Seminar 7

Valori şi vectori proprii

Descompunere în valori singulare

Responsabil:
Mihaela Vasile (mihaela.a.vasile@gmail.com)
Cosmin-Ștefan Stoica (cosmin.stoica9@gmail.com)

Obiective
În urma parcurgerii acestui laborator studentul va fi capabil să:
• determine valorile și vectorii proprii ale unei matrice.
• aplice proprietățile valorilor și vectorilor proprii în rezolvarea diferitelor probleme .
• determine valorile și vectorii singulari ale unei matrice.
• aplice teorema descompunerii valorilor singulare.
Breviar teoretic

7.1 Valori şi vectori proprii

Def1: Fie A  C nn . Un număr se numeşte valoare proprie a matricei A dacă
există un vector nenul , x  C n numit vector propriu asociat valorii proprii   C ,
astfel încât Ax  x (ecuaţia caracteristică).
Obs:
1) Ax  x -acest sistem liniar şi omogen admite soluţii nenule dacă şi numai dacă
p   det In  A   0 .
2) Polinomul monic p() de gradul n se numeşte polinom caracteristic al matricei A. Valorile
proprii ale unei matrice sunt zerourile polinomului caracteristic.
3) Numărul real  A   max   i  se numeşte raza spectrală a matricei A.
 i   A 

Def2: Se numeşte spectrul (de valori proprii al) matricei A mulțimea

  A   1 , 2 ,, n .

Proprietăți ale valorilor proprii

n n

  i   A(i, i )  tr  A
i 1 i 1
P1) Valorile proprii ale unei matrice satisfac relaţiile  n
  i  det  A
 i 1

P2) Dacă există T  C n  n astfel încât B  T A T 1 . Transformarea de asemănare conservă

spectrul de valori proprii al matricei.
Obs: Două matrice A și B sunt asemenea dacă există o matrice nesingulară T  C n  n astfel
încât B  T A T 1 .
 Pentru orice matrice A  C n  n (în particular A  R n  n ) există o matrice unitară
~ ~ ~ ~
Q  C n  n astfel încât matricea unitar asemenea cu A: S  Q H A Q  C n  n este superior
triunghiulară.
În cazul real, pentru orice matrice A  R n  n există o matrice ortogonală Q  R n  n
astfel încât matricea ortogonal asemenea cu A: S  QT A Q  S  R n  n are o structură
cvasi-superior triunghiulară

 S11 S12  S1q 

0 S  S 2 q 
S
22
.
  
 
 0 0  S qq 

unde blocurile diagonale Sii, i  1 : q sunt matrice 1  1 sau 2  2 , cele de dimensiune

2  2 având valorile proprii complexe.

7.2 Descompunere în valori singulare

Este o metodă sigură de calcul a rangului unei matrice (numărul maxim de coloane liniar
independente).
Teorema descompunerii valorilor singulare stabileşte că oricare ar fi matricea
A  R m  n există matricele ortogonale U  R m  m , V  R n  n şi întregul r  0 astfel încât

 0
U T AV     1 
 0 0
unde 1  diag 1,  2,..., r   R r  r cu
1   2   3  ...   r  0 .
În cazul complex matricele U  C m  m , V  C n  n sunt unitare iar U H AV   -
formă canonică pseudodiagonală.
Valorile i > 0, i=1:r, şi i = 0, i=r+1:n poartă numele de valori singulare
rang(A)=r . Coloanele v j  Vej  R n , j  1 : n , ale matricei V se numesc vectori
singulari (la dreapta) ai lui A asociaţi valorilor singulare  j, j  1 : n , iar coloanele
uj  Uej  R m , j  1 : n ale matricei U se numesc vectori singulari la stânga ai lui A
asociaţi aceloraşi valori singulare. A=UVT poartă numele de descompunerea valorilor singulare
ale matricei A.
   1 0  V1T 
A  U1 U 2   U11V1T 
 1:r r 1:n   0 0  V2T 
 1:r r 1:n 

 1  v1 
T

 ur     
r
 u1       i ui viT
 r  vrT 
i 0


A.vj = juj cu vj =Vej vector singular la dreapta

ujT  A   jv jT cu uj=Uej vector singular la stânga
 2 0
B  A T A  UV T  UV T   V T U T UV T  V T V T  V   1
T
  V
T

 0 0

B  v j   j2  v j adică:
 valorile singulare sunt rădăcinile pătrate pozitive ale valorilor proprii ale matricei A T A
i   i , i  1 : r.
 vectorii singulari la dreapta vj=Vej sunt vectori proprii ai matricei B=AT.A.
 vectorii singulari la stânga uj=Uej sunt vectori proprii ai matricei C=A.AT.

O metodă simplă, dar puţin stabilă de calcul a valorilor singulare şi a vectorilor singulari
constă în formarea matrcelor B şi C cărora li se calculează valorile proprii şi vectorii proprii.
Calculul sigur şi stabil al valorilor singulare se face cu algoritmul DVS datorat lui Kahan.

7.3 Probleme rezolvate

1. Să se demonstreze pentru A  nn :

1 1 1
a)  ( A1 )   , ;
,....,
 1 2 n 
b)  ( A  I n )  i  ,   ;
 
c)  ( Ak )  ik , k  N ;
 1 
d)  (( A  I n ) 1 )   ,   ;
 i   
Rezolvare

b)  ( A  I n )  i  ,   ;
Av  v /  v
( A  I n )v  (v  v)   ( A  I n )  i  ,   ;
  
c)  ( Ak )  ik , k  N ;
Av  v
A2v  Av  2v
A3v  A2v  3v
Fie P(k): Ak v  k v, k  1;
Presupunem că P(k) (A) și demonstrăm că P(k+1)(A);
P(k+1): Ak 1v  k 1v;
 
A * / Ak v  k v  Ak 1v  k Av  k v  k 1v => P(k)(A);=>  ( Ak )  ik , k  N ;
 1 
d)  (( A  I n ) 1 )   ,   ;
 i   
det( A  I n )  0  ( A  I n ) 1
( A  I n ) 1 /( A  I n )v  (   )v  v  (   )( A  I n ) 1 v 
 1 
v(   ) 1  (   )( A  I n ) 1 v   (( A  I n ) 1 )   ,   ;
 i   
2. a) Pentru matricea:
c s 22
A     R , c 2  s2  1,
s c 
calculaţi valorile proprii şi vectorii proprii ai acesteia.
b) Repetaţi aceleaşi calcule pentru matricea de rotaţie
c 0  0 s
0 1  0 0
 
A         R n  n, c 2  s2  1.
 
0 0  1 0
s 0  0 c 


c   s
Soluţie. Valorile proprii sunt: A    I2  0   0
s c  
c   2  s2  2  2c  c 2  s2  2  2c  1  0
1,2  c  c2  1  c  i  s .

Vectorii proprii se obţin scriind: A  x1, 2  1,2  x1,2

c s   i    i 
s c      i   c  is     i  ,
     
c  ic  s  is  c  is    i  ,
c  s  i  c  s   c  s  i  s  c ,
care conduce la:
c  s  c  s    
c  s  s  c    
Aşadar:
  i     i   1 
x1             i 
  i   i    i   i
Analog:
  i     i  1
x2             i  ,
  i  i    i  i
cu  şi  arbitrari (eventual se normează).
c s  x 1   x1 
 1   x   x 
   2   2 
b)             ,
     
 1  x n  1  x n  1 
s c   x n   xn 
  
c  x 1  s  x n    x1
 x2    x2

  
 x n 1    x n 1

s  x 1  c  x n    xn
Sunt posibile două situaţii:
a) pentru   1 , ecuaţiile 2 : n-1 sunt satisfăcute. Sistemul omogen format din ecuaţiile 1 şi n
ne dă: x1  xn  0 .
Prin urmare avem n-2 valori proprii   1 şi vectorii proprii corespunzători:
 0 
 c 
 2 
xi    
 
c n  1 
 0 
 
b) pentru   c  i  s , ecuaţiile 1 şi n sunt satisfăcute. Ecuaţiile 2 : n-1 nu pot fi satisfăcute decât
pentru xi  0 .
Aşadar avem:
   i   1 
 0   0 
   
1  c  i  s, x1       
   
 0   0 
 i    i   i
   
   i  1
 0  0
   
n  c  i  s, xn        
   
 0  0
i    i  i
   

3. Se consideră P(z)=zn + an-1zn-1 + ….. + a1z+ a0.Matricea companion este

  an 1  an  2 ...  a0 
 1 0 ... 0 
C=  . Demonstrați că det(I n  C )  P( ).
     
 
 0 0 1 0 

Rezolvare.

  an 1 an 2 ... a1 a0 an  2 an  3 ... a1 a0
1  ... 0 0 1  ... 0 0
det(I n  C )  0 1 ... 0 0  (  a )n 1  0 1 ... 0 0 
0 n 1 0
         
0 0 ...  1  0 0 ...  1 
 n  an 1n 1  ...  a1  a0 .

(λ – rădăcinile lui P(λ)).

4. Calculaţi valorile proprii şi vectorii proprii ai unui reflector Householder.
Indicatie: GTu=e1.G-este un reflector. Coloanele lui G sunt vectori proprii.
Soluţie. Fie reflectorul Householder H  I  2  u  uT, u 2
 1.
Matricea H fiind simetrică are valorile proprii reale. Fiind ortogonală, are valorile proprii
în modul egale cu 1. Valorile proprii nu pot fi decât +1 sau - 1.
Fie G reflectorul Householder care reduce vectorul u : GT  u  e1 , atunci:

GT  H  G  GT  I  2  u  uT   G  I  2  GT  u  uT  G 
I  2  GT  u  GT  u  I  2  e1  e1T
T

GT  H  G  diag 1, 1, ..., 1
H  G  G  diag  1, 1, ..., 1

Deci valorile proprii sunt -1, 1, ..., 1.

Din ultima relaţie se observă că vectorii proprii sunt coloanele lui G.
5. Calculaţi valorile proprii ale matricei
0 1
 
A    
1 0

Soluţie.
    n  1   n  1 .....   n  1
. 1 1  ..... 1
0 
1 . : : ..... :
 1 1 ..... 
1 1 ..... 1 1 0 ..... 0
 1  .....  1  1   1 ..... 0
   n  1    n  1 
: : ..... : : : ..... :
 1  1 .....   1 0 .....   1
   n  1  1 n 1
 0.
Deci valorile proprii ale matricei A sunt:
1  n  1, i  1, 1  i  n .

6.a) Fie xRn, x0. Determinaţi yCn, astfel încât yTx=1.

b) Fie ARnxn, cu (A)={1, 2,..., n} şi vectorii proprii xi, i=1:n. Se formează
matricea B=A(In-x1yT) cu yTx1=1. Să se arate că matricea B are spectrul (B)={0,2,...,
n} şi vectorii proprii zk, k=1:n, cu z1=x1 şi zk  xk  yT xk x1 , k=2:n.
Rezolvare:

a) Fie y un vector coliniar cu x => y=ax;

yTx=axTx=a||x||2=1=> a=1/||x||2 => y=x/||x||2 ;
b) Bx1  ( I n  x1 yT ) Ax1  1 x1  1 x1 yT x1  0 => 0 este valoare proprie si x1 este vector
propriu al lui B.

Bxk  ( I n  xk y T ) Ax1  k xk  k x1 y T xk  k ( xk  x1 y T xk )  k zk ;
Bz k  B( xk  x1 y T xk )  Bxk  ( Bx1 ) y T xk  Bxk
Din ultimele 2 relaţii rezultă că Bz k  k zk , ceea ce arată ca matricea B are valorile proprii k şi
vectorii proprii z k , cu k=2:n
(B)={0,2,..., n}
X(B)={x1,z2,..., zn}
7. Care sunt valorile singulare ale matricelor ?
 1  1 2   1 2 0
A ;B   
 1 0 1   3 1 1
Rezolvare
 2 1 1 
A A   1 1  2 . Determinăm valorile proprii ale matricei ATA.
T

 1  2 5 
2   1 1
det( A A  I 3 )  0   1 1    2  0   (2  8  11)  0;   0
T

1 2 5

 1  4  5 ; 1  4  5   ( A)  { 4  5 , 4  5 }.
Analog calculam și pentru B și obținem  ( B)  { 8  10 , 8  10 }.
 A B
8. Dacă D=A+Bi și D  U V T Arătați că C    este ortogonală.
 B A
Rezolvare
 A  U real  Vreal
T
 U img  Vimg
T


D  (U real  iU img ) (Vreal  iVimg )T  A  iB;   B  U  V T  U  V T

img real real img


 U  Vreal  U img  Vimg U img  Vreal  U real  Vimg
T T T T
  U real U img   D 0   VrealT T
Vimg 
C   real T 
    T T 
 U img  Vreal  U real  Vimg U real  Vreal  U img  Vimg   U img U real   0   D   Vimg Vreal 
T T T

Uc VcT

U c , VcT -rotatori Givens=> C- este ortogonală.

Probleme propuse
1. Calculaţi valorile proprii şi vectorii proprii ai matricei:
a 1 a 2   a n 
1 0  0 0
 
A  0 1  0 0
 
     
 0 0  1 0 
2. Fie ARnxn, cu (A)={ 1, 2,..., n} şi vectorii proprii xi, i=1:n. Se formează
x yT
matricea B  A  λ 1 1T 1 , în care x1 şi y1 reprezintă vectorii proprii ai matricelor A şi AT ,
y1 x1
corespunzători aceleaşi valori proprii dominante 1.
a) Să se arate că matricea B are acelaşi spectru ca şi A, exceptând valoarea proprie 1, care se
anulează, adică (B)={0,2,...,n} iar vectorii proprii ai matricei B sunt zk, k=1:n,
λ
 
unde zk  xk  1  yTxk  x1, k  i, şi z1=x1.
λk
b) Scrieţi o funcţie Matlab care calculează valorile proprii şi vectorii proprii prin metoda directă a
puterii, presupunând că valorile proprii sunt reale şi distincte.
Indicaţie: Se formează Bx1, Bxk, Bz1 şi Bzk.
3. Pentru matricea ARnxn, cu (A)={1, 2,..., n} şi vectorii proprii xi,i=1:n
a) Să se arate că A şi AT au aceleaşi valori proprii
b) Arătaţi că vectorii proprii xi şi yj corespunzători la două valori proprii distincte ale lui A şi AT
sunt ortogonali, adică xiTyj=0.
xi  yiT
c) Fie B  A  i .Calculaţi (B) şi xi(B)
yiT  xi
  a1 c1 
b a c 
 2 2 2 
4. Fie matricea 3-diagonală: A      .
 
 bn  1 an  1 cn  1 
 bn an 
Se construieşte şirul de polinoame:
p0 λ  1
p1 λ  λ  a1
pn λ  λ  an pn  1 λ  bncn  1pn  2 λ .
a) Arătaţi că pn() este polinomul caracteristic al matricei A.
b) Calculaţi vectorii proprii ai matricei A.
c) Scrieţi o funcţie Matlab care calculează valorile proprii şi vectorii proprii ai matricei A

5. Fie matricea:
a c
 1 
a c   
2 2
A     R , B      Rn n
 c b   
 1 
c b
Calculaţi valorile singulare şi vectorii singulari ai matricelor A şi B.
6. Calculaţi valorile singulare şi vectorii singulari la dreapta şi la stânga pentru matricea:
 40 9 12
A   
  30 12 16
3  2
7. Calculaţi descompunerea valorilor singulare (matricele U, V şi ) pentru A   .
1 4 