Instituția publică Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

Catedra Medicină militară și a calamităților

REFERAT

Tema: Istoricul cutremurelor de pământ din Moldova și la nivel mondial. Strategii de

protecție a populației în cutremure de pământ

Conducator: Nicon Cîrstea,

asistent universitar,
colonel medic

Efectuat: Strașnei Victoria

Studentă anul IV,
Farmacie, Gr. F1502

25.03.2019

Chișinău 2019
 Timp de șapte decenii, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate
mai multe cutremure care au depășit magnitudinea de 6 grade pe scara
Richter.Biroul Național de Statistică din Republica Moldova a prezentat un
raport cu privirile la seismele cu magnitudine maximă care au zguduit teritoriul
țării noastre, începând cu anul 1940 până în anul 2015.
Potrivit statisticii, timp de 32 de ani, în perioada 1945-1977, pe teritoriul
Republicii Moldova nu a fost înregistrat nici un cutremur cu magnitudine
maximă.
În anul 1940, în Moldova au fost înregistrate la sfârșit de an două cutremure, în
octombrie și noiembrie, cu magnitudinea de 6,2 și, respectiv, 7,4 grade pe scara
Richter. Primul cutremur a fost înregistrat la ora 06:37 de minute, iar cel de-al
doilea – la ora 01:39 de minute.
Alte două seisme au urmat peste 5 ani. În septembrie 1945, Moldova a fost
zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter. Un alt
cutremur, cu aceiași intensitate, a fost înregistrat în luna decembrie a aceluiași
an.

După o pauză de 32 de ani, teritoriul Moldovei a fost zguduit din nou de un

puternic seism devastator cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter. Acesta
a avut loc în ziua de 4 martie 1977, la ora 19:21 de minute.

Au urmat nouă ani liniștiți din punct de vedere seismologic, iar în seara zilei de
30 august 1986, Moldova trece de un cutremur cu intensitatea de 7,0 grade pe
scara Richter.

Următorul seism cu magnitudine maximă este înregistrat de specialiști în anul

1990, la 30 mai. La ora 10:40 de minute, a fost fixat un cutremur cu intensitatea
de 6,7 grade pe scara Richter. Peste 10 ani, la 6 aprilie 2000, Moldova este
cutremurată de un seism cu magnitudinea de 5 grade pe scara Richter.

Directorul Institutului de Geologie și Seismologie al AȘM, Igor Nicoară, a

declarat într-un interviu pentru Sputnik-Moldova că în cazul unui cutremur cu o
intensitate mai mare de 6 grade pe scara Richter în Moldova pierderile ar fi
colosale. Potrivit specialistului, calculele efectuate de experți se ridică la
miliarde de lei pierderi materiale.

”Au fost efectuate anumite modelări. Drept exemplu a fost luat marele cutremur
din 1940 și s-a estimat că pagubele materiale s-ar ridica la un miliard de dolari.
Această estimare a fost făcută acum 10 ani. Astfel, dacă e să calculăm la
prețurile de astăzi aceste pierderi materiale s-ar ridica la 1,5 miliarde de dolari”,
a declarat Nicoară.
Seismologii avertizează că anul 2018 va fi marcat de multe cutremure majore.
După ce au studiat cutremurele de peste 7 grade de la 1900 încoace, doi
cercetători americani au ajuns la concluzia că seismele puternice au fost mai
numeroase după cicluri de cinci ani de încetinire a rotației Pământului. În anii
marcaţi de astfel de evenimente, au loc în jur de 25-30 de mişcări telurice
intense, faţă de anii normali, când media este de doar 15 cutremure majore.
Activitatea seismică în zona Vrancea (România) și două cutremure pe parcursul
unui an și jumătate, resimțite și de locuitorii Moldovei, au bulversat societatea,
împărțind-o în două tabere. Unii prorocesc distrugerea noilor case cu multe etaje
în cazul unui cutremur puternic și afirmă că blocurile vechi de tip sovietic sînt
cele mai rezistente la seisme. Iar alții susțin că în cazul unor cutremure
puternice, nu vom putea evita distrugerea totală a clădirilor vechi.
Corespondentul portalului NOI.md a hotărît să clarifice cît de sigure din punct
de vedere seismic sînt blocurile existente și cele ce se construiesc și care este
capacitatea lor de a rezista la loviturile seismice puternice? Lecție de geografie
Suprafața pămîntului nu a fost niciodată stabilă. În fiecare an au loc milioane de
cutremure mici, 20 de mii de cutremure medii și 7 mii de cutremure puternice.
Circa 150 sînt distrugătoare. În fiecare oră pe planeta noastră au loc 10
cutremure. Cel mai frecvent cutremurele au loc noaptea sau la răsăritul soarelui.
Inițial se aude un vuiet subteran și pămîntul începe să se zguduie. Apoi urmează
cîteva mișcări puternice, în timpul cărora unele sectoare de pămînt se pot ridica
sau coborî. Toate acestea durează cîteva secunde, iar uneori puțin peste un
minut. Însă în acest răstimp se pot produce adevărate dezastre. Pericol reprezintă
cutremurele cu intensitatea de 7 grade și mai mult. Intensitatea de nivelul 1 nu
este resimțită de om. Oscilațiile de 2-3 deja se simt, mai ales la etajele
superioare ale clădirilor, în care încep să se miște lustrele. Seismele de 4-5 grade
le simt aproape toți, în urma lor se trezesc și cei care dorm. Puternice se
consideră cutremurele de 6 grade. În clădiri se mișcă și cade mobila, oamenii
speriați ies afară. La un cutremur de 7-8 grade e greu să te ții pe picioare. Pe
pereții clădirilor și pe drumuri apar crăpături, cad scările, se rup comunicațiile
subterane. Seismele de 9 grade se numesc devastatoare. Pămîntul crapă, se
distrug clădirile. La 10-11 grade au loc cutremure distrugătoare. În sol apar fisuri
de pînă la un metru lățime. Se distrug drumurile, podurile, digurile, barajele.
Apa se revarsă din bazinele acvatice. Toate construcțiile se transformă în ruine.
La 12 grade se produce o catastrofă totală. Suprafața pămîntului se schimbă,
apar crăpături enorme. Unele teritorii coboară și sînt inundate, altele se ridică cu
zeci de metri. Se schimbă landșaftul, apar cascade și lacuri noi, se schimbă
albiile rîurilor. Majoritatea plantelor și animalelor pier. Directorul adjunct al
Institutului de Geologie și Seismologie al Academiei de Științe din RM, doctorul
habilitat în științe geofizice Vasile Alcaz explică: „Conform hărții zonării
seismologice, teritoriul Moldovei este împărțit în trei zone ale pericolului
seismic. Cea mai puțin periculoasă zonă este în nord-vestul țării, unde seismele
pot atinge o intensitate de 6 grade, iar cea mai periculoasă – sudul țării, unde se
simt șocurile seismice de pînă la 8 grade, în scara seismică MSK de 12 grade.
Dar problema constă în faptul că, de exemplu, la Chișinău sau în alt oraș,
intensitatea așteptată poate fi mai mare sau mai mică, în funcție de condițiile
inginerești și geologice. Chișinăul se află într-o zonă seismică de 7 grade, dar în
caz de cutremur, asta nu înseamnă că va scutura peste tot la fel. Undeva vor fi 7
grade, în altă parte – vreo 8, iar în unele locuri chiar și 8,5. Dar dacă la
proiectarea și construcția casei a fost luat în calcul pericolul seismic, atunci
aceasta va rezista neapărat unui cutremur puternic. De aceea nu trebuie să vă
faceți griji în ce sector locuiți”: Un cutremur mai mare de 7 grade în Moldova a
avut loc ultima dată în 1986. Prejudiciile totale au depășit $ 680 milioane. Au
fost avariate sute de case și școli, instituții preșcolare și întreprinderi industriale.
„Au fost clădiri distruse complet sau clădiri avariate, ce necesitau reparații
capitale, dar au fost și construcții ce nu au avut de suferit, a comunicat pentru
NOI.md Alcaz. Dacă va avea loc din nou un cutremur puternic, situația va fi
aproximativ la fel. În Moldova este posibil un cutremur de cel mult 9 grade, care
ar putea cauza prejudicii majore, dar aceasta nu înseamnă că clădirile vor cădea.
În zona de risc se află, în special, casele care au probleme, precum și casele
vechi, uzate în timp”. Care case sînt mai bune – cele noi sau cele de pe piața
secundară? „Situația caselor de tip sovietic nu este univocă, continuă Vasile
Alcaz. Ele au supraviețuit în secolul trecut trei cutremure puternice și, precum s-
a văzut, clădirile au fost deteriorate, dar victime nu s-au înregistrat. În principiu,
casele construite pe timpul sovietic în mare parte au fost construite conform
normelor și destul de calitativ. Da, toate casele noi încă nu au trecut testul unui
mare cutremur, dar dacă ele au fost proiectate și construite în conformitate cu
normele în vigoare, atunci trebuie, prin definiție, să reziste cutremurelor mari
fără distrugeri semnificative”. Mulți sînt preocupați de faptul ce va fi cu casa
dacă va începe un cutremur puternic? Care case din orașele Moldovei sînt mai
rezistente la cutremur – cele din cărămidă, din planșee, monolite sau casele noi?
„Dacă la construcția lor s-a ținut cont de pericolul seismic, atunci nu avem motiv
de îngrijorare, consideră interlocutorul. Nu contează în ce casă locuiți. Problema
constă în faptul că unii locatari intervin în construcție, modifică apartamentele
arbitrar, deseori distrug pereți, inclusiv cei de bază, mișcorînd astfel rezistența
seismică a clădirii. Ce va fi cu această casă, va arăta cutremurul. Deoarece
fiecare casă este o construcție monolită și, dacă sînt efectuate intervenții
neautorizate, atunci e o altă schemă a casei, pe care nimeni nu a calculat-o”.
Inventarierea fondului locativ împotriva cutremurului Noi trebuie să înțelegem
că trăim într-o zonă seismică periculoasă și că un nou cutremur poate avea loc în
orice moment. În pofida faptului că tehnologiile se dezvoltă cu ritmuri rapide,
pînă în prezent oamenii nu pot determina cu exactitate cînd și unde se va
produce un nou seism. Dar experții consideră că e important nu atît momentul în
care va avea loc cutremurul, cît ce intensitate va avea într-un loc anume, iar
casele să fie construite în funcție de impactul așteptat. Institutul de Geologie și
Seismologie elaborează hărți de zonare seismică. Deja sînt gata hărțile pentru
Chișinău, Cahul, în proces de elaborare se află cea pentru Comrat. Intensitatea
seismică indicată pe aceste hărți permite evaluarea pericolului seismic și prevede
unele măsuri antiseismice în timpul construcției. „Scopul nostru este să le oferim
proiectanților informații pentru elaborarea unor case cu rezistență seismică
sporită. E important să construim clădiri sigure. Pentru că nu cutremurul ucide
oamenii, ci casele care cad”, a menționat savantul. Potrivit lui, este foarte
important să cunoaștem situația fiecărei case, de aceea, trebuie să efectuăm
inventarierea fondului locativ. Deoarece acest lucru este anevoios și costisitor,
institutul a propus să se înceapă cu clădirile de menire socială – școlile, gările,
teatrele – acolo unde se pot afla mulți oameni, și treptat să se treacă la alte
blocuri, care ar putea fi afectate în caz de cutremur. În România și Rusia, în
Orientul Îndepărtat, deja au fost identificate construcțiile vulnerabile. O parte
dintre ele au fost reparate capital, ca să poată rezista cutremurului fără prejudicii
serioase, iar altele au fost demolate. Oricît ar costa inventarierea, aceasta se
recuperează ulterior, pentru că un cutremur puternic poate cauza daune
semnificative. Și viceministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Anatolie
Zolotcov, consideră necesară efectuarea pașaportizării fondului locativ din
Moldova. Potrivit lui, în Moldova, în ultimii ani, fondul locativ s-a extins și s-a
învechit. Trebuie examinată fiecare clădire, dar aceasta este o procedură
costisitoare, este vorba de miliarde. De asemenea, este nevoie de specialiști –
proiectanți, experți tehnici atestați, or nu oricine va putea evalua starea clădirilor.
Da, la darea în exploatare casa deja primește un pașaport – o carte tehnică, în
care este indicat întregul proces al lucrărilor de construcții, ce sarcină poate
rezista clădirea. Dar acest pașaport trebuie dezvoltat mai departe”. Totodată, el a
atras atenția asupra faptului că vizual este imposibil de stabilit dacă casa este
avariată și trebuie demolată și dacă va rezista în urma unui cutremur puternic.
Pentru aceasta trebuie efectuată o expertiză tehnică, de văzut în ce stare se află
construcțiile de bază. „Cele mai vulnerabile case în prezent sînt cele construite
pînă în anii 60 ai secolului trecut. Anume aceste clădiri trebuie inventariate,
pentru a vedea în ce stare sînt. Deja în 1961 au fost introduse normele proiectării
clădirilor rezistente la seisme”, a menționat viceministrul. De asemenea, el a
respins afirmațiile despre construcțiile potențial periculoase, fie în casele noi sau
în blocurile vechi: „Este o opinie greșită. În prezent, la fel ca și înainte, noi
utilizăm același normativ, ce se numește „СНиП II-7-81. Construcția în zonele
seismice. Normele de proiectare”. Ele sînt obligatorii pentru toți dezvoltatorii.
De aceea casele noi și cele de pe piața secundară corespund tuturor cerințelor
moderne de rezistență seismică”. Remodelarea locuințelor În opinia
specialiștilor, asupra rezistenței clădirilor în timpul seismelor influențează atît
factori externi, cît și particularitățile interne ale construcției. Principalul factor
extern este tipul oscilației solului pe care se înalță clădirea. Factorii interni sînt
considerați starea tehnică generală și vîrsta casei, particularitățile construcției și
faptul cum este exploatată clădirea. De asemenea, au un mare impact și
remodelările locuințelor și construcția anexelor fără consolidarea construcției. A
devenit o normă să ne facem locuințele mai confortabile. Oamenii încep să le
remodeleze: schimbă fundațiile, extind deschiderile, intervin în structurile
portante ale casei, afectînd stabilitatea seismică a clădirii. Și, în cele mai
frecvente cazuri, toate acestea au loc în mod incontrolabil. Precum a menționat
Zolotcov, „orice intervenție trebuie să aibă loc cu eliberarea certificatului de
urbanism, în baza căruia sînt elaborate documentele de proiect și este eliberată
autorizația pentru construcție” (Legea privind condominiumul în fondul locativ,
art. 10 – n.a.). „Desigur, multe reamenajări au loc ilegal și arbitrar. Deseori,
Ministerul nu știe despre aceste reamenajări. Uneori, pe adresa instituției scriu
vecinii. Atunci inspecția în construcții vine la fața locului și, în cazul depistării
încălcărilor, interzice efectuarea acestor lucrări și aplică amenzi”. De aceea,
înainte de a începe să demolați pereții, trebuie să vă consultați cu specialiștii.
Remodelarea nu trebuie să prejudicieze construcția clădirii în care este amplasat
apartamentul și nici să încalce drepturile altor cetățeni. În afară de amenzi,
intervenția în pereții portanți poate avea consecințe mai grave – de exemplu,
prăbușirea întregii clădiri. Fiți calmi! Totul e sub control! Pe 24 septembrie
2016, în Moldova a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 5,3, peste trei luni
– pe 28 decembrie, puterea seismului a fost de 5,4. Despre victime și prejudicii
nu s-a comunicat. Uneori presa sperie în titluri că în cazul unor șocuri seismice
mai puternice de 6,5, fără locuințe ar putea rămîne 30% din populația Moldovei.
Dacă presupunem cel mai pesimist scenariu, atunci ce anume trebuie să facem în
asemenea cazuri? Să fugim sau să rămînem în casă? Specialiștii ne recomandă,
în primul rînd, ca în momentul celei mai mari amplitudini să ne protejăm capul
și fața de lovituri. Experții japonezi declară destul de serios că pentru protejarea
capului trebuie să luăm tot ce ne cade sub mînă, perne, plăpumi și cratițe. Ca să
nu ne alegem cu răni mortale, trebuie să stăm în poza embrionară, ca fătul în
pîntecele mamei. Nu mai puțin importantă e și starea psihologică. Chiar dacă a
căzut ceva peste voi, nu trebuie să intrați în panică. Dacă locuința voastră a
rămas intactă, închideți imediat focul și deconectați gazul, deoarece nu este
exclus că vor urma replici, care ar putea cauza incendii. Conform statisticilor,
cele mai multe victime mor anume din cauza focului. De asemenea, trebuie să
deconectați toate electrocasnicele și echipamentele electrice. În orice caz,
trebuie să vă străduiți să părăsiți încăperea. Acest lucru îl pot face doar cei care
trăiesc la etajul întîi. Iar ceilalți ar trebui să rămînă acasă. Este interzisă
utilizarea liftului și a scărilor, care în acel moment nu sînt sigure. Inginerii
proiectanți recomandă să nu vă ascundeți în blocurile sanitare sau baie, dacă ele
nu sînt construite dintr-un bloc monolit. Cel mai bine e să vă băgați sub masă
sau sub pat. Nu trebuie să uitați că în cazul cutremurelor puternice cade totul,
inclusiv, dulapurile. Cele mai periculoase locuri din apartament în timpul
seismului se consideră, în primul rînd, camerele de la colțul casei, bucătăriile,
din cauza obiectelor grele (frigider, dulapurile de pe perete), și balcoanele. Cele
mai sigure locuri din casă sau apartament se consideră deschizăturile ușilor,
colțurile a doi pereți solizi (portanți). Dar cel mai important e să păstrați calmul
și să nu intrați în panică. Angajații Serviciului protecție civilă și situații
excepționale afirmă că sînt pregătiți de orice situație excepțională și sînt gata să
acorde ajutorul necesar.
BIBLIOGRAFIE:
1. https://noi.md/md/news_id/203598
2. https://sputnik.md/opinie/20180123/16839131/cutremur-noaptea-replici.html