Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Logica Juridica Unitatea I PDF
Logica Juridica Unitatea I PDF
DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA
DISTANŢĂ SI FRECVENTA REDUSA
FACULTATEA DE DREPT
LOGICA JURIDICA
Anul I, Semestrul I
Mirela ARSITH
Logica juridica 1
CUPRINS
1. Logica generală şi logica juridică. Obiect şi problematică
Logica generală
Scurt istoric. Obiectul logicii
Principiile logice
Formele logice fundamentale
Logica juridică
Sistemul logic al dreptului
Discursul juridic şi logica juridică
Metodologia logicii juridice
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat
Teste de autoevaluare
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie minimală
2. Logica propoziţiilor
Propoziţii categorice 6
Propoziţii compuse şi complexe 8
Propoziţii modale
Propoziţii imperative
Propoziţii interogative
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 10
Teste de autoevaluare 10
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 11
Bibliografie minimală 11
Lucrare de verificare
3. Logica argumentării
Fundamentarea logică a argumentării
Tehnici de argumentare
Argumentarea prin deducţie silogistică
Logica juridica 2
Argumentarea prin deducţie inferenţială
Argumentarea prin tehnici inductive
Argumentare şi contraargumentare
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat
Teste de autoevaluare
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie minimală
Logica juridica 3
INTRODUCERE
Modulul intitulat Logică juridică se studiază în anul I şi vizează dobândirea de
competenţe în domeniul dreptului.
Competenţele pe care le vei dobândi sunt următoarele:
Logica juridica 4
- să rezolvi corect exerciţii specifice.
Toate acestea vor deveni achiziţii după ce vei studia conţinutul cursului şi vei
parcurge bibliografia recomandată. Pentru aprofundare şi autoevaluare îţi
propun exerciţii şi teste adecvate.
Odată parcursă informaţia esenţială din a doua unitate de învăţare, intitulată
Logica propoziţiilor, vei achiziţiona, odată cu cunoştinţele oferite noi
competenţe. La sfârşit vei avea capacitatea:
- să operezi corect cu noile concepte;
- să descrii structura şi natura propoiţiilor logice;
- să identifici, prin exemplificări, tipurile de propoziţii logice;
- să comentezi cel puţin patru tipuri de propoziţii logice;
- să enunţi cel puţin trei criterii de clasificare a propoziţiilor logice;
- să argumentezi cu privire la raporturile dintre propoziţiile logice;
- să explici fiecare tip de propoziţie logică;
- să rezolvi corect aplicaţii cu propoziţii logice.
Ca sa îţi evaluez gradul de însuşire a cunoştinţelor, vei rezolva o lucrare de
verificare pe care, după corectare, o vei primi cu observaţiile adecvate şi cu
strategia corectă de învăţare pentru modulele următoare.
În a treia unitate de învăţare intitulată Logica argumentării vei regăsi
operaţionalizarea următoarelor competenţe specifice:
- să operezi corect cu noile concepte;
- să identifici specificul demonstraţiei şi al argumentării;
- să formulezi cel puţin cinci caracteristici ale argumentării ca
raţionament practic;
- să formulezi minim trei caracteristici ale demonstraţiei;
- să identifici minim trei tehnici de argumentare;
- să rezolvi corect diverse aplicaţii;
- să construieşti argumente corecte,
acestea după ce vei studia conţinutul cursului şi vei parcurge bibliografia
recomandată. Pentru aprofundare şi autoevaluare îţi propun exerciţii şi teste
adecvate.
După ce ai parcurs informaţia esenţială, în a patra unitate de învăţare
intitulată Teoria şi practica argumentării juridice, vei achiziţiona, odată cu
cunoştinţele oferite, noi competenţe, care iți vor conferi capacitatea:
- să operezi corect cu noile concepte;
- să aplici pertinent fundamentele logice ale argumentării juridice;
- să aplici tehnicile şi strategiile de argumentare;
- să realizezi diferenţa dintre manipulare şi alte forme de influenţare
socială;
- să menajezi stima de sine a celuilalt;
Logica juridica 5
- să aplici cel puţin trei surse ale erorilor în argumentare;
- să identifici cel puţin cinci sofisme utilizate în argumentare.
Ca sa îţi evaluez gradul de însuşire a cunoştinţelor, vei rezolva o lucrare de
verificare pe care, după corectare, o vei primi cu observaţiile adecvate şi cu
strategia corectă de învăţare pentru modulele următoare.
Pentru o învăţare eficientă ai nevoie de următorii paşi obligatorii:
citeşti modulul cu maximă atenţie;
evidenţiezi informaţiile esenţiale cu culoare, le notezi pe hârtie, sau le
adnotezi în spaţiul alb rezervat;
răspunzi la întrebări şi rezolvi exerciţiile propuse;
mimezi evaluarea finală, autopropunându-ţi o temă şi rezolvând-o fără
să apelezi la suportul scris;
compari rezultatul cu suportul de curs şi explică-ţi de ce ai eliminat
anumite secvenţe;
în caz de rezultat îndoielnic reia întreg demersul de învăţare.
Pe măsură ce vei parcurge modulul îți vor fi administrate două lucrări de
verificare pe care le vei regăsi la sfârșitul unităţilor de învăţare 2 şi 4. Vei
răspunde în scris la aceste cerințe, folosindu-te de suportul de curs şi de resurse
suplimentare indicate. Vei fi evaluat după gradul în care ai reușit să
operaționalizezi obiectivele. Se va ţine cont de acuratețea rezolvării, de modul
de prezentare şi de promptitudinea răspunsului. Pentru neclarităţi şi informații
suplimentare vei apela la tutorele indicat.
N.B. Informația de specialitate oferită de curs este minimală. Se impune în
consecință, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea
sarcinilor de lucru, a testelor şi lucrărilor de verificare. Doar în acest fel vei
putea fi evaluat cu o notă corespunzătoare efortului de învățare.
Lista tabelelor
Logica juridica 6
1. LOGICA GENERALĂ ŞI LOGICA JURIDICĂ.
OBIECT ŞI PROBLEMATICĂ
Logica generală
Scurt
1.1. istoric. Obiectul logicii
Principiile
1.2. logice
Formele
1.3. logice fundamentale
Logica juridică
Sistemul logic al dreptului
Discursul juridic şi logica juridică
Metodologia logicii juridice
Obiectivele specifice unităţii de
învăţare
Rezumat
Teste de autoevaluare
Răspunsuri la întrebările din testele de
autoevaluare
Bibliografie minimală
Obiective specifice:
La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:
Logica juridica 7
Arsith Mirela Logica generală şi logica juridică
Logica juridica 8
Arsith Mirela Logica generală şi logica juridică
Sarcina de lucru 1
Realizează un eseu de 75 de cuvinte despre evoluţia logicii.
Logica este ştiinţa gândirii corecte sau ştiinţa despre studiul validităţii
inferenţelor deductive. Astfel, logica este şi teoria derivării cunoştinţelor sau
teoria inferenţei valide. Cunoaşterea structurii logice prezintă o deosebită
importanţă practică. Gândirea care respect legile logice este corectă, validă. Iar
gândirea corectă se bucură de proprietatea remarcabilă de a transmite adevărul
din propoiţie în propoiţie (Botezatu, 1994, p. 27). Corectitudinea gândirii este
una din condiţiile cunoaşterii adevărului.
Logica juridica 9
Arsith Mirela Logica generală şi logica juridică
Principiile logicii
Principiul identităţii
Principiul noncontradicţiei
Sarcina de lucru 1
Ce principiu este încălcat în următorul exemplu:
„-Mâine să iasă jurnalul (...). Să dai ordin să-l citească toată
compania...
-Da nu ştie toţi carte...
- Ce tot vorbeşti de carte răcane_(...) carte e jurnalul?“
(A. Bacalbaşa, Moş Teacă)
Principiile logice au o valoare care depăşeşte logica. Ele pot fi considerate, aşa
cum susţinea Aristotel, legi ale „fiinţei ca fiinţă“, expresie a trăsăturilor celor
mai generale ale existentului.
Principiile logice se disting prin semnificaţia lor translogică.
Logica juridica 11
Arsith Mirela Logica generală şi logica juridică
a) Noţiunea
b) Propoziţia logică
c) Raţionamentul (inferenţa)
Noţiunea este cea mai simplă formă logică, ce repreintă la nivelul gândirii
orice obiect sau clasă de obiecte despre care ştim ceva ( că există, că are o
însuşire etc.). Ca „fapt” de gândire, orice noţiune îşi află, în mod necesar, o
formă specifică de materializare şi comunicare pe plan lingvistic. Această
formă specifică de materializare lingvistică joacă rolul de nume pentru
obiectele pe care noţiunea le reprezintă la nivelul gândirii. Numele poate fi
simplu, în situaţia în care este alcătuit dintr-un singur cuvânt (care poate fi
substantiv, verb, adjectiv etc.), sau complex, atunci când este alcătuit dintr-un
grup de cuvinte. Împreună, numele şi noţiunea constituie un ansamblu, care în
logică poartă numele de termen.
Propoziţia logică
Propoziţia logică reprezintă un raport între noţiuni. Ea este o propoziţie
cognitivă, care transmite informaţii, cunoaştere. Alte propoziţii pot transmite
dorinţe, porunci, întrebări, instrucţiuni, ordine, rugăminţi.
Doar propoziţiile cognitive pot avea valoare de adevăr, putând fi apreciate ca
fiind adevărate (1), false (0) sau nesigure (?) (incerte, nici sigur adevărate, nici
sigur false).
Logica juridica 12
Arsith Mirela Logica generală şi logica juridică
Sarcina de lucru 1
Identificaţi 5 propoziţii logice adevărate şi două nesigure.
1.2.Logica juridică
Logica juridica 13
Arsith Mirela Logica generală şi logica juridică
Caracteristicile normei
Logica juridica 14
Arsith Mirela Logica generală şi logica juridică
Conţinutul unei norme este ceea ce trebuie sau poate, sau este interzis să fie
sau să fie făcut. Este lucrul prescris (comandat, permis sau interzis).
Condiţia de aplicare a normei este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca să
existe o posibilitate de realizare a ceea ce constituie conţinutul unei norme
date.
Autoritatea unei prescripţii este agentul care dă sau emite prescripţia, cum este
în domeniul analizei noastre deţinătorul legitim al puterii juridice. Apreciem
că situaţia normală şi dezirabilă este aceea a puterii bazată pe autoritate, căutată
de orice relaţie de putere, pentru că îi poate asigura o acoperire largă a
intereselor, un fundament raţional şi o manifestare eficace.
Sarcina de lucru 1
Identifică o normă juridică şi analizeaz-o din perspectiva analizei lui
von Wright.
Logica juridica 15
Arsith Mirela Logica generală şi logica juridică
Logica juridica 16
Arsith Mirela Logica generală şi logica juridică
Sarcina de lucru 1
Argumentează, în minim cinci fraze, necesitatea logicii juridice.
Logica juridica 17
Arsith Mirela Logica generală şi logica juridică
Metoda hermeneutică
Logica juridica 18
Arsith Mirela Logica generală şi logica juridică
Metoda dogmatica
Dogmatismul este o metoda „thetica” adica o metoda a „regulilor” despre care
se pretinde ca exista prin ele insele. Cuvantul „thetic” provine de la grecescul
„theticos”, care inseamna „ceea ce se impune ca o regula”. Metoda dogmatica
nazuieste spre obiect cu ajutorul unei cunoasteri filosofice, pure, extrase din
anumite principii, pe care ratiunea le intrebuinteaza de multa vreme, fara sa
cerceteze cum a ajuns la ele.
In drept, la fel ca si in filosofia generala, metoda dogmatica este, in esenta ei, o
metoda logica, deductiva, care foloseste in demonstratiile ei un numar de
principii, a caror legitimitate nu s-a cercetat in prealabil. In timp ce metoda de
interpretare porneste de la textul de lege, premisele majore ale metodei
dogmatice sunt constructii juridice, teoretice, principii afirmate de juristi, cu
pretentia de a fi valabile oricand si oricum.
Metoda dialectica
Dialectica este o stiinta demonstrativa a principiilor dogmaticii, o exploatare
silogistica a acesteia. In timp ce dogmatismul inseamna efortul intelectualist de
a construi principii si rationamente, dialectica inseamna jocul topic, cu aceste
principii luate de-a gata, continuarea dogmaticii in planul silogistic, adica o
indoita lipsa de cercetare a afirmatiilor si a rezultatelor gandirii.
Logica juridica 19
Arsith Mirela Logica generală şi logica juridică
Sarcina de lucru 1
Argumentează, în minim cinci fraze, cum pot interacţiona metoda
logică, cu hermeneutica şi metoda dogmatică.
Metoda carteziana
Metoda carteziana este o cercetare legala a tot ce e defectuos, a tot ce nu e
determinat intr-o stiinta, deci si in stiinta dreptului. In fata celui mai stralucitor
sistem, metoda carteziana opune, in primul rand, o indoiala, o neincredere,
procedeu intelept, de care ar trebui sa fie patruns orice jurist, cand cerceteaza,
de pilda, afirmarile autorilor dogmatici sau asculta dialectica barei.
Metoda carteziana nu ramane, insa, la aceasta atitudine negative comoda la
prima vedere, dar neducand la nimic. Atitudinea initiala a metodei carteziene
este urmata de tendinta de a reexamina premisele oricarei cercetari si de a-i
revizui concluzia.
Metoda intuitiva
Intuitia logica este o determinare complemenara a intelectului in sensul ca ea
nu activeaza decat pentru a suplini, in unele imprejuran, lipsa sau neputinta
acestuia. Intuitia incepe acolo unde se opreste sau sovaie inteligenta, unde
majorele acesteia nu mai pot constitui „universala” unei judecati, acolo uinde
pentru ratiune incepe nesiguranta si obscuritatea.
Intuitia este, in al doilea rand, o determinare spontana in intelesul ca ea
porneste numai de la sine, din vesnica ei stare de disponibilitate. Actiunea,
miscarea pornesc numai din ea. Intuitia este un inceput al seriei, nu un inel al
ei.
In al treilea rand, intuitia este originara, primara, in sensul ca ea formeaza
majora unei judecati, nefiind precedata de nici un rationament. Orice
necunoastere porneste de la ea. De aceea, s-a spus ca intuitia are initiativa, ca
este calauzitoare intrucat intreaga judecata vine dupa ea.
Logica juridica 20
Arsith Mirela Logica generală şi logica juridică
Intuitia nu trebuie sa lucreze decat atunci cand textele legii nu prevad situatia
ce trebuie rezolvata. De asemenea, este necesar ca metoda intuitive sa fie
compatibila cu legea, adica sa nu fie contrara ei. Ea mai trebuie sa nu
contrazica legile gandirii. Deci, si intuitia trebuie sa respecte principiile
necontradictiei si identitatii.
Conditia primordiala a echilibrului social, de care trebuie sa tina seama
judecatorul in aplicarea metodei intuitive sau personale este ideea de justitie.
Orice elaborare sau interpretare juridica trebuie sa o recunoasca. Sub aceasta
notiune se situeaza principiile:
- recunoasterea pentru fiecare om a dreptului de a-si dezvolta facultatile cu care
a fost inzestrat, cu conditia de a respecta pe cele ale altuia si sa nu fie contrare
normelor de drept;
- conservarea societatii si preponderenta intereselor sociale asupra celor
particulare;
- egalitatea oamenilor in fata legii.
Sub aceste principii, inspirandu-se si ele din ideea de justitie, s-au nascut
maximele juridice. De pilda, nimeni nu trebuie sa se imbogateasca in paguba
altuia si fiecare trebuie sa-si repare dauna produsa prin vina sa.
Sarcina de lucru 4
Reciteşte subcapitolul privind metodologia juridică şi propune o
ierarhie a aplicării metodelor.
Rezumat
De la apariţia lor o dată cu Aristotel, cercetările logice n-au încetat nicio clipă
să preocupe şi să pasioneze de-a lungul veacurilor. În lumina cunoştinţelor de
logică, procedeele gândirii noastre se şlefuiesc. Ni se cere mereu să definim,
să clasificăm, să demonstrăm, să combatem. Logica ne învaţă cum să le facem
bine. Formele logice fundamentale sunt noţiunea, propoziţia logică şi
inferenţa (raţionamentul). Legile fundamentale ale gândirii – principiul
identităţii, principiul noncontradicţiei, principiul terţului exclus şi principiul
raţiunii suficiente – formuleaă cerinţe bazale pentru o gândire corectă. Toaate
acestea sunt aplicabile şi în logica juridică, ce studiaza regulile specific
gandirii juridice corecte, care guverneaza procesul edictarii, respectarii,
interpretarii si aplicarii normelor de drept.
Teste de autoevaluare
Bibliografie minimală
Botezatu, P. (1994), Introducere în logică, Bucureşti: Graphix, pp. 20-45;
Logica juridica 22