CAPITOLUL 3 NoĠiuni introductive privind fazorii spaĠiali

CAPITOLUL 3

NoĠiuni introductive privind fazorii spaĠiali

3.1. Fazorii spaĠiali ai maúinii trifazate

În cazul unei maúini trifazate, vom avea trei infăúurări identice după cum se vede, úi în
figura 3.1, care sunt distribuite uniform pe stator, defazate spaĠial una faĠă de alta cu un unghi
de 1200 între ele. S-au reprezentat liniile de câmp ale fazei a úi vectorul de flux al acestei faze,
care îúi schimbă sensul, dacă faza a este parcursă de un curent alternativ.

Fig. 3.1

Vectorul de curent va avea aceeaúi direcĠie úi sens după cum se vede úi din relaĠia 3.1,unde L
este inductivitatea bobinei.
< L ˜i (3.1)

Luând în considerare toate cele trei faze statorice ale unei maúini trifazate de
construcĠie normală apar trei vectori spaĠiali de flux <a, <b, <c defazaĠi în spaĠiu cu 2S/3,
respectiv 4S/3, iar lungimea úi sensul fiecăruia corespunde valorii instantanee a curentului din
faza corespunzătoare. Dacă curenĠii din cele trei faze statorice au valorile instantanee isa, isb úi
isc atunci vectorii spaĠiali corespunzători sunt isa, isb respectiv isc. DirecĠia în spaĠiu a vectorilor
isa, isb úi isc este dată de poziĠia în spaĠiu a înfăúurărilor (figura 3.2).

17
CAPITOLUL 3 NoĠiuni introductive privind fazorii spaĠiali

b c

Fig. 3.2

Deoarece vectorii curenĠilor de fază au poziĠii bine determinate în spaĠiu, atunci

aceútia se pot exprima cu numere complexe. Dacă axa reală a sistemului de coordonate este în
direcĠia axei de magmetizare a fazei as, atunci vectorii spaĠiali ai celor trei faze vor fi:
isa = isa ; isb=a . isb ; isc =a2 . isc ; (3.2)
unde:
2S 4S 2S
j˜ 1 3 j˜  j˜ 1 3
a e 3
  j˜ ; a2 e 3
e 3
  j˜
2 2 2 2 (3.3)

În aceste condiĠii efectul rezultant al celor trei vectori de curenĠi va fi suma vectorială a
acestora:
is6 = isa + isb + isc = isa + a . isb +a2 . isc (3.4)
În locul curentului rezultant (solenaĠia rezultantă) din relaĠia (3.4) se defineúte fazorul
spaĠial de curent statoric cu relaĠia următoare:
is
2
3

˜ isa  a ˜ isb  a ˜ isc
2
(3.5) 
În cazul maúinilor cu m faze solenaĠia rezultantă a maúinii este a m/2- a parte a
solenaĠiei unei singure faze, deci în cazul maúinilor trifazate cu a 3/2- a parte. Pornind invers,
dacă din solenaĠia rezultantă dorim să obĠinem solenaĠia unei faze, atunci existenĠa facorului
2/3 este evidentă. Întrucât cei trei curenĠi se caracterizează printr-o singură mărime, fazorul
spaĠial de curent poate fi descompus în souă componente úi anume cea reală, respectiv cea
imaginară prezentat în figura 3.3.
Re(d)
1
axa reala
Fazor spatial
is
isd
as

axa imaginara
Im( q) j isq cs

bs

Fig. 3.3

18
CAPITOLUL 3 NoĠiuni introductive privind fazorii spaĠiali

is = id + jisq (3.6)

asemănător se obĠin fazorii spaĠiali pentru tensiune respectiv flux:

us
2
3

˜ u sa  a ˜ u sb  a ˜ u sc
2
 (3.7)

< s
2
3

˜ < sa  a ˜< sb  a ˜< sc
2
 (3.8)
Dcă motorul este cu rotor bobinat trifazat, toate fenomenele referitoare la mărimile
statorice, respectiv la fazorii spaĠiali ai acestor mărimi vor fi valabile úi pentru mărimile
rotorice. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că sistemul de axe al planului complex, când
este vorba de mărimi statorice, este legat de stator, deci fix în spaĠiu. În cazul definirii
fazorilor spaĠiali ai mărimilor rotorice se utilizează un plan complex a cărui axă reală este
suprapisă peste direcĠia axei de magnetizare a înfăúurării ar a rotorului. Prin urmare fazorul
spaĠial al curentului rotoric în sistemul de coordonate legate de rotor (care se roteúte împreună
cu rotorul) va fi:
ir
2
3

˜ ira  a ˜ irb  a ˜ irc
2
 (3.9)
Iar fazorul spaĠial al tensiunii rotorice , respectiv al fluxului rotoric sunt prezentaĠi în relaĠia
3.10.
ur
2
3

˜ u ra  a ˜ u rb  a ˜ u rc
2

(3.10)
<r
2
3

˜ < ra  a ˜< rb  a ˜< rc
2

În general, vom nota cu ga, gb, úi gc un sistem trifazat de mărimi care pot fi curenĠi,
tensiuni, fluxuri, etc. de fază într-o maúină trifazată. Conform definiĠiei (3.5) a fazorului
spaĠial al acestor mărimi se poate scrie:
g
2
3
˜ g a  a ˜ gb  a ˜ gc
2

2 6
3
g (3.11)

6
unde: g ga  gb  gc (3.12)

este fazorul spaĠial trifazat.

Descompunând g după cele două axe ale planului complex (indicele de axă relă va fi
d, iar după cea imaginară q), se obĠine:
g g d  jg q (3.13)
iar componenta homopolară:
g0
1
g a  g b  g c  (3.14)
3
Fazorul spaĠial are o proprietate specifică úi anume dacă nu există componentă
homopolară, proiecĠia lui pe cele trei axe ale ale fazelor ne dă valorile instantanee ale mărimii
considerate în faza respectivă. În cazul când componenta homopolară există, această
proprietate se păstrează cu observaĠia că proiecĠia fazorului spaĠial pe cele trei axe ale fazelor
va fi egală cu valoarea instantanee a mărimii considerate în faza respectivă mai puĠin
componenta homopolară. În figura 3.4 este prezentată rezolvalea grafică a relaĠiei de definiĠie

19
CAPITOLUL 3 NoĠiuni introductive privind fazorii spaĠiali
a fazorului spaĠial úi a proprietăĠii mai sus menĠionate pentru cazurile când există componentă
homopolară (fig. 3.4.a), respectiv când aceasta este nulă (fig. 3.4.b).

Fig. 3.4

Cei trei curenĠi de fază formează un sistem sinusoidal trifazat echilibrat, iar câmpul
rezultant este un câmp învârtitor in spaĠiu cu viteza constantă corespunzătoare pulsaĠiei
curenĠilor. În acest caz fazorul spaĠial va rezulta un vector de lungime constantă úi învârtitor
în spaĠiu, adică vârful lui va descrie un cerc (figura 3.5.a). Dacă sistemul de curenĠi este
sinusoidal neechilibrat, cercul se va turti rezultând o elipsă (figura 3.5.d). În cazul unui regim
tranzitoriu cu curenĠi sinusoidali amortizaĠi, vârful fazorului va descrie o curbă de forma unei
spirale (figura 3.5.b). Fazorul spaĠial poate să-úi modifice direcĠia nu numai continuu, ci úi
intermitent, cazul specific alimentării în regim pas cu pas a înfăúurării trifazate (figura 3.5.c).

Fig. 3.5

20
CAPITOLUL 3 NoĠiuni introductive privind fazorii spaĠiali

3.2 Tratarea matricială a fazorilor spaĠiali

Trecerea de la cele trei mărimi instantanee de fază ga, gb úi gc la fazorul spaĠial al

mărimii considerate, conform relaĠiei (3.11), nu este altceva decât o schimbare de variabilă.
Mai precis, fazorul spaĠial în planul complex se descompune în două componente:
componenta după axa reală gd, respectiv componenta după axa imaginară gq conform relaĠiei
(3.13). Schimbarea de variabilă constă în trecerea de la sistemul trifazat de mărimi instantanee
(curenĠi, tensiuni sau alte mărimi de fază ale unei maúini trifazate) la cele două componente în
planul complex ale fazorului spaĠial, completat cu o a treia componentă, componenta
homopolară a sistemului trifazat de mărimi. Cele două componente în planul complex ale
unui fazor spaĠial formează un sistem bifazat de mărimi. Rezultă că maúina trifazată se
înlocuieúte cu o maúină bifazată echivalentă, cum se arată în figura 3.6. Dacă componentele
homopolare ale diferitelor mărimi nu sunt nule, se va adăuga maúinii bifazate un circuit
electric, respectiv magnetic, corespunzător acestor componente.

ªgd º
axa a axa d
(1) ªg a º (1)
«g » « »
[g] « b» «gq » [ g ]A
«¬ g c »¼ «g »
¬ 0¼
ga gd

axa q gq
(j)

gc

gb
axa c
( a2 )
axa b
(a)

Fig. 3.6

Deci schimbarea de variabilă constă în trecerea de la sistemul trifazat de mărimi: ga, gb

úi gc la un sistem bifazat de mărimi: gd, gq – componentele fazorului spaĠial în planul complex
la care se ataúează o a treia componentă g0 homopolară. Această schimbare de variabilă poate
fi tratată foarte simplu matricial, úi anume: se va nota matricea sistemului trifazat de mărimi
instantanee de fază cu:
ªg a º
[g] «g »
« b», (3.15)
«¬ g c »¼

iar a sistemului bifazat de mărimi, adică matricea componentelor fazorului spaĠial cu:
ªg d º
« »
[g ]A «g q » . (3.16)
«g »
¬ 0¼

21
CAPITOLUL 3 NoĠiuni introductive privind fazorii spaĠiali
Legătura dintre cele două sisteme de variabile o va face chiar fazorul spaĠial, adică o matrice
care va conĠine acest fazor:
ªg º
« »
>@g «g » , (3.17)
« »
«¬ g 0 »¼
*
unde g este forma complex conjugată a fazorului spaĠial g.
Conform relaĠiilor (3.11) úi (3.14) se poate exprima matricea fazorului spaĠial g cu
ajutorul mărimilor de fază, după cum urmează:
ªg º ª 1 a a º ªg a º
2

« » 2 « »
˜« 1 a » ˜ «« g b »» >a @ ˜ >g @ ,
2
[g] «g » a (3.18)
« » 3 «1 / 2 1 / 2 1 / 2» « g »
«¬ g 0 »¼ ¬ ¼ ¬ c¼
unde matricea [a], respectiv inversa ei sunt:
ª º
ª 1 « »
a º 1 / 2 1 / 2 1
2
a « »
2 « » 2
a a
[a ] ˜« 1 a
2
a » úi [a ] 1
« 1» . (3.19)
3 « » « 2 2 »
¬1 / 2 1 / 2 1 / 2¼ « a a
2
»
« 1»
¬ 2 2 ¼
Apoi cu ajutorul relaĠiilor (3.13) úi (3.14) se poate exprima matricea fazorului spaĠial
[g], în funcĠie de componentele din planul complex:
ª g º ª1 j 0º ª g º
« » « d

[ g ] « g » «1  j 0» ˜ « g q »» >J @˜ >g @A ,
» « (3.20)
« » «0 0 1 » « g »
«¬ g 0 »¼ ¬ ¼ ¬ 0¼
unde matricea [J], respectiv inversa ei sunt:
ª1 j 0º ª1 / 2 1 / 2 0º
« » « j j »
>J @ «1  j 0» úi >J @ «1
0» . (3.21)
« 2 2 »
«¬0 0 1»¼
¬ 0 0 1¼
RelaĠia de recurenĠă a schimbării de variabile poate fi obĠinută din relaĠiile (3.18) úi
(3.20):
[ g] >a@˜ >g @ >J @˜ >g @A , (3.22)
din care exprimând pe rând matricea [g]A, respectiv [g] se obĠin relaĠiile transformării de
variabile. Pentru exprimarea lui [g]A se înmulĠeúte ecuaĠia matricială de mai sus, dinspre
stânga, cu inversa matricei [J], deci cu [J]-1:
[ g ] A >J @ ˜ >J @˜ >g @A >J @ ˜ >a @˜ >g @ > A@˜ >g @ ,
1 1
(3.23)
unde s-a notat cu:
>A@ >J @1 ˜ >a @ . (3.24)
Astfel relaĠia de recurenĠă va fi:
[ g ]A >A@ ˜ >g @ , (3.25)
din care se poate deduce relaĠia de recurenĠă pentru transformarea inversă:
>g @ >A@1 ˜ [ g ] A , (3.26)

22
CAPITOLUL 3 NoĠiuni introductive privind fazorii spaĠiali
unde
>A@1 >a@1 ˜ >J @. (3.27)
Efectuând produsul matriceal din relaĠia (3.24), respectiv (3.27) se obĠin matricele [A]
úi [A]-1 după cum urmează:
ª 1 1 / 2 1 / 2 º ª 1 0 1 º
2 « » «
[ A] ˜« 0 3 / 2  3 / 2» úi [ A] 1
« 1 / 2 3 / 2  3 / 2»» . (3.28)
3
«¬1 / 2 1 / 2 1 / 2 »¼ «¬ 1 / 2  3 / 2 1 »¼
Efectuând operaĠiile matriceale din relaĠiile (3.25) úi (3.26) se obĠin:
­g d g a  g 0 ;
°
® gb  gc (3.29)
°g q ,
¯ 3
respectiv
­
°g a g d  g 0 ;
°
° gd 3
®g b   ˜ gq  g0 ; (3.30)
° 2 2
° gd 3
°g c   ˜ gq  g0.
¯ 2 2
Dacă componenta homopolară este nulă:
­
°g a g d ;
°
° gd 3
®g b   ˜ gq ; (3.31)
° 2 2
° gd 3
°g c   ˜ gq.
¯ 2 2
Matricea [A] respectiv [A]-1 realizează schimbarea de variabile în urma căreia maúina
trifazată este transformată într-un model bifazat echivalent. Această transformare în literatura
tehnică este denumită úi transformare de faze.

23