Teste Biostatistica

Biostatistica şi Metodologia Cercetării Ştiinţifice 2012.
.Colectie de teste pentru torentul rom, a. IV

1. Indicaţi tipurile de grafice.
a) [x] Cu coordonate rectangulare
b) [ ] Diagrame
c) [ ] Cartodiagramă
d) [x] Cu coordonate polare
e) [x] Speciale
2. Indicaţi tipurile de diagrame.
a) [x] Diagramele bazate pe lungimi
b) [x] Diagramele de proporţii
c) [x] Diagramele cu coordonate geografice
d) [ ] Diagrama Scatter
e) [ ] Toate variantele descrise
3 Indicaţi diagramele bazate pe lungimi.
a) [x] Diagrame cu bare
b) [x] Pictograma
c) [ ] Diagrama de proporţii
d) [ ] Diagramele speciale
e) [ ] Toate variantele descrise
4. Reprezentarea grafică a ratelor se face prin:
a) [x] Grafice cu coordonate rectangulare
b) [x] Diagramele cu coordonate geografice
c) [x] Diagramele cu bare
d) [ ] Diagramele de proporţii
e) [ ] Diagramele speciale
5. Reprezentarea grafică a indicatorului de proporţie se face prin:
a) [x] Diagramele de proporţii cu bare
b) [ ] Pictograme
c) [ ] Bare
d) [ ] Diagrama Scatter
e) [x] Diagramele de proporţii cu discuri
6. Selectaţi din cele enumerate, când se foloseşte graficul cu coordonate rectangulare.
a) [x] Răspândirea fenomenului
b) [ ] Mortalitatea infantilă după cauze de deces
c) [ ] Ponderea de bolnavi
d) [ ] Ponderea grupelor de sănătate
e) [x] Asigurarea populaţiei cu medici la 10 mii de locuitori în ultimii 5 ani
7. Selectaţi din cele enumerate când se foloseşte diagrama de proporţii:
a) [ ] Răspândirea fenomenului
b) [x] Structura fenomenului
c) [ ] Numărul de bolnavi
d) [ ] Asigurarea populaţiei cu paturi la 10 mii de locuitori
e) [ ] Indicatorul de raport
8. Selectaţi din cele enumerate, când se foloseşte diagrama radială:
a) [ ] Rata mortalităţii generale
b) [x] Mortalitatea infantilă în 12 luni
c) [ ] Asigurarea populaţiei cu medici
d) [ ] Ponderea vizitelor la domiciliu
e) [ ] Sporul absolut
9. Regulile de construire a diagramei cu discuri.
a) [x] Raza - valoarea spontană
b) [ ] Raza - valoarea medie
c) [ ] Raza - valoarea medie ponderată
d) [x] Transferarea indicatorului în grade
e) [ ] În sector se indică valoarea în grade
10. Regulile de construire a diagramei radiale.
a) [ ] Raza - valoarea spontană
b) [x] Raza - valoarea medie
c) [ ] Cercul se оmparte spontan
1
d) [x] Cercul se împarte după numărul de observaţii studiate
e) [x] Repartizarea valorilor pe coordonate
11. Selectaţi tezele care confirmă utilitatea practică a reprezentărilor grafice
a) [ ] Reprezintă structura corelativă dintre factorii de risc
b) [x] Reprezintă structura sau ponderea fenomenului studiat
c) [x] Prezintă dinamica şi legităţile fenomenului
d) [x] Reprezintă gradul de răspândire şi relevanţă a fenomenelor
e) [ ] Indică gradul de influenţă a factorilor asupra fenomenului
12. Selectaţi componentele de bază a graficului
a) [x] Suprafaţa de reprezentare
b) [x] Suprafaţa graficului
c) [x] Aria graficului
d) [ ] Argumentarea subiectului reprezentat
e) [ ] Soft-ul în care se va efectua
13. Ce elemente include suprafaţa de reprezentare a graficului
a) [ ] Eticheta reţelei de axe
b) [x] Titlul sau denumirea graficului
c) [x] Valorile intervalelor scalei
d) [x] Legenda graficului
e) [ ] Scala haşurilor aplicate
14. Seriile cronologice pot fi:
a) [x] Simple
b) [x] Compuse
c) [ ] Intrerupte
d) [ ] Neintrerupte
e) [ ] Combinate
15. La metodele de ajustare a seriei cronologice se referă:
a) [x] Majorarea intervalului
b) [ ] Calcularea mediei ponderate
c) [ ] Calcularea mediei prin metoda momentelor
d) [x] Calcularea mediei de grup
e) [x] Calcularea mediei glisante
16. Seria cronologică se ajustează dacă:
a) [ ] Nivelurile în dinamică sînt în creştere
b) [ ] Nivelurile în dinamică sînt în descreştere
c) [x] Nivelurile în dinamică variază pronunţat
d) [ ] Nivelurile în dinamică nu se modifică
e) [ ] Nivelurile oscilează periodic
17. Media de grup în seria cronologică este:
a) [ ] Suma a trei niveluri vecine
b) [x] Semisuma a două niveluri vecine
c) [ ] Valoarea medie, obţinută din nivelul dat şi două niveluri vecine
d) [ ] Suma nivelurilor vecine
e) [ ] Diferenţa dintre trei niveluri vecine
18. Unul din indicatorii de analiză a seriei cronologice este:
a) [ ] Valoarea medie a unui procent de spor
b) [ ] Valoarea absolută a unui procent de creştere
c) [ ] Valoarea medie a sporului
d) [x] Valoarea absolută a unui procent de spor
e) [ ] Sporul relativ
19. Nivelurile seriei cronologice pot fi reprezentate de :
a) [x] Valorile medii
b) [x] Valorile relative
c) [x] Valori omogene
d) [ ] Structura morbidităţii
e) [ ] Ponderea vizitelor
20. Ritmul de creştere al seriei cronologice este:
a) [ ] Raportul procentual al ritmului sporului la nivelul precedent
b) [x] Raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
c) [ ] Raportul procentual al procentului absolut la ritmul sporului
2
d) [ ] Raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent
e) [ ] Raportul procentual al unui procent de spor la nivelul precedent
21. Sporul absolut reprezintă:
a) [ ] Raportul nivelului următor la cel precedent
b) [x] Diferenţa dintre nivelul următor şi nivelul precedent
c) [ ] Raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
d) [ ] Suma nivelurilor următor şi precedent
e) [ ] Semisuma nivelurilor următor şi precedent
22. Nivelurile seriei cronologice pot fi reprezentate de :
a) [x] Valori relative
b) [x] Valori absolute
c) [x] Modul
d) [x] Mediana
e) [ ] Valori standardizate
23. Valoarea absolută a unui procent de spor este:
b) [ ] Raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
c) [x] Raportul sporului absolut la ritmul sporului
d) [ ] Semisuma nivelurilor următor şi precedent
e) [ ] Raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent
24. Ritmul de spor reprezintă:
b) [ ] Raportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului
c) [x] Raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent
d) [ ] Raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
e) [ ] Suma nivelurilor următor şi precedent
25. Valorile ce formează seria cronologică se numesc:
a) [ ] Variantă
b) [ ] Modul
c) [ ] Unitate de observaţie
d) [ ] Mediană
e) [x] Nivele
26. Selectaţi definiţia corectă a Seriei cronologice
a) [ ] Seria cronologică este şirul constituit din valorile numerice relative ale unui caracter aranjate în ordine crescândă sau
descrecândă
b) [ ] Seria cronologică este formată din nivelele unui caracter al unităţilor de observaţie
c) [x] Seria cronologică este şirul alcătuit din valori numerice omogene comparabile ale unui fenomen, care caracterizează
schimbarea lui la anumite intervale de timp
d) [ ] Seria cronologică este şirul numeric a unui eveniment care caracterizează schimbarea lui în timp şi spaţiu
e) [ ] Seria cronologică este un şir de valori numerice ale unităţilor de observaţie luate împreună în anumite limite de spaţiu şi
timp
27. Seriile cronologice pot fi
a) [x] Simple de interval
b) [ ] Compuse de interval
c) [x] Simple de moment
d) [ ] Întrerupte de interval
e) [x] Compuse
28. Selectaţi metodele de standardizare:
a) [x] Directă
b) [x] Indirectă
c) [x] Tangenţială
d) [ ] Proporţională
e) [ ] Parametrică
29. Metoda directă de standardizare se utilizează pentru:
a) [ ] Determinarea caracterului legăturii dintre două fenomene studiate
b) [x] Compararea indicatorilor intensivi în scopul eliminării influenţei asupra lor a factorilor ce determină neomogenitatea
totalităţilor comparate
c) [ ] Determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate
d) [ ] Determinarea puterii legăturii dintre două fenomene studiate
e) [ ] Determinarea raportul dintre două fenomene studiate
3
30. In cadrul metodei directe de standardizare drept standard poate fi primit:
a) [ ] Indicatorii intensivi generali
b) [ ] Indicatorii intensivi speciali
c) [x] Componenţa unei totalităţi
d) [ ] Media de grupă a unei totalităţi comparate
e) [ ] Indicatorii generali de raport
31. Prima etapă a standardizării directe include:
a) [ ] Calcularea valorilor relative
b) [x] Calcularea indicatorilor intensivi generali şi speciali
c) [ ] Calcularea indicatorilor standardizaţi
d) [ ] Calcularea standardului
e) [ ] Calcularea valorilor medii
32. Etapa a doua a metodei directe de standardizare prevede:
a) [ ] Calcularea indicatorilor intensivi speciali
b) [x] Alegerea şi calcularea standardului
c) [ ] Calcularea indicatorilor standardizaţi
d) [ ] Calcularea „valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
e) [ ] Calcularea „valorilor aşteptate" numai pentru o grupă de standard
33. Metoda directă de standardizare pentru compararea indicatorilor intensivi obţinuţi în totalităţi neomogene după
structură:
a) [x] Se utilizează
b) [ ] Nu se utilizează
c) [ ] Se utilizează la un număr mic de observaţii
d) [ ] Se utilizează la un număr mare de observaţii
e) [ ] Se utilizează la un număr par de observaţii
34. Indicatorii standardizaţi:
a) [ ] Reflectă nivelul veridic al fenomenului
b) [x] Sunt convenţionali
c) [ ] Sunt criterii de veridicitate
d) [ ] Sunt criterii de variabilitate
e) [ ] Sunt indicatori veridici
35. Metoda directă de standardizare pentru compararea indicatorilor intensivi obţinuţi în totalităţi omogene după structură:
a) [ ] Se utilizează
b) [x] Nu se utilizează
c) [ ] Se utilizează la un număr mic de observaţii
d) [ ] Se utilizează la un număr mare de observaţii
e) [ ] Se utilizează la un număr mediu de observaţii
36. Dacă mărimea indicatorilor standardizaţi nu se deosebeşte de mărimea indicilor intensivi (A < B; A < B):
a) [x] Factorul eliminat nu influenţează mărimea indicatorului intensiv
b) [ ] Factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv
c) [ ] Factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia creşterii
d) [ ] Factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia descreşterii
e) [ ] Factorul eliminat apropie de medie indicatorul intensiv
37. Selectaţi scopul utilizării metodei de standardizare
a) [x] Identificarea cauzelor divergenţei indicelor generali intensivi şi medii comparaţi
b) [x] Compararea şi analiza fenomenelor produse de medii neomogene
c) [ ] Determinarea gradului de neomogenitate a totalităţilor comparate
d) [ ] Aprecierea gradului de influenţă a factorilor asupra indicilor comparaţi
e) [ ] Identificarea factorilor influenţei asupra fenomenului studiat
38. Metoda standardizării ne permite să constatăm
a) [ ] Gradul de neomogenitate în totalităţile comparate
b) [x] Factori care au influenţat indicii comparaţi
c) [x] Nivelul indicilor intensivi, medii sau standardizării calculaţi din totalităţi comparate şi standarde
d) [x] Coraportul indicilor comparaţi
e) [ ] Gradul de influenţă a factorilor asupra fenomenului standart
39. Metoda standardizării se utilează în cazul
a) [x] Deferenţi considerabile a indicilor de grup în totalităţile neomogene comparate
b) [ ] Influenţei considerabile a factorilor omogeni asupra grupelor comparate
c) [x] Neomogenităţii considerabile a totalităţilor comparate
d) [ ] Diferenţei indicilor de grup în totalităţi omogene
4
e) [ ] Oricăror necesităţi
40. Indicaţi la care etape a metodei de standardizare se utilizează valori absolute
a) [ ] Prima şi a doua
b) [ ] Prima şi a treia
c) [ ] A doua şi a treia
d) [ ] A doua şi a patra
e) [x] La toate etapele
41. Care din variantele enumerate mai jos, indică valoarea numerică reală a fenomenului
a) [ ] Valoarea absolută a standardului
b) [ ] Indicii standardizaţi
c) [ ] Indicii generali şi speciali extensivi sau medii
d) [x] Indicii generali intensivi sau medii
e) [ ] Valoarea relativă a fenomenului
42. La care etapă a metodei de standardizare se poate de confirmat prezenţa factorilor influenţei asupra fenomenului studiat
a) [x] I etapă
b) [ ] II etapă
c) [ ] III etapă
d) [ ] IV etapă
e) [ ] V etapă
43. Restabiliţi semnificaţia primei etape a metodei de standardizare formulată în continuare „Calcularea indicelor pentru
grupele comparate" înlocuind cuvintele omise cu una din variantele propuse.
a) [ ] speciali standardizaţi
b) [ ] speciali absoluţi
c) [ ] standardizaţi medii şi intensivi de grup
d) [x] generali şi intensivi (sau medii) pentru grupele comparate
e) [ ] standardizaţi absoluţi
44. Selectaţi explicaţiile enumerate mai jos de ce indicii standardizaţi sunt consideraţi condiţionali
a) [ ] Pentru că identifică prezenţa decalajului dintre nivelele de grupă a fenomenului studiat
b) [x] Pentru că au fost obţinuţi din totalităţi artificial şi condiţional formate
c) [x] Pentru că indică, care ar fi fost nivelul fenomenului studiat dacă grupele comparate ar fi fost omogene după structură
d) [x] Pentru că nu reflectă nivelul veridic şi real al fenomenului studiat
e) [ ] Pentru că reflectă nivelul veridic şi real al fenomenului studiat
45. Care din variantele propuse semnifică esenţa etapei a V-a a metodei de standardizare
a) [ ] Completarea tabelului cu indicii standardizaţi şi speciali extensivi pentru efectuarea comparării şi formularea
concluziilor
b) [ ] Completarea tabelului cu indicii speciali şi medii standardizaţi
c) [x] Completarea tabelului analitic cu indicii generali intensivi sau medii şi standardizaţi pentru comparare şi formulare a
concluziilor
d) [ ] Completarea tabelului cu standardele generale de grup şi indicii standardizaţi pentru formulare a concluziilor
e) [ ] Completarea tabelului de grup cu indici speciali
46. Alegeţi varianta adecvată şi corespunzătoare sensului etapei a III a metodei de standardizare
a) [x] Calcularea valorilor absolute aşteptate a fenomenului în grupele standarde
b) [ ] Eliminarea factorilor intuiţi sau presupuşi care influenţează fenomenului studiat
c) [ ] Înlăturarea mecanică a factorii influenţi asupra fenomenului
d) [ ] Înlăturarea factorilor influenţi prin omogenizarea mediului care produce fenomenul studiat
e) [ ] Determinarea grupelor de standard prin metoda majorării intervalului
47. Variază oare valoarea indicilor standardizaţi în dependenţă de standardele alese şi calculate
a) [ ] da
b) [ ] considerabil
c) [x] nu
d) [ ] neînsemnat
e) [ ] cu 100%
48. Indicaţi care din expresiile propuse mai jos corespund etapei a IV a metodei de standardizare
a) [ ] Sumarea totalităţilor comparate
b) [ ] Determinarea valorilor aşteptate în grupele de standard
c) [x] Determinarea indicatorilor standardizaţi
d) [ ] Determinarea valorilor absolute în grupele de standard
e) [ ] Determinarea gradului de influenţă a factorilor asupra fenomenului
49. Caracterizaţi factorii de risc:
a) [ ] Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate.
5
b) [ ] Factorii ce caracterizează starea de sănătate
c) [ ] Factorii ce nu au nici o acţiune asupra stării de sănătate.
d) [x] Factorii ce influenţează apariţia unei anumite stări morbide.
e) [ ] Factorii indiferenţi.
50. Selectati caracteristicele "Factorilor de protectie":
a) [ ] Factorii ce influenţează negativ starea de sănătate.
b) [x] Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate.
c) [x] Factorii ce măresc speranţa de supravieţuire.
d) [x] Factorii ce scad frecvenţa îmbolnăvirilor.
e) [ ] Factorii indiferenţi.
51. Selectaţi caracteristicele „Factorilor indiferenţi":
a) [ ] Factorii ce măresc speranţa de supravieţuire.
b) [ ] Factorii ce scad frecvenţa îmbolnăvirilor.
c) [x] Factorii ce nu au nici o acţiune asupra stării de sănătate .
d) [ ] Factorii ce influenţează negativ starea de sănătate.
e) [ ] Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate.
52. Selectaţi obiectele preocupărilor epidemiologice:
a) [x] Populaţie ţintă
b) [ ] Un bolnav
c) [x] Un grup particular de bolnavi
d) [ ] Un copil
e) [ ] Individul
53. Selectaţi termenii caracteristici aplicării epidemiologiei în sănătatea publică:
a) [x] Determinarea factorilor de risc
b) [ ] Descrierea istoriei naturale a bolilor
c) [x] Depistarea şi supravegherea în masă a bolilor
d) [ ] Depistarea şi supravegherea bolii unui individ
e) [x] Clasificarea bolilor
54. Selectaţi termenii caracteristici aplicării epidemiologiei în medicina clinică
a) [ ] Clasificarea bolilor
b) [x] Descrierea istoriei naturale a bolilor
c) [x] Studiul pronosticului bolilor
d) [x] Studiul etiologiei bolilor
e) [ ] Depistarea şi supravegherea în masă a bolilor
55. Selectaţi etapele cercetării fundamentale ale epidemiologiei:
a) [x] Supravegherea bolii
b) [x] Iniţierea procesului patologic
c) [ ] Profilaxia terţiară
d) [x] Depistarea clinică a bolii
e) [x] Iniţierea procesului epidemiologic
56. Selectaţi etapele cercetării aplicative ale epidemiologiei
a) [x] Profilaxia terţiară
b) [x] Profilaxia primordială
c) [ ] Iniţierea procesului epidemiologic
d) [x] Profilaxia primară
e) [x] Profilaxia secundară
57. Indicaţi principalele tipuri de studii epidemiologice
a) [x] Studiile descriptive
b) [x] Studiile analitice
c) [ ] Studiile narative
d) [ ] Studiile secţionale
e) [x] studiile transversale
58. Selectaţi caracteristicile anchetelor descriptive
a) [ ] Cercetătorul controlează distribuţia bolii
b) [ ] Lotul se autoîmparte într-un lot de studiu şi unul martor
c) [x] Estimează existenţa într-o populaţie a unor maladii şi a unor factori de risc
d) [x] Permit elaborarea ipotezelor, dar nu permit cunoaşterea factorului de risc şi a efectului
e) [ ] Dovedesc relaţia cauzală sau eficacitatea unor decizii diagnostice şi organizaţionale
59. Selectaţi enunţul caracteristic "Asociaţiei epidemiologice":
a) [x] Relaţia ce se poate dovedi că există între două categorii distincte, factori de risc şi boală
6
b) [ ] Orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă
superioară celei aşteptate
c) [ ] Factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii
d) [ ] Probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc
e) [ ] Toate cele enumerate
60. Selectaţi afirmaţia caracteristică "Riscului"
a) [ ] Relaţia ce se poate dovedi că există între două categorii distincte, factori de risc şi boală
d) [x] Probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc
61. Selectaţi enunţul caracteristic "Factorului indiferent"
a) [ ] Relaţia ce se poate dovedi că există între două categorii distincte, factori de risc şi boală
c) [x] Factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii
d) [ ] Probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc
62. Selectaţi termenul caracteristic "Populaţiei la risc"
a) [x] Populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
d) [ ] Condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii
63. Selectaţi termenul caracteristic "Frecvenţei bolii"
a) [ ] Populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
c) [x] Intensitatea cu care apare o boală într-o populaţie
64. Selectaţi termenul caracteristic "Cauzalităţii"
c) [x] Relaţia dintre toţi factorii de risc şi efectele pe care le-ar putea produce
65. Selectaţi termenul caracteristic "Epidemiei"
c) [x] Apariţia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-o colectivitate umană, cu o frecvenţă în exces
faţă de frecvenţa normal aşteptată
66. Indicaţi, care este formula de calcul a "Prevalenţei"
a) [ ] Numărul de cazuri de boală primare / numărul populaţiei x 1000
b) [x] Numărul de cazuri de boală în perioada de observaţie / numărul populaţiei x 1000
c) [ ] Numărul de cazuri noi în perioada specificată / ani - persoană de observaţie x 1000
d) [ ] Numărul de cazuri de boală primare / ani - persoană de observaţie x 1000
67. Indicaţi, care este formula de calcul a "Incidenţei"
a) [x] Numărul de cazuri de boală primare / numărul populaţiei x 1000
b) [ ] Numărul de cazuri noi în perioada de observaţie / numărul populaţiei x 1000
c) [ ] Numărul de cazuri noi în perioada specificată / ani - persoană de observaţie x 1000
7
68. Indicaţi, care este formula de calcul a "Incidenţei densitate"
a) [ ] Numărul de cazuri de boală primare / numărul populaţiei x 1000
b) [ ] Numărul de cazuri noi în perioada de observaţie / numărul populaţiei x 1000
c) [x] Numărul de cazuri noi în perioada specificată / ani - persoană de observaţie x 1000
69. Selectaţi studiile descriptive, efectuate „La nivel de populaţie"
a) [x] Studii de corelaţie (ecologice)
b) [ ] Studii transversale
c) [ ] Serii de cazuri
d) [ ] Studii de cohortă
70. Selectaţi studiile descriptive, efectuate „La nivel de indivizi"
a) [ ] Studii de corelaţie (ecologice)
b) [x] Studii transversale
c) [x] Serii de cazuri
d) [x] Cazuri
71. Selectaţi avantajele studiilor transversale
a) [ ] Sunt cele ce permit o evaluare completă a prevalenţei
b) [ ] Se desfăşoară într-un timp relativ scurt
c) [ ] Pot să constituie o primă etapă al unui studiu de cohortă
d) [ ] Au un cost scăzut
e) [x] Toate cele enumerate
72. Selectaţi indicatorii utilizaţi în analiza studiilor descriptive
a) [ ] Indicatori intensivi
b) [ ] Indicatori extensivi
c) [ ] Indicatori de raport
d) [ ] Indicatori demonstrativi
73. Selectaţi caracteristicile personale ale colectivităţii în studiile descriptive
a) [x] Vîrsta
b) [x] Sexul
c) [ ] Distribuţia temporală a bolilor şi a factorilor de risc
d) [x] Categoria socială
74. Selectaţi caracteristicile temporale ale colectivităţii în studiile descriptive
a) [ ] Vîrsta
b) [ ] Sexul
c) [x] Distribuţia temporală a bolilor
d) [ ] Categoria socială
e) [x] Distribuţia temporală a factorilor de risc
75. Selectaţi caracteristicile spaţiale ale colectivităţii în studiile descriptive
a) [ ] Vîrsta
b) [ ] Sexul
c) [x] Distribuţia spaţială a bolilor
d) [ ] Categoria socială
e) [x] Distribuţia spaţială a factorilor de risc
76. Variabilele studiate într-o anchetă analitică sunt
a) [x] Expunerea
b) [ ] Factorul indiferent
c) [ ] Factorul de protecţie
d) [x] Rezultatul
e) [ ] Epidemia
77. Expunerea într-o anchetă analitică poate fi:
a) [ ] Activă
b) [ ] Naturală
c) [ ] Pasivă
d) [ ] Cu variabilă intrinsecă
8
78. Rezultatul obţinut într-un studiu analitic poate fi măsurat prin:
a) [ ] Deces
b) [ ] Dimensiunile unei tumori
c) [ ] Intensitatea durerii
d) [ ] Calitatea vieţii
79. Selectaţi caracteristica investigaţiei epidemiologice într-un studiu caz - control:
a) [ ] Se observă şi se măsoară concomitent şi expunerea şi rezultatul
b) [ ] Pe un grafic Lexis corespund culoarului oblic longitudinal
c) [ ] Investigaţia se face de la expunere spre rezultat
d) [x] Investigaţia porneşte de la rezultat spre expunere
80. Selecţia subiecţilor într-un studiu caz - control se efectuează:
a) [ ] În funcţie de expunere
b) [x] În funcţie de rezultat
c) [ ] Mixtă
d) [ ] Nu este legată nici de expunere, nici de rezultat
e) [ ] Pe un grafic Lexis
81. Selectaţi alte denumiri ale studiilor caz - control
a) [x] Studii retrospective
b) [x] Studii anamnestice
c) [ ] Studii mixte
d) [ ] Studii de aşteptare
e) [ ] Studii de incidenţă
82. Lotul test într-un studiu caz - control poate fi constituit din:
a) [ ] Bolnavi spitalizaţi
b) [ ] Populaţia ţintă
c) [ ] Boli profesionale
d) [ ] Forme de boli întîlnite în populaţia generală
83. Lotul martor într-un studiu caz - control poate fi constituit din:
a) [x] Bolnavi spitalizaţi cu alt diagnostic decât cel studiat
b) [x] Eşantion din populaţia generală
c) [x] Grup heterogen
d) [ ] Bolnavi spitalizaţi cu acelaşi diagnostic studiat
84. Culegerea informaţiilor într-un studiu caz - control se face:
a) [ ] Din documente medicale
b) [ ] Interviu
c) [ ] Examinare directă
d) [ ] De către examinator
85. Selecţionarea lotului control într-un studiu caz - control se face:
a) [x] Lotul control trebuie să fie similar lotului test, cu excepţia bolii respective
b) [ ] Lotul control trebuie să fie similar lotului test, inclusiv boala respectivă
c) [x] Este necesar de eliminat factorii de risc comuni cazurilor şi martorilor
d) [x] Lotul control trebuie să fie cît mai heterogen
e) [ ] Lotul control trebuie să fie cît mai puţin heterogen
86. Selectaţi avantajele studiilor caz - control:
a) [x] Sunt utile pentru studierea maladiilor cu o perioadă de latenţă mare
b) [x] Sunt mai puţin costisitoare decât cele de cohortă
c) [x] Necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
d) [ ] Necesită mai mult timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
e) [ ] Sunt mai costisitoare decât cele de cohortă
87. Selectaţi dezavantajele studiilor caz - control:
a) [ ] Sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea
b) [x] Nu permit măsurarea directa a RR
c) [x] În studiile caz-control se studiază doar un singur efect
d) [ ] De ordin administrativ, foarte costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor
e) [x] Dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil
9
88. Selectaţi afirmaţia corectă, care este caracteristica unui studiu hibrid
a) [x] Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu de cohortă în desfăşurare
b) [ ] Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu descriptiv în desfăşurare
c) [ ] Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu clinic randomizat în desfăşurare
d) [ ] Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu transversal în desfăşurare
e) [ ] Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu de caz în desfăşurare
89. Forţa asocierii epidemiologice în studiile caz - martor se măsoară cu:
a) [x] Odds ratio
b) [ ] Riscul atribuit
c) [ ] Prevalenţa factorului de risc
d) [ ] Incidenţa factorului de risc
90. Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie în studiile caz - martor se măsoară cu:
a) [ ] Riscul relativ
b) [x] Riscul atribuit
91. Odds ratio în studiile caz - martor ne demonstrează:
a) [ ] De cîte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expuşi faţă de nonexpuşi
b) [x] Forţa asocierii epidemiologice
c) [ ] Cu cît este mai mare riscul la cei expuşi faţă de nonexpuşi
d) [x] Raportul dintre probabilitatea realizării unui eveniment la probabilitatea nerealizării lui
e) [ ] Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
92. Riscul atribuit în studiile caz - martor, ne demonstrează:
b) [ ] Forţa asocierii epidemiologice
c) [ ] Cu cît este mai mare riscul bolii la cei expuşi faţă de nonexpuşi
d) [ ] Frecvenţa deceselor
e) [x] Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
93. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită într-un studiu caz-control, Odds ratio
trebuie să ia valori:
a) [ ] Egal cu 1
b) [x] Mai mare decît 1
c) [ ] Mai mic decît 1
d) [ ] Egal cu 0
94. În cazul cînd Odds ratio este egal cu 1, atunci:
a) [ ] Expunerea este factor de risc
b) [ ] Expunerea este factor de protecţie
c) [x] Nu există nici o asociaţie între expunere şi rezultat
d) [ ] Există o asociaţie între expunere şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi
95. În cazul cînd Odds ratio este mai mare decît 1, atunci:
a) [x] Expunerea este factor de risc
b) [ ] Expunerea este factor de protecţie
c) [ ] Nu există nici o asociaţie între expunere şi rezultat
96. În cazul cînd Odds ratio este mai mic decît 1, atunci:
a) [ ] Expunerea este factor de risc
b) [x] Expunerea este factor de protecţie
c) [ ] Nu există nici o asociaţie între expunere şi rezultat
97. Selectaţi afirmaţiile caracteristice studiilor caz-martor:
a) [x] sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
b) [ ] sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
c) [x] sunt mai puţin costisitoare decît studiile de cohortă
d) [ ] există o asociaţie între expunere şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi
10
e) [x] dificil de a asigura comparabilitatea între persoanele de control şi cazuri
98. Selectaţi afirmaţiile ce nu sunt caracteristice studiilor caz-martor:
a) [ ] sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
b) [x] sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
c) [ ] sunt mai puţin costisitoare decît studiile de cohortă
d) [x] există o asociaţie între expunere şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi
e) [ ] este dificil de a asigura comparabilitatea între persoanele de control şi cazuri
99. Selectaţi afirmaţiile caracteristice studiilor caz-martor:
a) [ ] Odds ratio este o estimare adecvată a riscului relativ cînd ratele de incidenţă ale problemei de sănătate studiate sunt mari
b) [ ] Datele colectate permit calcularea riscului relativ
c) [x] necesită de obicei volume ale eşantionului mai mici decît studiile de cohortă
d) [ ] O variabilă poate fi modificator al efectului sau factor de confuzie, dar niciodată ambele
e) [x] Un odds ratio mai mare sau mai mic de 1,0, exprimă faptul că riscul problemei de sănătate este asociat cu expunerea
a) [x] Odds ratio este o estimare adecvată a riscului relativ cînd ratele de incidenţă ale problemei de sănătate studiate sunt
mari
b) [x] Datele colectate permit calcularea riscului relativ
c) [ ] necesită de obicei volume ale eşantionului mai mici decît studiile de cohortă
d) [x] O variabilă poate fi modificator al efectului sau factor de confuzie, dar niciodată ambele
e) [ ] Un odds ratio mai mare sau mai mic de 1,0, exprimă faptul că riscul problemei de sănătate este asociat cu expunerea
101. Din ce cauză măsurile asocierii utilizate pentru studiile de cohortă nu pot fi aplicate pentru studiile caz martor:
a) [ ] Deoarece persoanele de control sunt selectate dintr-o populaţie diferită de cea a cazurilor
b) [ ] Din cauza erorii de selecţie
c) [x] Deoarece nu se pot determina ratele fără cunoaşterea expunerii
d) [ ] Deoarece în studiul caz control se studiază indivizi expuşi şi nonexpuşi
102. Selectaţi afirmaţiile ce sunt caracteristice studiilor caz-martor:
a) [ ] Subiecţii de studiu din populaţia ţintă sunt alocaţi grupului de tratament sau celui de comparare
b) [x] Cazurile sunt persoanele care au problema de sănătate studiată
c) [x] Scopul studiului este de a decide dacă expunerea studiată poate fi responsabilă de condiţia de sănătate a cazurilor
d) [x] Pentru a fi inclus în studiu cazul trebuie să aibă sigur problema de sănătate studiată
e) [ ] Rudele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi
a) [x] Subiecţii de studiu din populaţia ţintă sunt alocaţi grupului de tratament sau celui de comparare
b) [ ] Cazurile sunt persoanele care au problema de sănătate studiată
c) [ ] Scopul studiului este de a decide dacă expunerea studiată poate fi responsabilă de condiţia de sănătate a cazurilor
d) [ ] Pentru a fi inclus în studiu , cazul trebuie să aibă sigur problema de sănătate studiată
e) [x] Rudele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi
104. Selectaţi caracteristica studiilor clinice:
a) [ ] Sunt studii controlate
b) [ ] Verifică ipotezele elaborate în anchetele descriptive şi verificate analitic
c) [ ] Cercetătorul administrează factorul studiat
d) [ ] Dovedesc eficacitatea tratamentelor, intervenţiilor
105. Selectaţi domeniile de aplicare a studiilor clinice:
a) [ ] Evaluarea eficacităţii vaccinurilor noi
b) [ ] Experimentarea medicamentelor noi
c) [ ] Evaluarea de noi conduite terapeutice
d) [ ] Evaluarea unor programe de educaţie
106. Selectaţi caracteristica fazei I de experimentare a medicamentelor
a) [x] Se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
b) [x] Are ca scop de a evalua toleranţa şi siguranţa tratamentului
c) [ ] Precizează eficacitatea optimală a tratamentului
d) [ ] Se efectuează la 100-200 subiecţi
e) [ ] Stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
107. Selectaţi caracteristica fazei II de experimentare a medicamentelor
a) [ ] Se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
b) [ ] Are ca scop de a evalua toleranţa şi siguranţa tratamentului
c) [x] Precizează eficacitatea optimală a tratamentului
11
d) [x] Se efectuează la 100-200 subiecţi
108. Selectaţi caracteristica fazei III de experimentare a medicamentelor
b) [ ] Are ca scop de a evalua toleranţa şi siguranţa tratamentului
c) [ ] Precizează eficacitatea optimală a tratamentului
d) [x] Se efectuează la 500-1500 subiecţi
e) [x] Stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
109. Selectaţi caracteristica fazei IV, postmarketing, de experimentare a medicamentelor
b) [x] Are ca scop precizarea eventualelor indicaţii noi
c) [x] Are ca scop precizarea efectelor nedorite pe termen lung ale tratamentului
d) [x] Sunt efectuate după ce tratamentul este aprobat pentru utilizare generală
110. În studiile clinice eşantionarea probabilistică, unde fiece unitate are o probabilitate de selecţie, include
a) [ ] Tragere la sorţi simplă
b) [ ] Tragere la sorţi stratificată
c) [ ] Tragere la sorţi a grupelor
d) [ ] Selecţie sistematică
111. Selectaţi caracteristicele eşantionării neprobabilistice în studiile clinice
a) [ ] Fiece unitate are o probabilitate de selecţie
b) [x] Nu specifică o probabilitate de selecţie
c) [ ] Se aleg la întîmplare grupe naturale de indivizi
d) [ ] Selecţie sistematică
e) [ ] Se aleg grupe în care populaţia a fost divizată în funcţie de unele caracteristici (vîrstă, gen)
112. Selectaţi caracteristicele studiului clinic controlat
a) [x] Subiecţii luaţi în studiu trebuie să fie asemănători în ceea ce priveşte boala, mediul, maladiile asociate
b) [x] Subiecţii trebuie să se deosebească numai prin administrarea tratamentului luat în studiu
c) [x] Unităţile de studiu se alocă la grupe de tratament diferite prin randomizare
d) [x] Controlul poate fi efectuat prin atribuirea cît mai multor variabile
e) [ ] Controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cît mai puţine variabile
113. Selectaţi caracteristicele termenului „Randomizare"
a) [ ] Este o modalitate fezabilă de a crea grupuri comparabile
b) [ ] Randomizarea oferă aceeaşi şansă oricărui individ de a primi oricare din tratamentele propuse
c) [ ] Probabilitatea unui individ de a primi o anumită repartizare în grupele de studiu este independentă de probabilitatea altui
individ de a primi aceeaşi alocare
d) [ ] Ca metodă de randomizare este utilizarea tabelului cu numere aleatoare
114. Selectaţi caracteristica modelului de tratament „în paralel"
a) [x] În acest model subiecţilor ambelor grupe li se administrează o singură schemă terapeutică de-a lungul întregii cercetări
b) [x] Limita acestui model este variabilitatea rezultatelor obţinute şi necesită un număr mare de subiecţi luaţi în grupele de
studiu
c) [ ] În acest model subiectul este alocat aleatoriu într-un grup ce urmează o succesiune predefinită de tratamente unde fiece
persoană primeşte mai mult de un tratament
d) [ ] Între tratamentele succesive poate fi o perioadă fără tratament, pentru a scădea efectele de lungă durată a tratamentului
administrat
e) [ ] Perioada de urmărire trebuie să fie egală la toate tratamentele administrate
115. Selectaţi caracteristica modelului de tratament „de substituire"
a) [x] Se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
b) [ ] Fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare
c) [x] Studiul poate fi întrerupt când se poate de stabilit o diferenţă semnificativă de eficacitate a tratamentului
d) [ ] Un avantaj este că variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică decât variabilitatea
de răspuns a doi subiecţi diferiţi
e) [ ] Limitele acestui model este că necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă (wash out), de spălare
între tratamentele administrate pentru a diminua efectul rezidual al primului tratament
116. Selectaţi caracteristica modelului de tratament „încrucişat (crossover)"
a) [ ] Se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
b) [x] Fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare
c) [ ] Studiul poate fi întrerupt când se poate de stabilit o diferenţă semnificativă de eficacitate a tratamentului
12
d) [x] Un avantaj este că variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică decât variabilitatea
de răspuns a doi subiecţi diferiţi
e) [x] Limitele acestui model este că necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă (wash out), de
spălare între tratamentele administrate pentru a diminua efectul rezidual al primului tratament
117. Selectaţi modalităţile de administrare a intervenţiei medicale
a) [ ] În mod deschis
b) [ ] Simplu orb
c) [ ] Dublu orb
d) [ ] Triplu orb
118. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale „În mod deschis"
a) [x] Cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare
b) [x] Cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
c) [ ] Subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
d) [ ] Riscul acestui procedeu este că cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
e) [ ] Cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
119. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale „Simplu orb"
a) [ ] Cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare
b) [x] Cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
c) [x] Subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
d) [x] Riscul acestui procedeu este că cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
e) [x] Cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
120. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale „Dublu orb"
a) [x] Cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
b) [x] Subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
c) [x] Cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica
conducătorului studiului, odată cu rezultatele
d) [ ] Tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane, cercetătorul, subiectul şi persoana ce măsoară criteriul de
raţionament
e) [ ] Cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare
121. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale „Triplu orb"
a) [ ] Cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
b) [ ] Subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
c) [ ] Cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica conducătorului
studiului, odată cu rezultatele
d) [x] Tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane, cercetătorul, subiectul şi persoana ce măsoară criteriul de
raţionament
e) [ ] Cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare
122. Riscul relativ în studiile clinice, ne demonstrează
a) [x] De cîte ori este mai mare riscul bolii la martori faţă de experiment
123. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor de risc, atunci cînd
a) [x] RR > 1
b) [ ] RR = 1
c) [ ] RR < 1
d) [ ] RR < 2
124. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor de protecţie, atunci cînd
a) [ ] RR > 1
b) [ ] RR = 1
c) [x] RR < 1
d) [ ] RR < 2
125. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor indiferent, atunci cînd
a) [ ] RR > 1
b) [x] RR = 1
c) [ ] RR < 1
13
d) [ ] RR < 2
126. Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului experimental (REE)"
a) [x] Proporţia pacienţilor din grupul celor la care li s-a administrat substanţa activă, şi care au răspuns pozitiv
b) [ ] Proporţia pacienţilor din grupul celor la care li s-a administrat placebo, şi care au răspuns pozitiv
c) [ ] Diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
d) [ ] Numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva 1 de la efectul nedorit
e) [ ] În ce proporţie a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului
127. Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului de control (REC)"
a) [ ] Proporţia pacienţilor din grupul celor la care li s-a administrat substanţa activă, şi care au răspuns pozitiv
b) [x] Proporţia pacienţilor din grupul celor trataţi cu placebo, şi care au răspuns pozitiv
128. Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea absolută a riscului (ARR)"
b) [ ] Proporţia pacienţilor din grupul celor trataţi cu placebo, şi care au răspuns pozitiv
c) [x] Diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
129. Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea relativă a riscului (RRR)"
e) [x] În ce proporţie a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului
130. Selectaţi caracteristica termenului „Numărul necesar a fi tratat (NNT)"
d) [x] Numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva 1 de la efectul nedorit
131. Pentru calcularea beneficiului tratamentului se vor calcula următorii indicatori
a) [ ] Riscul relativ(RR)
b) [ ] Reducerea absolută a riscului (ARR)
c) [ ] Reducerea relativă a riscului (RRR)
d) [ ] Numărul necesar a fi tratat (NNT)
132. Selectaţi caracteristica investigaţiei epidemiologice într-un studiu de cohortă:
a) [ ] Se observă şi se măsoară concomitent şi expunerea şi rezultatul
b) [ ] Pe un grafic Lexis corespund culoarului oblic longitudinal
c) [x] Investigaţia se face de la expunere spre rezultat
d) [ ] Investigaţia porneşte de la rezultat spre expunere
133. Selecţia subiecţilor într-un studiu de cohortă se efectuează
a) [x] În funcţie de expunere
b) [ ] În funcţie de rezultat
c) [ ] Mixtă
d) [ ] Nu este legată nici de expunere, nici de rezultat
e) [ ] Pe un grafic Lexis
134. Selectaţi alte denumiri ale studiilor de cohortă:
a) [ ] Studii retrospective
b) [ ] Studii anamnestice
c) [ ] Studii mixte
d) [x] Studii de aşteptare
e) [x] Studii de incidenţă
135. Selectaţi avantajele studiilor de cohortă:
a) [x] Se calculează incidenţa bolii pentru ambele grupuri, ce permite calculul direct al RR pentru fiece grup
b) [ ] Sunt utile pentru studierea maladiilor cu o perioadă de latenţă mare
c) [x] Dacă studiul a fost realizat pe un eşantion, rezultatele pot fi generalizate la întreaga populaţie
14
d) [ ] Necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât studiile caz - control
e) [x] Rezultatele apar după acţiunea FR, ce conferă studiului un caracter calitativ crescut
136. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă
a) [x] Sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea
b) [ ] Nu permit măsurarea directa a RR
c) [ ] În studiile de cohortă se studiază doar un singur efect
d) [x] De ordin administrativ, sunt foarte costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor
e) [ ] Dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil
137. Selectaţi, caracteristicele anchetelor analitice prospective de tip I
a) [ ] Se ia la început de studiu un lot de subiecţi asupra căror a acţionat factorul de risc şi un lot martor
b) [x] Cercetarea începe fie înainte de a acţiona factorul de risc, fie după acţiunea factorului de risc
c) [x] Se ia în observaţie un lot de subiecţi, aleşi aleator din populaţie şi se aşteaptă să acţioneze factorul de risc
d) [x] Lotul se autoîmparte într-un lot de studiu şi unul martor
e) [ ] Loturile nu sunt autoconstituite, intervine cercetătorul şi le selectează
138. Selectaţi, caracteristicele anchetelor analitice prospective de tip II
a) [x] Se ia la început de studiu un lot de subiecţi asupra căror a acţionat factorul de risc şi un lot martor
b) [x] Loturile nu sunt autoconstituite, intervine cercetătorul şi le selectează
c) [ ] Cercetarea începe fie înainte de a acţiona factorul de risc, fie după acţiunea factorului de risc
d) [ ] Lotul se autoîmparte într-un lot de studiu şi unul martor
e) [ ] Se ia în observaţie un lot de subiecţi, aleşi aleator din populaţie şi se aşteaptă să acţioneze factorul de risc
139. Pentru a alege tipul anchetei epidemiologice, este importantă
a) [ ] Situaţia socio-economică a populaţiei
b) [ ] Densitatea populaţiei
c) [x] Frecvenţa bolii în populaţie
d) [x] Avantajele şi dezavatajele anchetelor
e) [x] Frecvenţa probabilă a expunerii la risc
140. Ce tip de studiu de cohortă este indicat, dacă prevalenţa factorului de risc este mic
a) [ ] Retrospectiv
b) [ ] Prospectiv istoric
c) [x] Prospectiv tip II
d) [ ] Experimental
e) [ ] Descriptiv
141. Ce tip de studiu de cohortă este indicat, dacă prevalenţa factorului de risc este mare
a) [ ] Retrospectiv
b) [ ] Prospectiv istoric
c) [x] Prospectiv tip I
d) [ ] Experimental
e) [ ] Descriptiv
142. În baza datelor obţinute din ancheta de cohortă, putem măsura
a) [ ] Frecvenţa bolii
c) [ ] Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
143. Riscul relativ în studiile de cohortă ne demonstrează:

a) [x] De cîte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expuşi faţă de nonexpuşi
b) [x] Forţa asocierii epidemiologice
144. Riscul atribuit în studiile de cohortă ne demonstrează:
c) [x] Cu cît este mai mare riscul bolii la cei expuşi faţă de nonexpuşi
145. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită, riscul relativ trebuie să ia valori:
a) [ ] Egal cu 1
b) [x] Mai mare decît 1
15
c) [ ] Mai mic decît 1
d) [ ] Egal cu 0
146. În cazul cînd riscul relativ este egal cu 1, atunci:
a) [ ] Există o asociaţie între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la expuşi
b) [ ] Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecţie, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de nonexpuşi
c) [x] Nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul este la fel şi la expuşi şi la nonexpuşi
d) [ ] Există o asociaţie între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi
147. În cazul cînd riscul relativ este mai mare decît 1, atunci:
a) [x] Există o asociaţie între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la expuşi
b) [ ] Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecţie, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de nonexpuşi
c) [ ] Nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul este la fel şi la expuşi şi la nonexpuşi
148. În cazul cînd riscul relativ este mai mic decît 1, atunci:
a) [ ] Există o asociaţie între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la expuşi
b) [x] Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecţie, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de nonexpuşi
c) [ ] Nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul este la fel şi la expuşi şi la nonexpuşi
149. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor de risc poate fi:
a) [x] RR > 1, RA > 0
b) [ ] RR = 1, RA = 0
c) [ ] RR < 1, RA < 0
d) [ ] RR < 1, RA > 0
150. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor de protecţie poate fi:
a) [ ] RR > 1, RA > 0
b) [ ] RR = 1, RA = 0
c) [x] RR < 1, RA < 0
d) [ ] RR < 1, RA > 0
151. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor indiferent poate fi:
a) [ ] RR > 1, RA > 0
b) [x] RR = 1, RA = 0
c) [ ] RR < 1, RA < 0
d) [ ] RR < 1, RA > 0
152. Forţa asocierii epidemiologice se măsoară cu:
a) [x] Riscul relativ
b) [ ] Riscul atribuit
153. Valorile relative se măsoară:
a) [ ] în unitatea de măsură a caracteristicii statistice respective
b) [ ] numai în procente
c) [x] în coeficienţi, procente, promile, prodecimile, prosantimile
d) [ ] numai în promile
e) [ ] sunt mărimi adimensionale
154. Rata:
a) [ ] exprimă cota unui element al populaţiei faţă de volumul întregii populaţii
b) [ ] nu permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului
c) [ ] caracterizează raportul dintre două totalităţi independente
d) [ ] nu permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
e) [x] se poate calcula atât la nivelul populaţiei generale, cât şi la nivelul grupelor acesteia
155. Selectaţi rata specifică:
a) [ ] natalitatea
b) [ ] mortalitatea generală
16
c) [ ] morbiditatea
d) [x] mortalitatea infantilă
e) [ ] fertilitatea generală
156. Nu este rată specifică:
a) [ ] mortalitatea infantilă
b) [x] natalitatea
c) [ ] natalitatea după mediu
d) [ ] mortalitatea pe grupe de vârstă
e) [ ] mortalitatea prin boli cardiovasculare
157. Indicatorul extensiv:
a) [ ] exprimă ponderea fenomenului faţă de mediu
b) [ ] determină nivelul fenomenului în mediul care l-a produs
c) [ ] caracterizează raportul cotelor a două totalităţi independente
d) [x] exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
e) [ ] permite evidenţierea modificărilor dinamice în structura fenomenului
158. Rata caracterizează:
a) [ ] Structura fenomenului
b) [x] Frecvenţa fenomenului
c) [ ] Limita fenomenului
d) [ ] Tendinţa centrală a fenomenului
e) [ ] Poziţia fenomenul în mediu
159. Indicatorul statistic de proporţie caracterizează:
a) [x] Structura fenomenului
b) [ ] Frecvenţa fenomenului
e) [ ] Nivelul fenomenului
160. Selectaţi indicatorul statistic de raport:
a) [ ] Natalitatea
b) [x] Asigurarea populaţiei cu medici
c) [ ] Structura vizitelor în CMF
d) [ ] Dinamica morbidităţii pentru o perioadă de timp
e) [ ] Ponderea avorturilor după indicaţii medicale
161. Ponderea caracterizează:
a) [x] Structura fenomenului
b) [ ] Frecvenţa fenomenului
e) [ ] Poziţia fenomenul în mediu
162. Rata se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Evidenţierii schimbărilor dinamice în frecvenţa fenomenului
b) [ ] Structurii fenomeneului în medii şi perioade de timp diferite
c) [ ] Compararea diferitor totalităţi după frecvenţa unui fenomen
d) [ ] Frecvenţei fenomenului în alt fenomen
e) [x] Frecvenţei fenomenului într-un mediu
163. Indicatorul statistic intensiv caracterizează:
a) [ ] Structura fenomenului
b) [x] Frecvenţa fenomenului
e) [ ] Durata fenomenului
164. Indicatorul de raport:
a) [ ] Face asociere dintre mediu şi fenomen
b) [ ] Determină nivelul fenomenului în mediu care l-a produs
c) [ ] Exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul intreg
d) [x] Reprezintă relaţia dintre doua totalităţi independente
e) [ ] Este ce raport compară nivelul unui fenomen
165. Selectaţi tipurile de valori relative:
a) [x] de dinamică
b) [x] de raport
17
c) [ ] de variaţie
d) [x] de intensitate
e) [x] de structură
166. La calcularea unei valori relative este obligatoriu ca:
a) [x] să fie respectată tehnica de calcul
b) [x] termenii raportului să fie comparabili
c) [ ] colectivitatea statistică să fie omogenă
d) [ ] să lipsească legătură de condiţionare între termenii comparaţi
e) [x] baza de comparaţie să fie semnificativă pentru fenomenul analizat
167 Rata caracterizează:
a) [x] intensitatea fenomenului
b) [ ] variabilitatea fenomenului
c) [x] nivelul fenomenului
d) [x] răspândirea fenomenului
e) [ ] omogenitatea fenomenului
168. Rata:
a) [ ] caracterizează raportul dintre două totalităţi independente
b) [x] permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
c) [ ] exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de întregul fenomen
d) [x] permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului
e) [ ] se poate calcula numai la nivelul populaţiei în ansamblu
169. Ratele pot fi:
a) [x] specifice
b) [x] standardizate
c) [x] brute
d) [x] globale
e) [ ] armonizate
170. Rata standardizată:
a) [x] este o rată fictivă
b) [ ] este o rată veridică
c) [x] se utilizează numai în comparaţii
d) [ ] înlătură raportul asemănărilor esenţiale
e) [x] înlătură raportul diferenţelor structurale
171. Rata specifică:
a) [ ] nu pierde din vedere „întregul"
b) [ ] se aplică pe populaţii omogene
c) [x] se utilizează mult în studiile epidemiologice
d) [x] se aplică pe subpopulaţii omogene
e) [x] pierde din vedere „întregul"
172. Indicatorul extensiv:
a) [ ] este un indicator cu caracter dinamic
b) [x] nu face asociere între mediu şi fenomen
c) [x] exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
d) [ ] se utilizează numai pentru comparaţii
e) [ ] permite evaluarea modificărilor dinamice ale fenomenului
173. Indicatorul de raport:
a) [ ] mai frecvent se utilizează pentru a demonstra structura asigurării populaţiei cu resurse
b) [x] este similar cu indicatorul intensiv numai după tehnica de calcul
c) [x] mai frecvent se utilizează pentru a demonstra nivelul asigurării populaţiei cu resurse
d) [ ] este similar cu indicatorul intensiv după tehnica de calcul şi după esenţă
e) [x] nu este o rată, ci un raport simplu
174. Selectaţi tipurile de mărimi utilizate în cercetarea ştiinţifică:
a) [ ] Discrete
b) [x] Absolute
c) [x] Relative
d) [ ] Aproximale
e) [x] Medii
175. Indicatorul statistic se reprezintă prin:
a) [x] Mărimi relative intensive
b) [x] Mărimi medii
18
c) [ ] Mărimi absolute
d) [x] Mărimi relative de tip dinamic
e) [x] Mărimi relative extensive
176. Selectaţi tipurile de mărimi relative:
a) [x] Rata
b) [ ] Cronologice
c) [x] Raportul
d) [x] Proporţia
e) [ ] Variaţia
177. Selectaţi indicatorul statistic de proporţie:
a) [ ] Natalitatea
b) [ ] Asigurarea populaţiei cu medici
c) [x] Structura vizitelor în CMF
d) [ ] Dinamica morbidităţii pentru o perioadă de timp
e) [x] Ponderea avorturilor după indicaţii medicale
178. Selectaţi rata generală:
a) [x] Natalitatea
b) [x] Mortalitatea generală
c) [ ] Structura vizitelor în CMF
d) [ ] Mortalitatea infantilă
e) [ ] Ponderea avorturilor după indicaţii medicale
179. Indicatorul intensiv:
a) [x] este un indicator cu caracter dinamic
b) [x] face asociere între mediu şi fenomen
c) [ ] exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg
d) [ ] se utilizează numai pentru comparaţii
e) [ ] permite evaluarea structurii fenomenului
180. Care afirmaţie, din cele enumerate, este adevărată pentru statistică?
a) [ ] studiază aspectele cantitative ale cazurilor individuale
b) [ ] studiază aspectele calitative ale cazurilor individuale
c) [ ] studiază aspectele cantitative şi calitative ale cazurilor individuale
d) [x] studiază aspectele cantitative şi calitative ale fenomenelor sociale de masă
e) [ ] studiază numai aspectele cantitative ale fenomenelor sociale de masă
181. Care este obiectivul fundamental al statisticii?
a) [x] a rezuma şi a analiza datele statistice
b) [ ] a prelucra cantitativ datele statistice
c) [ ] a colecta datele statistice
d) [ ] a analiza cazurile individuale
e) [ ] a descrie variabilitatea cazurilor individuale
182. Selectaţi afirmaţia incorectă referitor la colectivitatea statistică:
a) [x] este formată din elemente neomogene
b) [ ] este delimitată din punct de vedere al conţinutului
c) [ ] este formată din elemente, care au trăsături esenţiale comune
d) [ ] este delimitată în spaţiu şi timp
e) [ ] poate fi atât statică, cât şi dinamică
183. Selectaţi semnificaţiile corecte ale termenului de statistică:
a) [x] metodologie statistică
b) [ ] date statistice
c) [x] activitate practică
d) [x] metodă statistică
e) [ ] metodă sociologică
184. Toate din următoarele sunt obiective ale biostatisticii, cu excepţia:
a) [ ] studierea stării sănătăţii populaţiei
b) [x] studierea stării sănătăţii individuale
c) [ ] acumularea şi analiza datelor referitor la activitatea instituţiilor medicale
d) [ ] evidenţierea particularităţilor în starea sănătăţii populaţiei
e) [ ] evaluarea eficacităţii metodelor de tratament şi profilaxie
185. Totalitatea elementelor de aceeaşi natură, supuse studiului, reprezintă:
a) [ ] caracteristica statistică
b) [ ] parametrul statistic
19
c) [x] colectivitatea statistică
d) [ ] unitatea statistică
e) [ ] indicatorul statistic
186. Elementul component al unei colectivităţi statistice se numeşte:
a) [ ] variabilă statistică
b) [x] unitate statistică
c) [ ] model statistic
d) [ ] indicator statistic
e) [ ] populaţie statistică
187. Colectivităţile statistice pot fi:
a) [ ] alternative sau nealternative
b) [ ] primare sau derivate
c) [ ] calitative sau cantitative
d) [ ] factoriale sau rezultative
e) [x] statice sau dinamice
188. Criteriul, pe baza căruia se caracterizează unitatea statistică, se numeşte:
a) [ ] model statistic
b) [ ] informaţie statistică
c) [x] caracteristică statistică
d) [ ] parametru statistic
e) [ ] coeficient statistic
189. Variabilele statistice pot fi:
a) [x] primare sau derivate
b) [ ] alternative sau binare
c) [ ] primare sau absolute
d) [ ] calitative sau nominative
e) [ ] cantitative sau numerice
190. Variabilele statistice pot fi:
a) [ ] continue sau neîntrerupte
b) [ ] discrete sau discontinue
c) [ ] alternative sau binare
d) [ ] binare sau dihotomice
e) [x] factoriale sau rezultative
191. În etapa de observare statistică are loc:
a) [ ] interpretarea rezultatelor
b) [ ] sistematizarea datelor statistice
c) [ ] calcularea indicatorilor statistici
d) [ ] prelucrarea datelor statistice
e) [x] obţinerea datelor şi informaţiilor statistice
192. Etapa de prelucrare statistică include:
a) [ ] obţinerea datelor şi informaţiilor statistice
b) [x] calcularea indicatorilor statistici
c) [ ] formularea concluziilor
d) [ ] interpretarea rezultatelor
e) [ ] analiza primară a rezultatelor
193. "Vârsta" este o caracteristică statistică:
a) [x] atributivă numerică
b) [ ] calitativă nealternativă
c) [ ] atributivă de timp
d) [ ] rezultativă
e) [ ] derivată
194. Caracteristica statistică "specializarea" este:
a) [ ] cantitativă continuă
b) [ ] numerică discretă
c) [x] nominativă nealternativă
d) [ ] calitativă alternativă
e) [ ] de spaţiu
195. Caracteristica statistică "reuşita" este:
a) [x] cantitativă continuă
b) [ ] cantitativă discretă
20
c) [ ] numerică discontinuă
d) [ ] nominativă nealternativă
e) [ ] atributivă calitativă
196. "Profesia" este o caracteristică statistică:
a) [x] calitativă
b) [ ] continuă
c) [ ] discretă
d) [ ] cantitativă
e) [ ] alternativă
197. "Diagnosticul" este o caracteristică statistică:
a) [ ] calitativă continuă
b) [ ] factorială
c) [ ] calitativă discretă
d) [x] rezultativă
e) [ ] calitativă alternativă
198. Printre funcţiile indicatorului statistic nu se includ:
a) [ ] funcţiile de măsurare şi comparare
b) [ ] funcţiile de analiză şi sinteză
c) [x] funcţiile de planificare şi control
d) [ ] funcţiile de estimare şi verificare a ipotezelor
e) [ ] funcţia de testare a semnificaţiei
199. Care din funcţiile enumerate nu aparţine indicatorului statistic:
a) [ ] de comparare
b) [x] de coordonare
c) [ ] de sinteză
d) [ ] de estimare
e) [ ] de măsurare
200. Selectaţi afirmaţia incorectă despre scala de interval:
a) [ ] diferenţa dintre două numere ale scalei are semnificaţie precisă
b) [ ] se foloseşte pentru reprezentarea numerelor cardinale, la care valoarea zero nu semnifică absenţa completă a
caracteristicii urmărite
c) [ ] multiplicarea sau divizarea valorilor, pe această scală, nu are sens
d) [x] în cazul valorilor, măsurate pe scala de interval, poate fi utilizată numai mediana
e) [ ] pentru valorile, măsurate pe această scală, pot fi utilizaţi majoritatea indicatorilor statistici
201. Scala greutăţii este o scală:
a) [ ] de interval
b) [x] de raport
c) [ ] ordinală
d) [ ] nominală
e) [ ] factorială
202. Variabila "culoarea ochilor" poate fi reprezentată prin scala:
a) [ ] ordinală
b) [ ] factorială
c) [x] nominală
d) [ ] de interval
e) [ ] de raport
203. Variabila "grupa sanguină" poate fi reprezentată prin scala:
a) [x] nominală
b) [ ] de raport
c) [ ] ordinală
d) [ ] factorială
e) [ ] de interval
204. Ordonarea studenţilor în lista de admitere este o scală:
a) [ ] nominală
b) [ ] de raport
c) [x] ordinală
d) [ ] factorială
e) [ ] de interval
205. Selectaţi afirmaţia validă despre cercetarea statistică curentă:
a) [ ] se utilizează în cazul variaţiei mici în timp a fenomenului cercetat
21
b) [x] se utilizează în cazul variaţiei intense în timp a fenomenului investigat
c) [ ] se mai numeşte cercetare special organizată
d) [ ] se efectuează la anumite intervale de timp
e) [ ] nu este permanentă
206. Care afirmaţie, referitor la recensământ, este corectă:
a) [ ] este o metodă de observare totală, permanentă
b) [x] este o metodă de observare totală, periodică
c) [ ] este o metodă de observare parţială, special organizată
d) [ ] este o metodă de observare parţială, periodică
e) [ ] este o metodă de observare parţială, permanentă
207. Se numeşte probabilitate a evenimentului şi se notează „p":
a) [ ] raportul dintre numărul total de rezultate ale experimentului şi numărul de rezultate favorabile producerii evenimentului
b) [x] raportul dintre numărul de rezultate favorabile producerii evenimentului şi numărul total de rezultate ale experimentului
c) [ ] raportul dintre numărul de rezultate favorabile producerii evenimentului şi numărul de rezultate nefavorabile producerii
evenimentului
d) [ ] raportul dintre numărul de rezultate nefavorabile producerii evenimentului şi numărul total de rezultate ale
experimentului
e) [ ] raportul dintre numărul de rezultate nefavorabile producerii evenimentului şi numărul de rezultate favorabile producerii
evenimentului
208. Probabilitatea lipsei evenimentului „q" se determină în modul următor:
a) [ ] q = (m-n)/n
b) [x] q = (n-m)/n
c) [ ] q = (n-m)/m
d) [ ] q = (m-n)/m
e) [ ] q = (m-q)/n
209. Selectaţi afirmaţia corectă despre prima aplicaţie a Legii cifrelor mari:
a) [ ] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate se vor îndepărta de cele
obţinute în colectivitatea generală
b) [ ] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor fi identice cu rezultatele
c) [x] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate tind să reproducă rezultatele
d) [ ] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor fi maximal apropiate de
cele obţinute în colectivitatea generală
e) [ ] odată cu majorarea volumului colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor fi maximal îndepărtate de
cele obţinute în colectivitatea generală
210. Selectaţi afirmaţia corectă despre a doua aplicaţie a Legii cifrelor mari:
a) [ ] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate nu se modifică comparativ cu cele
b) [ ] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate se modifică puţin faţă de
rezultatele obţinute în colectivitatea generală
c) [ ] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor fi identice cu cele obţinute în
colectivitatea generală
d) [x] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor fi maximal apropiate de cele
e) [ ] pentru un volum anumit al colectivităţii selective, rezultatele din această colectivitate vor fi maximal îndepărtate de cele
211. Selectaţi afirmaţia falsă cu privire la criteriile cercetării ştiinţifice:
a) [ ] rezultatele cercetării ştiinţifice nu sunt „dogmatice"
b) [ ] rezultatele cercetării ştiinţifice sunt documentate minuţios
c) [x] documentarea minuţioasă a rezultatelor nu asigură comparabilitatea acestora
d) [ ] atitudinea critică faţă de rezultatele proprii şi ale altora
e) [ ] rezultatele cercetării ştiinţifice pot fi confirmate sau infirmate
212. În etapa de pregătire a studiului nu se include:
a) [ ] documentarea bibliografică
b) [ ] formularea ipotezei cercetării
c) [ ] alegerea tipului de studiu
d) [x] prelucrarea datelor
e) [ ] stabilirea planului de cercetare
213. Selectaţi caracteristicile fenomenelor sociale de masă:
22
a) [x] sunt fenomene complexe
b) [ ] sunt fenomene simple
c) [ ] sunt fenomene tipice
d) [x] se produc în condiţii de incertitudine
e) [ ] au caracter determinist
214. Care din următoarele afirmaţii despre fenomenele sociale de masă nu sunt corecte?
a) [ ] se produc în condiţii de incertitudine
b) [x] au caracter determinist
c) [x] se caracterizează prin variabilitate mică
d) [ ] forma individuală de manifestare a fenomenelor de masă este diferită
e) [x] legitatea de apariţie şi manifestare poate fi cunoscută numai la nivelul cazurilor individuale
215. Care din următoarele afirmaţii despre fenomenele sociale de masă sunt corecte?
a) [x] au caracter nedeterminist
b) [x] rezultă din acţiunea combinată a multor factori
c) [ ] se produc în condiţii de certitudine
d) [ ] se caracterizează prin variabilitate mică, atât în timp, cât şi în spaţiu
e) [x] legitatea de apariţie şi manifestare poate fi cunoscută numai la nivelul întregii colectivităţi
216. Selectaţi afirmaţiile corecte despre statistica descriptivă:
a) [ ] estimează caracteristicile unei colectivităţi
b) [ ] măsoară incertitudinea rezultatelor
c) [x] descrie starea şi variabilitatea colectivităţii statistice cercetate
d) [x] include totalitatea metodelor de culegere, prelucrare, caracterizare şi prezentare sintetică a datelor statistice
e) [ ] estimează parametrii şi testează ipotezele
217. Selectaţi afirmaţiile corecte despre statistica inferenţială:
a) [ ] descrie starea şi variabilitatea colectivităţii statistice după una sau mai multe caracteristici
b) [x] vizează estimarea caracteristicilor unei colectivităţi, pe baza rezultatelor obţinute pe un eşantion
c) [ ] nu măsoară incertitudinea rezultatelor
d) [x] estimează parametrii şi testează ipotezele
e) [ ] culege şi prelucrează datele statistice
218. Care din următoarele sunt obiective ale biostatisticii?
a) [x] studierea stării sănătăţii populaţiei
b) [ ] studierea stării sănătăţii individuale
c) [ ] evidenţierea particularităţilor stării sănătăţii individuale
d) [x] evaluarea eficacităţii metodelor de tratament şi profilaxie
e) [x] aplicarea metodelor statistice în cercetările clinice şi experimentale
219. Selectaţi afirmaţiile corecte privitor la colectivitatea statistică:
a) [x] este formată din elemente omogene după anumite criterii
b) [x] are caracter obiectiv şi finit
c) [x] trebuie delimitată în spaţiu şi timp
d) [x] poate fi atât statică, cât şi dinamică
e) [ ] nu se delimitează din punct de vedere al conţinutului
220. Selectaţi compartimentele biostatisticii:
a) [x] statistica sănătăţii populaţiei
b) [x] statistica sistemului de sănătate
c) [ ] studierea stării sănătăţii populaţiei
d) [x] statistica cercetărilor medico-biologice
e) [ ] evaluarea eficacităţii metodelor de tratament
221. Selectaţi caracteristicile colectivităţii statistice:
a) [x] are caracter obiectiv şi finit
b) [x] este delimitată în spaţiu şi timp
c) [ ] poate fi numai statică
d) [ ] este formată din elemente neomogene
e) [x] este delimitată din punct de vedere al volumului
222. Selectaţi caracteristicile colectivităţii statistice:
a) [ ] nu are caracter obiectiv şi finit
b) [x] este delimitată din punct de vedere al formei organizatorice
c) [ ] poate fi numai dinamică
d) [x] poate fi statică şi dinamică
e) [x] este delimitată din punct de vedere al conţinutului
223. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la colectivitatea statistică generală:
23
a) [ ] cuprinde numai o parte din elementele, care pot fi supuse studiului statistic
b) [x] cuprinde totalitatea elementelor, care pot fi supuse studiului statistic
c) [ ] are întotdeauna un volum nelimitat
d) [x] volumul acesteia poate fi limitat de anumite caracteristici
e) [ ] este destinată pentru caracterizarea totalităţii parţiale
224. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la colectivitatea statistică parţială:
a) [x] supune studiului numai o parte din elementele totalităţii generale
b) [ ] supune studiului numai o parte din elementele totalităţii parţiale
c) [x] este selectată prin metode speciale
d) [ ] este destinată pentru caracterizarea totalităţii selective
e) [x] este destinată pentru caracterizarea totalităţii generale
225. Selectaţi afirmaţiile valabile pentru unitatea statistică:
a) [x] este elementul component al colectivităţii statistice
b) [x] poate fi simplă şi complexă
c) [x] este posesoare de caracteristici statistice
d) [ ] este elementul component al caracteristicii statistice
e) [ ] nu este reţinută în studiul statistic
226. Selectaţi particularităţile variabilei statistice:
a) [ ] nu variază ca valoare de la o unitate la alta
b) [x] este reţinută în studiul statistic
c) [ ] este proprietatea comună pentru câteva unităţi statistice
d) [x] este însuşirea comună tuturor unităţilor unei colectivităţi
e) [x] valorile individuale ale caracteristicii sunt variabile
227. Selectaţi tipurile variabilelor statistice în funcţie de modul de exprimare:
a) [ ] de spaţiu
b) [x] nominative
c) [ ] factoriale
d) [ ] rezultative
e) [x] numerice
228. Selectaţi particularităţile variabilelor nominative:
a) [ ] sunt variabile cantitative
b) [ ] se exprimă prin unităţi de măsură
c) [x] se exprimă prin atribute
d) [x] sunt variabile calitative
e) [ ] se exprimă atât prin unităţi de măsură, cât şi prin atribute
229. Selectaţi caracteristicile variabilelor cantitative:
a) [x] se exprimă prin unităţi de măsură
b) [x] se exprimă numeric
c) [ ] se exprimă prin atribute
d) [x] sunt măsurabile
e) [x] sunt variabile numerice
230. Pentru etapa de analiză statistică sunt specifice următoarele:
a) [ ] culegerea datelor
b) [x] fundamentarea deciziilor
c) [ ] sistematizarea datelor
d) [x] verificarea ipotezelor
e) [x] prezentarea finală a rezultatelor
231. Caracteristici factoriale sunt:
a) [ ] consecinţele bolii
b) [ ] rezultatul tratamentului
c) [x] profesia
d) [x] vârsta
e) [x] sexul
232. Care din caracteristicile enumerate mai jos se referă la datele statistice?
a) [x] sunt mărimi concrete
b) [ ] sunt mărimi abstracte
c) [x] sunt purtătoare de informaţii
d) [x] pot fi primare sau derivate
e) [x] pot fi absolute şi relative
233. Pentru indicatorul statistic sunt adevărate următoarele afirmaţii:
24
a) [x] este obţinut urmare cercetării statistice
b) [x] este obiectiv determinat
c) [x] are un conţinut real
d) [x] are o formulă proprie de calcul
e) [ ] are o formă nespecifică de exprimare
234. Pentru indicatorul statistic sunt false următoarele afirmaţii:
a) [x] este expresia numerică a evenimentului social
b) [ ] are o formă specifică de exprimare
c) [x] are funcţie de control
d) [x] nu poate fi determinat în mod obiectiv
e) [x] poate fi obţinut înaintea datelor statistice
235. Selectaţi afirmaţiile corecte despre scala nominală:
a) [x] se utilizează pentru reprezentarea variabilelor calitative, ale căror variante nu diferă ierarhic una de alta
b) [ ] indicatorul statistic, care poate fi determinat, este mediana
c) [x] indicatorul statistic, care poate fi determinat, este dominanta
d) [x] precizează în ce categorie se încadrează un element al totalităţii
e) [ ] se utilizează pentru reprezentarea variabilelor, ale căror variante diferă ierarhic una de alta
236. Selectaţi caracteristicile scalei ordinale:
a) [x] diferenţa dintre poziţiile succesive ale scalei nu are importanţă
b) [ ] diferenţa dintre poziţiile succesive ale scalei are semnificaţie precisă
c) [ ] indicatorul cel mai util, în cazul tendinţei centrale, este dominanta
d) [x] indicatorul cel mai util, în cazul tendinţei centrale, este mediana
e) [x] se utilizează pentru reprezentarea variabilelor, ale căror variante sunt ierarhizate logic
237. Care afirmaţii despre scala de interval sunt corecte?
a) [ ] diferenţa dintre două numere ale scalei nu are semnificaţie precisă
b) [ ] pe această scală valoarea zero indică absenţa completă a caracteristicii urmărite
c) [x] pe această scală valoarea zero nu indică absenţa completă a caracteristicii urmărite
d) [x] diferenţa dintre două numere ale scalei are semnificaţie precisă
e) [x] multiplicarea sau divizarea valorilor, pe această scală, nu are sens
238. Selectaţi caracteristicile scalei de raport:
a) [x] pe această scală valoarea zero indică absenţa completă a variabilei studiate
b) [x] două valori, măsurate pe această scală, se află în acelaşi raport, indiferent de unitatea de măsură folosită
c) [ ] două valori, măsurate pe această scală, se află în acelaşi raport, dacă unitatea de măsură folosită este aceeaşi
d) [ ] în cazul datelor obţinute pe scala de raport, nu se pot utiliza toate metodele statistice
e) [x] în cazul datelor obţinute pe scala de raport, se pot utiliza toate metodele statistice
239. În funcţie de volumul cercetării, observarea statistică poate fi:
a) [ ] periodică
b) [x] totală
c) [ ] curentă
d) [x] selectivă
e) [ ] special organizată
240. În funcţie de timpul obţinerii datelor, observarea statistică poate fi:
a) [ ] selectivă
b) [x] curentă
c) [x] special organizată
d) [x] periodică
e) [ ] totală
241. Care sunt particularităţile cercetării periodice:
a) [x] se utilizează când fenomenul cercetat are o variabilitate mai mică în timp
b) [ ] se utilizează când fenomenul cercetat are o variabilitate pronunţată în timp
c) [x] se utilizează când fenomenul cercetat are o evoluţie periodică
d) [ ] în cazul acestei cercetări, se fixează data şi chiar ora de înregistrare a datelor
e) [x] se efectuează la anumite intervale de timp
242. Selectaţi metodele de culegere a datelor:
a) [x] recensământul
b) [x] sondajele statistice
c) [x] observarea părţii principale
d) [ ] monografia totală
e) [ ] metoda variaţională
243. Caracteristici ale monografiei (metodă de culegere a datelor) sunt:
25
a) [ ] este o metodă de observare totală, permanentă
b) [x] este o metodă de observare parţială, aprofundată
c) [x] este o metodă descriptivă
d) [ ] este o metodă analitică
e) [x] nu permite generalizarea rezultatelor
244. Care afirmaţii despre metoda de anchetă statistică sunt corecte?
a) [ ] este o metodă de observare parţială, periodică
b) [x] este o metodă de observare parţială, special organizată
c) [ ] este o metodă de observare parţială, permanentă
d) [ ] presupune reprezentativitatea eşantioanelor
e) [x] nu presupune reprezentativitatea eşantioanelor
245. Pentru erorile sistematice de înregistrare este caracteristic:
a) [ ] apar relativ frecvent
b) [x] au o incidenţă redusă
c) [ ] survin datorită lipsei de concentrare a persoanei care efectuează înregistrarea
d) [x] provin din neînţelegerea scopului observării
e) [x] pot fi prevenite prin instruirea personalului
246. Particularităţi ale erorilor întâmplătoare de înregistrare sunt:
a) [x] nu influenţează vădit acurateţea rezultatelor
b) [x] apar relativ frecvent
c) [ ] influenţează, într-o măsură însemnată, acurateţea rezultatelor
d) [x] survin datorită lipsei de concentrare a persoanei care efectuează înregistrarea
e) [ ] provin din necunoaşterea unor noţiuni
247. Controlul cantitativ al datelor presupune:
a) [x] verificarea completitudinii datelor
b) [ ] verificarea naturii calitative a datelor
c) [x] verificarea volumului de date
d) [x] verificarea primirii tuturor formularelor
e) [ ] verificarea logică a datelor
248. Care afirmaţii despre criteriile cercetării ştiinţifice sunt corecte:
a) [ ] rezultatele cercetării ştiinţifice nu pot fi testate
b) [ ] rezultatele cercetării ştiinţifice sunt „dogmatice"
c) [x] rezultatele cercetării ştiinţifice sunt documentate minuţios
d) [x] rezultatele cercetării ştiinţifice pot fi confirmate sau infirmate
e) [x] validitatea rezultatelor cercetării ştiinţifice poate fi verificată
249. Caracteristici ale unui experiment ştiinţific sunt:
a) [ ] subiectivitatea
b) [x] fidelitatea
c) [x] obiectivitatea
d) [x] validitatea
e) [ ] incomparabilitatea
250. Tipuri de cercetare ştiinţifică sunt următoarele:
a) [ ] cercetarea imperativă
b) [x] cercetarea aplicativă
c) [ ] cercetarea exhaustivă
d) [x] cercetarea fundamentală
e) [x] cercetarea pentru dezvoltare
251. Selectaţi caracteristicile cercetării ştiinţifice:
a) [x] îşi are originea într-o întrebare sau problemă
b) [x] necesită precizarea clară a scopului
c) [ ] nu are un plan specific
d) [ ] nu acceptă presupuneri critice
e) [x] necesită colectarea şi interpretarea unor date experimentale
252. Un studiu clinic trebuie să fie:
a) [x] fezabil
b) [x] interesant
c) [ ] nerelevant
d) [x] etic
e) [x] nou
253. Etapa de pregătire a studiului include:
26
a) [x] formularea temei studiului
b) [ ] colectarea datelor statistice
c) [x] definirea scopului studiului
d) [x] formularea obiectivelor
e) [ ] sistematizarea datelor statistice
254. Metodele de măsurare şi clasificare din cadrul studiului ştiinţific trebuie să fie:
a) [ ] nestandardizabile
b) [x] clare
c) [x] comparabile
d) [x] reproductibile
e) [x] adaptate problemei cercetate
255. Stabilirea planului studiului ştiinţific presupune:
a) [x] alegerea tipului studiului
b) [ ] culegerea datelor
c) [x] stabilirea populaţiei ţintă
d) [ ] gruparea variabilelor, reţinute în studiu
e) [x] alegerea eşantionului studiului
256. La etapele de definire a eşantionului se referă:
a) [x] alegerea tipului de eşantion
b) [x] alegerea modului de eşantionare
c) [ ] stabilirea scalelor de măsură pentru unităţile cercetate
d) [ ] definirea tipului de culegere a indicatorilor
e) [x] definirea variabilelor
257. Analiza primelor rezultate oferă răspuns la întrebările:
a) [x] procedeele statistice aplicate sunt adecvate?
b) [ ] ipoteza se confirmă sau se respinge?
c) [ ] a fost suficientă analiza numerică?
d) [x] datele cu care se lucrează sunt corecte?
e) [ ] care este semnificaţia rezultatelor?
258. Analiza rezultatelor finale trebuie să răspundă la întrebările:
a) [x] ipoteza se confirmă sau se respinge?
b) [x] care este semnificaţia rezultatelor?
c) [x] a fost suficientă analiza numerică?
d) [ ] procedeele statistice aplicate sunt adecvate?
e) [ ] datele cu care se lucrează sunt corecte?
259. Selectaţi lacunele frecvente în prezentarea unei lucrări:
a) [ ] definirea clară a criteriilor de includere şi excludere din studiu
b) [x] neidentificarea populaţiei ţintă
c) [ ] descrierea riguroasă a tehnicilor de măsurare
d) [x] analiza insuficientă a datelor aberante
e) [x] prezentarea excesivă a datelor brute
260. Selectaţi dezavantajul întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:
a) [ ] sunt neuniforme
b) [ ] sunt dificil de administrat
c) [ ] necesită mult timp pentru analiză
d) [x] sugestibilitatea răspunsurilor
e) [ ] îngreuiază analiza statistică a răspunsurilor
261. Selectaţi avantajul întrebărilor deschise, în cadrul chestionarului:
a) [ ] sugestibilitatea răspunsurilor
b) [x] libertatea exprimării individualizate
c) [ ] uşurarea prelucrării statistice a răspunsurilor
d) [ ] preferate în cercetările medicale
e) [ ] nu permit respondentului să devieze de la subiectul în cauză
262. Selectaţi avantajul întrebărilor deschise, în cadrul chestionarului:
a) [x] permit cunoaşterea particularităţilor populaţiei ţintă
b) [ ] permit cuantificarea răspunsurilor cu ajutorul unei scale
c) [ ] sunt preferate în cercetările medicale
d) [ ] permit culegerea datelor cu riscul sugestibilităţii
e) [ ] permit alegerea răspunsurilor dinainte fixate
263. Care este rolul întrebărilor introductive din chestionar:
27
a) [ ] marchează apariţia unei noi grupe de întrebări
b) [ ] asigură controlul calităţii răspunsului
c) [x] oferă anchetatului sentimentul de încredere
d) [ ] provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
e) [ ] separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
264. Care este rolul întrebărilor de trecere din chestionar:
a) [ ] separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
b) [ ] asigură controlul fidelităţii opiniei exprimate
c) [ ] oferă anchetatului sentimentul de încredere
d) [ ] provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
e) [x] marchează apariţia unei noi grupe de întrebări
265. Chestionarul statistic trebuie să respecte următoarea regulă:
a) [ ] să evite întrebările concise şi la subiect
b) [ ] să conţină preponderent întrebări, care fac apel la memoria celor chestionaţi
c) [ ] să conţină întrebări, care sugereze răspunsurile
d) [x] să corespundă cu nivelul de cunoştinţe ale respondentului
e) [ ] să pună accentul pe limbajul profesional
266. Care din cele enumerate mai jos nu se referă la regulile de întocmire a chestionarului:
a) [ ] să evite jargonul profesional sau prescurtările
b) [ ] să evite întrebările tendenţioase
c) [ ] să utilizeze un vocabular înţeles de respondenţi
d) [ ] să nu afecteze prestigiul sau orgoliul respondentului
e) [x] să evite succesiunea logică a întrebărilor
267. Din punct de vedere al calităţii informaţiilor există chestionare:
a) [x] de date factuale
b) [ ] "omnibus"
c) [x] de opinie
d) [ ] speciale
e) [ ] autoadministrate
268. Din punct de vedere al cantităţii informaţiilor există chestionare:
a) [ ] autoadministrate
b) [x] speciale
c) [x] "omnibus"
d) [ ] de date factuale
e) [ ] de opinie
269. În funcţie de conţinutul lor, există chestionare:
a) [x] cu referire la date calitative
b) [x] cu referire la date cantitative
c) [ ] administrate prin telefon
d) [ ] autoadministrate
e) [ ] administrate de către operatori de anchetă
270. În funcţie de modul de aplicare, chestionarele pot fi:
a) [ ] cu întrebări deschise
b) [x] administrate prin telefon
c) [x] autoadministrate
d) [x] administrate de către operatori de anchetă
e) [ ] cu întrebări închise
271. Selectaţi particularităţile chestionarelor cu întrebări închise:
a) [x] permit alegerea răspunsurilor dinainte fixate
b) [x] gradul de libertate al respondentului este redus
c) [ ] nu influenţează gradul de libertate al respondentului
d) [x] permit cuantificarea răspunsului cu ajutorul unei scale
e) [ ] nu impun cercetătorului buna cunoaştere a temei
272. Selectaţi avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:
a) [x] sunt uşor de administrat
b) [ ] oferă libertatea exprimării
c) [x] sunt uniforme
d) [x] uşurează analiza statistică a răspunsurilor
e) [ ] sugestibilitatea răspunsurilor
273. Selectaţi avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:
28
a) [x] sprijină memoria celui anchetat
b) [x] sporesc anonimatul celui anchetat
c) [ ] scad securitatea celui anchetat
d) [x] sunt preferate în cercetările medicale
e) [ ] permit respondentului să devieze de la subiectul în cauză
274. Selectaţi funcţiile întrebărilor filtru din chestionar:
a) [x] opresc trecerea unor categorii de subiecţi la întrebările succesive
b) [ ] verifică fidelitatea opiniei exprimate
c) [x] asigură controlul calităţii răspunsului
d) [ ] servesc la analiza răspunsurilor din chestionar
e) [ ] nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
275. Selectaţi particularităţile întrebărilor bifurcate din chestionar:
a) [ ] asigură controlul calităţii răspunsului
b) [ ] opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
c) [x] separă sensurile "pro" şi "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
d) [x] nu califică răspunsurile oferite
e) [x] nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
276. Selectaţi particularităţile întrebărilor "de ce?" din chestionar:
a) [x] sunt un exemplu de întrebări imprecise
b) [x] valoarea informativă a acestor întrebări nu este importantă
c) [ ] valoarea chestionarului este direct proporţională cu numărul acestor întrebări
d) [ ] sunt un exemplu de întrebări precise
e) [x] provoacă explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate
277. Selectaţi caracteristicile întrebărilor de control din chestionar:
a) [x] nu aduc informaţii noi
b) [x] verifică consistenţa opiniei exprimate
c) [x] asigură faptul dacă anchetaţii au înţeles exact sensul întrebărilor
d) [ ] funcţia principală este aducerea informaţiilor noi
e) [ ] nu verifică fidelitatea răspunsurilor oferite
278. În formularea întrebărilor din chestionar trebuie respectate următoarele condiţii:
a) [x] se vor evita negaţiile
b) [ ] întrebările vor fi complicate, cu înflorituri stilistice
c) [x] nu se va întreba la modul general
d) [x] se vor prefera întrebările indirecte
e) [ ] gradul de abstractizare al întrebărilor nu va depinde de nivelul de studii al respondenţilor
279. Chestionarul statistic trebuie să respecte următoarele reguli:
a) [x] să asigure siguranţa şi veridicitatea datelor înregistrate
b) [x] să fie interesant pentru cel chestionat
c) [ ] nu e obligator să asigure reprezentativitatea datelor înregistrate
d) [x] să permită obţinerea răspunsurilor exacte
e) [ ] se vor prefera întrebările deschise
280. Un eşantion este considerat reprezentativ atunci când:
a) [ ] volumul său este mic
b) [x] reproduce în structura sa structura colectivităţii generale
c) [ ] eroarea de reprezentativitate este mare
d) [ ] s-a utilizat selecţia aleatoare
e) [ ] s-a utilizat selecţia aleatoare dirijată
281. Dacă s-a exclus orice intervenţie subiectivă în alegerea eşantionului, selecţia este:
a) [ ] dirijată
b) [ ] mixtă
c) [x] aleatoare
d) [ ] mecanică
e) [ ] parţială
282. Reprezentativitatea eşantionului este determinată de:
a) [ ] extragerea dirijată a unităţilor statistice
b) [ ] volumul eşantionului
c) [x] extragerea aleatoare a unităţilor statistice
d) [ ] numărul unităţilor statistice
e) [ ] extragerea simetrică a unităţilor statistice
283. Precizia eşantionului este determinată de:
29
a) [x] cantitatea unităţilor statistice
b) [ ] extragerea aleatoare a unităţilor statistice
c) [ ] extragerea dirijată a unităţilor statistice
d) [ ] extragerea variaţională a unităţilor statistice
e) [ ] calitatea unităţilor statistice
284. Dacă selecţia se face de către persoanele care culeg datele, selecţia este:
a) [ ] aleatoare
b) [x] dirijată
c) [ ] variaţională
d) [ ] mixtă
e) [ ] inferenţială
285. Selectaţi particularitatea eşantionului format aleator cu revenire:
a) [ ] volumul colectivităţii generale scade consecutiv pe măsura creşterii numărului extragerilor
b) [x] volumul colectivităţii generale rămâne constant pe toată perioada extragerii
c) [ ] la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii generale are probabilitate diferită de a fi selecţionată
d) [ ] la sfârşitul extragerilor volumul colectivităţii generale este micşorat exact cu volumul eşantionului
e) [ ] aceeaşi unitate statistică nu poate fi inclusă de mai multe ori în colectivitatea selectivă
286. Selectaţi particularitatea eşantionului format aleator fără revenire:
a) [x] volumul colectivităţii generale scade consecutiv pe măsura creşterii numărului extragerilor
b) [ ] volumul colectivităţii generale rămâne constant pe toată perioada extragerii
c) [ ] la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii generale are aceeaşi probabilitate de a fi selecţionată
d) [ ] la sfârşitul extragerilor volumul colectivităţii generale nu se modifică
e) [ ] probabilitatea
erorilor de selecţie este mai mare decât în cazul procedeului fără revenire
287. Particularitate a procedeului mecanic de selecţie este:
a) [ ] extragerea unităţilor statistice se face aleator
b) [ ] asigură în totalitate caracterul aleator al selecţiei
c) [ ] prima unitate, de la care se începe numărarea, nu se include în pasul de numărare
d) [ ] extragerea unităţilor statistice nu este dirijată
e) [x] extragerea unităţilor se face conform pasului de numărare prestabilit
288. Eroarea întâmplătoare de reprezentativitate poate avea valori mici, dacă:
a) [ ] eşantionul include un număr insuficient de cazuri
b) [ ] eşantionul include un număr mic de cazuri
c) [x] eşantionul include un număr suficient de cazuri
d) [ ] eşantionul include un număr relativ mare de cazuri
e) [ ] eşantionul include un număr relativ mic de cazuri
289. Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul aleator simplu:
a) [ ] fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire aleator şi apoi indivizii populaţiei
sunt selectaţi la intervale egale
b) [x] fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
c) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui strat, apoi un eşantion aleator este selectat din fiecare strat
d) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt incluşi în eşantion
e) [ ] este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleator din aceste clastere
290. Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul mecanic:
a) [x] fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire aleator şi apoi indivizii
populaţiei sunt selectaţi la intervale egale
b) [ ] fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
c) [ ] este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleator din aceste clastere
d) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt incluşi în eşantion
e) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui strat, apoi un eşantion aleator este selectat din fiecare strat
291. Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul stratificat:
a) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt incluşi în eşantion
b) [ ] este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleator din aceste clastere
c) [ ] fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire aleator şi apoi indivizii populaţiei
d) [x] fiecare membru al populaţiei este alocat unui strat, apoi un eşantion aleator este selectat din fiecare strat
e) [ ] fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
292. Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul în serii:
a) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui strat, apoi un eşantion aleator este selectat din fiecare strat
b) [x] fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt incluşi în eşantion
30
c) [ ] este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleator din aceste clastere
d) [ ] fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire aleator şi apoi indivizii populaţiei
e) [ ] fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
293. Selectaţi strategia de selecţie pentru sondajul multistadial:
a) [ ] fiecare membru al populaţiei are o probabilitate egală de a fi selectat
b) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui grup, apoi toţi membrii grupului selectat sunt incluşi în eşantion
c) [ ] fiecare membru al populaţiei este alocat unui strat, apoi un eşantion aleator este selectat din fiecare strat
d) [ ] fiecare membru al populaţiei este menţionat pe o listă; se extrage un număr de pornire aleator şi apoi indivizii populaţiei
e) [x] este selectat un eşantion de clastere, apoi membrii eşantionului sunt selectaţi aleator din aceste clastere
294. Sondajul statistic este justificat prin:
a) [x] operativitate
b) [x] economicitate
c) [x] condiţii specifice de realizare
d) [ ] numărul mai mare al erorilor de înregistrare
e) [ ] numărul mai mic de variabile studiate
295. Scopurile sondajului statistic sunt:
a) [x] estimarea parametrilor colectivităţii generale în baza rezultatelor cercetării parţiale
b) [ ] estimarea parametrilor colectivităţii parţiale în baza rezultatelor cercetării generale
c) [ ] estimarea parametrilor colectivităţii generale în baza rezultatelor cercetării generale
d) [ ] extinderea indicatorilor totalităţii întregi asupra eşantionului
e) [x] extinderea indicatorilor de eşantion asupra întregii totalităţi
296. Prima etapă a cercetării prin sondaj include:
a) [x] colectarea datelor statistice
b) [x] prelucrarea datelor statistice
c) [ ] estimarea parametrilor generali
d) [ ] extinderea indicatorilor de eşantion asupra întregii totalităţi
e) [x] obţinerea indicatorilor derivaţi
297. În etapa a doua a cercetării prin sondaj are loc:
a) [x] estimarea parametrilor colectivităţii generale
b) [ ] obţinerea indicatorilor derivaţi
c) [ ] prelucrarea datelor statistice
d) [ ] colectarea datelor statistice
e) [x] extinderea indicatorilor de eşantion asupra întregii totalităţi
298. Selectaţi avantajele observării prin sondaj:
a) [ ] este mai operativ, dar mai scump decât observarea generală
b) [x] erorile de înregistrare sunt mai puţin numeroase şi mai uşor de înlăturat
c) [ ] erorile de înregistrare sunt mai puţin numeroase, dar mai greu de înlăturat
d) [x] permite caracterizarea mai aprofundată a fenomenului investigat
e) [x] este mai operativ şi mai ieftin comparativ cu observarea generală
299. La caracteristicile de bază ale eşantionului se referă:
a) [ ] variabilitatea
b) [x] reprezentativitatea
c) [ ] neomogenitatea
d) [x] precizia
e) [ ] simetricitatea
300. Pentru asigurarea reprezentativităţii eşantionului trebuie respectate următoarele condiţii:
a) [x] extragerea obiectivă a unităţilor statistice
b) [ ] extragerea preferenţială a unităţilor statistice
c) [ ] extragerea neprobabilistică a unităţilor statistice
d) [x] omogenitatea colectivităţii generale
e) [x] independenţa includerii unităţii statistice în eşantion
301. Reprezentativitatea eşantionului nu va fi asigurată în următoarele cazuri:
a) [x] extragerea subiectivă a unităţilor statistice
b) [x] extragerea preferenţială a unităţilor statistice
c) [x] extragerea neprobabilistică a unităţilor statistice
d) [ ] asigurarea omogenităţii colectivităţii generale
e) [ ] independenţa includerii unităţii statistice în eşantion
302. Planul cercetării prin sondaj trebuie să includă:
31
a) [x] delimitarea în timp şi spaţiu a totalităţii generale
b) [x] verificarea gradului de omogenitate al colectivităţii generale
c) [ ] verificarea gradului de omogenitate al colectivităţii selective
d) [x] determinarea mărimii eşantionului
e) [ ] asigurarea selecţiei nealeatoare a unităţilor statistice
303. Planul cercetării prin sondaj include:
a) [ ] elaborarea criteriilor de selecţie neprobabilistică
b) [x] stabilirea periodicităţii efectuării sondajului
c) [x] stabilirea bazei de sondaj
d) [ ] stabilirea preferinţelor de selecţie a unităţilor statistice
e) [x] alegerea tipului şi procedeului de selecţie
304. Selectarea unităţilor statistice poate fi efectuată prin:
a) [ ] selecţia secvenţională
b) [x] selecţia aleatoare
c) [ ] selecţia intervenţională
d) [x] selecţia dirijată
e) [x] selecţia mixtă
305. Selectaţi procedeele de selecţie:
a) [x] procedeul mecanic
b) [x] procedeul tragerii la sorţi
c) [x] tabelul cu numere aleatoare
d) [ ] tabelul cu numere selectate
e) [ ] procedeul tragerii mecanice la sorţi
306. Selectaţi particularităţile eşantionului format aleator cu revenire:
a) [x] volumul colectivităţii generale rămâne neschimbat pe toată perioada extragerii
b) [x] probabilitatea erorilor de selecţie este mai mare decât în cazul procedeului fără revenire
c) [x] aceeaşi unitate statistică poate fi inclusă de mai multe ori în colectivitatea selectivă
d) [x] la fiecare extragere, orice unitate a colectivităţii generale are aceeaşi probabilitate de a fi selecţionată
e) [ ] volumul colectivităţii generale scade consecutiv pe măsura creşterii numărului extragerilor
307. Selectaţi particularităţile eşantionului format aleator fără revenire:
a) [x] la fiecare extragere, unităţile colectivităţii generale au probabilitate mai mare de a fi selecţionate
b) [ ] volumul colectivităţii generale rămâne neschimbat pe toată perioada extragerii
c) [x] aceeaşi unitate statistică nu poate fi inclusă de mai multe ori în colectivitatea selectivă
d) [x] volumul colectivităţii generale scade consecutiv pe măsura creşterii numărului extragerilor
e) [x] probabilitatea erorilor de selecţie este mai mică decât în cazul procedeului fără revenire
308. Selectaţi particularităţile procedeului mecanic de selecţie:
a) [x] presupune extragerea unităţilor statistice după un interval predeterminat
b) [ ] pasul de numărare se stabileşte ca raport între volumul colectivităţii selective şi celei generale
c) [x] pasul de numărare se stabileşte ca raport între volumul colectivităţii generale şi celei selective
d) [x] nu asigură în totalitate caracterul aleator al selecţiei
e) [ ] nu încalcă principiile selecţiei aleatoare
309. Care sunt principalele tipuri de erori ale cercetării prin sondaj:
a) [ ] erori sistematice de înregistrare
b) [x] erori sistematice de reprezentativitate
c) [x] erori întâmplătoare de reprezentativitate
d) [ ] erori intenţionate de neînregistrare
e) [x] erori de înregistrare
310. Cauze ale erorilor sistematice de reprezentativitate sunt:
a) [ ] selectarea aleatoare a unităţilor statistice
b) [x] selectarea preferenţială a unităţilor statistice
c) [x] cuprinderea incompletă în sondaj a unităţilor, din motive de comoditate
d) [ ] selectarea obiectivă a unităţilor statistice
e) [x] selectarea deliberată a unităţilor statistice
311. Cauze ale erorilor sistematice de reprezentativitate sunt:
a) [x] substituirea unei unităţi statistice cu alta asemănătoare
b) [ ] selectarea întâmplătoare a unităţilor statistice
c) [x] alegerea la "nimereală" a unităţilor statistice
d) [x] nonrăspunsul
e) [ ] selectarea obiectivă a unităţilor statistice
312. Precizia cu care se estimează parametrii colectivităţii generale depinde de:
32
a) [x] eroarea reprezentativităţii
b) [x] dispersie
c) [x] intervalul valoric în care se află eroarea maximă admisă
d) [ ] intervalul valoric în care se află eroarea minimă admisă
e) [x] volumul eşantionului
313. Stabilirea volumului eşantionului pentru variabile cantitative, în cazul selecţiei repetate, presupune cunoaşterea
mărimii:
a) [x] erorii limită
b) [x] coeficientului de exactitate
c) [ ] probabilităţii apariţiei evenimentului
d) [ ] probabilităţii lipsei evenimentului
e) [x] abaterii medii pătratice
314. Stabilirea volumului eşantionului pentru variabile calitative, în cazul selecţiei repetate, presupune cunoaşterea mărimii:
a) [x] probabilităţii apariţiei evenimentului
b) [ ] abaterii medii pătratice
c) [x] erorii limită
d) [x] coeficientului de exactitate
e) [x] probabilităţii lipsei evenimentului
315. Omogenitatea termenilor seriei de variaţie este determinată de:
a) [ ] valoarea înregistrată la celelalte unităţi
b) [x] acţiunea factorilor esenţiali comuni
c) [ ] acţiunea factorilor întâmplători
d) [ ] numărul cazurilor înregistrate
e) [ ] tipul variabilei studiate
316. Variabilitatea valorilor individuale în seria de variaţie este determinată de:
a) [x] acţiunea factorilor întâmplători
b) [ ] numărul cazurilor înregistrate
c) [ ] tipul variabilei studiate
d) [ ] valoarea înregistrată la celelalte unităţi
e) [ ] acţiunea factorilor esenţiali comuni
317. Forma distribuţiei valorilor individuale în seria de variaţie este determinată de:
a) [ ] tipul variabilei studiate
b) [ ] acţiunea factorilor întâmplători
c) [x] acţiunea combinată a factorilor esenţiali şi întâmplători
d) [ ] valoarea înregistrată la celelalte unităţi
e) [ ] acţiunea factorilor esenţiali
318. Seria statistică de variaţie reprezintă:
a) [x] şirul de valori numerice ale caracteristicii studiate, diferite ca valoare individuală şi dispuse într-o ordine anumită
b) [ ] şirul de valori numerice ale fenomenului studiat, diferite ca valoare agregată şi dispuse într-o ordine anumită
c) [ ] şirul de valori nominative ale caracteristicii studiate, diferite ca valoare individuală şi dispuse într-o ordine anumită
d) [ ] şirul de valori numerice ale unităţii studiate, diferite ca valoare individuală şi dispuse într-o ordine anumită
e) [ ] şirul de valori numerice ale indicatorului studiat, diferite ca valoare individuală şi dispuse într-o ordine anumită
319. Care este consecinţa stabilirii unui număr prea mic de grupe în seria de variaţie?
a) [ ] evidenţierea uşoară a trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
b) [x] ştergerea trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
c) [ ] fărâmiţarea colectivităţii
d) [ ] calcule statistice ulterioare imposibile
e) [ ] calcule statistice ulterioare anevoioase
320. Care afirmaţie despre mediană nu este corectă:
a) [ ] nu se numeşte „dominantă"
b) [ ] poate fi utilizată în cazul variabilelor calitative
c) [x] este influenţată de valorile extreme ale seriei de variaţie
d) [ ] poate înlocui media aritmetică când apar valori aberante
e) [ ] se mai numeşte „medie de poziţie"
321. Într-o grupă de studenţi vârsta medie este de 23 de ani, dar cei mai mulţi studenţi au 21 de ani. Distribuţia este:
a) [ ] simetrică
b) [x] asimetrică pozitivă
c) [ ] bimodală
d) [ ] asimetrică negativă
e) [ ] alternativă
33
322. Dacă valoarea coeficientului de asimetrie Pearson este cuprinsă în intervalul (0; 1), asimetria este:
a) [ ] negativă
b) [ ] pronunţată
c) [ ] medie
d) [x] pozitivă
e) [ ] moderată
323. Dacă valoarea coeficientului de asimetrie Pearson este cuprinsă în intervalul (0; -1), asimetria este:
a) [x] negativă
b) [ ] moderată
c) [ ] medie
d) [ ] pronunţată
e) [ ] pozitivă
324. Selectaţi formula corectă de calcul a coeficientului de asimetrie Pearson:
a) [x] Cas = Xar - Mo/
b) [ ] Cas = Xar - Me/
c) [ ] Cas = Mo - Xar/
d) [ ] Cas = Me - Xar /
e) [ ] Cas = Xar - Mo/ Xar
325. Nu este indicator mediu de poziţie:
a) [ ] mediana
b) [x] media aritmetică
c) [ ] dominanta
d) [ ] amplitudinea
e) [ ] modulul
326. Indicatorul care redă ceea ce este esenţial şi tipic într-o colectivitate se numeşte:
a) [ ] coeficient de variaţie
b) [ ] mediană
c) [ ] modul
d) [x] medie aritmetică
e) [ ] dispersie
327. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru gruparea pe intervale a seriei de variaţie:
a) [x] permite restrângerea volumului mare de date iniţiale
b) [ ] nu evidenţiază structura colectivităţii cercetate
c) [x] evidenţiază structura colectivităţii cercetate
d) [ ] permite păstrarea informaţiilor iniţiale
e) [x] scoate în evidenţă proprietăţile esenţiale ale colectivităţii
328. Care sunt consecinţele stabilirii unui număr prea mare de grupe în seria de variaţie?
a) [ ] ştergerea trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
b) [x] fărâmiţarea colectivităţii
c) [x] evidenţierea dificilă a trăsăturilor esenţiale ale colectivităţii
d) [x] calcule statistice ulterioare anevoioase
e) [ ] calcule statistice ulterioare uşoare
329. Identificaţi operaţiunile de grupare a seriilor de variaţie:
a) [ ] stabilirea numărului de unităţi de observaţie
b) [x] stabilirea numărului de grupe
c) [ ] calcularea mărimii intervalului de amplitudine
d) [x] calcularea mărimii intervalului de grupare
e) [x] repartizarea valorilor individuale ale caracteristicii în grupe
330. Seria de variaţie poate fi reprezentată grafic prin:
a) [ ] historiogramă
b) [x] poligonul de frecvenţe
c) [x] histogramă
d) [ ] poligonul de proporţii
e) [ ] cronogramă
331. Care afirmaţii, din cele enumerate, sunt valabile pentru mărimea medie?
a) [x] defineşte cel mai bine tendinţa centrală a unei distribuţii
b) [ ] defineşte cel mai bine variaţia unei distribuţii
c) [x] nivelează variaţiile valorilor individuale
d) [ ] evidenţiază variaţiile valorilor individuale
e) [x] exprimă, în mod sintetic, ceea ce este esenţial pentru un fenomen variabil
34
332. O medie trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) [x] să nu fie sensibilă la fluctuaţiile de selecţie
b) [x] să fie definită în mod precis
c) [ ] să posede proprietăţi clare numai pentru specialişti
d) [ ] să fie sinteza majorităţii observaţiilor înregistrate
e) [x] să fie independentă de dorinţa utilizatorului
333. O medie trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) [x] să fie expresia tuturor observaţiilor înregistrate
b) [x] să fie simplu şi rapid de calculat
c) [x] să posede proprietăţi clare chiar şi pentru nespecialişti
d) [ ] să fie dependentă de dorinţa utilizatorului
e) [x] să fie puţin sensibilă la fluctuaţiile de selecţie
334. Care, din cele enumerate, se referă la proprietăţile mediei aritmetice?
a) [ ] suma abaterilor individuale de la medie, indiferent de tipul distribuţiei, este egală cu zero
b) [ ] media aritmetică nu este influenţată de valorile aberante
c) [x] între formula mediei aritmetice simple şi ponderate nu există deosebiri esenţiale
d) [x] mărimea mediei aritmetice poate sau nu să coincidă cu vreo valoare individuală înregistrată
e) [x] într-o serie de variaţie nu pot fi mai multe medii aritmetice
335. Selectaţi proprietăţile mediei aritmetice:
a) [x] se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii studiate
b) [ ] poate fi calculată şi pentru variabile calitative
c) [ ] mărimea mediei aritmetice obligator coincide cu o valoare individuală înregistrată
d) [x] este sensibilă la valorile aberante
e) [x] pentru o distribuţie simetrică suma abaterilor individuale de la medie este egală cu zero
336. Formula mediei aritmetice ponderate include:
a) [x] valoarea individuală
b) [x] numărul de cazuri
c) [ ] numărul de grade de libertate
d) [x] frecvenţele de apariţie a valorilor individuale
e) [ ] numărul de cazuri minus unu
337. Care afirmaţii despre mediană sunt corecte:
a) [ ] este influenţată de valorile extreme ale seriei de variaţie
b) [x] poate înlocui media aritmetică când apar valori aberante
c) [ ] nu poate fi utilizată în cazul variabilelor calitative
d) [x] întotdeauna se plasează la mijlocul seriei de variaţie
e) [x] se mai numeşte „medie de poziţie"
338. Mediana poate fi utilizată pentru:
a) [x] caracterizarea tendinţei centrale în cazul distribuţiilor vădit asimetrice
b) [x] determinarea valorii medii în serii formate din valori calitative
c) [x] determinarea valorii medii în serii cu intervale neegale de grupare
d) [ ] caracterizarea obligatorie a tendinţei centrale în cazul distribuţiilor perfect simetrice
e) [x] stabilirea dozelor letale
339. Nu sunt corecte următoarele afirmaţii despre modul:
a) [ ] pe graficul repartiţiei corespunde punctului maxim al acestuia
b) [ ] este preferat mediei în industria confecţiilor
c) [x] este inutil pentru caracterizarea distribuţiei asimetrice
d) [x] nu poate fi calculat pentru variabile calitative
e) [x] exprimă mărimea cu pondere mijlocie
340. Selectaţi particularităţile dominantei:
a) [x] poate fi calculată pentru variabilele calitative
b) [x] este utilă pentru caracterizarea distribuţiei asimetrice
c) [x] este valoarea individuală cu cea mai mare frecvenţă
d) [ ] este preferată modulului în industria confecţiilor
e) [x] şansele ca rezultatul să fie o valoare reală sunt mult mai mari decât la medii
341. Distribuţia perfect simetrică verifică relaţiile:
a) [x] media este egală cu cuartila a doua
b) [x] modulul este egal cu media
c) [x] media este egală cu dominanta
d) [x] mediana este egală cu media
e) [ ] modulul este mai mic decât mediana
35
342. Pentru analiza formei de distribuţie sunt valabile următoarele afirmaţii:
a) [x] în cazul asimetriei pozitive predomină valorile mici ale caracteristicii
b) [x] distribuţia perfect simetrică este caracterizată prin egalitatea dintre medie, mediană şi modul
c) [x] pentru distribuţia asimetrică negativă este specifică predominarea valorilor mari ale caracteristicii
d) [ ] în cazul asimetriei pozitive predomină valorile mari ale caracteristicii
e) [ ] în cazul asimetriei negative predomină valorile mici ale caracteristicii
343. Seriile statistice cu distribuţie asimetrică pozitivă verifică următoarele relaţii:
a) [x] media este mai mare decât mediana
b) [x] media este mai mare decât cuartila a doua
c) [x] dominanta este mai mică decât media
d) [ ] media este egală cu modulul
e) [x] media este mai mare decât modulul
344. Distribuţia asimetrică negativă verifică următoarele relaţii:
a) [ ] media este mai mare decât mediana
b) [x] media este mai mică decât cuartila a doua
c) [x] dominanta este mai mare decât media
d) [x] media este mai mică decât mediana
e) [ ] media este mai mare decât modulul
345. Pentru distribuţia perfect simetrică este caracteristic:
a) [x] media este egală cu mediana şi modulul
b) [x] graficul are formă „de clopot"
c) [x] frecvenţele se distribuie simetric la dreapta şi la stânga valorii centrale
d) [x] repartiţia corespunde curbei Gauss-Laplace
e) [ ] acţiunea factorilor întâmplători are caracter neregulat
346. Selectaţi afirmaţiile corecte despre decile şi centile:
a) [x] sunt utilizaţi îndeosebi pentru serii pronunţat asimetrice
b) [x] se calculează doar pentru serii cu amplitudine mare a variaţiei
c) [ ] sunt utilizaţi îndeosebi pentru serii simetrice
d) [x] se calculează doar pentru serii statistice cu număr mare de grupe
e) [ ] se calculează doar pentru serii statistice cu număr mic de grupe
347. Selectaţi afirmaţia corectă referitor la amplitudinea absolută a variaţiei (A):
a) [ ] ţine seama de toate valorile şi se consideră un indicator relevant al variaţiei
b) [ ] nu are formă concretă de exprimare
c) [x] se exprimă în unitatea de măsură în care se exprimă şi caracteristica
d) [ ] se calculează ca raport între abaterea pătratică şi nivelul mediu al seriei
e) [ ] este raportul dintre amplitudinea absolută şi media aritmetică a valorilor analizate
348. Care afirmaţie despre dispersie nu este corectă?
a) [ ] nu are formă concretă de exprimare
b) [x] se mai numeşte abatere standard sau abatere tip
c) [ ] este indicator cu valoare teoretică
d) [ ] este indicator util pentru testarea ipotezelor statistice
e) [ ] este o mărime abstractă
349. Care afirmaţie despre abaterea medie pătratică este corectă?
a) [ ] este direct proporţională cu omogenitatea colectivităţii studiate
b) [ ] ţine seama numai de valorile extreme, fiind astfel sensibilă la valorile aberante
c) [x] exprimă cu cât se abate, în mediu, fiecare valoare individuală de la media valorilor
d) [ ] permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în unităţi de măsură diferite
e) [ ] nu are formă concretă de exprimare
350. Identificaţi dezavantajul abaterii medii pătratice?
a) [ ] reprezintă un parametru al legii distribuţiei normale
b) [x] se măsoară în unitatea de măsură a caracteristicii studiate
c) [ ] nu poate fi folosită pentru stabilirea volumului eşantionului
d) [ ] nu se utilizează în calcule de corelaţie
e) [ ] nu pune în evidenţă influenţa abaterilor mari
351. Valoarea coeficientului de corelaţie este invers proporţională cu mărimea:
a) [ ] abaterii medii pătratice
b) [ ] dispersiei
c) [x] mediei aritmetice
d) [ ] abaterii medii liniare
e) [ ] amplitudinii variaţiei
36
352. Pentru a măsura gradul de omogenitate a unei colectivităţi statistice, poate fi utilizat:
a) [ ] coeficientul de corelaţie
b) [ ] media aritmetică
c) [ ] abaterea individuală
d) [x] coeficientul de variaţie
e) [ ] mediana
353. Pentru cercetările experimentale sunt considerate normale valorile situate în intervalul determinat de:
a) [ ] medie ± 2
b) [x] medie ± 3
c) [ ] medie ± 2,5
d) [ ] medie ± 1
e) [ ] medie ± 1,5
354. Punctajul: 10Pentru cercetările clinice sunt considerate normale valorile situate în intervalul determinat de:
a) [ ] medie ± 1
b) [ ] medie ± 2,5
c) [ ] medie ± 3
d) [ ] medie ± 1,5
e) [x] medie ± 2
355. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la amplitudinea absolută a variaţiei (A):
a) [x] se mai numeşte câmp de variaţie
b) [x] se bazează numai pe valorile extreme ale seriei
c) [ ] se bazează pe toate valorile seriei
d) [x] este sensibilă la valorile aberante
e) [x] este un indicator cu semnificaţie redusă
356. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la amplitudinea absolută a variaţiei (A):
a) [x] măsoară distanţă dintre capetele seriei statistice
b) [ ] este un indicator adimensional
c) [x] se utilizează pentru stabilirea mărimii intervalului de grupare în seria de variaţie
d) [ ] nu este influenţată de valorile extreme
e) [x] este un indicator semnificativ numai în cazul repartizării omogene a valorilor individuale din seria statistică
357. Selectaţi particularităţile abaterii individuale de la medie:
a) [ ] oferă informaţii numai la nivel populaţional
b) [x] oferă informaţii numai la nivel individual
c) [x] nu permite observarea variaţiei totale a caracteristicii
d) [x] în cazul distribuţiei simetrice abaterile absolute maximă pozitivă şi maximă negativă sunt egale
e) [ ] permite observarea variaţiei totale a caracteristicii
358. Selectaţi afirmaţiile corecte despre dispersie?
a) [x] se mai numeşte varianţă sau moment centrat de gradul doi
b) [x] măsoară variaţia totală a unei caracteristici
c) [ ] se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii cercetate
d) [x] se foloseşte ca bază de calcul pentru media pătratică
e) [x] este sensibilă la prezenţa valorilor extreme
359. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la abaterea medie pătratică?
a) [ ] permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în unităţi de măsură diferite
b) [x] permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în aceeaşi unitate de măsură
c) [x] este invers proporţională cu omogenitatea eşantionului
d) [x] verifică reprezentativitatea mediei aritmetice
e) [ ] este indicator simplu al variaţiei
360. Care din afirmaţiile următoare despre abaterea medie pătratică sunt corecte?
a) [x] se mai numeşte abatere standard, deviaţie standard
b) [ ] nu are formă concretă de exprimare
c) [x] valoarea abaterii medii pătratice este direct proporţională cu împrăştierea valorilor individuale
d) [x] are o valoare semnificativă în cazul distribuţiei normale a valorilor individuale
e) [x] este cel mai util şi important indicator de variaţie
361. Care din afirmaţiile următoare despre abaterea medie pătratică sunt corecte?
a) [x] este un indicator important în analiza variaţiei
b) [x] apreciază omogenitatea valorilor individuale dintr-o serie
c) [x] se foloseşte la estimarea erorilor de selecţie
d) [x] se utilizează pentru delimitarea stărilor normale de cele patologice
37
e) [ ] nu reprezintă un parametru al legii distribuţiei normale
362. Care din afirmaţiile referitor la coeficientul de variaţie nu sunt corecte?
a) [x] este un indicator simplu al variaţiei
b) [ ] este expresia relativă a abaterii standard
c) [x] valorile mici ale coeficientului reflectă neomogenitatea colectivităţii
d) [x] arată cu cât este mai mare abaterea standard faţă de media aritmetică
e) [ ] permite compararea variaţiei a două populaţii care se exprimă în unităţi de măsură diferite
363. Selectaţi particularităţile variabilei standardizate:
a) [x] exprimă poziţia unităţii statistice într-o distribuţie, atât faţă de medie, cât şi faţă de împrăştiere
b) [x] cu ajutorul acestei variabile se pot compara mărimi provenite din distribuţii diferite
c) [x] se mai numeşte abatere normată
d) [x] este dependentă de valoarea abaterii standard
e) [ ] exprimă poziţia unităţii statistice într-o distribuţie dată numai faţă de împrăştiere
364. Valorile coeficientului de variaţie peste ± 35% indică:
a) [x] dispersie mare a datelor
b) [ ] omogenitatea eşantionului
c) [x] heterogenitatea eşantionului
d) [x] împrăştiere pronunţată a datelor
e) [ ] împrăştiere mică a datelor
365. Care afirmaţii referitor la coeficientul de variaţie sunt corecte?
a) [ ] este direct proporţional cu media aritmetică
b) [x] este direct proporţional cu abaterea standard
c) [x] este invers proporţional cu media aritmetică
d) [x] se exprimă numai în procente
e) [ ] poate fi exprimat în procente şi coeficienţi
366. Formula de calcul a abaterii standard, pentru date de eşantion, include:
a) [x] volumul colectivităţii selective
b) [ ] volumul colectivităţii generale
c) [x] abaterile valorilor individuale de la medie
d) [ ] abaterile individuale ale valorilor medii de la medie
e) [x] frecvenţele de apariţie a valorilor individuale
367. Care din afirmaţiile următoare este corectă pentru eroarea de tip II în testarea ipotezei statistice:
a) [ ] acceptarea ipotezei nule adevărate
b) [ ] respingerea ipotezei nule false
c) [x] acceptarea ipotezei nule false
d) [ ] acceptarea ipotezei alternative adevărate
e) [ ] respingerea ipotezei alternative false
368. Care din afirmaţiile următoare este corectă pentru eroarea de tip I în testarea ipotezei statistice:
a) [ ] acceptarea ipotezei nule adevărate
b) [ ] respingerea ipotezei nule false
c) [ ] acceptarea ipotezei nule false
d) [ ] acceptarea ipotezei alternative adevărate
e) [x] acceptarea ipotezei alternative false
369. Pragul de semnificaţie al studiului este:
a) [x] probabilitatea de a comite eroarea de tip I
b) [ ] probabilitatea de a comite eroarea de tip II
c) [ ] probabilitatea de a comite concomitent eroarea de tip I şi II
d) [ ] probabilitatea de a nu comite eroarea de tip I
e) [ ] probabilitatea de a nu comite nici o eroare
370. Nivelul beta al studiului este:
a) [ ] probabilitatea de a comite eroarea de tip I
b) [x] probabilitatea de a comite eroarea de tip II
c) [ ] probabilitatea de a nu comite eroarea de tip II
d) [ ] probabilitatea de a comite concomitent eroarea de tip I şi II
e) [ ] probabilitatea de a nu comite nici o eroare
371. Puterea studiului este:
a) [x] probabilitatea de a detecta o diferenţă, care într-adevăr există
b) [ ] probabilitatea de a detecta o diferenţă, care într-adevăr nu există
c) [ ] probabilitatea de a nu găsi nici o diferenţă, care într-adevăr nu există
d) [ ] probabilitatea de a nu găsi o diferenţă, care într-adevăr există
38
e) [ ] probabilitatea de a măsura diferenţa, care într-adevăr există
372. Multiplul erorii standard, care determină mărimea intervalului de confidenţă, se numeşte:
a) [x] test de semnificaţie
b) [ ] interval de semnificaţie
c) [ ] nivel de încredere
d) [ ] nivel de semnificaţie
e) [ ] prag de semnificaţie
373. Dacă valoarea erorii standard procentuală este mai mică de 1%, eroarea se consideră:
a) [x] acceptabilă
b) [ ] inacceptabilă
c) [ ] dubioasă
d) [ ] moderată
e) [ ] accentuată
374. Pentru a aplica testul Student, trebuie cunoscute valorile:
a) [x] mediilor sau probabilităţilor comparate
b) [ ] pragului de semnificaţie
c) [ ] erorilor standarde procentuale
d) [ ] erorilor maxime admise
e) [ ] testului de semnificaţie
375. Testul Student poate fi utilizat pentru:
a) [ ] determinarea corelaţiei dintre două valori comparate
b) [x] aprecierea semnificaţiei diferenţei dintre două medii sau probabilităţi comparate
c) [ ] compararea a două şi mai multe mărimi absolute
d) [ ] aprecierea variaţiei fenomenului studiat
e) [ ] calculul erorii testului de semnificaţie
376. Pentru a reduce eroarea standard de două ori:
a) [ ] volumul eşantionului trebuie să crească de două ori
b) [ ] volumul eşantionul nu se va modifica
c) [x] volumul eşantionul trebuie să crească de patru ori
d) [ ] volumul eşantionul trebuie să crească de trei ori
e) [ ] volumul eşantionului trebuie micşorat
377. Care afirmaţii sunt corecte pentru eroarea de tip I în testarea ipotezei statistice:
a) [x] respingerea ipotezei nule adevărate
b) [ ] acceptarea ipotezei nule false
c) [ ] respingerea ipotezei alternative adevărate
d) [x] acceptarea ipotezei alternative false
e) [ ] respingerea ipotezei nule false
378. Care afirmaţii sunt corecte pentru eroarea de tip II în testarea ipotezei statistice:
a) [ ] respingerea ipotezei nule false
b) [x] respingerea ipotezei alternative adevărate
c) [x] acceptarea ipotezei nule false
d) [ ] respingerea ipotezei nule adevărate
e) [ ] acceptarea ipotezei alternative false
379. Pentru a calcula eroarea standard pentru variabilele calitative, trebuie să cunoaştem valorile:
a) [ ] abaterii medii pătratice
b) [x] probabilităţii producerii evenimentului în eşantion
c) [x] probabilităţii lipsei evenimentului în eşantion
d) [x] volumului eşantionului
e) [ ] pragului de semnificaţie
380. Pentru a calcula eroarea standard pentru variabilele cantitative, trebuie să cunoaştem valorile:
a) [ ] probabilităţii producerii evenimentului în eşantion
b) [ ] pragului de semnificaţie
c) [x] volumului eşantionului
d) [x] abaterii medii pătratice
e) [ ] probabilităţii lipsei evenimentului în eşantion
381. Selectaţi afirmaţiile incorecte referitor la intervalul de confidenţă:
a) [x] este valoarea, care pune în evidenţă intervalul valoric în care se va situa mărimea relativă sau medie a colectivităţii
generale
b) [ ] este intervalul valoric, determinat cu ajutorul erorii standard, în care se estimează a se afla mărimile colectivităţii
generale
39
c) [x] este probabilitatea ca mărimea medie sau relativă să nu se includă în intervalul valoric, determinat cu ajutorul erorii
standard
d) [x] este multiplul erorii standard
e) [x] este intervalul valoric, determinat cu ajutorul abaterii standard, în care se estimează a se afla mărimile colectivităţii
generale
382. Care afirmaţii despre intervalul de confidenţă sunt corecte:
a) [ ] are limite fixe
b) [ ] este direct proporţional cu mărimea pragului de semnificaţie
c) [x] este direct proporţional cu mărimea testului de semnificaţie
d) [x] este direct proporţional cu mărimea nivelului de încredere
e) [ ] nu este dependent de mărimea erorii standard
383. Probabilitatea ca parametrii de eşantion să se situeze în afara intervalului de confidenţă se numeşte:
a) [ ] test de semnificaţie
b) [x] prag de semnificaţie
c) [x] nivel de semnificaţie
d) [ ] interval de semnificaţie
e) [ ] nivel de încredere
384. În cercetările medicale rezultatele se garantează cu pragurile de semnificaţie de:
a) [x] 0,05
b) [ ] 0,27
c) [x] 0,01
d) [ ] 0,72
e) [x] 0,001
385. Datele statistice sunt de tip „pereche" în cazurile următoare:
a) [x] este măsurată o variabilă, a aceluiaşi subiect, înainte şi după intervenţie
b) [ ] este măsurată o variabilă, la diferiţi subiecţi, înainte şi după intervenţie
c) [x] selecţia cazurilor a fost efectuată prin metoda perechilor
d) [x] sunt măsuraţi anumiţi parametri în cazul gemenilor
e) [ ] sunt măsuraţi anumiţi parametri în cazul vecinilor
386. Care teste, din cele enumerate, sunt neparametrice:
a) [x] Mann-Whitney
b) [ ] Fischer-Snedecor
c) [x] Wilcoxon
d) [ ] Student
e) [ ] ANOVA pentru variabile cantitaive
387. Care teste, din cele enumerate, sunt parametrice:
a) [x] ANOVA pentru variabile cantitaive
b) [ ] Wilcoxon
c) [x] Fischer-Snedecor
d) [ ] Mann-Whitney
e) [x] Student
388. Selectaţi condiţiile de utilizare a testelor parametrice:
a) [x] rezultatele se încadrează în distribuţia normală
b) [x] normalitatea distribuţiei datelor obţinute poate fi testată
c) [ ] rezultatele nu respectă distribuţia normală
d) [x] necesită cunoaşterea valorilor parametrilor statistici
e) [ ] nu necesită cunoaşterea valorilor parametrilor statistici
389. Selectaţi condiţiile de utilizare a testelor neparametrice:
a) [x] rezultatele nu se încadrează în distribuţia normală
b) [x] normalitatea distribuţiei datelor obţinute nu poate fi testată
c) [x] rezultatele nu respectă distribuţia normală
d) [ ] necesită cunoaşterea valorilor parametrilor statistici
e) [x] nu necesită cunoaşterea valorilor parametrilor statistici
390. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la testul χ2:
a) [x] poate fi utilizat pentru date care nu sunt normal distribuite
b) [x] poate fi utilizat pentru variabile calitative
c) [ ] poate fi utilizat numai pentru variabile cantitative
d) [x] poate fi utilizat pentru mai mult de doua eşantioane
e) [ ] poate fi utilizat numai pentru două eşantioane
391. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la testul χ2:
40
a) [ ] nu poate fi utilizat pentru date normal distribuite
b) [x] poate fi utilizat şi pentru un eşantion
c) [x] este un test neparametric
d) [ ] nu poate fi utilizat pentru datele măsurate pe scala de interval
e) [x] poate fi utilizat pentru datele măsurate pe scala nominală
392. Selectaţi formula corectă de calcul a testului χ2:
a) [ ] ∑(FT - FO)/FT
b) [x] ∑(FO - FT)2/FT
c) [ ] ∑(FT - FO)2/FO
d) [ ] ∑(FO - FT)2/FO
e) [ ] ∑(FT + FO)2/FT
393. Care afirmaţii referitor la testul Mann-Witney sunt corecte:
a) [x] este unul din cele mai puternice teste neparametrice
b) [ ] este unul din cele mai puternice teste parametrice
c) [ ] poate fi utilizat numai în eşantioane mari
d) [x] necesită numai măsurători de tip rang
e) [x] nu este interesat de normalitatea distribuţiei datelor
394. Selectaţi conceptele, utilizate în testarea semnificaţiei mărimilor relative şi medii:
a) [x] eroarea standard şi intervalul de încredere
b) [ ] eroarea standard şi amplitudinea relativă
c) [x] testul de semnificaţie şi pragul de semnificaţie
d) [x] eroarea standard şi eroarea limită
e) [x] nivelul de semnificaţie şi nivelul de încredere
395. Pentru a creşte exactitatea estimărilor, trebuie:
a) [x] de crescut omogenitatea totalităţii statistice
b) [x] de crescut volumul colectivităţii supuse studiului
c) [x] de micşorat valoarea erorii standard
d) [ ] de crescut valoarea pragului de semnificaţie
e) [ ] de crescut valoarea abaterii standard
396. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la coeficientul de corelaţie lineară:
a) [ ] este un indicator sintetic al intensităţii legăturii dintre două fenomene
b) [ ] ia valori în intervalul [-1,1]
c) [ ] se poate calcula numai pentru variabile numerice
d) [x] este semnificativ în cazul legăturilor neliniare
e) [ ] este semnificativ în cazul legăturilor liniare
397. Selectaţi afirmaţia incorectă referitor la graficul de corelaţie:
a) [ ] are aspectul unui nor de puncte
b) [ ] se mai numeşte şi corelogramă
c) [x] arată forma şi intensitatea precisă a legăturii
d) [ ] indică existenţa sau lipsa legăturii
e) [ ] arată sensul şi intensitatea aproximativă a legăturii
398. Dacă la testarea semnificaţiei coeficientului de corelaţie tcalculat>ttabelar:
a) [ ] coeficientul de corelaţie este nesemnificativ
b) [ ] coeficientul de corelaţie este dubios
c) [x] coeficientul de corelaţie este semnificativ
d) [ ] coeficientul de corelaţie a fost obţinut întâmplător
e) [ ] semnificaţia coeficientului de corelaţie nu poate fi determinată
399. Pentru aprecierea legăturilor de corelaţie lineare se utilizează
a) [ ] raportul de corelaţie
b) [ ] coeficientul de convergenţă
c) [x] coeficientul de corelaţie
d) [ ] coeficientul de regresie
e) [ ] coeficientul de variaţie
400. Valoarea coeficientului de corelaţie ±1 denotă:
a) [ ] o corelaţie slabă între fenomene
b) [x] o corelaţie perfectă între fenomene
c) [ ] o corelaţie puternică între fenomene
d) [ ] o corelaţie medie între fenomene
e) [ ] o corelaţie relativă între fenomene
401. După natura relaţiei de cauzalitate, legăturile dintre fenomene pot fi:
41
a) [ ] liniare
b) [x] funcţionale
c) [ ] directe
d) [x] statistice
e) [ ] inverse
402. După formă legătura de corelaţie poate fi:
a) [x] lineară
b) [ ] pozitivă
c) [ ] negativă
d) [x] curbilinie
e) [ ] directă
403. Valabile pentru corelaţiile statistice sunt următoarele afirmaţii:
a) [x] sunt vremelnice
b) [x] pot fi numai într-un singur sens
c) [ ] sunt permanente
d) [x] unei valori numerice a variabilei X corespund nu una ci mai multe valori a variabilei Y
e) [ ] unei valori numerice a variabilei X îi corespunde strict o valoare a variabilei dependente Y
404. Selectaţi afirmaţiile corecte despre corelaţiile statistice:
a) [x] nu sunt perfecte
b) [ ] exprimă legătura de la cauză la efect dintre fenomene
c) [x] exprimă legătura de dependenţă dintre fenomene
d) [x] sunt mai dificil de pus în evidenţă
e) [ ] sunt rigide, perfecte
405. Care afirmaţii, din cele ce urmează, corespund legăturii directe de corelaţie?
a) [x] se stabilesc între fenomene, care evoluează în acelaşi sens
b) [x] presupun evoluţia în acelaşi sens a fenomenelor corelate, dar nu cu aceeaşi unitate de măsură
c) [ ] se stabilesc între fenomene, care evoluează în sens opus
d) [ ] presupun evoluţia în acelaşi sens a fenomenelor corelate, cu aceeaşi unitate de măsură
e) [x] dacă un fenomen creşte, creşte şi cel cu care se corelează
406. Care afirmaţii, din cele ce urmează, corespund legăturii inverse de corelaţie?
a) [ ] se stabilesc între fenomene, care evoluează în acelaşi sens
b) [ ] presupun evoluţia în acelaşi sens a fenomenelor corelate, dar nu cu aceeaşi unitate de măsură
c) [x] se stabilesc între fenomene, care evoluează în sens opus
d) [x] presupun evoluţia în sens opus a fenomenelor corelate, dar nu cu aceeaşi unitate de măsură
e) [x] dacă un fenomen creşte, cel cu care se corelează scade
407. Analiza corelaţiei vizează următoarele:
a) [x] aprecierea intensităţii legăturii
b) [x] testarea semnificaţiei legăturii de corelaţie
c) [ ] analiza variaţiei legăturii de corelaţie
d) [x] determinarea direcţiei şi formei legăturii de corelaţie
e) [ ] determinarea valorii coeficientului de aproximaţie
408. Care din următorii coeficienţi de corelaţie sunt neparametrici?
a) [ ] coeficientul de corelaţie Pearson
b) [x] coeficientul de corelaţie Spearman
c) [x] coeficientul de corelaţie Kendall
d) [x] coeficientul de corelaţie Yulle
e) [ ] coeficientul de corelaţie eta
409. Selectaţi afirmaţiile corecte privitor la coeficientul de determinare:
a) [ ] nu este dependent de volumul eşantionului
b) [x] se aplică în cazul unei valori semnificative a coeficientului de corelaţie liniară
c) [ ] nu este interesat de semnificaţia coeficientului de corelaţie liniară
d) [x] indică cât din dispersia totală a variabilei dependente este explicată de variaţia celei independente
e) [x] trebuie analizat minuţios în cazurile eşantioanelor mici
410. În cazul legăturii de corelaţie directe, corelograma va oferi următoarea imagine:
a) [ ] norul de puncte se dispune fuziform, oblic de sus în jos
b) [x] norul de puncte se dispune fuziform, oblic de jos în sus
c) [x] norul de puncte se dispune fuziform, oblic de la stânga la dreapta
d) [ ] norul de puncte se dispune fuziform, oblic de la dreapta la stânga
e) [ ] punctele se dispun pe toată reţeaua grafică
42
43

Teste Biostatistica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Biostatistica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biostatistica şi Metodologia Cercetării Ştiinţifice 2012.

.Colectie de teste pentru torentul rom, a. IV

143. Riscul relativ în studiile de cohortă ne demonstrează:

S-ar putea să vă placă și