Colegiul Tehnic Henri Conda Târgu-jiu

Proiect pentru susținerea examenului de certificare a calificării

profesionale

Calificare: Tehnician operator tehnică de calcul

Profesor coordonator:
Vaihel Adrian Mihai Candidat:
Stoichița Maria Talia
Târgu-jiu
2018/2019
 Colegiul Tehnic Henri coanda Târgu-jiu

Porți logice

Profesor coordonator:
Vaihel Adian Mihai Candidat:
Stoichița Maria Talia
Târgu-jiu
2018/2019
 Cuprins
Argument ................................................................................................................................... 2
Capitolul I – Noțiuni generale despre porțile logice .................................................................. 4
Capitolul 1.1 – Poarta logică SAU ( OR )........................................................................................... 6
Capitolul 1.1.1 – Obținerea porți SAU ( OR ) ................................................................................. 8
Capitolul 1.2 – Poarta logică ȘI ( AND ) ............................................................................................ 9
Capitolul 1.2.1 – Obținerea porți ȘI ( AND ) .................................................................................... 12
Capitolul 1.3 – Poarta logică NU ( NOT ) ....................................................................................... 13
Capitolul II – Forme de unda pentru porțile logice elementare ............................................... 14
SAU, ȘI , NU ........................................................................................................................... 14
Capitolul 2.1. Forme de undă pentru poarta SAU............................................................................. 14
Capitolul 2.2. Forme de undă pentru poarta ȘI ................................................................................. 15
Capitolul 2.3. Forme de undă pentru poarta NU. .............................................................................. 16
Capitolul III – Poarți logice obținute prin compunerea porților elemnatare ............................ 17
Capitolul 3.1. Poarta SAU-NU ( NOR ) și ȘI-NU ( NAND ) ........................................................... 17
Capitolul 3.2. Poarta SAU-EXCLUSIV ( XOR ) ............................................................................. 19
Capitolul IV - Implementarea unor funcţii logice elementare folosind alte funcții elementare
.................................................................................................................................................. 20
Capitolul 4.1. Implementarea funcţiei “NU” .................................................................................... 20
Capitolul 4.2. Implementarea funcției „ȘI” ...................................................................................... 20
Capitolul 4.3. Implementarea funcției „SAU” .................................................................................. 21
Capitolul 4.4. Implementarea funcției „SAU-NU” ........................................................................... 21
Capitolul 4.5. Implementarea funcției „ȘI-NU” ............................................................................... 22
Capitolul 4.6. Implementarea funcției „SAU-EXCLUSIV” ............................................................. 22
Anexe ....................................................................................................................................... 23
Bibliografie .............................................................................................................................. 25

1
 Argument

Dezvoltarea rapida si complexa a societatii a dus inevitabil la o sporire insemnata a

volumului de informatii care tind sa aglomereze si sa blocheze canalele
informationale. Pe de alta parte, nevoia de informatie pentru o cunoastere operativa si
o dirijare constienta a dezvoltarii societatii, este din ce in ce mai mare. Menirea
informaticii este tocmai de rezolvare a acestei contradictii dintre cresterea volumului
de informatii si setea de informatii.
Pentru a se lua decizii rapide si optime este necesara o sporire a operativitatii, in
colectarea, prelucrarea si prezentarea informatiilor precum si o valorificare superioara
a acestora. Aceasta cerinta nu poate fi satisfacuta in conditiile unui volum din ce in ce
mai mare de informatii decat prin folosirea mijloacelor si tehnicilor specifice
informaticii.
In conditiile lumii moderne, cand in orice domeniu se cere o cunoastere rapida,
complexa si multilaterala a realitatii, in scopul luarii unor decizii operative, oportune si
fundamentate pe cerintele legilor obiective ce actioneaza in societate, ajutorul
informaticii ca instrument al conducerii, este incontestabil. Se poate afirma fara a
gresi, ca introducerea informaticii in stiinta, economie si societate constituie un proces
inevitabil.
Tehnica de calcul este un domeniu al civilizatiei si mai ales al economiei moderne.
Datorita tehnologiei avansate se poate comunica de la orice distanta, din orice punct al
globului. Lumea moderna se bazeaza foarte mult pe tehnica de calcul, deci ea sunt un
element component al societatii contemporane.
In viata noastra de zi cu zi, calculatoarele sunt ceva obisnuit, ba chiar indinspensabil in
unele cazuri. Se poate spune, pe drept cuvant ca traim intr-o societate informatizata. In
zilele noastre, intalnim calculatoare peste tot, de la bacanul din colt, care-si tine
evidentele sale cu ajutorul unui PC si pana la ghiseul la care platim telefonul. Peste tot
sunt calculatoare, legate eventual intre ele si formand astfel retele de calculatoare.
Toate acestea se datoreaza faptului ca ne dam seama din ce in ce mai mult ca PC-ul ne
usureaza munca. Dar trebuie de subliniat faptul ca un calculator este de fapt o
'masinarie' care prelucreaza o serie de informatii pe care i le dam. Informatia, este
elementul esential din acest intreg lant. De fapt, in practica intalnim, printre altele,
doua concepte legate de aceasta si anume sistemul informational si sistemul

2
informatic. Sistemul informational este ansamblul de elemente implicate in procesul de
colectare, transmisie, prelucrare, etc. de informatii. Ansamblul de
elemente implicate in tot acest proces de prelucrare si transmitere a datelor pe cale
electronica alcatuiesc un sistem informatic.
Dupa cei 4 ani de liceu, timp in care am studiat tehnica de calcul si tot ceea ce
presupune acest domeniu, a venit momentul sa-mi demonstrez competentele
profesionale. Mi sa dat tema de proiect „Porti logice”.
In fiecare zi se descopera ceva nou… Mai ales intr-un domeniu atat de vast ca al
tehnicii de calcul. Ea este vitala pentru omul din societatea de astazi. Toata lumea are
un calculator- acest lucru spune multe despre nevoia de comunicare si informare a
oamenilor. In anii ce urmeaza, putem fi siguri ca tehnica de calcul se va dezvolta
substantial de mult, deoarece tehnologia avanseaza.
Prin metodele moderne de care dispune, informatica constituie un mijloc de modelare
si corelare optima a factorilor de productie, asigurand cresterea nemijlocita a eficientei
economice generale, dar si pe fiecare intreprinzator in parte.
In procesele industriale complexe, variatia rapida a numerosilor parametri, precum si
abaterea acestora de la limitele admise, pot fi urmarite si sesizate operativ, numai cu
ajutorul calculatorului electronic.
Automatizarea flexibila, proiectarea asistata de calculator, robotii industriali, masinile
cu comanda numerica, aparatura de masura si control integral automatizata, gestiunea
productiei cu ajutorul calculatorului electronic, transferul electronic de fonduri etc.
dinamiteaza pur si simplu principii tehnico-economice consacrate, asigurand totodata o
baza noua, mai productiva si mai eficienta de activitate.

3
 Capitolul I – Noțiuni generale despre porțile logice

Porțile logice sunt circuite logice combinaționale simple, care implementează funcțiile
logice de bază.
Circuitele logice combinaționale sunt circuite fară memorie, la care ieșirea depinde
exclusiv de combinațiile aplicate pe intrari. În cazul circuitelor cu memorie, numite
circuite logice secvențiale, ieșirea depinde nu numai de intrari, ci și de o stare
anterioară a circuitului.
Porțile logice pot avea una, două, trei, patru sau opt intrări și o singura ieșire, pe care
apare informația digitală în funcție de valorile logice ale intrărilor. Atât intrările cât și
ieșirile pot fi diverse marimi fizice, curenți sau tensiuni, dar reprezentarea acestora nu
poate lua decat două valori, 0 sau 1.
Forma de descriere a funcționarii unei porti logice poate fi :
 un tabel de adevăr;
 un simbol logic;
 schema electrica;
 diagramă de semnale.
Porțile logice pot fi realizate cu componente discrete cum ar fi:
 rezistoarele,
 diodele semiconductoare
 tranzistoarele bipolare sau unipolare, sau exista ca porți logice integrate.
Algebra care operează numai cu două simboluri, 0 şi 1, este mult mai simplă decât
algebra clasică, existând doar trei operaţii de bază:
 Adunarea logică - cunoscută şi ca operaţia SAU (OR) cu simbolul de operare
"+".
 Multiplicarea logică - cunoscută şi ca operaţia ŞI (AND) cu simbolul de
operare "*".
 Inversiunea - cunoscută şi ca operaţia NU (NOT) cu simbolul de operare „-”
Pe langă aceste trei operații de bază implementate cu aceste tri porți logice elementare
, mai există si alte porți logice rezultand din compunerea porților elementare .

4
Acestea fiind:
 SAU-NU ( NOR )
 ŞI-NU ( NAND )
 SAU-EXCLUSIV ( XOR )

Aceste operaţii elementare pot fi efectuate cu ajutorul unor circuite electronice care
operează doar cu cele două niveluri de tensiune definite în capitolul precedent, circuite
care se numesc porţi logice.
Legătura dintre starea logică a ieşirii şi toate combinaţiile posibile ale nivelurilor
logice ale intrărilor poate fi sintetizată într-un tabel care se numeşte tabel de adevăr.
Poarta logică are yna sau mai multe intrări digitale care formează o combinație de
valori binare ( 0 și 1) , iar la ieșire o singură stare binară ( 0 sau 1 ). Darotită acestei
proprietăți o poarta logica este un circuit combinational.

Poarta logică SAU ( OR)

Poarta logică ȘI ( AND )

5
 Poarta logică NU ( NOT )

Capitolul 1.1 – Poarta logică SAU ( OR )

Poarta OR (în română SAU) este o poarta logică digitală care implementează operația
de disjuncție logică.
Funcţia “SAU” logic are următoarea interpretare:
 ieşirea sa este adevărată (1 logic) dacă cel puţin una din intrări este adevărată
(1 logic)
 ieşirea sa este falsă (0 logic) dacă ambele intrări sunt false (0 logic).
Simbolul porţii “SAU”: Tabela de adevăr: Ecuaţia booleană:

Aceste circuite integrate sunt disponibile la majoritatea producătorilor de

semiconductoare precum Fairchild Semiconductor, Philips sau Texas Instruments.
Pe lângă poarta SAU (OR) standard, cu două intrări, mai există și:
 CMOS :
 4075: Poarta OR (triplă pe CI) cu 3 intrări
 4072: Poarta OR (dublă pe CI) cu 4 intrări
 TTL :
 74LS32: Poarta OR (dublă pe CI) cu 4 intrări

6
Diagrama aranjamentului porţilor NAND într-un circuit integrat CMOS
4071 standard.

7
Capitolul 1.1.1 – Obținerea porți SAU ( OR )

Dacă nu există porți OR disponibile, ele pot fi construite din porți NOR, în
configurația alăturată.

Poartă OR construită din porţi NOR.

8
Capitolul 1.2 – Poarta logică ȘI ( AND )

Poarta AND este o poartă logică digitală care implementează operația de conjuncție
logică - se comportă conform tabelului de adevăr din dreapta.
O ieșire cu nivel înalt de tensiune (1) rezultă doar dacă ambele intrări sunt cu nivel
înalt (1).
Funcţia “ŞI” logic are următoarea interpretare:
 dacă cel puţin una din intrări se află în 0 logic, atunci ieşirea este în 0 logic
 dacă ambele intrări sunt în 1 logic atunci ieşirea va fi în 1 logic

Simbolul porţii „ŞI”: Tabela de adevăr: Ecuaţia booleană:

Porțile AND sunt porți logice de bază, și de aceea sunt recunoscute în LTT și circuitele
integrate CMOS.
Circuitul integrat standard, seria 4000, CMOS este 4081, care include patru porți
independente cu două intrări.
Acesta este disponibil la majoritatea producătorilor de semiconductoare precum
Philips. Este de obicei disponibil în ambele formate, DIL și SOIC
Ca și poarta AND standard cu două intrări, există disponibile și porți AND standard cu
trei, patru sau opt intrări:
 4073: Poartă AND triplă cu 3 intrări
 4082: Poartă AND duală cu 4 intrări
 Există o poartă NAND cu opt intrări (4068), și aceasta este ușor transformată
într-o poartă AND cu opt intrări prin inversarea ieșirii.

9
 Diagrama aranjamentului porţilor AND într-un circuit integrat CMOS 4081 standard.
O poartă AND este de obicei creată folosind MOSFET NMOS sau PMOS, așa cum se
arată în figurile de mai jos. Intrările digitale „a” și „b” produc ieșirea „F” , care are
aceeași valoare ca și funcția AND.

10
11
Capitolul 1.2.1 – Obținerea porți ȘI ( AND )

Dacă nu există porți AND disponibile, ele pot fi făcute din porți NAND sau NOR,
deoarece acestea două sunt considerate "porți universale" care pot fi utilizate în
crearea tuturor celorlaltor porți. Configurația alăturată ilustrează metoda de utilizare a
porților NAND pentru a imita efectul porții AND.

Poartă AND consturită folosind doar porţi NAND.

12
Capitolul 1.3 – Poarta logică NU ( NOT )

Funcţia “NU” logic are următoarea interpretare:

 ieşirea sa este adevărată (1 logic) dacă intrarea sa este falsă (0 logic)
 ieşirea sa este falsă (0 logic) dacă intrarea sa este adevărată (1 logic)
Simbolul porţii „NU” : Tabela de adevăr: Ecuaţia booleană:

13
 Capitolul II – Forme de unda pentru porțile logice elementare

SAU, ȘI , NU

Capitolul 2.1. Forme de undă pentru poarta SAU

În figura de mai jos sunt reprezentate formele de undă ale semnalelor aplicate la
intrările ale unei porţi SAU cu trei intrări precum şi forma de undă a semnalului de la
ieşirea ei. Deşi construirea formei de undă a semnalului de ieşire nu poate constitui o
problemă pentru nimeni, totuşi o atenţie aparte trebuie acordată fenomenelor care se
petrec la momentul de timp t1. În acest moment de timp intrările tind să aibă efecte
contrare asupra ieşirii. Intrarea A trece de la nivel înalt la nivel coborât, în timp ce
intrarea B trece de la nivel coborât la nivel înalt. Deoarece cele două tranziţii au loc
aproape simultan şi ele au o anumită durată, va exista un scurt interval de timp în care
ambele intrări vor fi într-un domeniu de tensiuni undeva între 0 logic şi 1 logic.
Aceasta va face ca în acest interval de timp şi ieşirea să fie tot într-o stare incertă iar
forma de undă va prezenta un "şpiţ". Trebuie remarcat faptul că dacă în intervalul de
timp în care au loc procesele de comutaţie intrarea C ar fi la nivel logic 1, acest "şpiţ"
nu ar mai fi prezent pentru că intrarea C ar fi "obligat" ieşirea să rămână la nivel logic
1.

14
Capitolul 2.2. Forme de undă pentru poarta ȘI

Este bine să observaţi diferenţa dintre simbolurile pentru poarta ŞI . Ori de câte ori
vedeţi simbolul porţii ŞI într-o schemă cu circuite logice, acesta vă spune că ieşirea sa
va fi la nivel înalt numai dacă toate intrările sunt la nivel înalt.
În alaturată sunt prezentate formele de undă de la intrările şi ieşirea unei porţi ŞI cu
două intrări. Se poate observa că ieşirea este la nivel logic 1 doar atunci când ambele
intrări sunt la nivel logic 1. Se remarcă faptul că ieşirea este la nivel logic 0 ori de câte
ori B = 0 şi că forma de undă de la ieşire coincide cu cea de la intrarea A ori de câte ori
B = 1. Aceasta ne sugerează posibilitatea folosirii intrării B ca intrare de control, care
decide când forma de undă de la intrarea A poate traversa poarta ȘI .

15
Capitolul 2.3. Forme de undă pentru poarta NU.

Circuitul NU, cunoscut mai des şi ca INVERSOR are simbolul prezentat în figura de
mai jos . Acest circuit are întotdeauna o singură intrare, nivelul logic al ieşirii fiind
inversul nivelului logic al intrării. De asemenea, în graficul alăturat figurii este arătat
efectul inversorului asupra unui semnal aplicat la intrarea sa.

Tabelul prezintă într-o formă sintetică rezultatele posibile ale celor trei operaţii de bază
din algebra Booleeană.

16
 Capitolul III – Poarți logice obținute prin compunerea porților elemnatare

3.1 – Poarta SAU-NU ( NOR )

3.2 – Poarta ŞI-NU ( NAND )
3.3 – Poarta SAU-EXCLUSIV ( XOR )

Capitolul 3.1. Poarta SAU-NU ( NOR ) și ȘI-NU ( NAND )

Alte două tipuri de porţi logice folosite frecvent în circuitele digitale sunt porţile SAU-
NU şi ŞI-NU. Ele combină cele trei operaţii de bază SAU, ŞI, NU, putând fi uşor
descrise folosind noţiunile elementare de algebră Booleană.
Simbolurile porţilor SAU-NU şi ŞI-NU cu două intrări şi echivalentele lor cu porţi
elementare sunt arătate în fig. 3.1 şi fig. 3.2 iar tabelele 3.1 şi 3.2 prezintă regulile de
operare ale celor două porţi. Se poate observa că singura deosebire faţă de porţile
SAU, respectiv ŞI, este prezenţa a câte unui cerculeţ la ieşirile porţilor SAU-NU şi ŞI-
NU. Acest cerculeţ simbolizează operaţia de inversare. Modurile de operare ale
porţilor SAU-NU şi ŞI-NU cu două intrări pot fi extinse asupra porţilor de acelaşi fel
cu mai multe intrări.
Tabelul 3.1

17
Figura 3.1

Tabelul 3.2

Figura 3.2

18
Capitolul 3.2. Poarta SAU-EXCLUSIV ( XOR )

Funcţia “SAU EXCLUSIV” logic are următoarea interpretare:

 semnalizează coincidenţa intrărilor prin ieşire falsă (0 logic)
 realizează sumarea modulo-2, .
Simbolul porţii „XOR”: Tabela de adevăr: Ecuaţia booleană:

19
 Capitolul IV - Implementarea unor funcţii logice elementare folosind alte funcții
elementare

Oricare din funcţiile logice elementare prezentate mai sus poate fi realizată
utilizând alte funcţii elementare. Acest lucru este util pentru a minimiza numărul
de capsule de circuite integrate folosite. În acest sens se pot folosi porţi libere,
disponibile pe capsulele deja existente. De exemplu pentru un inversor, este
impropriu introducerea unui integrat care conţine 6 inversoare. Se poate înlocui
foarte simplu cu o poartă “ŞI-NU” sau “SAU-NU” cu intrările legate împreună. În
final se obţine şi reducerea preţului circuitului realizat.

Capitolul 4.1. Implementarea funcţiei “NU”

a)

b)

Capitolul 4.2. Implementarea funcției „ȘI”

20
Capitolul 4.3. Implementarea funcției „SAU”

Capitolul 4.4. Implementarea funcției „SAU-NU”

21
Capitolul 4.5. Implementarea funcției „ȘI-NU”

Capitolul 4.6. Implementarea funcției „SAU-EXCLUSIV”

22
 Anexe

CBA realizat cu cuarț si porți logice ( poarta logica NU)

Detector de fronturi realizat cu porți ȘI-NU

QUAND NAND

23
Circuit format cu ajutorul porților logice SAU-NU

Tabel cu funcția si simbolul porților logice

24
 Bibliografie

1. http://iota.ee.tuiasi.ro/~cn/Laborator/LAB2.pdf

2. http://www.phys.ubbcluj.ro/~sorin.anghel/teaching/Electronics/capitole%20electronic
a%20pdf/Porti%20logice.pdf
3. http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/Proiect-atestat-Electronist-re22.php

4. https://eprofu.ro/docs/electronica/digitala/07porti-logice.pdf

25