Operații unitare în Aspen Hysys

Aspen Hysys este un soft pentru simularea proceselor chimice. Rolul unui simulator de
proces este de a mări gradul de înțelegere al procesului, în vederea stabilirii deciziilor de exploatare
optime.
Aspen Hysys realizează o simulare interactivă. Aceasta constă în construirea interactivă a
modelului cu acces imediat la rezultate.

Construirea unei simulări urmărește etapele:

1. Crearea unui set de unități de măsură.
2. Selectarea componenților.
3. Alegerea pachetului de calcul al proprietăților.
4. Instalarea si definirea echipamentelor folosite (reactoare, amestecătoare, coloane de
distilare, etc.).
5. Crearea și definirea fluxurilor de alimentare și evacuare.
6. Definirea reacțiilor chimie.
7. Studiul influenței diferitelor variabile asupra produsului finit (studii de optimizare).

Exerciţiul 1.1

Acest seminar este menit să vă familiarizeze cu utilizarea programului Aspen Hysys. Vom
studia separarea unui amestec echimolecular de acetonă şi apă cu ajutorul unei coloane de separare.
Caracteristicile fluxului de alimentare sunt: debitul de alimentare 45 kmol/h; temperatura 95 C;
presiunea 350 kPa; compoziția fluxului de alimentare: 50% acetona, 50% apa. Căderea de
presiune pe coloană este de 70 kPa și aceasta funcționează în regim adiabatic. Se utilizează
pachetul de proprietăți Antoine.

a. Deschideţi Aspen Hysys: Start / Apps / Aspen HYSYS / Aspen HYSYS V9 sau dublu click pe

icoana aflată pe desktop

b. Deschideţi File / New / Case. Astfel, Aspen Hysys va deschide o nouă fereastră de lucru.

Aceasta se va salva apelând: File / Save. Va trebuie să specificaţi numele fişierului şi calea.

c. Atunci când deschideţi simulările, Aspen Hysys va deschide o fereastră numită Properties, unde
se vor specifica substantele chimice si pachetul de proprietati utilizate.
Pentru selectarea substantelor chimice, în pagina Components deschisă implicit, apăsați butonul
Add.

1
În celula Search for introduceţi, pe rând, numele compușilor chimici utilizați în aplicație: water
(apă), acetone (acetonă). După ce Hysys a localizat primul component, daţi click pe Add Pure
pentru a-l introduce între componenţii utilizaţi în simulare.
Faceţi acelaşi lucru pentru si urmatorul component.
Se închide fereastra.

f. Deschideţi fereastra Fluid Packages.

Apoi apăsaţi butonul Add:

Caseta de mesaj devine verde si pe arată numele pachetului de proprietăți selectat. Se închide
fereastra și se selecteaza meniul Simulation.

2
Pentru selectarea unitatilor de masura se selecteaza optiunea Unit Sets apoi se deschide fereastra
Units of measure si se va specifica preferinţele pentru unităţile de măsură ce vor fi folosite mai
departe. Se poate observa că există şi alte posibilităţi de alegere. După selectarea setului de unităţi
de măsură dorite, se va închide fereastra. Se va alege dintre aceste optiuni modul SI (sistemul
international) de afisare a unitatilor de masura.

Dupa selectarea sistemului de afisare a unitatilor de masura, se inchide aceasta fereastra.

g. După definirea pachetului de proprietăți și a componenților se intră în mediul de simulare numit

Flowsheet Case. Aici se va construi schema tehnologică.

3
 Selectaţi Separator (coloana de separare), prima, stanga sus, apoi daţi click pe fereastra de
simulare Flowsheet Case.

Dând dublu click pe acest echipament veți deschide o fereastră de dialog care va permite stabilirea
caracteristicilor coloanei.

Aveţi următoarele meniuri: Design / Reactions / Rating / Worksheet / Dynamics. La Design există
următoarele opţiuni: Connections / Parameters / User Variables / Notes.

i. Dați denumiri fluxurilor de alimentare și evacuare:

Feed1 la Inlet
4
 Vap 1 la Vapor Outlet
Liq1 la Liquid Outlet
Q101 la energy stream (flux de energie).

j. Selectaţi apoi Parameters. Indicaţi pressure drop ca 70 şi heat duty 0. Astfel regimul ales va fi
adiabatic.

k. Apoi vă poziţionaţi pe Worksheet şi introduceţi condiţiile fluxului de alimentare:

- debitul de alimentare 45 kmol/h
- temperatura 95 C
- presiunea 350 kPa

5
- compoziția fluxului de alimentare se insereaza de la optiunea Composition: 50% acetona, 50%
apa.
OBS. Se introduc valorile in casetele alocate si se validează prin apăsarea tastei Enter.

Aspen Hysys realizeaza simularea, iar rezultatele obtinute sunt:

6
 O altă modalitate de separare se poate realiza în condiții izoterme. În această situație se
fixează temperatura de separare și se estimează cantitatea de căldură.
Concret pentru a realiza acest lucru se merge în pagina Design a echipamentului și se șterge
valoarea 0 de la heat duty (se șterge și se lasă caseta liberă). Caseta de mesaj se își schimbă culoarea
în galben, ceea ce indică că nu sunt suficiente informații pentru rezolvarea problemei.
Revenim în pagina Worksheet unde trebuie introduse informații pentru a completa datele
problemei (în oricare din casetele albastre necompletate).
Se impune temperatura vaporilor la valoarea de 77 C. În acest moment, există suficiente
informații pentru a rezolva problema.

Pentru această situație cantitatea de căldură necesară este de -1.016 x 107 kJ/h.
Care trebuie să fie debitul de alimentare pentru a produce 14 kmol/h de vapori în regim izoterm?

7
 Obs. Numărul de informații ce trebuie furnizate corespunde numărului de grade de libertate
ale sistemului. Pe baza valorilor furnizate Aspen HYSYS caculează restul variabilelor folosind
bilanturile de masă și energie.

Importanța utilizării pachetului de proprietăți corect

În aplicația anterioară s-a utilizat modelul gazelor ideale și ecuația lui Antoine de calcul a
presiunii de vapori.
În continuare se va compara compoziția fluxului gazos obținut în aplicația anterioară
(ANTOINE) cu compoziția obținută prin folosirea unui pachet ce utilizează modelul UNIQUAC.

Pentru un flux de alimentare cu următoarele caracteristici: debit de alimentare 45 kmol/h;

temperatura 95 C; presiunea 350 kPa și un echipament cu funcționare în condiții adiabate, în cazul
utilizării pachetului de proprietăți Antoine se obțin următoarele rezultate:

Pentru a schimba pachetul de proprietăți, ne întoarcem la mediul de simulare inițial

(Properties).
În pagina Fluid Packges se selecteaza pachetul Basis-1 se apasă butonul Copy pentru a
realiza o copie a pachetului inițial. Se generează pachetul Basis-2.
Prin dublu-click pe acest pachet se deshide fereastra care permite selectare tipului de pachet
de proprietati si se selectează modelul UNIQUAC. Se modifică modelul utilizat pentru calculul
compoziției de vapori din Ideal în SRK (Soave-Redlich-Kwong).

8
 Se închide fereastra și se procedează la asocierea acustui nou pachet de proprietăți cu fluxul
tehnologic creat. În zona Flowsheet – Vessel Fluid Package se alege Basis-2.

Rezultatele obtinute pentru cazul adiabatic sunt:

9
Se compară compoziția fazei lichide. Se observă că atunci când nonidealitatea este luată în calcul,
modelul prezice aprox. 50% acetonă în faza lichidă, spre deosebire de situația anterioară cand nu
am avut acetonă în flaza lichidă.

Exerciţiul 1.2.
Creați un flux de apă cu un debit de 100 kmoli/h, o presiune de 1 atm și o fracție de vapori
de 1. Se lucrează cu pachetul Peng-Robinson. Care este temperatura fluxului?

10
Exerciţiul 1.3.
Să se determine volumul specific a n-butanului la 276,9 C, 18 atm și un debit de 100
kmoli/h. Debitul fluxului de n-butan este de 100 kmol/h. Se folosește pachetul de proprietăți SRK.
Să se analizeze variația volumului specific cu temperatura pe intervalul 450 – 550 K, cu pas de 10
K.

Se introduc toate datele si se obtin rezultatele:

Printre informatii nu avem volumul molar care trebuie introdus. Se deshide Workbook.

11
Workbook Setup În zona Variables click Add  Se caută Molar Volume și apoi click Done
 Se închide fereastra.

Apoi in Workbook se poate vizualiza valoarea volumului molar.

Pentru analiza variației volumului specific cu temperatura se merge in meniul Case studies 
Add

Fereastra de dialog care permite selectarea marimilor ce trebuie calculate se numeste Variables
Navigator.
Pin selectarea Find Variables se deschide fereastra de dialog care permite setarea variabilelor
dependente si independente. Pentru variabilele independente se opteaza pentru temperatura si
apoi la variabile dependente se selecteaza volumul molar pentru fluxul 1.
12
Se merge in pagina Case Studies Setup. Se seteaza intervalul de temperatura dorit si pasul de
iteratie, apoi se ruleaza simulare cu ajutorul butonului Run.

Din optiunea plots se poate incarca graficul dependentei volumuol molar de temperatura pentru n-
butan pe intervalul de temperatura specificat.

Exerciţiul 1.4.
Un flux de apă având o temperatură de 120C și o presiune de 200 kPa este alimentat într-
o pompă a cărei eficiență este de 10%. Debitul de apă este de 45 kg/h, iar presiunea apei la ieșirea
din pompă este de 8400 kPa. Să se determine temperatura de ieșire a apei din pompă.
Se utilizează pachetul de proprietăți Antoine.

Exerciţiul 1.5.
Calculați volumul molar a unui flux gazos de metanol aflat la o presiune de 100 atm, o
temperatură de 300 C și având un debit de 50 kmol/h. Se folosește pachetul Peng-Robinson (PR).
Să se compare volumul cu situația folosirii pachetului de proprietăți Soave-Redlich-Kwong (SRK).

Exerciţiul 1.6.
Un amestec de gaz natural (50% metan, 30% etan și 20% propan) aflat la o temperatură de
25 C si o presiune de 20 bar este introdus intr-un expander care are o eficiență adiabatică de 30%.

13
Debitul este 100 kmol/h, iar presiunea de ieșire 10 bar. Folosind pachetul Peng-Robinson să se
determine temperatura de ieșire a gazului.

Exerciţiul 1.7.
Un flux care conţine 15% etan, 20% propan, 60% i-butan şi 5% n-butan, aflat la presiunea
de 101,4 kPa, temperatura de 10 C şi un debit de 45 kmole/hr se comprimă la 350 kPa şi apoi se
răcește la 0 C. Presiunea fluxului răcit rămâne aceeași cu a celui de intrare. Vaporii şi lichidul
rezultat sunt separate în două fluxuri diferite. Care sunt debitele şi compoziţia acestor fluxuri? Se
va lucra cu pachetul Peng Robinson.

Exerciţiul 1.8.
Un amestec cu compoziția : 50% H2, 30% metan, 20% etan (% molare) se supune operației
de separare. Debitul fluxului este 500 kmol/h, T = 50C , P = 10 kPa.
In urma splitării rezultă două fluxuri : fluxul gazos (2) și fluxul lichid (3). Presiunea
fluxului 2 este 5 kPa, iar a fluxului 3 1 kPa. În urma scindării procentul din fiecare compus regăsit
în fluxul 2 este : 100 % hidrogen, 0% metan, 0% etan. Se lucrează cu pachetul de proprietăți Peng
– Robinson.
Determinați temperatura fluxurilor ce ies și compozițiile molare ale fluxurilor de ieșire.

Coloane de distilare

Exerciţiul 2.1.
Un flux lichid binar ce conţine 70% benzen şi restul toluen (procente de masă) intră în
coloană cu o temperatură de 30˚C şi 1 atm şi debitul de alimentare de 1 kg-mol/s. Amestecul se va
distila pentru a obţine la vârful coloanei un distilat ultrapur şi produs de blaz. Rata de reflux de 3
şi debitul de distilat de 2700 kgmol/hr. Pachetul de proprietăți utilizat este Peng-Robinson.

Rezolvare

1. deschideţi Aspen Hysys, apoi New Case.

2. selectaţi Benzen şi Toluen la componente.
3. folosiţi pachetul de proprietăţi Peng-Robinson.
4. plasaţi o coloană de distilare pe foaia de lucru. Selectaţi Distillation Column din optiunea
Columns a barii de utilaje.

14
Setarea datelor pentru coloana de distilare
1. pentru a introduce informațiile despre coloană, se dă dublu click pe Distillation Column
pentru a deschide Distillation Column Input Expert, care conține 5 pagini.
- În prima pagină se denumesc fluxurile de masă și energetice. Fluxul de intrare se va
numi feed, cel de la vârful coloanei distilat şi cel de la bază blaz. Energia
condensatorului se va numi Q1, iar cea a părţii de încălzire Q2. Se selectează tipul de
condensator. Aspen Hysys utilizează 3 diferite tipuri de condensatoare: parţial, total si
reflux total. Selectaţi tipul de condensator total. Daţi next pentru a merge mai departe.

- În pagina 2 se specifică tipul de fierbator ales. Se alege tipul Once through , regular
Hysys reboiler
- În pagina 3 se specifică presiunea coloanei de distilare. Dacă nu sunt căderi de presiune
15
 în condensator procesul va avea loc la 101.3 kPa. Specificaţi condenser pressure 101.3
kPa şi reboiler pressure 101.3 kPa.
- în pasul următor, Hysys va cere temperaturile estimate pentru fluxul de vârf,
condensator şi blaz. Acestea pot fi ignorate, fiind opţionale. Daţi next.
- ultimul pas este de a configura coloana şi de a specifica rata de reflux şi debitul
distilatului. Setaţi o rată de reflux de 3 şi un debit de distilat de 2700 kgmol/hr. Selectaţi
Done.

2. după ce aţi selectat Done vă va apărea o fereastră ce prezintă toate datele şi opţiunile
coloanei.

16
 3. Pentru a obţine un distilat ultrapur, trebuie să modificăm numărul de talere la 23, acest
lucru se face prin modificarea directa in casuţa n.
4. pentru a modifica talerul de intrare a fluxului de alimentare daţi click pe săgeata care apare
lângă căsuţa 5_Main TS şi selectaţi 7_Main TS (fluxul va intra pe talerul 7).

Specificarea informațiilor despre fluxul de alimentare

1. daţi dublu click pe fluxul de alimentare. Se va deschide o fereastră care conţine
specificaţiile fluxului de intrare. Se introduc valorile cunoscute: temperatura 30 C,
presiunea 101.3 kPa, debitul molar de 1 kgmol/s şi compoziţia de 70% benzen (procente
de masă), restul toluen.

Simularea coloanei de distilare

1. Pentru ca Hysys să simuleze funcţionarea coloanei, trebuie ca solver-ul să fie activat. Acest
lucru se face dând click pe lumina verde de pe bara de sus.
2. daţi apoi dublu click pe coloană şi apăsaţi butonul Run pentru a simula procesul. După ce
închideţi această fereastră veţi vedea că simbolul coloanei a fost evidențiat cu linie neagră,
acest lucru însemnând că simularea a avut succes.

17
Specificaţii ale coloanei de distilare
Hysys are abilitatea de a utiliza diferite criterii de simulare, altele decât rata de reflux şi
debitul de distilat. De exemplu, se poate utiliza debitul blazului şi compoziţia distilatului în orice
moment. Pentru ca Hysys să efectueze simularea astfel se va proceda astfel:
1. pentru a schimba specificaţiile coloanei, daţi dublu click pe coloană, apoi selectaţi Specs

18
2. dacă se doreşte introducerea debitului blazului de 650 kgmol/h selectaţi distillate rate şi
deselectaţi Active pentru a-l face inactiv. Apoi selectaţi Btms Prod Rate şi daţi click pe
active pentru a-l activa. Introduceţi 650 kgmol/h în coloana specification value.

3. Hysys are abilitatea de a simula funcţionarea coloanei pe baza specificaţiilor curente. Dacă
este nevoie de o compoziţie de 80% (masă) benzen în distilat, daţi click pe Add în
specificaţiile coloanei şi selectaţi Column Component Fraction. Apoi Add Specs.
4. compoziţia este specificată la fluxul distilat, asă că trebuie bifat stream. Apoi selectaţi
Distilat@COL1, apoi selectaţi mass fraction în Basis. Introduceţi 0.8 pentru benzen şi
închideţi fereastra.

19
 Exerciţiul 2.2.
Fie o coloană de distilare de tip Short Cut Distillation Column alimentată cu un flux feed a
cărui caracteristici sunt: 2070C, 689,5 kPa, 578,8 kmol/h, compoziție în procente molare: 1,48
% etan, 73,15% propan, 6,81% i-butan, 14,62% n-butan, 1,73% i-pentan, 1,5% n-pentan,
0,71% n-hexan. Fracțiunea grea în distilat este i-butanul care se regăsește în proporție de 2%
fracții molare. Fracțiunea ușoară în blaz este propanul care se regăsește în proporție de 2,5%
fracții molare. Rata de reflux este egală cu 1,5. Presiunea în condensatori și în refierbator este
egală cu presiunea fluxului de alimentare. Pachetul de proprietăți utilizat este NRTL.
Calculați minimul ratei de reflux, numărul minim de talere și talerul optim de alimentare
al coloanei.

Indicații de rezolvare:
- toate informațiile despre coloană se vor introduce în pagina design  parameters.
- Răspunsurile la cerințele problemei se vor căuta în pagina design  parameters,
respectiv în pagina performance.

Exerciţiul 2.3.
O coloană de distilare de tip Short Cut Distillation Column este alimentată la un debit de
100 kmol/h cu un amestec de 50% benzen și 50% toluen, lao presiune de 101,32 kPa.
Alimentarea este în fază lichidă la punctul de fierbere. Distilatul trebuie să conțină 90% benzen
și blazul 10% benzen. Rata de reflux este 4,521. Presiunea în condensator și în refierbator este
egală cu presiunea fluxului de alimentare. Pachetul de proprietăți utilizat este NRTL.
Calculați debitul de distilat (kmol/h), debitul de blaz (kmol/h) și numărul de talere teoretice
necesar.

Exerciţiul 2.4.
Fie o coloană de distilare de tip Distillation Column cu 24 de talere și o rată de reflux egală
cu 3. În coloană se realizează separarea unui amestec de etanol şi i-propanol (50 : 50 % masă),
cu un debit de 73,94 kg/h, aflat la temperatura de 25˚C și presiunea de 1 atm. Coloana operează
la presiune atmosferică şi temperatura de 25˚C. Se consideră ca avem un condensator cu
condensare totală și căldura refierbătorului este de 130 000 kJ/h. Presiunea în condensator și
20
în refierbator este egală cu presiunea fluxului de alimentare. Pachetul de proprietăți utilizat
este NRTL.
Aflați condițiile fluxurilor de ieșire.
Obs. pentru a introduce căldura necesară refierbatorului 130 000 kJ/h

1. selectaţi distilatul dând dublu click D, apoi blazul. Selectaţi la Vapor Phase Fraction 0 în
ambele cazuri.
2. pentru a începe simularea daţi dublu click pe coloană. Intraţi în Monitor. Numărul de grade
de libertate trebuie să fie 0. debifaţi Distillation rate, pentru că valoarea sa nu a fost
specificată.
3. selectaţi Run. Pentru a vedea rezultatele selectaţi Worksheet, composition.

21
 Reacții chimice
Exerciţiul 3.1.
Toluenul este obţinut din n-heptan, prin dehidrogenare, folosind un catalizator de Cr2O3.
Reacţia este următoarea:

+ 4 H2

Procesul de obţinere al toluenului presupune încălzirea n-heptanului de la 18,33 la 426,7°C, apoi

acest flux este alimentat într-un reactor catalitic care operează izoterm şi converteşte 15%
(procente molare) din heptan în toluen. Efluentul este răcit la 18,33°C, apoi introdus într-un
separator. Se presupune că toate operaţiile au loc la presiune atmosferică. Debitul de toluen este
de 45,36 kmoli/h, iar debitul de produs generat în reactor este 72,58 kmoli/h. Să se determine
debitele fluxurilor şi compoziţiile lor. Se lucrează cu pachetul de proprietăți Peng-Robinson.

Indicaţii:
1. deschideţi File/New/Case.
2. în pagina de componenți se aleg toluenul, n-heptan şi hidrogen.
3. se selectează pachetul de proprietăţi Peng-Robinson.
4. Intraţi în Simulation.
5. selectaţi Heater din Object Palette şi plasaţi-l în diagrama de lucru. Apoi selectaţi
Conversion Reactor din meniul Columns, plasaţi-l în fereastra de simulare. Procedaţi la fel
cu Cooler-ul şi Separator-ul.
6. denumiţi fluxurile de intrare şi de ieşire ca în figura de mai jos.

pentru introducerea reacţiei selectaţi meniul Properties, apoi Reactions. Selectaţi Add reaction,
alegeţi Conversion  Add Reaction.

22
Apoi prin dublu-click pe Rxn1 se introduc coeficientii stoechiometrici.

Adăugaţi cele trei componente: n-heptan, toluen şi hidrogen şi coeficienţii stoichiometrici: -1, 1,
4.

Daţi click în fereastra Basis şi scrieţi 15 la Co (conversia). Apoi se selecteaza optiunea Add to FP
(Fluid Package).
23
 7. Inchideţi toate ferestrele până la Simulation. Daţi dublu click pe reactor, intrați în pagina
Reactions și la Reaction Set selectați: Set-1.

8. Introduceţi informațiile cunoscute despre fiecare flux:

Exerciţiul 3.2.
Acrilonitrilul este produs prin reacția dintre propenă, amoniac și oxigen:
2C3H6 + 2NH3 + 3O2 → 2C3H3N + 6 H2O
Procesul de obținere are loc într-un reactor de conversie ce funcționează în regim
adiabatic și în care nu au loc căderi de presiune. Gradul de conversie al propenei în reactor este
de 30 % (% molare).
Alimentarea reactorului se face cu un amestec de 55% amoniac și 45 % propenă (%
molare), aflat la temperatura de 250C, presiunea de 1 atm și debitul de 22 kmol/h. Oxigenul se
introduce în reactor sub forma unui flux de aer (21% O2 și 79% N2) având un debit de 78 kmol/h,
o temperatura de 250C și o presiune de 1 atm.
Se lucrează cu pachetul de proprietăți PRSV.
Să se determine temperatura de ieșire a fluxurilor din reactor și debitul molar al acestora.

Exerciţiul 3.3.
Un amestec conținând: 64,8 % benzen, 33,5 % propenă și 1,7 % propan este încălzit într-
un schimbător de căldură de la 250C la 3500C. Debitul de alimentare este de 329,6 kmol/h, iar
presiunea de 3095 kPa. La ieșirea din schimbător amestecul are o presiune de 3075 kPa. Acest
24
amestec este introdus într-un reactor de conversie, în care are loc reacția de formare a cumenului
(izopropilbenzen):
C3H6 + C6H6  C9H12
Conversia molară a propenei în reactor este de 83%. Să se calculeze cantitatea de energie
ce trebuie extrasă din reactor astfel încât fluxurile de intrare și de ieșire să se găsească la aceeași
temperatură. Se lucrează cu pachetul de proprietăți PRSV.

Exerciţiul 3.4.
Etilenglicolul se produce prin reacția dintre oxidul de etilenă și apă:
C2H4O + H2O  C2H6O2
Se lucrează cu pachetul de proprietăți NRTL.
Obs. După selectarea pachetului de proprietăți se merge în directorul Binary Coeffs, se
bifează UNIFAC VLE și se apasă butonul Unknowns Only. În acest mod se realizează estimarea
coeficienților binari de activitate ce lipsesc.

Această reacție are loc într-un reactor cu amestecare continuă (CSTR - continuous flow stirred-
tank reactor).
Reacția este una cinetică, are loc în toate fazele lichide, iar coeficienții din expresia
constantei cinetice pentru reacția directă sunt: A = 5*106; E= 5*104. Reacția inversă nu are loc.

25
 Reactorul este alimentat cu un flux de oxid de etilenă și un flux de apă.
Caracteristicile fluxului de oxid de etilenă: temperatură 250C, presiune 120 kPa, debit 105 kmol/h.
Caracteristicile fluxului de apă: temperatură 250C, presiune 120 kPa, debit 150 kmol/h.
Căderea de presiune pe reactor este 10 kPa, iar volumul acestuia este de 2 m3. Știind că
temperatura fluxului lichid de ieșire este 650C să se specifice care este conversia molară a oxidului
de etilenă în reactor.

Exemplu 3.5.
Clorura de etil este produsă într-un reactor în fază gazoasă prin reacţia HCl cu etena peste
un catalizator de clorură de cupru suportat pe silice. Ecuaţia reacţiei chimice este următoarea:

H2C CH2 + HCl

Cl
Fluxul de alimentare este compus din 50% HCl, 48% C2H4 şi 2% N2 cu un debit de 100 kmol/hr,
25°C şi 1 atm. Reacţia are o conversie de 90%, iar produsul clorurat este separat de componentele
nereacţionate şi apoi recirculat. Separarea este realizată folosind o coloană de distilare, unde se
presupune atingerea gradului perfect de separare. Procesul este operat la presiune atmosferică şi
presiune atmosferică. Pentru a preveni acumularea gazului inert, un debit W, cu debitul 10 kmol/hr
, este purjat din sistem. Să se calculeze valorile compoziţiei şi debitele tuturor fluxurilor. Se
lucrează cu pachetul de proprietăți Peng-Robinson.

1. Deschideţi New case. Selectați componenții: ethene, Hydrogen chloride, ethyl chloride şi
nitrogen. Alegeţi pachetul de proprietăţi Peng-Robinson.
2. Deschideți mediul de simulare. Selectaţi ca utilaje: Mixer, Conversion Reactor,
Component Splitter, Tee şi Recycler şi poziţionaţi-le ca în figura de mai jos. Apoi denumiţi
similar fluxurile implicate.

26
3. Selectaţi Properties/Reaction, apoi Add Reaction, şi alegeţi Conversion. Adăugaţi 3
componente: etena, acidul clorhidric şi clorura de etil şi coeficienţii stoechiometrici (-1,-1,
1). Daţi apoi click pe Basis şi introduceţi 90 la C0 (conversie). Închideţi ferestrele până
puteţi vedea din nou mediul de simulare.
4. Daţi dublu click pe Conversion Reactor  Reactions  Alegeţi Set-1 ca set de reacţii şi
închideţi fereastra.
5. Apoi daţi dublu click pe Recycle  Parameters şi setaţi toţi parametrii ca 1.
6. Apoi daţi dublu click pe Component Splitter şi apoi selectând Splits introduceţi valoarea 0
pentru ClC2 şi 1 pentru celelalte 3 componente.
7. Tools  deschideţi Workbook. Completaţi specificaţiile pentru:
Feed: 25°C, 1 atm şi debitul molar de 100 kmol/hr. Introduceţi compoziţia debitului: 0.5
HCl, 0.48 C2H4 şi 0.02 azot.
R*: se menţionează debitul molar 0, şi compoziţia identică cu cea a fluxului de alimentare
Feed. Introduceţi temperaturile tuturor fluxurilor ca 25°C şi presiunile atmosferice.
W: trebuie să aibă debitul egal cu 10 kmol/hr.

27
 Absorber

Să se proiecteze un absorber care funcționează în contracurent pentru captarea dioxidului

de carbon dintr-un flux care conține 80%metan și 20% CO2, cu debitul de 304,5 kmol/h, aflat la
presiunea de 6090 kPa și temperatura de 60oC. Fluxul lichid conține propilen carbonat și circulă
cu un debit de 2000 kmol/h, având temperatura de 60oC și presiunea de 6090 kPa. Absorberul
funcționează la temperatura de 60oC, are 10 talere teoretice, iar căderea de presiune este 0. Se cere
să se specifice compoziția fluxurilor rezultate. Pachetul de proprietăți utilizat va fi SourPR.
Rezolvare:
1. Se deschide Aspen Hysys. Apoi se optează pentru deschiderea unei noi simulări prin
apelarea: File, New, Template
2. Selectarea componentilor se realizează din meniul Component List. Se identifică
componenții doriți și apoi se adaugă listei prin opțiunea Add.

3. Alegerea pachetului de proprietăți se realizează din meniul Fluid Packages. Pachetul ce va

fi selectat este Sour PR.

28
4. Se alege meniul Simulation care deschide meniul interactiv cu ajutorul căruia se pot selecta
utilajele necesare realizării simulării. Se alege absorberul și se poziționează în fereastra în
care se rulează simularea.

5. Prin dublu-click pe absorber se deschide fereastra interactivă care permite specificarea

condițiilor de operare. Se definesc fluxurile de intrare astfel: fluxul lichid va intra în
absorber pe la partea superioară și se va numi: Liq_in, iar fluxul gazos va intra pe la
partea inferioară, sub denumierea de Gas_in. Fluxurile care ies din absorber se vor
denumi Gas_out (partea superioară) și respectiv Liq_out (partea inferioară). Se specifică
numărul de talere, n=10.

29
6. Prin selectarea opțiunii Next, se trece la meniul următor și se setează presiunea de
operare, de 6090 kPa atât în partea inferioară cât și superioară a absorberului.

7. După acest pas, cu ajutorul opțiunii Next se trece mai departe la setarea temperaturii în
blaz, de 60oC. Apoi ieșirea din acest meniu se face prin selectarea opțiunii Done.

30
8. Din meniul Worksheet se realizează setările fluxurilor de intrare, prin specificarea temperaturii
de operare, a presiunii și a debitelor molare de alimentare. De asemenea se specifică conținutul
molar în vapori pentru faza lichidă (= 0) și respectiv pentru faza gazoasă (= 1).

9. Compozițiile fluxurilor se specifică prin apelarea meniului Worksheet, Compositions, în

care se introduc valorile fracțiilor molare ale componenților în cele două fluxuri
alimentate.

10. Când au fost setate toate aceste specificații se poate trece la rularea simulării prin
apăsarea butonului Run. Compoziția fluxurilor rezultate se poate vizualiza din meniul
Worksheet. Se poate vizualiza sub forma unor grafice profilul de
temperatură/presiune/debit în funcție de poziția talerului, etc, din meniul Performance,
opțiunea Plots.

31
De exemplu Graficul profilului de temperatură în funcție de Pozitia talerului.

32