DCE I Completare TBIP N.

Cupcea 1 notiţe

Cap.6. Completare TBIP

1. Ecuaţiile şi modelul Ebers-Moll

* set de ecuaţii şi un model valabile pentru orice regim de funcţionare;

- se determină legătura dintre curenţi şi tensiunile aplicate la borne;

* ipoteze simplificatoare:
- tranzistor cu joncţiuni plane, flux unidimensional;
- baza mai slab dopată cu impurităţi p p , p 'p >> nn ;
- lungimile zonelor neutre ale emitorului şi colectorului mult mai mari
decât lungimile de difuzie ale electronilor LE >> Ln ; LC >> Ln ;
'

- lungimea bazei mult mai mică decât lungimea de difuzie a golurilor

d , w << L p , w ≅ d ;
- nivele mici de injecţie;
- efecte de suprafată neglijabile;
- rezistenţa distribuită a bazei se neglijează;
* se determină p ( x, t ); n( x, t )
* ecuaţiile de transport:
∂
j p ( x, t ) = −qD p p ( x, t ) 0 ≤ x ≤ w, în bază;
∂x
∂
jn ( x, t ) = qDn n ( x, t ) x≤0 (în emitor) şi x≥d (în colector)
∂x
(s-a neglijat curentul de câmp faţă de cel de difuzie, tranzistor fără câmp intern)
* ecuaţiile de continuitate (valabile pentru orice x şi t ):
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 2 notiţe

∂p ( x, t ) p ( x, t ) − pn 1 ∂
=− − j p ( x, t )
∂t τp q ∂x
∂n( x, t ) n ( x, t ) − n p 1 ∂
=− + jn ( x, t )
∂t τn q ∂x
* densităţile de curent:
jE (0, t ) = j p (0, t ) + jn (0, t ) iE = AjE (0, t )
curenţii:
jC ( w, t ) = j p ( w, t ) + jn ( w, t ) iC = AjC ( w, t )
* se presupune regim sinusoidal de semnal mic:
p ( x, t ) = p0 ( x) + p1 ( x)e jωt p1 ( x) << p0 ( x)
cu:
n( x, t ) = n0 ( x) + n1 ( x)e jωt n1 ( x) << n0 ( x)
*din ecuaţia de continuitate:
∂p ( x, t ) p ( x, t ) − pn 1 ∂ ⎡ ∂p ( x, t ) ⎤
=− − − qD
∂t τp q ∂x ⎢⎣ dx ⎥⎦
p

jωt p0 ( x) + p1 ( x)e jωt − pn

jωp1 ( x)e =− +
τp
cu: D pτ p = L2p
⎡ ∂ 2 p0 ( x) jωt ∂ p1 ( x ) ⎤
2
+ Dp ⎢ +e ⎥
⎣ ∂ x 2
∂x 2
⎦
* ecuaţia de regim staţionar:
d 2 p0 ( x) p0 ( x) − pn
2
− 2
=0
dx Lp
* ecuaţia de regim variabil:
d 2 p1 ( x ) 1 + jωτ p
2
− 2
p1 ( x) = 0
dx Lp
* condiţii la limită Shockley:
qu E
x=0 ⇒ p0 (0) = pn e kT
(pentru orice tensiuni aplicate)
quC
x=w ⇒ p0 ( w) = pn e kT
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 3 notiţe

* soluţia pentru ecuaţia de regim staţionar:

x x
−
Lp Lp
p0 ( x ) = pn + Ae + Be
* condiţiile la limită:
qu E
x=0 ⇒ p0 (0) = A + B + pn = pn e kT
w w
− qu C
Lp Lp
x = w ⇒ p0 ( w) = Ae + Be + pn = pn e kT
* se determină A şi B :
⎛ qu E ⎞
A + B = pn e ⎜ kT − 1⎟ = pn BE
⎜ ⎟
⎝ ⎠
−
w w
⎛ qu ⎞
+ Be = pn e kT − 1⎟ = pn BC
⎜
Lp Lp
Ae
⎜ ⎟
⎝ ⎠
1 1 w
−
w
L L w
∆= −w w = e p − e p = 2 sh
L L Lp
e p e p
w w
−
Lp Lp
BE e − BC BC − BE e
A= pn ; B= pn
w w
2 sh 2sh
Lp Lp
* soluţia pentru regim staţionar:
w w
x − x
Lp − Lp
BE e − BC Lp BC − BE e Lp
p0 ( x) = pn e + pn e + pn
w w
2sh 2 sh
Lp Lp
⎛ w− x x ⎞
⎜ BE sh + BC sh ⎟
L Lp
p0 ( x) = pn ⎜1 + ⎟
p
⎜ w ⎟
⎜ sh
Lp ⎟
⎝ ⎠
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 4 notiţe

kT
* verificare pentru RAN ( u E > 0; uC < 0; uC >> ):
q
qu E quC
BE = − 1; BC =
e kT e kT − 1 ≅ −1;
w << L p ; x << L p ;
⎡ ⎛ qu E ⎞w− x x ⎤
⎢ ⎜ e kT −1 ⎟ + (−1) ⎥
⎢ ⎝ ⎜ ⎟ L L ⎥ −
qu E
p0 ( x) = pn ⎢1 + ⎠ p p
≅ pn
w x
e kT
w ⎥ Lp
⎢ ⎥
⎢ Lp ⎥
⎣ ⎦
(distribuţia liniară din teoria elementară a TBIP);
* curenul de goluri:
w− x x
− BE ch + BC ch
dp0 ( x) Lp Lp
j p 0 ( x) = − qD p = − qD p pn
dx w
L p sh
Lp
* curentul de goluri la joncţiunea emitor-bază:
qD p pn ⎛ ⎞
j p 0 ( 0) = ⎜ BE ch w − BC ⎟
w ⎜ Lp ⎟
L p sh ⎝ ⎠
Lp
kT
- verificare pentru RAN ( u E > 0; uC < 0; uC >> ; w << L p ):
q
qD p pn ⎡⎛⎜ kTE ⎞⎛ 1 w2 ⎞ quC ⎤
qu
j p 0 ( 0) ≅ ⎢ e ⎟⎜
−1 1+ ⎟
+ ... − e kT + 1⎥ ≅
w ⎢⎜ ⎟⎜ 2 L2p ⎟ ⎥⎦
Lp ⎣⎝ ⎠⎝ ⎠
Lp
qD p pn
qu E
⎛ 1 w2 ⎞
≅ e kT ⎜1 + ⎟
w ⎜ 2L ⎟
2
⎝ p ⎠
(la fel ca în teoria elementară a TBIP);
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 5 notiţe

* curentul de goluri la joncţiunea colector-bază:

qD p pn ⎛ ⎞
j p 0 ( w) = ⎜ BE − BC ch w ⎟
w ⎜ L p ⎟⎠
L p sh ⎝
Lp
- verificare pentru curentul de recombinare:
qDp pn ⎛ ⎞
jr 0 = j p0 (0) − j p0 (w) = ⎜ Bech w − BC − BE + BC ch w ⎟ =
w⎜ Lp Lp ⎟⎠
Lp sh ⎝
Lp
qDp pn ⎛ w ⎞
= ⎜ ch −1⎟(BE + BC )
w ⎜ Lp ⎟
Lp sh ⎝ ⎠
Lp
qD p pn ⎛ 1 w2 ⎞⎛⎜ kTE ⎞
qu quC
jr 0 ≅ ⎜1 + − 1⎟ e −1+ e kT − 1⎟ =
w ⎜ 2 Lp 2 ⎟⎜ ⎟
Lp ⎝ ⎠⎝ ⎠
Lp

1 qD p pn w ⎛⎜ kTE ⎞ 1 qp w ⎛ qu E ⎞
qu quC quC
= e +e kT ⎟
−2 = n ⎜ kT
e +e kT − 2⎟
2 L p ⎝⎜
2 ⎟ 2 τp ⎜
⎠ ⎝
⎟
⎠
(ca în teoria elementră).
* curenţii de electroni de la cele două joncţiuni se scriu ca pentru diode:
qDn n p ⎛⎜ kTE ⎞ qDn n p
qu
jn 0 (0) = e − 1⎟ = BE
Ln ⎝ ⎜ ⎟ Ln
⎠
qDn' n' p ⎛⎜ kTC ⎞ qD 'n n' p
qu
jn 0 ( w) = e −1 =⎟ BC
L'n ⎝⎜ ⎟
⎠ L n
* densităţile de curent continuu la cele două joncţiuni:
jE 0 = j p 0 (0) + jn 0 (0)
jC 0 = j p 0 ( w) + jn 0 ( w)
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 6 notiţe

= jA ):
* curenţii de emitor şi de colector ( i
qD p pn ⎛ w ⎞ qDn n p
iE = A ⎜ B ch ⎟
− BC + A BE = a11BE − a12 BC
w ⎜ E Lp ⎟ L
L p sh ⎝ ⎠ n
Lp
qD p pn ⎛ w ⎞ qDn' n 'p
iC = A ⎜ BE − BC ch ⎟ − A BE = a21BE − a22 BC
w ⎜ ⎟
Lp ⎠ Ln '
L p sh ⎝
Lp
în care:
qD p pn w qD n
a11 = A ch +A n p
w Lp Ln
L p sh
Lp
qD p pn
a12 = a21 = A
w
L p sh
Lp
qD p pn w qDn' n 'p
a22 = A ch +A
w L Ln '
L p sh p
Lp
* ecuaţiile Shockley-Sparks-Teal
iE = a11BE − a12 BC
iC = a21BE − a22 BC
- cele mai generale ecuaţii pentru funcţionarea TBIP;
- parametrii aij depind de parametrii fizici, geometrici şi tehnologici ai TBIP şi
sunt greu de măsurat.
* se pun în evidenţă parametri măsurabili:
kT
a) RAN ( u E > 0; uC < 0; uC >> ):
q
BC = −1
i E a12
iE = a11BE + a12 de unde: BE = −
a11 a11
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 7 notiţe

⎛i a ⎞ a ∆a
iC = a21BE + a22 = a21⎜⎜ E − 12 ⎟⎟ + a22 = 21 iE +
⎝ a11 a11 ⎠ a11 a11
- dar:
iC = α 0iE + I c 0
(α 0 şi I c 0 sunt parametri de c.c. în RAN, măsurabili direct);
- rezultă:
a21 ∆a
α0 = ; Ic0 =
a11 a11
kT
b) RAI ( uC > 0; u E < 0; u E >> ; BE = −1):
q
- similar, rezultă:
a12 ∆a
αi = ; I e0 =
a22 a22
(α i şi I e 0 sunt parametri de c.c. în RAI, măsurabili direct);
- semnificaţiile celor 4 parametri;
- din egalitatea: a21 = a12 rezultă: α 0 I e 0 = α1I c 0 ;
- deoarece: α 0 >> α i I e 0 << I c 0
(TBIP este nesimetric), rezultă:
** se presupune că sunt cunoscuţi parametrii măsurabili α 0 , α i , I c 0 , I e 0 :
∆a a11a22 − a12 a21 a11a22 − a11a22α 0α i
Ic0 = = = =
a11 a11 a11
= a22 (1 − α 0α i )
- rezultă:
Ic0 α 0 I e0
a22 = ⇒ a21 =
1 − α 0α i 1 − α 0α i
- similar:
I e0 αi Ic0
a11 = ⇒ a12 =
1 − α 0α i 1 − α 0α i
- se înlocuiesc în ecuaţiile Sparks-Teal:
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 8 notiţe

- rezultă ecuaţiile Ebers-Moll:

I e0 αI
iE = BE − i c 0 BC
1 − α 0α i 1 − α 0α i
α 0 I e0 Ic0
iC = BE − BC
1 − α 0α i 1 − α 0α i
- ec0uaţiile Ebers-Moll – cele mai generale relaţii ale TBIP – indiferent de
tensiunile de polarizare a joncţiunilor TBIP.

** modelul Ebers-Moll:
- relaţiile anterioare se pot scrie sub forma:
BC I c 0 = α 0 I e 0 BE − (1 − α 0α i )iC
BE I e 0 = α i I c 0 BC + (1 − α 0α i )iE
Deci:
αi
iE =
I e 0 BE
− [α 0 I e0 BE − (1 − α 0α i )iC ] sau:
1 − α 0α i 1 − α 0α i
iE = I e 0 BE + α iiC
- similar:
α0
iC = [α i I c 0 BC + (1 − α 0α i )iE ] − I c 0 BC sau:
1 − α 0α i 1 − α 0α i
iC = α 0iE − I c 0 BC
- rezultă:
iE = I e 0 BE + α iiC
iC = α 0iE − I c 0 BC
- ecuaţiile pentru cei doi curenţi se pot desena sub forma unui circuit electric;
modelul Ebers-Moll:
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 9 notiţe

- se poate calcula curentul de bază;

- se adaugă capacităţile de barieră ale joncţiunilor şi rezistenţa distribuită a
bazei;
- se pot defini şi curenţii de saturaţie ai joncţiunilor (cu cealaltă jonţiune în scurt
circuit): I es , I cs ;
- rezultă:
I e0 Ic0
I es = ; I cs = (măsurabili);
1 − α 0α i 1 − α 0α i
- prin înlocuire:
iE = I es BE − α i I cs BC
iC = α 0 I es BE − I cs BC
- rezultă un alt model cu aceşti parametri:
iE = I es (1 − α 0α i )BE + α iiC
iC = α 0iE − I cs (1 − α 0α i )BC
- se poate desena un circuit echivalent;

** aplicaţie:
- TBIP utilizat ca un comutator analogic:
* conexiune normală:

BE = −1; BC = −1:
- comutator blocat,
α I Ic0 I (1 − α i )
iC = − 0 e 0 + = c0
1 − α 0α i 1 − α 0α i 1 − α 0α i
- comutator deschis:
kT 1
VCEsat direct ≈ ln .........
q βi
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 10 notiţe

* conexiune inversă:

- comutator blocat, BE = −1; BC = −1:

I e0 αI − I (1 − α 0 )
iE = − + i c 0 = e0
1 − α 0α i 1 − α 0α i 1 − α 0α i
- comutator deschis:
kT 1
VCEsat invers ≈ ln ....
q β0
Concluzii:
iE << iC
VCEsatinvers < VCEsatdirect
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 1 notiţe

Cap.6. Completare TBIP

2. Funcţionarea TBIP la frecvenţe înalte

- efecte la frecvenţe înalte:

- capacităţi parazite, Cπ , Cµ ;
- dependenţa de frecvenţă a factorului de amplificare în curent;

- mai multe variante de analiză:

- rezolvarea celei de a doua relaţii (pentru regimul dinamic) din ecuaţiile
generale de funcţionare a TBIP;
- definirea unor frecvenţe limită de funcţionare ale TBIP şi determinarea
legăturilor cu ceilalţi parametri ai TBIP.

a) frecvenţa limită fα (frecvenţa la care modulul factorului de amplificare

în curent în conexiunea BC scade cu 3 dB faţă de valoarea la frecvenţe
joase);
- se foloseşte modelul Giacoletto:

∆iC
- conform definiţiei: α in =
∆iE ∆u C = 0
- se neglijează rx iar rµ se neglijează în paralel cu rπ :
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 2 notiţe

Sub 'e S
α in = = =
ub 'e Srπ + 1
Sub 'e + jωCπ ub 'e + + jωCπ
rπ rπ
Srπ 1 α0
= ≅
Srπ + 1 1 + jω Cπ rπ 1 + jω π
C
Srπ + 1 S
S α0
- se notează: ωα = şi rezultă: α in = ;
Cπ ω
1+ j
ωα
α0
- modulul factorului de curent: α in = ;
2
⎛ω ⎞
1 + ⎜⎜ ⎟⎟
⎝ ω0 ⎠
α0 α0
- conform definiţiei: α in ω =ω3 dB
= = ;
2 2
⎛ω ⎞
1 + ⎜⎜ 3dB ⎟⎟
⎝ ωα ⎠
- rezultă:
q
IC 2Dp
S
ω3dB = ωα = = kT 2 = 2 ;
Cπ q w w
IC
kT 2 D p
2,43D p
(dacă se rezolvă ecuaţia pt. regim dinamic, se obţine ω3dB = 2
);
w

b) frecvenţa limită fβ (frecvenţa la care modulul factorului de amplificare

în curent în conexiunea EC scade cu 3 dB faţă de valoarea la frecvenţe
joase);
α
- relaţii de calcul: β= ;
1−α
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 3 notiţe

- pentru factorul α in se foloseşte o expresie de forma:

ω
− jν
α0 ωα
α in = e
f
1+ j
fα
( se pune în evidenţă un excedent de fază, dedus din ecuaţia de conrinuitate;
ωα
relaţia este valabilă pentru ω< ); ν, parametrul care măsoară acest
2
exces de fază are valori de 0,1-0,2 pentru bază uniformă, respectiv 0,2-0,4
ω
pentru tranzistor cu bază graduală; produsul ν nu depăşeşte valoarea de
ωα
0,2<1);
- rezultă:
ω
− jν
α0 ωα
e
ω ω
1+ j − jν
ωα
ωα α 0e
β= ω
= ω
− jν − jν
α0 ωα ω
1− e 1+ j − α 0e ωα
ω ωα
1+ j
ωα
- se dezvoltă exponenţiala de la numitor în serie de puteri şi se reţin numai
termenii semnificativi:

ω ω
− jν − jν
ωα ωα
α 0e α 0e
β0 = = =
ω ⎛ ω ⎞ 1 − α + j ω (1 + α ν )
1+ j − α 0 ⎜⎜1 − jν ⎟⎟
ωα ⎝ ωα ⎠
0
ω α
0

ω
α 0 − jν ωα − jν
ω
− jν
ω
e
1 − α0 β 0e ωα β 0e ωα
= = =
ω 1 + α 0ν α 0 ω β0 ω
1+ j 1+ j 1+ j β
ωα α 0 1 − α 0 ωα α 0 ωT 0
1 + α 0ν
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 4 notiţe

α 0ωα ωα
- se notează: ωT = ≅ ;
1 + α 0ν 1 + α 0ν
β0 β0
- pentru ν = 0 : ωT = ωα ; β= =
ω ω
1+ j β0 1 + j
ωα ωβ
ωα
- rezultă: ωβ = ;
β0
ω
− jν
ωα
β 0e
- pentru ν ≠ 0: ; β= ;
ω
1+ j β
ωT 0
ω ω 1
- rezultă: ωβ = T ≅ α
β0 β0 1 + ν
- cu cât excesul de fază creşte se reduce frecvenţa limită în coneziunea EC.

c) pulsaţia ω1 la care modulul factorului de curent în conexiunea EC devine

egal cu 1:

ω
− jν
ωα
β 0e β0
β ( jω ) = ⇒ β ( jω1 ) =
ω 2
1+ j β ⎛ω β ⎞
ωT 0 1 + ⎜⎜ 1 0 ⎟⎟
⎝ ωT ⎠
1
- rezultă: ω1 = ωT 1 − ≅ ωT ;
β 02

d) frecvenţa (pulsaţia) de tranziţie, ωT :

ω
- pentru: β >> 1:
ωT 0
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 5 notiţe

β0 ω
- β ( jω ) ≅ = T ⇒ ω β ( jω ) = ωT = ct.
ω
β0 ω
ωT

- deci, pentru ω > ωβ , produsul dintre pulsaţie şi modulul factorului de

amplificare în curent în conexiunea EC devine constant şi egal cu pulsaţia de
tăiere;
- se măsoară foarte uşor: se fixează frecvenţa semnalului aplicat şi se măsoară
modului factorului de curent în EC; produsul lor este frecvenţa de tranziţie după
care se pot determina şi celelalte frecvenţe caracteristice;

e) frecvenţa de oscilaţie maximă, f osc este frecvenţa maximă la care TBIP

mai poate fi folosi într-un circuit de oscilator (semiempirică):
fT
f osc = .
8πrxCµ
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 6 notiţe

3. Banda de trecere a unui amplificator cu TBIP cu cuplaj RC:

- la frecvenţe înalte:
- capacităţi parazite;
- capacitatea de intrare a circuitului de sarcină;
- comportarea TBIP
- la frecvenţe joase:
- capacităţile de cuplaj;
- capacităţile de decuplare.
- banda de trecere:
- frecvenţa limită de sus, f s (la scăderea cu 3 dB a modulului amplificării
de tensiune în comparaţie cu valoarea din banda de trecere);
- frecvenţa limită de jos, f β (la scăderea cu 3 dB a modulului amplificării
de tensiune în comparaţie cu valoarea din banda de trecere);

* exemplu: amplificator EM cu cuplaj capacitiv:

* elemente reactive:
- capacitatea de cuplaj C" ( C ' are acelaşi rol);
- capacitatea de decuplare a emitorului, Ce ;
- capacitatea de intrare a circuitului de sarcină, Ci ;
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 7 notiţe

- dependenţa de frecvenţă a factorului de amplificare în curent în

β0
conexiune EC, β= .
f
1+ j
fβ
** schema echivalentă generală:

** schema echivalentă în banda de trecere:

- capacităţile C ' , C " se comportă ca un scurt circuit, capacitatea C' are
o reactanţă suficient de mare pentru a putea fi neglijată în paralel cu Ri iar
dependenţa lui β de frecvenţă nu este semnificativă;
- tranzistorul este caracterizat prin rπ şi β:

- amplificarea de tensiune va fi:

vo − β 0 Z s Rc Ri
Au 0 = = = − β0
vi rπ rπ
** la frecvenţa mari: (se neglijează capacităţile de cuplare şi de decuplare, dar se
iau în considerare celelalte două elemente):
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 8 notiţe

β0
β = β( f ) = ;
f
1+ j
fβ
1
Z s = Rc Ri ;
jωCi

(Rc Ri )
1
β0 1 jωCi Au 0
Au = − = cu:
1+ j
f rπ
Rc Ri +
1 ⎛ ⎞⎛ ⎞
⎜1 + j f ⎟⎜1 + j f ⎟
fβ jωCi ⎜
⎝ f β ⎟⎠⎜⎝ f1 ⎟⎠
1
f1 = (rezistenTa la borne);
2πCi Rc Ri
* determinarea frecvenţei limită de sus, f s :
Au 0
Au =
⎡ ⎛ f ⎞2 ⎤ ⎡ ⎛ f ⎞2 ⎤
⎢1 + ⎜ ⎟ ⎥ ⎢1 + ⎜⎜ ⎟⎟ ⎥
⎢ ⎜⎝ f β ⎟⎠ ⎥ ⎢⎣ ⎝ f1 ⎠ ⎥⎦
⎣ ⎦
Au ( f s ) 1 1
= = ⇒ fs :
Au 0 2 ⎡ ⎛ f ⎞ ⎤⎡ ⎛ f ⎞ ⎤
2 2
⎢1 + ⎜ s ⎟ ⎥ ⎢1 + ⎜⎜ s ⎟⎟ ⎥
⎢ ⎜⎝ f β ⎟⎠ ⎥ ⎢⎣ ⎝ f1 ⎠ ⎥⎦
⎣ ⎦

- dacă: f β >> f1 , rezultă: f s ≅ f1 (contează circuitul exterior);

- dacă: f β << f1 , rezultă: fs = fβ (contează tranzistorul);
- dacă cele două frecvenţe sunt comparabile, contează ambele elemente şi fs se
determină prin rezolvarea ecuaţiei bipătrate rezultate;

** la frecvenţe joase:
- se neglijează dependenţa factorului de curent de frecvenţa;
- se neglijează reactanţa capacităţii de intrare a circuitului următor;
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 9 notiţe

* se rezolvă în două etape:

a) se presupune că reactanţa capacităţii de decuplare din emitor este foarte
mică ( Ce → ∞ ); comportarea circuitului la frecvenţe joase va fi dată de
capacitatea de cuplare C" , pe schema echivalentă:

⎛ 1 ⎞
Rc ⎜ Ri + ⎟
Ri β0 β0 Ri ⎝ j ω C " ⎠=
Au = (− ) Z s = −
1 rπ rπ R + 1 R + R + 1
Ri +
jωC" j ωC " j ωC "
i c i

1 1
= Au 0 = Au 0
1 f
1+ 1− j 2
jωC" (Rc + Ri ) f
1
cu: f 2 = (rezistenţa la borne)
2πC" ( Rc + Ri )
b) se consideră efectul capacităţii de decuplare din emitor:
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 10 notiţe

β 0 Rc Ri β 0 Rc Ri
Au = − =− =
rπ + ( β 0 + 1) Z e rπ + ( β 0 + 1)
RE
1 + jωReCe
β R R 1 + jωCe Re
=− 0 c i
rπ 1 + (β 0 + 1)Re + jωC R
e e
rπ
f
1+ j
f3 1
Au = Au 0
f ( β + 1) Re
1+ j 1+ 0
f4 rπ
1 1
cu: f3 = şi f 4 = (rezistenţa echivalentă la
2πCe Re r
2πCe Re π
β0 + 1
borne);

* determinarea frecvenţei limită de jos:

- deoarece: f 3 << f 4 (evident), f j ≅ f4
- acţiunea simultană a celor două capacităţi: C" şi Ce :

f2 < f4 f2 > f4
* condiţii de proiectare (se precizează f j );
- deoarece:
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 11 notiţe

1 r
Rech (C" ) = << Rech (Ce ) = Re π
2πC" ( Rc + Ri ) β0 + 1
rezultă că este recomandată varianta:
fj 10 f j
Ce = şi C" >
⎛ r ⎞ 2π (Rc + Ri )
2π ⎜⎜ Re π ⎟⎟
⎝ β0 + 1 ⎠
(invers, s-ar obţine valori prea mari pentru Ce ).
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 12 notiţe

4. Amplificatoare de bandă largă

- banda de tecere: Hz ÷ MHz ;

- domenii de utilizare: TV, radiolocaţie, osciloscopie, aparatură de măsură, etc.;
- circuite cu cuplaj RC cu corecţii la frecvenţe înalte şi/sau la frecvenţe joase (în
funcţie de aplicaţie);

* corecţie la frecvenţe înalte:

- compensare serie în colector:

- compensare paralel în bază:

- compensare în serie în bază:

- compensare cu reacţie negativă:

paralel (colector-bază) serie (în emitor)
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 13 notiţe

* corecţie la frecvenţe joase:

- eliminarea capacităţilor de cuplare şi de decuplare;
- compensare serie în colector:

- compensare paralel în colector:

DCE I Completare TBIP N. Cupcea 14 notiţe

5. Multiplicarea în avalanşă la joncţiunea colectorului

- diodă polarizată invers – regiunea de trecere creşte – dacă tensiunea inversă

creşte, creşte şi curentul invers - generarea de purtători în regiunea de trecere –
proces de multiplicare în avalanşă;
- tensiunea de străpungere: U str = c1ρ 2
c

- la un TBIP apar fenomene similare la joncţiunea CB polarizată invers;

tensiunea de străpungere a acestei joncţiuni este: U Cstr = c1ρbc2 (rezistivitatea
bazei);
- ecuaţiile pentru curenţii de emitor şi de colector:
I e0 αI
iE = Be − i c 0 Bc iE = iB + iC
1 − α 0α i 1 − α 0α i
α I Ic0
iC = 0 e 0 Be − Bc α 0 I e0 = αi I c 0
1 − α 0α i 1 − α 0α i
α 0 I e0 Ic0
* în RAN: iC = α 0iE + I co şi: iC = Be +
1 − α 0α i 1 − α 0α i
* în prezenţa multiplicării în avalanşă:
( )
iC = M α 0iE + I c 0 (noul iC ) - (vechiul iC = α 0iE + I c 0 ) şi:

Mα 0 I e 0 MI c 0
iC = Be + cu:
1 − α 0α i 1 − α 0α i
1
M = n
⎛ uC ⎞
1 − ⎜⎜ ⎟⎟
⎝ U Cstr ⎠
n
3 P+N Ge
4÷7 PN+ Ge
4÷7 Si

- se constată că dacă: uC → U Cstr ⇒ M → ∞ ⇒ iC → ∞ ;

DCE I Completare TBIP N. Cupcea 15 notiţe

a) conexiunea BC:

- pentru: uC < U cstr , TBIP este în RAN: iC = α 0iE + I c 0 ;

- pentru: uC > U Cstr , TBIP este în regim de avalanşă:
iC = M (α 0iE + I c 0 )
adică dacă: uC → U Cstr = U Cstr , iC → ∞ ;
BC

- deoarece: iE = iC + iB rezultă:
- pentru RAN: iB = (1 − α 0 )iE − I c 0
- pentru regim de avalanşă: iB = iE − iC = iE (1 − α 0 M ) − MI c 0
- concluzii:
- în absenţa multiplicării în avalanşă, curentul de bază are un anumit sens
( iB > 0 ) şi o valoare mică;
- în prezenţa multiplicării în avalanşă, curentul de bază îşi schimbă sensul
( iB < 0 ) şi are o valoare mare ( M → ∞ );

- rezultă:
- curentul de emitor este constant;
- curentul de colector creşte datorită curentului de bază;
- tensiunea de străpungere a TBIP este tensiunea de străpungere a
joncţiunii colector-bază: U Cstr
BC
= U Cstr ;
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 16 notiţe

b) conexiunea EC:

- relaţii:
iC = M (α 0iE + I c 0 )
iE = iC + iB
- rezultă:
iC = Mα 0 (iC + iB ) + MI c 0 de unde:
α0M M
iC = iB + Ic0 ;
1 − α0M 1 − α0M
1
- rezultă: iC →∞ dacă: α 0 M → 1 adică dacă: M → ;
α0
- se deduce:
1 1
= ; de unde:
EC
U Cstr = U Cstr n 1 − α 0
⎛ U Cstr
EC
⎞
n
α0
⎜
1− ⎜ ⎟
⎟
⎝ U Cstr ⎠
- concluzii:

- U Cstr depinde de α 0 < U Cstr

EC EC BC
şi: U Cstr ;

Mα i I c 0 MI c 0
- iC = Be + (creşterea este datorită lui iE ).
1 − α 0α i 1 − α 0α i
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 17 notiţe

( Rb ≠ 0) :
c) influenţa rezistenţei de bază
- Rb → ∞ ⇒ iB = ct. conexiune EC;
- Rb ≠ 0 :

- relaţii simple: E = RbiB + u E ⇒ u E = E − RbiB ;

- trebuie determinată tensiunea pentru care: iC → ∞ ceea ce este echivalent
diC
cu: → ∞;
duCE
- dar:
diC di dM duC
= C
duCE dM duC duCE
duC
- nu poate tinde la ∞ decât numai după apariţia
duCE
multiplicării în avalanşă;
dM
- nu poate tinde la ∞ decât numai dacă uC → uCstr ;
duC
diC
- rezultă: → ∞.
dM
- dar:
qu E
α MI M
iC = i c 0 BE + Ic0 cu BE ≅ e kT şi uE = uE (M ) .
1 − α 0α i 1 − α 0α i
- se derivează:

qu
diC ⎛ α i I c 0 BE Ic0 ⎞ α i I c 0 kTE q du E diC
=⎜ + ⎟+M e
dM ⎜⎝ 1 − α 0α i 1 − α 0α i ⎠⎟ 1 − α 0α i kT diC dM
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 18 notiţe

diC
- se calculează factorul: din relaţiile:
duE
α0M M
iC = iB + Ic0
1 − α0M 1 − α0M
1 − α0M M
iB = iC − I
α0M α 0M c0
- se deduce:
⎛1 − α0M M ⎞
u E = E − Rb ⎜⎜ iC − I c 0 ⎟⎟ şi rezultă:
⎝ α0M α0M ⎠
du E R (1 − α 0 M
=− b
diC α0M
- rezultă:
diC ct
= qu E
→∞
dM Mα i 1 − α0M
1+ I c 0 Rb e kT
1 − α 0α i α0M
- deci:
qu
α i 1 − α 0 M q kTE
1+ e Rb I c 0 = 0 de unde:
α 0 1 − α 0α i kT
1 1
1 − α0M = − qu
−
α i Rb I c 0 q kTE a
e
α 0 1 − α 0α i kT
1 1 ⎛ 1⎞ 1
α0M = 1 + ⇒ M = ⎜1 + ⎟ =
a α0 ⎝ a ⎠ ⎛ uC ⎞
n
1 − ⎜⎜ ⎟⎟
⎝ U Cstr ⎠
n
⎛ u ⎞ α
1 − ⎜⎜ CE ⎟⎟ = 0 rezultă tensiunea de străpungere cu Rb ≠ 0 :
⎝ U Cstr ⎠ 1 + 1
a
DCE I Completare TBIP N. Cupcea 19 notiţe

α0
CE
U str ( Rb ) = U Cstr 1 − α kT 1−α 0α i
n 1+ 0
αi q qu E
Rb I c 0 e kT

- concluzii:
- Rb → ∞ , conexiune EC: U str
CE
= U Cstr n 1 − α 0 ;
- Rb → 0 , conexiune BC: U str
CB
= U Cstr
- concluzii:
- la creşterea curentului de saturaţie, I C 0 , tensiunea de străpungere scade;
- la creşterea temperaturii ambiante, tensiunea de străpungere scade;
- la creşterea tensiunii de polarizare directă, tensiunea de străpungere
scade;
- la creşterea rezistenţei de bază tensiunea de străpungere scade.