Analiza comparativă a tehnologiilor existente pe plan mondial pentru

realizarea produsului

Scurt istoric pe plan mondial si al tarii noastre.

Viţa-de-vie este, alături de grâu, una din cele mai vechi plante de cultură care a luat naştere cu
aproximativ 4 000 de ani î.C., iar pe teritoriul ţării noastre se cultivă încă din epoca neoliticului
mijlociu, cu aproximativ 3 000 de ani î.C. (Martin T.,1972).

Primele documente care atestă existenţa viilor din Transilvania datează din prima
jumătate a secolului al XI-lea, iar a celor din Moldova şi Ţara Românească, de la sfârşitul
secolului al XIV-lea (Cotea V.D. şi colab.,2000).

Forma şi tipul frunzelor şi al strugurilor sculptaţi în piatră şi găsiţi pe teritoriul ţării

noastre arată că acum circa 2 700 de ani erau cunoscute nu numai soiurile de vin ci şi cele
de masă cu bobul mare (Constantinescu Gh. şi colab.,1970).

De-a lungul timpului, s-au statornicit în podgorii sortimente specifice de soiuri. Ele
au fost reprezentate, pentru fiecare areal viticol, printr-un număr restrâns de soiuri, care
îşi puneau amprenta asupra specificităţii şi calităţii vinurilor.Viticultura în România
constituie o activitate tradiţională, de mare importanţă economică, dezvoltată armonios,
ca rezultat al condiţiilor naturale deosebit de favorabile pe care viţa-de-vie le găseşte pe
tot cuprinsul ţării.Fiind o străveche îndeletnicire a poporului român, s-a dezvoltat cu
precădere în podgorii şi centre viticole vestite prin fineţea vinurilor, abundenţa acestora
şi calitatea deosebită a strugurilor de masă. Se apreciază că peste un milion de locuitori
din ţara noastră îşi asigură existenţa din cultura viţei-de-vie, prelucrarea strugurilor şi
obţinerea vinului, comerţul cu struguri şi vin, activităţi în industrii şi domenii conexe
(ambalaje, transporturi etc).( BUCUR GEORGETA MIHAELA) bucuresti 2011.

Aşezarea geografică a României şi relieful său asigură condiţii naturale, favorabile

pentru cultura viţei-de-vie. Ca urmare, viticultura a cunoscut o dezvoltare continuă,
devenind una din ramurile importante ale producţiei agricole.
 Viţa-de-vie se cultivă, cu precădere, în arealele consacrate tradiţional acestei
activităţi, situate mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum şi pe alte terenuri cu condiţii
favorabile, denumite areale viticole, care sunt supuse delimitării teritoriale. Plantaţiile de
viţa-de-vie potrivit Legii nr. 244/2003 (revizuită în 2007) a viei şi vinului, se grupează
teritorial în: zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole şi plaiuri viticole.
(BUCUR GEORGETA MIHAELA) bucuresti 2011

În România viticultura se concentrează în 8 regiuni viticole (fig. 1.1): Podişul

Transilvaniei, Dealurile Moldovei, Dealurile Munteniei şi Olteniei, Dealurile Banatului,
Dealurile Crişanei şi Maramureşului, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării şi regiunea
nisipurilor şi a altor terenuri favorabile din sudul ţării. Aceste regiuni cuprind 37 de
podgorii şi aproximativ 171 de centre viticole, în care se produce o gamă completă de
vinuri (Oşlobeanu M. şi colab., 1991).

Fig. 1.1. Regiunile viticole din România (după Oşlobeanu M. şi

colab.,1991): I – a Podişului Transilvaniei; II – a Dealurilor Moldovei; III
– a Dealurilor Munteniei şi Olteniei; IV – a Dealurilor Banatului; V – a
Dealurilor Crişanei şi Maramureşului; VI – a Colinelor Dobrogei; VII – a
Teraselor Dunării; VIII – a nisipurilor şi altor terenuri favorabile din sudul
ţării
 În ceea ce priveşte sortimentul cu struguri pentru vin, la nivelul anului 2009, primele
12 soiuri cultivate au fost: Fetească regală – 7,4%, Fetească albă – 7,3%, Merlot – 6,4%,
Riesling – 4,2%, Aligoté – 3,9%, Sauvignon – 2,3%, Cabernet Sauvignon 2,2%, Muscat
Ottonel – 2,0%, Băbească neagră – 1,8%, Roşioară – 1,6%, Fetească neagră – 1,0% şi
Tămâioasă românească 0,7%.

Situaţia pe scurt a viticulturii ţării noastre se observă din tabelul 1.1

Specificaţie 2005 2006 2007 2008

Total suprafaţă viticolă 191 566 192 611 191 998 192 334
Vii pe rod – Total (ha) 190 556 189 663 188 611 186 204
din care: - de vin 177 743 177 085 177 088 175 472
- de masă 12 813 12 578 11 523 10 732
Vii tinere – Total (ha) 1 000 2 948 3 387 6 130
din care: -de vin 952 2 857 3 314 6 068
-de masă 48 91 73 62
Producţia totală de struguri (t) 482 062 951 191 1 123 018 984 338
din care: -struguri de vin 442 724 884 138 1 041 972 897 174
-struguri de masă 39 338 67 053 81 046 87 164
Producţia de vin (milioane hl) 2 602 5 014 5,289 5,159
din care: -DOC 0,404 0,615 0,485 0,436
-VS (IGR) 0,326 0,601 0,479 0,807
-VM 1,872 3,797 4,325 3,916
din care: -vinuri albe 1,518 2,861 2,768 2,894
-vinuri roşii 2,055 2,153 2,521 2,264
Consumul mediu de vin 11,0 25,8 22,5 25,2
(litri/locuitor/an)
Consumul mediu de struguri 4,39 3,11 4,62 5,00
pentru masă (kg/locuitor/an)
 Consumul mediu de stafide 0,120 0,132 0,146 0,367
(kg/locuitor/an)
Situaţia viticulturii României – 2008 (după Anuarul Statistic al României, MAPDR,
ONVV, 2005-2008; citate de Dejeu L., 2010)

SITUAŢIA VITICULTURII PE PLAN MONDIAL

În general, cultura eficientă a viţei-de-vie se practică în acele locuri unde temperatura

medie anuală este cuprinsă între 9 şi 21ºC. Astfel de temperaturi, alături de alte condiţii
ecopedoclimatice, se întâlnesc în interiorul a două benzi ce înconjoară globul de o parte şi
de alta a ecuatorului. (BUCUR GEORGETA MIHAELA) bucuresti 2011

Una, cea mai importantă este plasată la nord de ecuator, între 20 şi 50º latitudine, iar
cealaltă o găsim la sud de ecuator, între 20 şi 40º latitudine. În cadrul celor două benzi,
suprafaţa viticolă însumează circa 7.742.000 ha (potrivit datelor Organizaţiei
Internaţionale a Viei şi Vinului – 2008), a cărei repartiţie pe continente este redată în
tabelul 1.1

Repartizarea pe continente a suprafeţei viticole mondiale

(după O.I.V., citat de Dejeu L., 2010)

Suprafaţa:
Media Media Media 2010
Continentul
1991-1995 1996-2000 2001-2005
mii ha % mii ha % mii ha % mii ha %
Europa 5 507 67,7 4 995 64,4 4 725 60,0 4 521 58,4
Asia 1 404 17,3 1 459 18,8 1 636 20,8 1 634 21,1
America 808 9,9 869 11,2 958 12,2 991 12,8
 Africa 344 4,2 320 4,1 374 4,7 387 5,0
Oceania 71 0,9 117 1,5 179 2,3 209 2,7
Total 8 134 100 7 760 100 7 872 100 7 742 100
mondial

După cel de-al doilea război mondial, a avut loc o creştere continuă a suprafeţelor
cultivate cu viţă-de-vie (1964 - 10.000.000 ha, 1976 - 10,3 milioane ha). Ulterior suprafaţa
cultivată a început să scadă progresiv până în anul 1998, pentru ca în ultimii ani să se
stabilizeze în jurul valorii de 8 milioane ha. Din cele 45 de ţări cultivatoare de viţă-de-
vie, trei (Spania, Franţa şi Italia), deţin suprafeţe foarte mari (2,857 ha), urmând în ordine
descrescătoare Turcia, China, S.U.A, Iran, ţara noastră ocupând locul 10 în lume şi 5 în
Europa (la nivelul anului 2010). Continentul european asigură 66,7 % din producţia
mondială de vin, fiind urmat de cel american (18,5 %), de Asia (5 %), de Oceania (5,4 %)
şi Africa (4,4 %).(BUCUR GEORGETA MIHAELA) bucuresti 2011

Condiţiile ecologo-geografice şi social-economice au determinat orientarea

viticulturii europene în direcţia producerii strugurilor mai ales pentru vin, iar a celei
asiatice în direcţia producerii strugurilor pentru masă şi stafide.

Din tabelul 1.2. reiese că Europa deţine peste 58,4% din suprafaţa şi producţia
viticolă mondială (Uniunea Europeană deţine ¾ din suprafaţa viticolă a continentului).

Producţia mondială de vin a înregistrat un trend crescător în ultimii ani.

Marile ţări producătoare de vin, se pot observa şi analiza din tabelul 1.3, pe
primul loc situându-se Italia, urmată de Franţa şi Spania.

Implicit, cele mai mari ţări producătoare de struguri sunt şi principalele

exportatoare:

Italia – 17,2 mil hl, Spania – 16,4 mil hl, Franţa – 13,7 mil hl.

România a atins la nivelul anului 2010 o producţie de vin de 5,159 milioane hl,
ocupând locul 12 în lume şi 6 în Europa.
 Producţia de vin în principalele ţări viticole
(după O.I.V., citat de Dejeu L., 2010)

Producţia de vin (mii hl):

Nr.
Ţara Media Media Media
crt.
1991-1995 1996-2000 2001-2005 2008
1. Italia 60 768 54 386 46 936 46 970
2. Franţa 52 886 56 271 51 919 41 690
3. Spania 26 438 34 162 37 323 36 240
4. S.U.A. 17 619 20 386 20 399 19 330
5. Argentina 15 588 13 456 14 488 14 680
6. Australia 4 810 7 380 12 543 12 430
7. China 5 140 9 581 11 460 12 000
8. Africa de Sud 8 228 7 837 8 040 10 260
9. Germania 10 391 9 989 9 225 9 991
10. Chile 3 326 5 066 6 389 8 680
11. Rusia 3 348 2 512 4 346 7 100
12. România 5 529 6 173 4 975 5 159

Studiile de caz efectuate cu referire la consumul de vin, scot în evidenţă faptul că

în Italia, Spania, Franţa, Potugalia (ţări ce deţin supremaţia mondială în producţia
de vin - 51%) consumul se va stabiliza la 50-60 l/an/locuitor, preferabil vinuri
roşii, excepţie facând Germania şi S.U.A. unde balanţa înclină spre vinurile albe