu.

Transferul de credit poate fi efectuat în lei moldoveneşti şi în valută străină. Ordinul de plată se
înregistrează în limba de stat. Responsabilitatea privind corectitudinea informaţiei indicate în
ordinul de plată îi revine emitentului.

Prestatorul plătitor acceptă spre executare ordinul de plată dacă sînt respectate următoarele condiţii:
a) plătitorul are deschis cont de plăţi la prestatorul plătitor în conformitate cu prevederile actelor
legislative şi normative în vigoare;
b) mijloacele băneşti din contul de plăţi al plătitorului sînt suficiente pentru efectuarea transferului
(cu excepţia cazului în care părţile au convenit altfel, în conformitate cu aranjamentele contractuale
şi prevederile legislaţiei în vigoare);
c) asupra mijloacelor băneşti din contul de plăţi al plătitorului nu sînt aplicate restricţii privind
utilizarea acestora din partea organelor abilitate prin lege;
d) ordinul de plată este întocmit în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi alte acte
normative aplicabile;
e) sînt prezentate şi verificate de către prestatorul de servicii de plată documentele justificative,
autorizaţii, notificaţii şi alte documente (în continuare - documente relevante), în cazul în care
prezentarea acestora este prevăzută de actele normative în vigoare.

Ordinul de plată pe suport hîrtie se prezintă la prestatorul plătitor în numărul de exemplare necesar
părţilor.

Ordinul de plată se emite in cele mai dese cazuri în 2 exemplare.

Ordinul de plată se prezintă spre executare la banca plătitoare de către emitent.

Primul exemplar al ordinului de plată se legalizează cu semnătura persoanelor respective şi cu
amprenta ştampilei emitentului. Banca plătitoare acceptă spre execuţie ordinul de plată şi trece la
scăderi suma înscrisă în ordinul de plată şi transmite în aceeaşi zi prin intermediul SAPI în adresa
băncii beneficiare.

Primul exemplar al ordinului de plată se include de către banca plătitoare în dosare. Al 2 exemplar
se remit plătitorului cu menţiunile băncii alăturat de extrasul din cont bancar drept confirmare
a efectuării transferului. Banca beneficiară verifică corectitudinea indicării contului bancar şi
codului fiscal al beneficiarului şi dacă totul este în ordine :

 · Înregistrează mijloacele băneşti în contul beneficiarului;

 · Tipăreşte 2 exemplare de ordin de plată, primul exemplar remite beneficiarului, al
doilea exemplar include în dosar;

2.4. Contabilitatea şi documentarea perceperii în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din

conturile bancare

Organele abilitate prin lege cu dreptul de suspendare a operaţiunilor din conturile bancare emit
documente de suspendare (dispoziţii, ordonanţe etc.) pe care le prezintă prin intermediul
reprezentanţilor lor sau prin intermediul oficiilor poştale băncilor în care contribuabilii şi alte
persoane asupra cărora poate fi aplicată procedura de suspendare au deschise conturi bancare.

La primirea spre executare a documentului de suspendare banca este obligată:

a) să înregistreze documentul de suspendare în conformitate cu procedurile interne ale băncii;
b) să sisteze operaţiunile în conturile bancare în conformitate cu prevederile documentului de
suspendare, cu excepţia operaţiunilor care pot fi efectuate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) să informeze organul care a emis documentul de suspendare privind disponibilul de mijloace
băneşti în conturi, în cazul în care astfel de informaţie a fost solicitată.

Perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare ale debitorului, se
efectuează de către bancă în baza ordinului incaso emis de către persoana abilitată prin lege cu acest
drept, cu excepţia perceperii în mod incontestabil a mijloacelor băneşti. Ordinul incaso se emite în
limba de stat.

Ordinul incaso se emite:

  În 2 exemplare – în cazul în care emitentul ordinului incaso este în calitate de beneficiar;
 În 3 exemplare – în trei exemplare - în cazul în care emitentul este împuternicit prin lege cu
dreptul de a emite ordin incaso în numele unei terţe persoane.;

Ordinul incaso se prezintă de către emitent la banca în care se deserveşte emitentul nu mai
târziu de o zi lucrătoare după ziua emiterii.

Banca emitentului aplică pe primul exemplar al ordinului incaso necesare şi îl remite băncii
plătitoare.

Ordinul incaso se remite de către banca care deserveşte emitentul în aceeaşi zi spre executare băncii
plătitoare cu documentul executoriu prin intermediul poştei .

Banca plătitoare acceptă executarea ordinului incaso. Pe ordinul incaso acceptat spre execuţie,
banca plătitoare aplică menţiunile necesare şi îl execută în conformitate cu procedurile interne
ale băncii. Banca plătitoare trece la scăderi suma totală sau parţială înscrisă în ordinul incaso în ziua
primirii acestuia spre executare. Ordinul incaso cu suma înscrisă se transmite:

 Prin intermediul SAPI în adresa băncii beneficiarului

 Prin intermediul sistemului intern al bănci în adresa beneficiarului, în cazul în care Plătitorul
şi Beneficiarul se deservesc în aceeaşi bancă.

Primul exemplar al ordinului incaso împreună cu copia documentului executoriu se includ de

către banca plătitoare în dosar.

Al doilea exemplar al ordinului incaso se remite băncii şi copia documentului executoriu se remit
Plătitorului alăturat la extrasul de cont bancar.

Al treilea exemplar al ordinului incaso se remite băncii în care se deserveşte emitentul împuternicit
cu dreptul de a emite ordinul incaso în numele unei terţe persoane.

Banca beneficiară, după recepţionarea ordinului incaso de la Banca plătitoare prin SAPI,
efectuează în aceeaşi zi lucrătoare controlul corectitudinii indicării contului bancar şi codul fiscal al
beneficiarului.

Banca beneficiară efectuează următoarele:

  Înregistrează în aceeaşi zi lucrătoare mijloacele băneşti în contul bancar al beneficiarului;
 Tipăreşte 2 exemplare ale ordinului incaso:

Primul exemplar – îl remite beneficiarului aplicând menţiunile necesare;

Al doilea exemplar – îl include în dosar;

3.1. Contabilitatea operaţiunelor de încasare a numerarului

Desfăşurarea operaţiunilor cu numerar implică necesitatea disponibilităţii compartimentului casierie,

care include următoarele:
tezaur – încăpere special amenajată destinată păstrării numerarului şi a altor valori gestionate de
Bancă;
casă de circulaţie – încăpere destinată efectuării operaţiunilor de retragere sau depunere a
numerarului şi a altor valori din/în tezaur;
casă operaţională – încăpere destinată efectuării operaţiunilor de încasări/plăţi, în relaţia cu clienţii
Băncii;
birou pentru verificarea numerarului – încăpere adiacentă casei operaţionale, destinată verificării
numerarului de către clienţii Băncii;
birou pentru procesarea numerarului – încăpere destinată trierii, verificării şi ambalării
numerarului gestionat de Bancă.

Stabilirea amplasării, proiectarea, construcţia şi organizarea compartimentelor casieriei se

efectuează avînd în vedere necesitatea:
a) asigurării integrităţii numerarului şi a altor valori gestionate de Bancă, a încăperilor/spaţiilor
pentru păstrarea acestora;
b) asigurării securităţii fizice a salariaţilor şi a clienţilor Băncii;
c) creării condiţiilor necesare pentru efectuarea operaţiunilor cu numerar, precum şi pentru
deservirea sigură şi comodă a clienţilor Băncii.

-1-
Toate sumele încasate şi plătite în timpul de funcţionare a casieriei se înregistrează în „Casa
operațională”. Încasările şi alte operaţiuni care se efectuează în program prelungit se reflectă în
conturile persoanelor fizice cu data zilei în care au loc operaţiunile, iar în contul persoanelor juridice
cu data zilei de lucru următoare.

Pentru asigurarea eliberării în timp util al numerarului din contul agenţilor economici, precum şi din
conturile de depozit ale persoanelor fizice, băncile stabilesc de sine stătător suma minimă a
soldului din numerar în casele operaţionale la sfirşitul zilei. Soldul se stabileşte din volumul
operaţiunilor cu numerar ce trece prin casierie. Evidenţa numerarului existent în casa de operaţiuni
se ţine zilnic pe categorii şi bancnote în registrul *Situaţia casei operaționale*. Alimentarea cu
numerar a băncilor se efectuează la BNM în baza contractelor.

Banca cu o zi înainte de data alimentării inițiază o cerere pentru retragere de numerar prin
intermediul componentei de transport a SAPI cu indicarea sumei solicitate și data ridicării
numerarului.

Numerarul casei operaţionale se ţine la evidenţă la contul 1001 „numerar în casierie”

În Dt – încasarea numerarului

În Ct – eliberarea numerarului

După confirmarea sumei primite prin intermediul componentei de transport a SAPI de către BNM,
banca perfectează ordinul de plată în adresa BNM, care înregistrează în felul următor:

Dt 1036

Ct 1031

La eliberarea numerarului de către BNM

Dt 1002

Ct 1036

Preluarea numerarului, Banca perfectează ordinul de încasare

  Dt 1001

Ct 1002

Perceperea de către BNM a comisionului

Dt 1815 (achitarea anticipată)

Ct 1031

Reflectarea la cheltuielile Băncii a comisioanelor

Dt 5919

Ct 1815

Primirea numerarului în casa operațională se face numai după înregistrarea sumei în jurnal de
casă de către contabil (casier) şi operaţiunea de înregistrare în contul clientului se face în aceeaşi
zi după verificarea numerarului de către casieri.

Operaţiunea de primire a numerarului se efectuează în baza următoarelor documente:

 ordinul de încasare a numerarului;

 borderoul însoţitor.

Ordinul de încasări se utilizează la :

 depunerea numerarului la conturi curente ale clienţilor

 depunerea numerarului la capitalul social
 depunerea numerarului în mod silit de la o terţă persoană de către executori-judecătoreşti în
bugetul public naţional
 pentru achitarea la buget a impozitelor şi taxelor de către persoanelor fizice ( juridice,
precum şi perceptori fiscali care primesc plăţile de la persoanele fizice)
 depunerea numerarului aferent operaţiunilor interne ale băncii ( restituirea avansului
neutilizat)
  pentru înregistrarea numerarului primit de la BNM

Ordinul de încasare se întocmeşte în 2 exemplare de către executorul contabil care verifică

corectitudinea şi aplică semnătura pe ordin, după aceasta, executorul contabil înregistrează suma din
ordin în jurnalul de casă, pe care ulterior îl transmite pentru verificare controlorului cu drept de
semnătură.

Controlorul este obligat să verifice ordinul de încasare precum şi înregistrarea sumei în jurnalul de
casă, după care îl semnează şi îl transmite casierului pe cale internă.

Casierul verifică corectitudinea acestuia şi primeşte numerarul de la depunător. După

verificarea numerarului, casierul compară suma indicată în ordinul , aplică ştampila, semnează şi
eliberează un exemplar.

1 exemplar – rămîne la casierie la documentele de casă şi se arhivează .

Este interzis casierilor să elibereze ordinul de încasare sub rezerva enumerării anterioare a
numerarului.

Înregistrarea în conturile curente ale clienţilor ale sumelor depuse se efectuează în

baza înscrierilor din jurnalul de casă. În cazul constatării diferenţei dintre suma încasată din ordin
de încasare, ordinul va fi anulat de către casier şi restituit executorului, care va întocmi un nou
ordin reieşind din suma depusă de depunător.

Clientul nu a mai depus numerar şi documentul a fost anulat şi predat casieriei şi acesta se
transmite executorului contabil pentru a lămuri situaţia după ce contabilul cercetează şi lămureşte
cauza neefectuării depunerii numerarului. Înregistrarea făcută în jurnalului de casă se anulează de
către contabilul – şef iar ordinul de încasare se anulează.

La încasarea numerarului se întocmeşte următoarea înregistrare contabilă

Dt 1001 Numerar în casierie

Ct 2224, 2225 .. (conturile curente ale depunătorilor)

Depunerea numerarului cu borderoul însoţitor

Băncile pot organiza depunerile numerarului cu genţi sigilate de către clienţii cu un volum mare
de încasări.

Depunerea încasărilor la bancă prin genţi sigilate se poate face în cele mai dese cazuri prin colectare
cu serviciul de încasare valorii al băncii. Pentru depunerea numerarului prin genţi sigilate banca
încheie cu clienţii respectivi un contract. Ca document de depunere se foloseşte borderoul însoţitor
întocmit în trei exemplare, dactilografiat sau completat de mînă cu pix.

Totodată, clientul care depune numerarul prin genţi sigilate prezintă băncii cîte două specimene ale
sigiliului, imprimate pe plumb (cu care urmează să sigileze genţile cu numerar), pe care trebuie
imprimate clar denumirea prescurtată a unităţii depunătoare sau sigla acesteia. Casierul-şef verifică
specimenele prezentate băncii de clienţii săi şi le certifică prin sigilare cu cleştele de sigilat al băncii
pe suportul cu sfoară pe care se află aplicat specimenul sigiliului unităţii depunătoare. Un specimen
se reţine de bancă în vederea efectuării controlului cu ocazia primirii genţilor cu numerar, iar un
exemplar se restituie clientului.
Dacă numerarul care urmează a fi depus nu încape într-o singură geantă acesta va fi depus în mai
multe genţi cu întocmirea pentru fiecare geantă cîte un borderou însoţitor.
Pe baza contractelor încheiate cu unităţile care urmează să depună încasările la bancă prin genţi
sigilate casierul-şef va întocmi cîte un tabel formă liberă pentru fiecare formă de depunere a
încasărilor prin genţi sigilate (organizate la unitatea bancară), care va cuprinde:

- numărul curent;
- denumirea unităţii;
- numărul contului;
- sediul;
- numărul de telefon.
Tabelul va fi întocmit în două exemplare, iar după aprobarea de către
conducătorul băncii un exemplar se va preda contabilităţii şi unul casieriei.

Contabilul verifică dacă borderoul însoţitor exemplarul nr. 2 și 3ce sunt prezentate de încasator,
îndeplineşte elementele prevăzute de formular, după care înregistrează în jurnalul de casă suma
respectivă, semnează şi ştampilează exemplarul nr.2 al borderoului însoţitor şi trimite exemplarele
nr.2 şi nr.3 pe cale internă la casierie. După primirea borderoului însoţitor de la contabilitate
(exemplarele nr.2 şi nr.3), casierul încasator ia în primire de la încasator geanta cu numerar sigilată,
în care se află exemplarul nr.1 al borderoului însoţitor şi verifică integritatea acesteia şi a sigiliului.
De asemenea, verifică dacă sigiliul corespunde cu specimenul aflat la bancă. După aceea
înregistrează în Registrul de predare-primire a genţilor cu numerar şi goale numărul genţilor şi
valoarea din acestea prevăzută în borderoul însoţitor. În cazul în care se constată nereguli, geanta nu
se primeşte. În continuare casierul aplică ştampila casierului şi semnează de primirea genţii cu
numerar sigilată, fără verificarea conţinutului acesteia pe exemplarul nr.3 al borderoului însoţitor
(recipisă), pe care îl predă apoi clientului împreună cu genţile goale ale unităţii respective prin
intermediul incasatorului.
Încasarea numerarului prin intermediul încasatorilor se întocmeşte înregistrarea :

Dt 1001

Ct 2792

După verificarea numerarului din geantă se înregistrează numerarul în contul clientului:

Dt 2792

Ct 2224

3.2. Contabilitatea operaţiunelor de eliberare a numerarului

Eliberările de numerar includ:

a) retrageri de numerar de către clienţii Băncii;

b) plăţi generate de activitatea Băncii;

 c) eliberări de numerar între casieriile filialelor aceleiaşi Bănci sau către orice altă Bancă sau
filialele acesteia;

d) depuneri de numerar la BNM.

Ordin de eliberare a numerarului este un document de casă care se utilizează la eliberarea

numerarului de către Bancă.

Ordinul de eliberare a numerarului se perfectează în 2 exemplare la calculator de către executorul

contabil, care ulterior verifică corectitudinea completării formularului, corespunderea sumei în cifre
cu cea în litere şi aplică semnătura pe ordin. După aceasta executorul contabil înregistrează suma din
ordin în jurnalul de casă, pe care ulterior îl transmite pentru verificare controlorului împuternicit cu
drept de semnătură.
Controlorul împuternicit cu drept de semnătură este obligat să verifice ordinul de eliberare a
numerarului din punctul de vedere al întocmirii corecte a acestuia, precum şi înregistrarea în jurnalul
de casă, după care semnează ordinul şi îl transmite la casierie pe cale internă.

Casierul verifică corectitudinea acestuia. Aplică ştampila, semnează, eliberează un exemplar și

numerarul.

1 exemplar – rămîne la casierie la documentele de casă şi se arhivează .

Retragerea numerarului de către entităţi, cu excepţia cazurilor în care sînt utilizate cardurile de
afaceri, se efectuează în baza unei delegaţii, forma şi procedurile de utilizare a căreia se elaborează
de sine stătător de către bancă şi va conţine în mod obligatoriu, dar nu se va limita la următoarele
elemente:

- denumirea Băncii;

- codul Băncii;

- codul fiscal al Băncii;

 - denumirea entităţii;

- codul fiscal al entităţii;

- numărul contului entităţii;

- data retragerii numerarului;

- numele persoanei responsabile de retragere a numerarului;

- suma în cifre şi suma în litere;

- semnăturile persoanelor responsabile pentru emiterea delegaţiei;

- ştampila entităţii;

- numărul, data, luna şi anul emiterii documentului.

La eliberarea numerarului se întocmeşte:

Dt 2224

Ct 1001

3.3. Contabilitatea operaţiunelor de eliberare a numerarului prin bancomate

Eliberarea numerarului prin bancomat se face cu ajutorul unui card bancar. Pentru a extrage
numerar introducem codul pin al cardului după care efectuăm operaţiunile indicate de bancomat.
Contabilitatea operaţiunilor privind retragerea de numerar prin automatul bancar se ţine la
contul ”1005” este un cont de activ, se debitează cu alimentarea cu numerar a bancomatului, se
creditează cu retragerile de numerar prin bancomat. Soldul debitor reflectă numerarul existent în
bancomat.

La alimentarea bancomatului în baza ordinului de plată se întocmeşte

Dt 1005
 Ct 1001

La restituierea în caserie a numerarului rămas în casetele neutilizate în baza ordinului de încasare

Dt 1001

Ct 1005

Trecerea la scăderi a numerarului eliberat de bancomat în baza cardurilor debitare

Dt 2258 persoană juridică, 2259 persoană fizică

Ct 1005

Eliberarea numerarului de bancomat în baza cardurilor de credit

Dt 1492

Ct 1005

Deţinătorii de carduri ale unor bănci pot primi numerar în automatele bancare ale altor bănci. În
banca deţinătoare a bancomatului

Dt 1031

Ct 1005

În banca emitentă de card

Dt 2258, 2259

Ct 1031

3.4. Inventarierea numerarului şi a valorilor păstrate în casierie

Salariaţii casieriei răspund pentru integritatea numerarului şi a valorilor ce le sunt încredinţate

conform prevederilor normelor privind operaţiile de casă în bănci şi dispoziţiilor legale privind
încadrarea gestionarilor, încheierea contractelor şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor
materiale. Este interzis personalului caseriei:

*să încredinţeze altor persoane sarcinile primite privind operaţiunile cu valori

*să execute direct dispoziţiile altor bănci sau ale clienţilor băncii privind eliberarea sau primirea de
numerar fără efectuarea prealabilă a controlorului contabilităţii. Persoanele care au verificat şi clasat
bancnotele, inclusiv cei care ajută în mod temporar la numărarea banilor răspund de conţinutul
pachetelor.

Recuperarea pagubelor cauzate băncii se face în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare

privind încadrarea gestionarilor, răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor materiale, precum
şi ale normelor privind operaţiunile de casă în bănci.

Pagubele rezultate în urma săvîrşirii unor infracţiuni în activitatea desfăşurată de salariaţii caseriei
constatate prin verificarea bucată cu bucată a numerarului vor fi recuperate prin decizia de impunere
în condiţiile legii.

La lipsurile depistate

1)Dt 5916 sau 5941 2)Dt 1804(creanța)

Ct 1001 Ct 4901sau 4941

La restituirea lipsurilor de către persoana gestionară

Dt 1001

Ct 1804

La reţinerea lipsei din salariul gestionarului

Dt 2804

Ct 1804

La suma veniturilor depistate cu ocazia inventarierei

Dt 1001

Ct 4901sau 4941