Glanda suprarenala

glanda endocrina situata la polul superior al fiecaruia dintre cei doi rinichi.

Structura si fiziologie - De culoare galben deschis, cantarind aproximativ 5

grame, cele doua glande suprarenale sunt formate fiecare din doua
parti: corticosuprarenala si medulosuprarenala.
- glanda corticosuprarenala (partea periferica a suprarenalei) este formata
din trei straturi, fiecare din el specializat in sinteza anumitor hormoni steroizi. Zona
glomerulara fabrica aldosteron, zona fasciculata, cortizol, iar zona reticulata,
androgeni (delta-4-androstendion, dehidroepiandrosteron, ori D.H.A., si
testosteron). Secretia corticosuprarenalei depinde global de corticotrofina hipofizara,
cu exceptia zonei glomerulare, care se afla sub controlul sistemului renina-
angiotensina (enzime renale).
- Glanda medulosuprarenala (partea centrala a suprarenalei) este formata din
celule care produc catecolaminele (neurotransmitatori), in principal adrenalina.
Secretia medulosuprarenalei depinde de sistemul nervos autonom.

Patologie - Un echipament enzimatic incomplet al corticosuprarenalei (deficit in

21-hidroxilaza sau in 11-hidroxilaza) se manifesta printr-un bloc enzimatic
suprarenalian care antreneaza o hiperplazie (cresterea cantitativa a tesutului
suprarenalian), responsabil la femeie de o sterilitate si de un hirsutism (pilozitate
exagerata). Insuficienta suprarenaliana cronica, ori boala lui Addison, este de origine
autoimuna sau consecutiva unei tuberculoze. Tumorile benigne pot cauza o
productie excesiva a unuia sau a mai multor steroizi, de cele mai multe ori cortizolul
(sindromul lui Cushing), dar si aldosteronul (sindromul lui Conn). Tumorile
medulosuprarenalei (feocromocitoamele) provoaca o hipersecretie de catecolamine,
responsabile de accesul de hipertensiune arteriala. In
sfarsit, tumori le maligne ale glandei suprarenale sunt foarte rare, insa cu
prognostic nefavorabil in pofida tratamentului chirurgical.

Glandele suprarenale

Glandele suprarenale

Glandele suprarenale sunt situate deasupra rinichilor.

Ele sunt alcatuite din doua zone distincte:

-O zona periferica, galbuie, dura numita cortex suprarenal sau cortico suprarenala.

-O zona centrala roscata, foarte vascularizata numita medulo-suprarenala.

 A. Cortico suprarenala.

Secreta substante indispensabile vietii, numite hormoni suprarenali. Acestia pot fi grupati
in trei categorii:

a) Glucocorticoizi- cortisol si corticosteron

b) Mineralcorticoizi- aldosteronul.

c) Androgeni suprarenali-care sunt secretati de gonade (testicule si ovare).

Cortisolul si alti hormoni glucocorticoizi au un rol foarte important in reglarea functiilor

organismului.

Asupra metabolismului glucidic, cortisolul are actiune hiperglicemianta si favorizeaza

rezerva de glucoza sub forma de glicogen in ficat. Secretia de cortisol variaza in cursul
zilei: este ciclu nictemeral. El este minim intre orele 3-5 dimineata, cand organismul este
foarte vulnerabil.

Asupra metabolismului protidic, favorizeaza in doze crescute catabolismul proteic

(distrugerea proteinelor cu formarea de acizi aminati) si antreneaza un bilant al azotului
negativ (cresterea creatininei in urina).

Asupra lipidelor se pare ca provoaca redistribuirea grasimilor.

Aldosteronul- provoaca retentia de sodiu de catre organism si pierderea urinara de

potasiu (el este un mineralocorticoid). Joaca un rol important in echilibrul acido-bazic.
Actioneaza in principal asupra rinichiului. Un numar de androgeni sunt secretati in
acelasi timp de cortico-suprarenala si de gonade. Este cazul androstenedionului si DHA.
Altii sunt secretati doar de cortico-suprarenala, cum ar fi: S-DHA si 11-beta-
androstenedion. Testosteronul este secretat in principal de testicule. In acelasi timp
hormonii suprarenali se transforma apoi in testosteron iar o hiperplazie a suprarenalei se
traduce prin semne de hiperandrogenie.

B. Medulo-suprarenala.

Este formata din celule numite „cromatine” care secreta catecolamine (adrenalina si
noradrenalina).

Adrenalina- actioneaza prin cresterea debitului cardiac si a presiunii sistolice. Are un

efect dilatator asupra vaselor ficatului si creierului.
Adrenalina are doua origini in organism. Pe de o parte este un hormon secretat de
medulo-suprarenala (catecolamina) si pe de alta parte un mediator chimic care actioneaza
asupra terminatiilor nervoase ale sistemului simpatic.

Adrenalina este un simpatomimetic, adica actiunea sa reproduce efectele excitatiei

sistemului nervos simpatic (adrenergic). Ea stimuleaza receptorii alfa si beta. Rolul sau
consta in apararea organismului contra agresiunilor.

Stimularea suprarenalei de catre hipofiza provoaca secretia rapida de adrenalina, care

accelereaza inima, contracta vasele din rinichi, piele, mucoase, creste tensiunea arteriala
si intestinala.

Noradrenalina- are actiune constrictiva asupra vaselor periferice si o actiune dilatatoare

asupra coronarelor. Inhiba musculatura striata a tubului digestiv, bronhiile si vezicii.

Boli.

Bolile cortico-suprarenalei.

Acestea pot fi cauzate de hipofunctie sau hiperfunctie.

a) Bolile cauzate de hipofunctie sunt:

-Insuficienta suprarenala lenta (boala Addison).

-Insuficienta suprarenala acuta.

b) Bolile cauzate de hiperfunctie sunt:

-Maladia Cushing.

-Sindrom de hipercorticism.

Bolile medulo-suprarenalei.

-Feocromocitom.

Manifestati surmenaj de sorginte suprarenala.

Simptome- o mica senzatie de enervare, tendinta de a prelua vre-un virus, usoare ameteli
atunci cand va ridicati, tendinta de a evita situatiile stresante, depresii, nevoia de a manca
frecvent pentru indepartarea senzatiei de tremurat si goliciune, alergii cronice. Oamenii
care sufera de oboseala renala, pur si simplu nu se pot trezi dimineata. Ei sunt gata de
orice noaptea, tipic bufnitei spune Steelsmith.
Cauze: stresul acut poate face ca glandele suprarenale sa produca un exces de hormoni ai
stresului. Daca starea de stres continua prea mult, glandele suprarenale pot deveni extrem
de obosite, incat nu mi produc deloc hormoni ca si o masina care ramane fara ga.

Remedii naturiste recomandate:

Consumati mai multa vitamina B. Vitamina B5 se gaseste in cereale integrale, broccoli,

conopida, cartofi dulci, rosii si somon si ea este esentiala pentru functionarea glandei
suprarenale. Steelsmith recomanda 500mg pe zi si consumarea a 100-150 mg de vitamina B6
pe zi, in plus fata de doza zilnica de vitamine.

Consumati de asemenea vitamina C, o alta componenta cheie pentru producerea

hormonilor suprarenali. Steelsmith recomanda 1000 mg de 2 ori pe zi.

Supuneti-va poftei pentru alimente sarate. In mod surprinzator, consumul ridicat de sare
poate ajuta la calmarea schimburilor glandei suprarenale.

Incercati lemnul dulce (Glicyrriza glabra). Extractul de lemn dulce, sub forma lichida sau
capsule, creste capacitatea corpului de a utiliza cortizonul, unul dintre principalii hormoni
suprarenali. Lemnul dulce poate cauza o presiune ridicata a nivelului sangelui, asa ca este
bine sa consultati un medic.