Boala Lyme

(Borelioza)

Elaborat: Pascari Valeria

 Boala Lyme este o boala infectioasa cauzata de bacteria
Borellia burgdorferi, care poate fi transmisa la om prin
muscatura unei capuse infectate din specia Ixodes scapularis.

O capusa trebuie sa stea atasata de corpul uman cel putin 36 de ore pentru a transmite infectia. Studiile
arata ca cele mai multe persoane diagnosticate cu boala Lyme nu-si amintesc sa fi fost muscate de vreo
capusa. Boala Lyme a fost identificata pentru prima data in orasul Old Lyme, Connecticut, in 1975. In
prezent, este cea mai frecventa boala transmisa de capuse din Europa si Statele Unite.
Boala Lyme are 3 stadii:

Depistarea precoce
Diseminarea precoce
Diseminarea tardiva.
 Simptomele pe care un pacient le are
variaza in functie de stadiul bolii in care
se regaseste. Evolutia bolii variaza de la
persoana la persoana. In cazul anumitor
persoane evolutia bolii Lyme nu trece
prin toate cele 3 stadii.

Stadiul I
Depistarea precoce
Simptomele caracteristice bolii Lyme apar de obicei, la o
saptamana sau doua dupa muscatura
aparitia eritemului migrator cu aspect de "ochi de bou"
Frisoane;
Febra;
Adenopatie;
Durere de gat;
Tulburari de vedere;
Fatigabilitate;
Dureri musculare;
Durere de cap
 Stadiul II
Diseminarea precoce
Simptomele caracteristici apar de la cateva saptamani pana la peste un
an de la infectia initiala
ruptii cutanate multiple similare eritemului migrator initial, insa de
dimensiuni mai mici
manifestari neurologice (meningita, meningoencefalita, paralizia Bell)
manifestari cardiace (miopericardita, bloc atrioventricular)
inflamația ganglionilor, localizată sau diseminată.
astenie (stare generală de oboseală marcată și prelungită);
afectare hepatică (hepatită)
Aici întra și simptomele din stadiul I
 Stadiul III
Diseminarea tardiva
Simptomele apar la un interval de cativa ani de la infectia initiala
artrita Lyme la nivelul articulatiilor mari
acrodermatita cronica atrofica ( pielea membrelor inferioare
devine subtire, stralucitoare, cu o pigmentare albastruie)
afectarea sistemului nervos cu aparitia neuropatiilor periferice,
tulburarilor de somn, de memorie si dispozitie.
Simptome din stadiul I și II
 Diagnostic:
Analiza generala a singelui
Testul ELISA care este folosit pentru a detecta
anticorpii impotriva bacteriei Borrelia
burgdorferi
Testul WESTERN BLOT care este folosit pentru a
confirma un eventual test ELISA pozitiv
Testarea reactiei in lant prin polimerizare (PCR)
este folosita pentru a evalua persoanele cu
artrita Lyme persistenta sau cu semne care
indica afectarea sistemului nervos.
 Tratament:
Bola Lyme este tratata cel mai bine in stadiile incipiente. Tratamentul in primul
stadiu al bolii este simplu si consta in administrarea unor antibiotice orale pe o
perioada de 10-14 zile pentru a elimina infectia
Medicamentele utilizate pentru tratarea bolii Lyme includ: doxicilina,
amoxicilina (reprezinta tratamentul de prima linie atat in tratatarea adultilor, cat
si a copiilor)
Antibioticele intravenoase sunt utilizate pentru unele forme ale bolii Lyme,
inclusiv pentru acelea care afecteaza sistemul nervos central si cel cardiac
Dupa imbunatatirea starii de sanatate a pacientilor, medicul reumatolog va
recomanda trecerea catre o medicamentatie orala. Intreg tratamentul se
intinde de obicei pe o perioada cuprinsa intre 14 si 28 de zile
 Sindromul post Lyme
Dacă pacientul a urmat tratamentul insa semptomele nu au disparut
aceasta stare este denumita ca sindromul post boala Lyme sau
sindromul bolii Lyme post-tratament
Aproximativ 10-20% dintre persoanele cu boala Lyme au acest sindrom

Aceste simptome pot include:

fatigabilitate
insomnii
dureri articulare sau musculare
tumefierea articulatiilor mari ale corpului (genunchi, umar, cot)
dificultati de concentrare si pierderea memoriei pe termen scurt
probleme de vorbire.
Masuri de preventie:

Purtarea pantalonilor lungi si a bluzelor cu maneca lunga in

natura;
Curatarea periodica a curtii si aplicarea de pesticide impotriva
capuselor.
Utilizarea spray-urilor impotriva insectelor.
Uleiul esential de eucalipt ofera aceeasi protectie ca si solutiile
DEET daca sunt folosite concentratii similare.
verificarea copiilor, animalele de companie si pe sine însăși
pentru observarea unor posibile muscaturi de capuse.
Indepartarea capuselor cu o penseta sau cu un instrument
special (capusa se prinde cat mai aproape de cap si trage
usor. Se verifica zona pentru a se asigura ca a fost
indepartata in intregime.
Adresarea la medic