EFECTELE HĂRŢII MENTALE.

CRITERII DE REPUTAŢIE - IMAGINE

Gestionarea imaginii . „Harta mentală”

Imaginea unei organizaţii mass-media este obiect de patrimoniu:

 este moştenită( ex: imaginea firmei britanice Rolls Royce actor de promovare pe piaţa
mondială a produselor firmei);
 este inclusă în totalitatea bunurilor organizaţiei (imaginea firmei Coca-Cola mai valoroasă decât
totalitatea mijloacelor fixe ale concernului internaţional);
 este apreciată ca o dimensiune nematerială, subiectivă, dar care poate fi apreciată în bani, are
valoare de piaţă.
 Perioada actuală – imagine, „un aliment cotidian al sensibilităţii, al inteligenţei şi al ideologiei
noastre” (Jacques Ellul, La parole humilieé ) “civilizaţia imaginii” (Rene Huyghe) amplifică
şi facilitează creşterea exponenţială a utilizării mijloacelor de acţiune asupra reprezentărilor
oamenilor.

Trei modalităţi:
1.să faci lucruri bune ( management performant);
2.să desfăşori o activitate profesionistă de PR, obţinând astfel încrederea, simpatia, înţelegerea şi sprijinul
publicului şi a angajaţilor;
3.să desfăşori o campanie publicitară agresivă (în special înaintea lansării pe piaţă a unui program,produs,
repoziţionare în context intern sau extern).
Efectele „ hărţilor mentale”
„Harta mentală” este o structură mentală ordonată, dar în continuă adaptare, prin care o persoană obţine, codifică,
refoloseşte, reorganizează sau aplică în gândire şi acţiune informaţii despre mediul geografic. Aceste „hărţi” sunt
folosite când o persoană ia decizii de ascultare, ele servind ca sisteme de orientare cu funcţii anticipatoare.
Efectele unor „hărţi mentale” sunt amplificate de mass-media, cu impact imediat şi la distanţă.
Pentru o gestionare eficientă a imaginii organizaţiei trebuie să se ţină cont de:
 -sistemele de referinţă ale grupurilor-ţintă pentru adecvarea mesajelor;
 -multiplicatorii de imagine să aibă şi să difuzeze acelaşi tip de imagine despre organizaţie
De comentat: Reţeaua multiplicatorilor de informaţie europeană- înfiinţare, evoluţie, activitate actuală –
diseminarea informaţiilor prin mass-media
Importanţa „ hărţilor mentale”
Marile strategii sunt opera oamenilor politici.
Întrebări fundamentale:
- Sunt complete sau parţiale?
-Deschid calea rezolvării unor situaţii sau creează obstacole?
Efectele unor „hărţi mentale” sunt amplificate de mass-media, cu impact imediat şi la distanţă.
Pentru o gestionare eficientă a imaginii organizaţiei trebuie să se ţină cont de:
-sistemele de referinţă ale grupurilor-ţintă pentru adecvarea mesajelor;
-multiplicatorii de imagine să aibă şi să difuzeze acelaşi tip de imagine despre organizaţie
De comentat: Reţeaua multiplicatorilor de informaţie europeană- înfiinţare, evoluţie, activitate actuală.
 „Câmpuri” ale imaginii unei organizaţii
Percepţia realităţii de către individ sau grup social este determinată de două câmpuri:
-câmp al vizibilităţii proximale (nemijlocite),
realitatea unei organizaţii:
- este percepută direct, prin simţuri,
- are o dimensiune redusă,
- este dependentă de :
.poziţionarea individului în spaţiul public, spaţiul social,
. sistemul de referinţă.
câmp al vizibilităţii distale (mijlocite, mediate), accesibil prin intermediul unui mijloc de comunicare în masă.

Motivaţia ascultării/vizionării
1. noutatea în formă, preluând elementele devenite tradiţionale, prezente în mentalul colectiv (titluri, formate
nume) :
- preferinţe muzicale
- cicluri de emisiuni
2. noutatea în formă şi fond ( conform tehnicilor moderne de concepere şi realizare a emisiunilor sau
radioprogramelor ample de 4-6 ore, cu moderator, în direct).
3. noutatea prin reperarea li fidelizarea unor “vedete” radio sau de televiziune.

Reprezentarea grafică a celor două vizibilităţi

 Criterii de reputaţie/imagine
1. Tradiţie şi noutate pentru un public divers;
2. Campanii în serviciul comunităţii
3- emisiuni – eveniment cu participarea activă a publicului
4. responsabilitatea faţă de comunitate şi mediul înconjurător;
5. calitatea produselor mediatice;
6. valoarea produselor mediatice pe termen lung;
7. caracterul inovator;
8. capacitatea de a atrage, de a forma şi de a păstra oameni talentaţi.

Imaginea personală
Imaginea personală a vedetei identifică organizaţia, zona de impact – regională/naţională, cu efect
imediat (ascultare în timp real) sau în timp, la distanţă ( arhiva radio sau de televiziune). Calităţile vedetei
radio: charismă radiofonică, capacitatea de a face conexiuni, arta de a face “spectacol”, limbaj accesibil,
capacitatea de a selecta evenimentul de excepţie, disponibilitatea de a evita spectacolul facil şi de a-l diferenţia
de senzaţionalul facil.
De comentat: Paradoxul Rudolf Carnap (acelaşi eveniment receptat de categorii diferite de public ca
pregătire profesională, profil psihologic, responsabilitate socială)