SUBIECTE SI BAREME METODICA 2005-2016

1. Examinaţţi structura şi valoarea teoretică şi practică a programei şcolare la disciplina de concurs

din perspecţiva activităţilor de proiectare, realizare şi evaluare la clasă.
2. Explicaţi raportul dintre Competenţe generale - Competenţe specifice - Conţinuturi - Activităţi de
învăţare pentru secvenţa aleasă, având în vedere elementele programei şcolare
3. Prezenţaţţi importanţa educaţională a fiecaă rei componenţe din categoria valori şi atitudini din
cadrul secvenţţei alese
4. Elaboraţţi, penţru fiecare compeţenţţaă, caâ ţe o acţiviţaţe de îânvaă ţţare îân corelaţţie cu conţţinuţul din secvenţţa
de programaă iar penţru fiecare acţiviţaţe de îânvaă ţţare, prezenţaţţi modul de uţilizare a unui mijloc de
îânvaă ţţaămaâ nţ

5. Stabiliţi corelaţii între metodele didactice, mijloacele de învăţământ şi formele de organizare a

activităţii, cu aplicaţţii la disciplina de concurs, avaâ nd îân vedere:
 definirea concepţelor:
 meţodaă didacţicaă
 mijloace de îânvaă ţţaămaâ nţ
 forme de organizare a acţiviţaă ţţii didacţice
 ţrei aplicaţţii/exemple de combinare eficienţaă a meţodelor, mijloacelor sţ i formelor de organizare
a acţiviţaă ţţii didacţice la disciplina de concurs
6. Metode de învăţământ: problematizarea, experimentarea, descrierea, conversţia, demonstraţia, metoda
observării, metoda lucrului cu manualul,
– Descriere:
 definiţia; caracterizarea metodei;
 formele (problematizarii);
 un exemplu de utilizare a metodei la disciplina de concurs).
– Comparaţţie îânţre metodele didactice expozitive (explicaţia, expunerea, descrierea) si metodele de
învătare prin cooperare (brainstorming-ul, tema/ proiectul în grup, mozaicul). Veţi prezenţa:
 definiţia celor douaă caţegorii de meţode,
 clasificarea si descrierea lor,
 prezenţarea comparaţivaă a avanţajelor celor douaă caţegorii de meţode, cu exemple adecvaţe
disciplinei de concurs
– meţode de insţruire care poţ fi uţilizaţe penţru formarea/dezvolţarea compeţenţţelor specifice daţe prin
predarea-îânvaă ţţarea conţţinuţului respecţiv;
– caracţerisţici ale fiecaă reia dinţre meţodele penţru care aţţi opţaţ mai sus;
– argumenţaţţi alegerea fiecaă reia dinţre cele ţrei meţode de insţruire precizaţe la puncţul a.;
– exemplificaţţi formarea/dezvolţarea compeţenţţelor specifice din secvenţţa aleasaă , cu ajuţorul
conţţinuţurilor menţţionaţe, prin uţilizarea urmaă ţoarelor meţode de insţruire (caâ ţe o singuraă meţodaă
penţru fiecare compeţenţţaă): explicaţia, problematizarea şi algoritmizarea;
– prezenţaţţi, pe scurţ, o metodă de instruire (alta decât cele de mai sus) centrată pe activitatea
elevilor/centrată pe acţiunea profesorului, penţru oricare compeţenţţaă, care poaţe fi uţilizaţaă îân
cadrul acţiviţaă ţţii didacţice penţru predarea-îânvaă ţţarea conţţinuţurilor respecţive

6. Mijloace de învăţământ : fisţ ele de lucru, calculaţorul,manualul, globul geografic, haă rţţile
– modul său de integrare în activitatea didactică, cu elevii (predare / învăţare / evaluare);
– un exemplu de utilizare adecvată a respectivului mijloc de învăţământ la disciplina de concurs, pe o temă
la alegere.
– Demonsţraţţi posibiliţaă ţţile de inţegrare eficienţaă a mijloacelor de îânvaă ţţaămaâ nţ îân acţiviţaţea didacţicaă , la
disciplina/ disciplinele de concurs, avaâ nd îân vedere:
 Caracţerizarea generalaă sţ i enunţţarea funcţţiilor specifice ale acesţora:
 Clasificarea mijloacelor de îânvaă ţţaămaâ nţ:
 Analiza criţicaă a rolului ţehnologiei informaţţiei sţ i a comunicaţţiilor - TIC:
 Prezenţarea modaliţaă ţţilor de adapţare sţ i de inţegrare a mijloacelor de îânvaă ţţaămaâ nţ la disciplina/
disciplinele de concurs, cu exemplificaă ri (ţransmiţere de noi informaţţii, sisţemaţizaă ri, dezvolţare
de capaciţaă ţţi sţ i de compeţenţţe, evaluare, uţilizarea de sofţuri educaţţionale)
– precizaţţi ţrei mijloace de îânvaă ţţaămaâ nţ care poţ fi uţilizaţe penţru formarea/dezvolţarea compeţenţţelor
daţe fiecare mijloc de îânvaă ţţaămaâ nţ ţrebuie saă se adreseze unei compeţenţţe;
– explicaţţi modaliţaţea îân care uţilizaţţi fiecare mijloc de îânvaă ţţaămaâ nţ precizaţ la puncţul c., îân cadrul
acţiviţaă ţţii de predare-îânvaă ţţare a conţţinuţurilor din secvenţţa daţaă ;
7. Prezentaţi o modalitate de lucru pe grupe prin care saă formaţţi/dezvolţaţţi compeţenţţele daţe din
secvenţţa din programaă , precizaâ nd:numaă rul de grupe, acţiviţaă ţţile predominanţe sţ i modul de disţribuire a
sarcinilor de lucru;

8. Realizaţţi o detaliere a conţinuturilor date, precizaâ nd paţru-cinci idei principale care ţrebuie
discuţaţe îân acţiviţaţea de invaţare; ţoaţe cele paţru idei principale ţrebuie saă se refere la un singur
elemenţ de conţţinuţ dinţre cele 3 din secvenţţa de programaă aleasaă
9. Functiile generale ale evaluarii: prezenţare generala, respecţiv prezenţarea deţaliaţa a uneia dinţre
ele funcţiile:
 diagnosţica,
 prognosţica,
 de selecţie,
 de reglare,
 moţivaţionala
10. Evaluarea cunostintelor:
 Definiţie
 Forme de evaluare (doua forme)
 Funcţiile evaluarii (doua funcţii)
 Meţode de evaluare: doua meţode ţradiţionale si doua meţode complemenţare
 Insţrumenţe si ţehnici de masurare si evaluare: ţipuri de iţemi si caţe un exemplu penţru
fiecare.
11. Evaluare a rezultatelor invatarii
 definirea concepţului de evaluare a rezulţaţelor invaţarii
 funcţiile evaluarii sţ i caracţerisţicile a fiecaă reia.
 ţipuri de evaluare (prezenţaţi la alegere un model in care sa folosiţi un ţip de evaluare)
12. Calităţi ale instrumentelor de evaluare (testelor/probelor scrise) : denumirea, explicaţia.
Exemple de caliţaă ţţi ale ţesţelor: validiţaţea, fideliţaţea, obiecţiviţaţea eţc

13. Avantaje şi două dezavantaje (limite) ale evaluării orale. Exemple de răspuns: Avantaje: -
posibilitatea de a clarifica şi corecta imediat eventualele erori sau neînţelegeri ale elevului în raport cu un
conţinut ştiinţific; Dezavantaje/limite - consum mare de timp

14. Proiecţaţi un test scris, îânsoţiţ de baremul de evaluare si de notare, pentru evaluarea sumativă la
finalul anului scolar, penţru îânvaă ţaă maâ nţul gimnazial/liceal.IÎn vederea acordaă rii puncţajului:
– veţi menţiona urmaă ţoarele elemenţe:
 disciplina/modulul de pregaă ţire profesionalaă ,
 clasa,
 capiţolele/conţinuţurile
 ţimpul de lucru;
– veţi consţrui 2 iţemi de ţip pereche,
– 2 iţemi de ţip raă spuns scurţ/de compleţare,
– 1 iţem de ţip îânţrebare sţrucţuraţaă si 1 iţem de ţip eseu/ rezolvare de probleme;
– veţi redacţa un barem îân care se disţribuie 90 de puncţe si se acordaă 10 puncţe din oficiu.

15. Elaboraţţi o secvenţţaă dinţr-o probă scrisă prin care saă evaluaţţi compeţenţţele specifice precizaţe îân
fragmenţul de programaă de mai sus, cu ajuţorul conţţinuţurilor daţe. Secvenţţa de evaluare ţrebuie saă
conţţinaă :
– cinci iţemi de ţipuri diferiţe, îân vederea evaluaă rii fiecaă reia dinţre compeţenţţele specifice din secvenţţa din
programa sţ colaraă (caâ ţe 1 iţem penţru fiecare compeţenţţaă);
– baremul de corecţare al probei de evaluare, consţaâ nd îân raă spunsul corecţ penţru fiecare iţem

16. Probă de evaluare continuă/formativă prin care să evaluaţi competenţele specifice precizate în
secvenţa de mai sus, cu ajutorul conţinuturilor date care saă conţţinaă :
– cinci itemi de tipuri diferite, îân vederea evaluaă rii fiecaă reia dinţre compeţenţţele specifice din secvenţţa
din programa sţ colaraă (caâ ţe 1 iţem penţru fiecare compeţenţţaă, indiferenţ ţipul); Fiecare iţem va fi îânsoţţiţ
de sarcina de lucru scrisaă expliciţ.
– baremul de corectare al probei de evaluare (raă spunsul corecţ penţru fiecare iţem sţ i disţribuirea
puncţajului de 100 de puncţe, dinţre care 10 puncţe se acordaă din oficiu);
– caâ ţe un avantaj al utilizării fiecăruia dintre tipurile de itemi proiectaţi.
 17. Exemplificaţţi evaluarea competenţelor din secvenţa de programă dată printr-o metodă sau
printr-un instrument alternativ(ă)/complementar(ă) de evaluare. IÎn acesţ sens:
 explicaţţi îân ce consţaă meţoda/insţrumenţul alţernaţiv(aă )/complemenţar(aă ) de evaluare;
 prezenţaţţi douaă eţape ale proiecţaă rii meţodei/insţrumenţului alţernaţiv(e) / complemenţar de
evaluare;
 precizaţţi douaă avanţaje ale uţilizaă rii acesţei meţode/insţrumenţ îân evaluarea sţ colaraă la geografie
18. Penţru a îânlocui suporţul carţografic, puţeţţi saă consţruiţţi un ţexţ îân care saă precizaţţi conţţinuţul haă rţţii pe
baza caă reia se consţruiesţ ţe iţemul

19. Probă de evaluare/ sumativă / finală, care saă conţţinaă :

– tipuri de itemi si o diagrama
– ţrei iţemi, caâ ţe unul, la alegere, dinţre urmaă ţoarele ţipuri
 de asociere (de tip pereche);
 enunţ lacunar (de completare);
 cu alegere duală;
 cu răspuns scurt;
 cu alegere multiplă;
 rezolvare de problemă;
 eseu structurat (câte 1 item pentru fiecare competenţă, indiferent tipul);
– baremul de corectare al probei de evaluare
– răspunsul corect pentru fiecare item, scris explicit şi extins în cazul itemului de tip rezolvare de probleme şi
al eseului structurat.

20. Prezenţaţi comparativ, îân aproximaţiv douaă pagini, evaluarea formativă (realizaţaă îân mod conţinuu pe
parcursul îânţregului an sţ colar) şi evaluarea sumativă (realizaţaă la sfaâ rsţ iţul unui an sţ colar), avaâ nd îân
vedere urmaă ţoarele criţerii:
– scopul
– douaă funcţţii ale fiecaă rui ţip de evaluare
– momenţul sau frecvenţţa realizaă rii
– uţilizarea informaţţiilor rezulţaţe din ţesţare (feedback)
– douaă avanţaje ale fiecaă rui ţip de evaluare
– un dezavanţaj al fiecaă rui ţip de evaluare.
–
21. Proiectarea lectiei de geografie/Proiectarea unitatii de învatare
a. definiţi proiecţarea demersului didacţic;
b. prezenţaţi doua meţode de insţruire cenţraţe pe acţiviţaţea elevilor;
c. araţaţi doua caracţerisţici ale proiecţarii pe uniţaţi de îânvaţare, comparaţiv cu proiecţarea ţradiţionala
cenţraţa pe lecţie (ora de curs)
d. penţru uniţaţea de îânvaţare ,,Carpaţii Meridionali'/,,Carpaţii Orienţali'''/,,Munţii Apuseni'' (lecţie de
predare îânvaţare),araţaţi urmaţoarele:
 obiecţivul fundamenţal;
 compeţenţele specifice ( minim 4);
 meţode si sţraţegii didacţice;
 resurse maţeriale;
 mijloace didacţice;
 paţru iţemi de ţip semiobiecţiv ( cu raspuns scurţ, de compleţare, îânţrebari sţrucţuraţe) si
un iţem de ţip eseu pe baza unor ţermeni cheie, care sa vizeze cunosţinţele predaţe îân lecţia
sus- menţionaţa.

22. Penţru un opţional de aprofundare:

– propuneţţi trei conţinuturi noi, pornind de la secvenţţa de programaă pe care aţţi ales-o;
– justificaţi opţţiunea penţru fiecare dinţre conţţinuţurile propuse de dumneavoasţraă prin raportarea lor
la competenţele specifice din secvenţa dată;
– precizaţi rubrica în care se face notarea în catalog a opţionalului de aprofundare.

1. a. câte 2p pentru fiecare conţţinut nou propus pentru un opţţional de aprofundare - 6p (se acordă 2p
numai dacă noul conţţinut propus pornesţ te de la secvenţţa de programă dată sţ i ajută la/este în concordanţţă cu
formarea/dezvoltarea competenţţelor specifice din secvenţţă);
b. câte 2p pentru justificarea fiecărui conţţinut propus prin raportarea lui la competenţţele specifice din
secvenţţa dată - 6p;
c. opţţionalul de aprofundare se notează în catalog în aceeasţ i rubrică cu disciplina sursă (geografie) -