Opinia

naþionalã
Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional
lanseazã
Programul de formare în management cultural
Programul de formare în management cultural va debuta cu modulul Conferinþele de primãvarã, desfãºurat
în perioada 11-19 mai 2019.
Director: Mioara VERGU-IORDACHE Platforma Avansatã de Educaþie LYRN este iniþiatã de un grup de profesioniºti în educaþie, comunicare,
antreprenoriat, inovaþie socialã ºi culturã, sub umbrela Universitãþii Spiru Haret ºi a Fundaþiei România
Anul 27, nr. 856, 9 aprilie 2019, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro de Mâine. (Pentru detalii: www.lern.ro.)

• Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi

Au început preînscrierile on-line!
https://www.spiruharet.ro/facultate-preinscriere
Candidaþii care utilizeazã formularul de preînscriere on-line
sunt scutiþi de plata taxei de înscriere, dacã s-au înscris
pânã la data de 28.06.2019.
Candidaþii care se înscriu on-line vor prezenta la secretariatul
facultãþii alese, pânã la data de 30 iulie 2019, documentele
necesare pentru înscriere.
Femeile din România opteazã Taxa de înscriere la concursul de admitere:
• pentru studiile universitare de licenþã ºi masterat: 130 de lei
pentru emancipare ºi pacifism prin • pentru colegiu: 120 de lei.

International Woman’s Universitatea Spiru Haret

Peace Group acordã meditaþii gratuite
Pagina 2
la Limba Românã ºi Matematicã
Acces la surse de informare ºtiinþifice în format electronic: Profesorii de la Facultatea de Litere ºi de la Facultatea de
Informaticã ºi Inginerie vin în sprijinul elevilor cu meditaþii
baza de date EBSCO Pagina 3 gratuite la Limba Românã ºi Matematicã, la sediul central
al Universitãþii Spiru Haret din strada Ion Ghica nr. 13:
• luni, 14-15,30 – Limba Românã
• vineri, 14-17,00 – Matematicã.
Elevii beneficiazã, de asemenea, de o întâlnire cu
specialiºti de la Centrul de Consiliere ºi Orientare în
Carierã. Pentru programare, elevii vor trimite un e-mail la
ccoc@spiruharet.ro

Atelierul internaþional pentru studenþii de la compoziþie
Conf. univ. dr. Sorin Lerescu, cadru didactic la Facultatea de ªtiinþe Socio-Umane a Universitãþii
Spiru Haret, programul de studii Pedagogie muzicalã, va participa, la Sofia, (Bulgaria), la
Atelierul internaþional pentru studenþii de la compoziþie (International workshop for students
of composition), în perioada 11-13 aprilie 2019, ca invitat al Departamentului de Compoziþie
al Academiei Naþionale de Muzicã Prof. Pancio Vladigherov.
Va fi prezent la Sofia ºi studentul Bogdan Tudorancea, anul III IF, cãruia i se va cânta, în
primã audiþie absolutã, Cvartetul de coarde nr. 1, compus la cursul de compoziþie al
profesorului Sorin Lerescu.
Vineri, 12 aprilie, conf. univ. dr. Sorin Lerescu este invitat la Masa rotundã din cadrul
Atelierului internaþional de compoziþie de la Sofia, alãturi de ceilalþi profesori de compoziþie
din Italia, Bulgaria ºi România.
Deplasarea la Sofia se face printr-o bursã Erasmus, asiguratã de Departamentul Erasmus
al Universitãþii Spiru Haret.
PREUNIVERSITARIA
Liceul Teoretic Tudor Vladimirescu
Situat pe un loc istoric, care obligã la performanþã
PROFESIONALÃ
pentru calificarea
pag.
4 Pagina 3
Sã respirãm!
Mioara VERGU-IORDACHE
Din punct de vedere al informaþiilor oferite de unele posturi
de televiziune, ce se autodefinesc „de ºtiri”, trãim într-o bulã
care genereazã rãu, silã, sentimente negative, iritare, gesturi ºi
vorbe necontrolate. Urmãrind ºtirile din prime-time ni se induce
sentimentul zãdãrniciei, ne aflãm pe nisipuri miºcãtoare, nu
putem înainta, ba, mai mult, cu fiecare pas ne îngropãm ºi mai
mult. ªi dacã prezentul nu ne ofer㠄bad news” la „breaking
news”, „senzaþionale”, „excepþionale”, „formidabile”, nu e nicio
problemã, scormonim în trecut, ba chiar ºi în viitor! Ni se
înfãþiºeazã un spectacol sinistru, fãrã perspectivã.
Critica nu este criticã. Lipsesc argumentele obiective. Lipseºte
calmul. Ziariºtii nu oferã informaþii, ei au opinii – despre tot ºi
despre toate –, invitaþii din studiouri sunt transformaþi în
spectatori ai reprezentaþiilor moderatorilor! Invitaþii ar trebui
sã fie cei pe care sã-i ascultãm cu toþii pentru cã sunt specialiºtii
„problemei” puse în discuþie, sã ne ajute sã înþelegem ce se
întâmplã. De cele mai multe ori, abia apucã sã rosteascã o frazã
între douã secvenþe de publicitate. De ce acceptã acest rol? Eu
nu ºtiu sã rãspund. Dar mã gândesc cã vor s㠄aparã pe sticlã”,
sã-i vadã lumea, cã doar suntem într-o perpetuã campanie
electoralã. Dar ce vede lumea? Vede niºte persoane incapabile
sã-ºi susþinã punctul de vedere în faþa unui moderator tv. ªi
dacã într-o asemenea situaþie nu pot fi stãpânii propriilor opinii,
ce se întâmplã în faþa ºefilor de la partide, al celor care-i trimit
CENTRUL la televiziuni?!? Câtã informaþie obiectivã, utilã, obþinem
urmãrind emisiunile tv? Ce rãmâne dincolo de bârfã? Câte idei?
DE FORMARE Funcþioneazã prezumþia de nevinovãþie? Cine dã dreptul, oricui,
sã dea verdicte în afara justiþiei, a sãlii de judecatã? Cine permite
oricui sã vânture în faþa publicului informaþii scoase din context,
informaþii insuficient documentate ºi înþelese de ziariºti?
SPIRU HARET Rolul presei este extrem de important. Informaþia trebuie
verificatã din trei surse diferite. Ziaristul trebuie sã aibã
organizeazã discernãmânt atunci când lanseazã o informaþie. Nu este greu
sã arunci cu noroi de dragul ratingului. Mai mulþi spectatori nu
înseamnã însã, neapãrat, calitate. ªi ziariºtii ar trebui sã
Curs de formare urmãreascã, în primul rând, calitatea. Presa nu trebuie sã
contribuie la scandalul politic, nu trebuie sã se implice în
campania electoralã, decât în mãsura în care poate aduce
informaþie valoroas㠖 pozitivã sau negativ㠖 cu privire la
TEHNICIAN obiective, teme, programe ale candidaþilor. Pentru a folosi
publicului, informaþiile trebuie sã fie diverse, din toate
VETERINAR domeniile. Acum, la noi, prea multe canale de televiziune sunt
doar agende ale instanþelor de judecatã, în care ziariºtii sunt
implicaþi partizan. E prea puþin ºi e nociv. Dincolo de aceastã
bulã existã viaþã. ªi aerul e respirabil. Totuºi.
pag. 2
• Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi
EURADA,
Asociaþia Europeanã a Agenþiilor de Dezvoltare Regionalã,
apreciazã ecosistemele inovative regionale
din Bucureºti-Ilfov ºi Sud-Muntenia
În perioada 2-3 aprilie 2019, USH Pro Business,
membru Smart eHub, a primit vizita delegaþiei EURADA,
Asociaþia Europeanã a Agenþiilor de Dezvoltare Regionalã,
reprezentatã de domnii Esteban Pelayo, director, ºi
Giacomo Frisanco, consilier. Cu acest prilej, a fost prezen-
tatã experienþa centrului în domeniul dezvoltãrii unui
ecosistem inovativ în regiunile de dezvoltare Bucureºti-
Ilfov ºi Sud-Muntenia.
Conducerea EURADA a apreciat implicarea USH Pro
Business în dezvoltarea de clustere, centre de transfer
tehnologic ºi internaþionalizare, precum ºi a unui centru
de transformare digitalã, dedicat mediului de afaceri,
respectiv Smart eHub, exprimându-ºi interesul în legãturã
cu bunele practici legate de interacþiunea dintre
Universitatea Spiru Haret ºi antreprenori.
Vizita a continuat la sediul USH Pro Business din Ploieºti,
unde se desfãºoarã activitãþi ºi servicii de inovare ºi
internaþionalizare dedicate firmelor ºi clusterelor regionale
Bio Concept Valea Prahovei (agriculturã organicã), Danube
Engineering Hub (IT&C ºi engineering) ºi Danube Furniture
Cluster (mobilã). Au fost purtate discuþii cu preºedinþii
acestor clustere, fiind evidenþiatã conexiunea dintre acest
centru ºi Centrul de Afaceri pentru Export Ploieºti, dezvoltat
printr-un program guvernamental elveþiano-român.
Reprezentanþii EURADA considerã cã activitatea acestui
ecosistem inovativ constituie un exemplu de bunã practicã,
fiind nevoie de o mai mare implicare a agenþiilor de dezvoltare
regionalã în stimularea acestor evoluþii semnificative.
Am fost impresionaþi de legãturile strânse dezvoltate de
USH Pro Business cu mediul de afaceri ºi rolul asumat de
centru în facilitarea dezvoltãrii clusterelor. Ne-au plãcut
în mod special activitãþile de susþinere a clusterului de
agriculturã organicã ºi eforturile lor de integrare a ofertei
ºi de negociere cu lanþurile de comercializare, dar ºi
susþinerea cercetãrii ºi inovãrii, a certificãrii produselor,
a declarat Esteban Pelayo, director EURADA.
Suntem mândri cã am primit aceastã vizitã ºi aprecieri;
astfel am putut avea un schimb de experienþã cu EURADA,
Femeile din România opteazã pentru emancipare ºi pacifism
prin International Woman’s Peace Group
În data de 3 aprilie 2019, Universitatea Spiru Haret ºi
centrul USH Pro Business au participat la evenimentul
IWPG World Peace Conference in Europe, organizat de
International Woman’s Peace Group (IWPG) în Aula
Magna Auditorium a Universitãþii din Bucureºti.
În cadrul evenimentului, a fost prezentatã importanþa
creãrii unei reþele mondiale de consolidare a pãcii bazatã
pe participarea femeilor în activitãþi sociale, antreprenoriale,
interculturale ºi în aspecte care se adreseazã egalitãþii de
ºanse ºi drepturilor omului.
De asemenea, a fost evidenþiatã necesitatea existenþei
unei stãri de pace pentru derularea cât mai optimã a
activitãþilor economice la nivel global.
La finalul conferinþei, Universitatea Spiru Haret ºi
International Women’s Peace Group au semnat un
Memorandum de Cooperare, prin care Universitatea Spiru
Haret ºi-a exprimat susþinerea faþã de aceastã miºcare
mondialã ºi dorinþa de a se implica activ pentru a sprijini
USH Pro Business – Evenimente, Comunicare ºi Internaþionalizare
• Str. Nicolae Iorga nr. 34-36, Bucureºti, sector 1 • Tel: +40 216 500 014
• E-mail: office@ushprobusiness.ro • www.ushprobusiness.ro
ISSN 1221-4019
Opinia ISSN 1841-4265 (online)
naþionalã www.opinianationala.ro
www. facebook.com/opinianationala
Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti
Telefon/fax: 021 316 97 91
Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87,
interioare 168 ºi 143
e-mail: opinia@spiruharet.ro
OPINIA NAÞIONALÃ
în contextul în care aceastã organizaþie este factor decisiv
în orientarea politicilor de dezvoltare regionalã
sustenabilã. Implicarea noastrã, atât într-o regiune de
dezvoltare mai avansatã, cum este Bucureºti – Ilfov, ºi
una mai puþin avansatã, precum Sud-Muntenia, poate fi
un model de bunã practicã europeanã. Nu în ultimul rând,
am fost încurajaþi de EURADA sã continuãm activitatea
recent înfiinþatei alianþe USH Pro Business, Smart Alliance,
Elinclus sub platforma comunã - Smart eHub - de
transformare digitalã a celor douã regiuni, a afirmat conf.
univ. dr. Costin Lianu, director general USH Pro Business
ºi prorector al Universitãþii Spiru Haret.
aceastã cauzã. Prin centrul USH Pro Business, Universi-
tatea va susþine IWPG în aspecte ce privesc antrepreno-
riatul feminin ºi va implica studenþi în activitãþile acestei
miºcãri mondiale.
În salã au fost prezenþi reprezentanþi ai Centrului de
Cercetare pentru Drepturile Omului, reprezentanþi ai
mediului de afaceri ºi ai mediului academic.
Semnarea acestui memorandum ne va permite sã ne
implicãm mai mult în activitãþi multidisciplinare legate nu
numai de antreprenoriatul feminin ºi rolul femeii în societate,
dar ºi în aspecte la fel de profunde privind sustenabilitatea,
pacea ºi sensul dezvoltãrii umane în armonie cu mediul
înconjurãtor. Nu întâmplãtor, Universitatea se implicã ºi în
alte miºcãri de dezvoltare sustenabilã, precum evenimentul
„One Health, 2nd European Conference”, ce va avea loc în
perioada 21-22 iunie 2019 - a declarat conf. univ. dr. Costin
Lianu, director general USH Pro Business ºi prorector al
Universitãþii Spiru Haret.
REDACÞIA:
Mioara Vergu-Iordache, Ciprian C. Vasilescu
Cornelia Prodan, Florentina Stemate (DTP)
Stimaþi cititori,
Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei
Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii,
informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile
viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei.
856 – 9 aprilie 2019
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaþional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritarã 3 Locuri de muncã pentru toþi
Cod apel: POCU/82/3/7/Creºterea ocupãrii prin susþinerea întreprinderilor cu profil
non-agricol din zona urbanã
Titlul proiectului: Antreprenori SMART - Tineri Responsabili, Ambiþiosi, Motivaþi, de Succes
Beneficiar: Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã”
Cod SMIS: 104098
Aria de implementare: Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia
EVENIMENT
Susþinere ºi Promovare START-UP-uri
în Regiunea Sud-Muntenia
• În cadrul Campaniei de promovare a Proiectului Antreprenori SMART -
Tineri Responsabili, Ambiþioºi, Motivaþi, de Succes va avea loc primul Eveniment
de Susþinere ºi Promovare START-UP-uri în Regiunea Sud-Muntenia
Asociaþia „Societatea Naþionalã
Spiru Haret pentru Educaþie, ªtiinþã
si Culturã”, în calitate de Beneficiar
al Proiectului, POCU/82/3/7/, Cod
SMIS: 104098, finanþat din Fondul
Social European prin Programul
Operaþional Capital Uman 2014-2020,
va desfãºura primul Eveniment de
Susþinere ºi Promovare START-UP-
uri în Regiunea Sud-Muntenia,
conform SA 7.2 Campanie de orga-
nizare de evenimente de susþinere ºi
promovare întreprinderi, având ca scop
principal susþinerea ºi promovarea pe
piaþa localã ºi naþionalã a firmelor
înfiinþate prin proiect ºi produsele/
serviciile acestora, prin mecanisme
inovatoare ºi încurajarea creãrii de parteneriate.
Evenimentul va avea loc la Piteºti, în data de 12 aprilie 2019, la Sediul
Camerei de Comerþ, Industrie ºi Agriculturã Argeº, str. Republicii 63, în intervalul
orar 10:00-14:30.
Prin acest eveniment se doreºte sã se creeze ºi sã se dezvolte parteneriate
între antreprenori, vizând în final creºterea nivelului de ocupare ºi creºterea
directã a nivelului de trai al acestora, proiectul contribuind în acest sens la
atingerea obiectivului Strategiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã
2014-2020. Acest eveniment va conþine, atât prezentãri, cât ºi dezbateri pe
anumite teme stabilite; astfel participanþii vor face schimb de informaþii legate
de domenii de interes pentru ei.
Obiectivele Workshop-ului
• Minimum 50 de participanþi (Antreprenori SMART ºi alþi membri ai
Grupului Þintã, Mentori, Antreprenori locali deþinãtori de START-UP-uri,
reprezentanþi ai unor instituþii publice locale din domeniul afacerilor,
reprezentanþi ai mediului bancar, reprezentanþi ai patronatelor locale,
reprezentanþi ai unor organizaþii profesionale locale, reprezentanþi ai mass-
media locale etc.).
• Evenimentul va fi de tip „workshop”, asigurând cadrul de promovare, schimbul
de experienþã între antreprenori ºi crearea ºi dezvoltarea de parteneriate.
• Colectarea unor informaþii ºi date utile privind stadiul actual ºi perspectivele
de dezvoltare ale antreprenoriatului în judeþul Argeº.
• Mesajele ºi informaþiile transmise în cadrul Evenimentului vor respecta
principiul transparenþei.
• Promovarea întreprinderilor înfiinþate în cadrul proiectului ºi implicarea în
mediul antreprenorial local ºi regional.
• Transmiterea de informaþii cãtre mediul antreprenorial despre produsele/
serviciile întreprinderilor nou înfiinþate.
• Sensibilizarea participanþilor cu privire la obiectivul general, cât ºi obiectivele
specifice ale proiectului.
• Respectarea identitãþii vizuale a proiectului conform Manualului de
Identitate Vizualã.
Prelucrarea datelor personale ale participanþilor la evenimente ºi comunicarea
de informaþii acestora cãtre AM/OIRPOSDRU se va realiza conform legii.
Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã”
este operator de date cu caracter personal.
Teme de dezbatere propuse pentru Workshop
• Direcþii de dezvoltare ale antreprenoriatului în judeþul Argeº.
• Probleme întâmpinate de antreprenorii din judeþul Argeº.
• Evoluþia pieþei muncii în judeþul Argeº - Date statistice.
• Propuneri de soluþii pentru îmbunãtãþirea cadrului de dezvoltare a
antreprenoriatului în judeþul Argeº.
• Prezentarea mediului bancar pentru antreprenoriat.
• Diverse (la alegerea participanþilor).
Evenimentul din luna aprilie 2019 va fi urmat de alte trei evenimente, care vor
viza alte localitãþi din Regiunea Sud-Muntenia. Toate evenimentele vor avea ca
scop principal promovarea întreprinderilor nou înfiinþate în cadrul proiectului ºi
conectarea acestora cu mediul antreprenorial local. Pentru a asigura latura
motivaþionalã a evenimentelor, acestea vor fi de tipul workshop-business coach.
Expert PR Manager Proiect
Loredana MEGA Marin CRUCERU
Telefon: 021.312.23.01
E-mail: antreprenorismart@gmail.com
https://www.facebook.com/antreprenorismart
https://www.linkedin.com/company/antreprenori-smart/
http://antreprenorismart.ro
Solicitãri de abonamente,
REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ cu plata prin mandat
este editatã de poºtal sau dispoziþie
FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE de platã, se pot adresa
serviciului de difuzare.
Tiparul executat de Strada Fabricii nr. 46 G,
sectorul 6, Bucureºti.
TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI
Telefon 021.316.97.88/
ROMÂNIA DE MÂINE int.108.
856 – 9 aprilie 2019 OPINIA NAÞIONALà pag. 3

UNIVERSITARIA
FACULTATEA DE ªTIINÞE ECONOMICE CÂMPULUNG CENTRUL DE FORMARE
Conferinþa ºtiinþificã a studenþilor ºi masteranzilor PROFESIONALA SPIRU HARET
organizeazã
Impactul noilor tehnologii informatice asupra mediului socio-economic Curs de formare pentru calificarea
La Facultatea de ªtiinþe Economice din Olimpiada din 2020 o ediþie specialã, au ªtiinþe Economice, aºa cum a fost studiul
Câmpulung, Universitatea Spiru Haret analizat importanþa perfecþionãrii continue prezentat de cãtre decanul facultãþii, TEHNICIAN VETERINAR
s-au desfãºurat recent, douã evenimente a absolvenþilor de ºtiinþe economice sau au conf.univ.dr. Laurenþia Avram, Evoluþia ºi
speciale, prin intermediul cãrora studenþii detaliat rolul tehnologiei în educaþie. tendinþele pieþei muncii conform IRES, sã Durata cursului: 8 luni - 360 ore pregãtire teoreticã ºi 720
sã-ºi poatã prezenta cercetãrile, dar ºi sã Conferinþa a cuprins ºi lucrãri care au poatã fi identificate elemente ce ar putea ore pregãtire practicã
afle informaþii de la angajatori referitor la prezentat aspecte legate de finanþarea genera progres economic pe plan local.
cerinþele pieþei muncii. companiilor ºi cele mai presante probleme La întâlnirea cu agenþii economici au Taxa de participare: 2 000 de lei
Primul eveniment a fost Conferinþa ºtiinþi- ale acestora, politici ºi tratamente contabile participat reprezentanþi ai Administraþiei Înscrierea se face la sediul Facultãþii de Medicina Veterinarã
ficã a studenþilor ºi masteranzilor, cu tema privind imobilizãrile corporale ºi timiditatea Finanþelor Publice din Câmpulung, de la din Bulevardul Basarabia nr. 256, sector 3, Bucureºti, pânã la
Impactul noilor tehnologii informatice în contextul provocãrilor moderne. Agenþia Localã de Ocupare a Forþei de Muncã, data de 31.05.2019
asupra mediului socio-economic. În a doua parte a zilei, studenþii ºi de la Primãria Municipiului Câmpulung, Acte necesare la înscriere: • Buletin/Carte de identitate,
Studenþii Facultãþii de ªtiinþe Economice masteranzii au participat la întâlnirea cu de la multinaþionala Nobel Automotive original ºi copie • Certificat de naºtere, original ºi copie
Câmpulung, precum ºi studenþi invitaþi, de reprezentanþi ai angajatorilor, tema discuþiei România ºi de la un birou de servicii contabile. • Certificat de cãsãtorie, dacã este cazul ºi doar pentru cei care
la Academia de ªtiinþe Economice fiind Armonizarea curriculei universitare La sfârºitul întâlnirii, agenþii economici au ºi-au schimbat numele, original ºi copie • Diploma de studii /
Bucureºti - Facultatea de Marketing, de la cu necesitãþile pieþei muncii, fiind provocaþi completat un chestionar realizat de cãtre Adeverinþa absolvire liceu, original ºi copie. Dosar plic
Universitatea Româno-Americanã, de la la un dialog despre cerinþele angajatorilor cadrele didactice titulare, cu scopul de a Descrierea cursului: Cursul de formare pentru calificarea
Universitatea din Piteºti - Facultatea de ºi aºteptãrile tinerilor în cãutarea unui loc evalua satisfacþia angajatorilor cu privire la tehnician veterinar, urmãreºte dobândirea competenþelor
ªtiinþe Economice ºi Drept, de la de muncã. Aceastã întâlnire a avut drept programele de studii de licenþã ºi masterat profesionale de cãtre persoanele salariate ale agenþilor economici;
Universitatea Petrol ºi Gaze din Ploieºti – scop crearea unei legãturi între studenþi, de la Facultatea de ªtiinþe Economice din persoanele iubitoare de animale aflate în cãutarea unui loc de
Facultatea de ªtiinþe Economice ºi masteranzi ºi agenþii economici locali, Câmpulung ºi nivelul calitativ al compe- munca; persoanele interesate în vederea exercitãrii unei activitãþi
Facultatea de Economia Comerþului ºi pentru a identifica tendinþele pieþei muncii tenþelor conferite de programele de studii. profesionale sau persoanele care vor sa îºi schimbe meseria.
Turismului, au prezentat lucrãri cu referire din zonã, astfel încât, prin intermediul unor Pânã la sfârºitul cursului, participanþii se vor forma în
la tehnologiile moderne, care vor face studii realizate de profesorii Facultãþii de Cristina NÃFTÃNÃILÃ îngrijirea animalelor din toate categoriile, vor fi capabili sã
efectueze un tratament, o vaccinare, atât pentru animalele de
ferma cât ºi pentru cele de companie, sã cunoascã instrumentarul
necesar intervenþiilor chirurgicale, sã aplice bandaje, sã
efectueze examene de laborator în domeniul sãnãtãþii animalelor
ºi produselor de origine animalã, sã utilizeze substanþele biocide,
sã asiste medicul veterinar în timpul examinãrii animalelor ºi
în timpul intervenþiilor chirurgicale.
Competenþele unui tehnician veterinar la absolvirea pro-
gramului de formare sunt: • Comunicare în limba modernã
• Comunicare • Dezvoltarea carierei profesionale • Gândirea eticã
ºi rezolvarea de probleme • Utilizarea calculatorului ºi prelucrarea
informaþiei • Iniþierea unei afaceri • Managementul relaþiilor
interpersonale • Procesarea datelor numerice • Securitatea ºi
sãnãtatea în munca in domeniul sanitar-veterinar • Gestiune ºi
evidenþã economic㠕 Anatomia ºi fiziologia animalelor
• Biotehnologii moderne în creºterea animalelor • Anatomia
patologicã ºi fiziopatologic㠕 Farmacologia • Semiologia
• Patologia medical㠕 Parazitologia • Propedeutica ºi patologia
chirurgical㠕 Patologia obstetrical㠕 Patologia infecþioasã
• Controlul sanitar-veterinar al alimentelor • Eticã ºi legislaþie
profesionalã
Acces la surse de informare ºtiinþifice în format electronic: Tipul certificatului eliberat. În urma absolvirii programului
de formare profesionalã - calificare tehnician veterinar vi se va
baza de date EBSCO elibera Certificatul de calificare, emis de Ministerul Muncii,
Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice ºi
Ministerul Educaþiei Naþionale, în care se vor înscrie datele
personale, tipul cursului absolvit ºi media de absolvire.
Certificatul va fi însoþit de o anexã (supliment descriptiv), în
Institutul Central de Cercetare ªtiinþificã al Universitãþii Spiru Haret, care sunt înscrise competenþele dobândite în conformitate cu
în colaborare cu ROMDIDAC, partenerul EBSCO în România, standardul ocupaþional specific ocupaþiei de Tehnician veterinar.
a organizat joi, 4 aprilie 2019, la sediul Universitãþii Spiru Haret Certificatul de calificare este recunoscut la nivel naþional ºi
din ªoseaua Berceni nr. 24, sector 4, Bucureºti, Sesiunea de internaþional în conformitate cu legislaþia în vigoare.
prezentare ºi instruire pentru utilizarea bazei de date ºtiinþifice Cursul începe în data de 03.06.2019.
EBSCO Academic Search™ Complete, bazã de date produsã de
compania americanã EBSCO Information Services. Informaþii suplimentare la:
În cadrul acestui eveniment, la care au participat numeroºi • telefon 021 2421576, 021 4551083
studenþi ºi cadre didactice ale Universitãþii Spiru Haret, domnul • cfp.spiruharet.ro
dr. Robert Coravu, directorul Departamentului Resurse Electronice • email: ushmedvet@spiruharet.ro; cfp@spiruharet.ro
ROMDIDAC, a prezentat audienþei posibilitãþi de cãutare ºi
management al informaþiei pe platforma EBSCOhost, modul de
creare a unui cont de utilizator pe platforma EBSCOhost, precum
ºi modul de creare a unui cont pentru accesul mobil.
Participanþii la acest eveniment au fost interesaþi de conþinutul
bazei de date Academic Search™ Complete precum ºi de modali-
tatea de identificare a informaþiei pe platforma EBSCO.
Au fost prezentaþi paºii care trebuie urmaþi pentru accesarea
bazei de date EBSCO din pagina web a Universitãþii Spiru Haret,
www.spiruharet.ro. Baza de date poate fi consultatã de pe orice
dispozitiv (PC, laptop, tableta, telefon mobil etc.) conectat la
reþeaua internet a universitãþii. De asemenea, personalul didactic
ºi studenþii din cadrul universitãþii o pot accesa ºi din afara reþelei
de internet a acesteia, pe baza unui cont de acces mobil.
12 aprilie, între orele 12:00 ºi14:00, workshop:
Pentru crearea contului de acces mobil individual, cei interesaþi
trebuie sã completeze formularul disponibil la adresa: http://
Relaþia cu partenerul meu:
www.info-edu.ro/activare-cont-ebsco.php . de la rupturã la reparare
Academic Search™ Complete este una dintre cele mai mari baze Vom descoperi împreunã care ar putea fi motivele pentru
de date multidisciplinare din lume, cuprinzând peste 6.400 de care o relaþie se rupe, ce ne împiedicã sã o reparãm ºi ce se aflã
reviste active disponibile, cu acces la textul integral al articolelor. în spatele unei relaþii sãnãtoase.
Subiectele acoperite includ: • Antropologie • Astronomie Proiectul, în care Universitatea Spiru Haret are rolul de
Traineri:
• Biologie • Chimie • Drept • Fizic㠕 Geografie • Inginerie
• Matematic㠕 Psihologie • Religie ºi filosofie • ªtiinþa animalelor
partener, asigurã accesul cercetãtorilor ºi studenþilor universitãþii
la bazele de date ºtiinþifice internaþionale, Clarivate Analitics • Gabriela Gall a absolvit Facultatea de Psihologie din cadrul
Universitãþii Spiru Haret. În prezent lucreazã cu copii, familii
• ªtiinþã în general • ªtiinþã ºi tehnologie • ªtiinþã veterinar㠕 ªtiinþe Web of Science, EBSCO Academic Search Complete,
PROQUEST, CABI VetMed ºi SCOPUS. Astfel, acestea s-au ºi adulþi în practica privatã. 
farmaceutice • Studii etnice ºi multiculturale • Studii feministe Ca formare de bazã s-a specializat în Hipnozã clinicã,
• Zoologie • ºi multe altele alãturat bazei de date ºtiinþifice JSTOR, la care cercetãtorii ºi
studenþii noºtri au acces începând cu anul 2011. relaxare, Terapie Ericksonianã; a urmat formarea continuã în
Conþine, de asemenea: • Afilierile autorilor • Adresele de Terapie sistemicã: Cuplu, Familie, Copil.
e-mail ale autorilor • Abstractele furnizate de autori • Cuvintele- Universitatea Spiru Haret se preocupã în mod constant de
asigurarea condiþiilor necesare activitãþii de cercetare, în conformitate În anul 2016 a urmat cursul de Educator parental - Cercul
cheie furnizate de autori • PDF-uri originale Siguranþei, susþinut de Kent Hoffman.
Pe site-ul info-edu, la adresa http://www.info-edu.ro/ghiduri.php, cu Strategia de Resurse Umane pentru Cercetãtori a Universitãþii
Spiru Haret, strategie ce încorporeazã principiile Cartei Europene În anul 2013 a iniþiat proiectul www.dansulcaterapie.ro,
cei interesaþi pot gãsi tutoriale ºi ghiduri de utilizare în limba românã. proiect ce îmbinã cele douã pasiuni: dansul ºi psihologia.
Studenþii ºi cadrele didactice ale Universitãþii Spiru Haret au
acces la baza de date ºtiinþifice prin intermediul proiectului Acces
a Cercetãtorilor ºi a Codului de Conduitã pentru Recrutarea
Cercetãtorilor, la care a aderat, prin intermediul Institutului Central • Ana Cazacu a absolvit Facultatea de Psihologie din cadrul
Universitãþii Bucureºti în anul 2008. Studiile de master în
Naþional Electronic la Literatura ªtiinþificã pentru Susþinerea de Cercetare ªtiinþificã, din luna decembrie 2011.
Mai multe detalii gãsiþi pe pagina web a Institutului Central Psihologie Clinicã le-a finalizat în anul 2010. În prezent
Sistemului de Cercetare ºi Educaþie din România ANELIS PLUS lucreazã cu adulþi ºi adolescenþi în practica privatã.
2020, (www.anelisplus.ro) proiect cofinanþat din Fondul de Cercetare ªtiinþificã, http://cercetare.spiruharet.ro/ sau pe
Formãrile de bazã sunt în Psihoterapie Cognitiv-Comporta-
European de Dezvoltare Regionalã prin Programul Operaþional https://www.facebook.com/cercetare.spiruharet.ro.
mentalã ºi Analizã Tranzacþionalã. 
Competitivitate 2014-2020, iniþiat de Asociaþia Anelis Plus. Cãtãlin RADU Este Educator parental atestat Cercul Siguranþei.
pag. 4 OPINIA NAÞIONALà 856 – 9 aprilie 2019

PREUNIVERSITARIA
Liceul Teoretic Tudor Vladimirescu
Situat pe un loc istoric, care obligã la performanþã
S edeºtiepanduri
din istorie despre intrarea lui Tudor Vladimirescu în Bucureºti, la data de 21 martie 1821, în fruntea unei armate de trei mii
ºi o mie cinci sute de arnãuþi. Este cunoscut ºi faptul cã, mai bine de douã luni de zile, pânã în 27 mai, a stat în tabãra
sa din zona Cotroceni. A fost interesant pentru mine sã aflu cã în amintirea marelui revoluþionar ºi conducãtor al pandurilor a fost
ridicatã o statuie, iar, pe fostul amplasament al taberei sale, un liceu poartã cu mândrie numele marelui Tudor Vladimirescu. Am stat
de vorbã cu directorul Liceului Teoretic Tudor Vladimirescu, domnul profesor Pavel Lazarov.

Reporter: De când fiinþeazã liceul ºi prin

ce fel de transformãri a trecut în decursul
anilor?
Pavel Lazarov: Putem considera cã este
un liceu vechi. A fost înfiinþat în 1945, sub
denumirea de Gimnaziul unic Dobrogeanu
Gherea. A funcþionat în altã clãdire, tot în
zonã, pe lângã Piaþa Veteranilor. Se transfor-
mã în Liceul nr. 11 mixt-Militari, din 1948
pânã în 1954. Din 1959 se aflã în clãdirea
aceasta de pe actualul bulevard Iuliu Maniu,
la nr.15, unde se spune cã avut tabãra Tudor
Vladimirescu, ºi devine Liceul Tudor
Vladimirescu. Din 1977 pânã în 1990 a fost
liceu industrial. În 1990 s-a transformat în
liceu teoretic, cu profil de real, cu speciali-
zarea matematicã-informaticã ºi ºtiinþele
naturii, ºi cu profil uman, cu specializarea
filologie ºi ºtiinþe socio-umane.
Reporter: Am vãzut cã elevii liceului sunt
foarte implicaþi în tot felul de activitãþi
extraºcolare, puteþi sã îmi enumeraþi câteva
dintre acestea?
Pavel Lazarov: Elevii sunt implicaþi în tot felul
de activitãþi culturale, artistice ºi umanitare. Practic,
avem ºansa sã învãþãm într-o singurã turã, de
dimineaþã, iar dupã ºcoalã au posibilitatea sã
desfãºoare ºi alte activitãþi.
Reporter: Este interesant cã totul pleacã de la
ei ºi am vãzut cã existã un consiliu al reprezen-
tanþilor elevilor, un fel de nucleu al lor?
Pavel Lazarov: Da. Un Consiliu al Reprezen-
tanþilor Elevilor Claselor existã în toate ºcolile.
Uneori însã trebuie sã le determinãm noi opþiunile.
Îmi amintesc cã acum 15 ani era Ziua Interna-
þionalã a Voluntariatului ºi în ºcoalã nu exista
nimic legat de voluntariat. Am invitat atunci în jur
de douãzeci de asociaþii, în care se fãcea
voluntariat, ca sã le explice elevilor ce înseamnã
voluntariatul. Nu am reuºit sã îi urnim la acel
Liceul Teoretic Tudor Vladimirescu • Bulevardul Iuliu Maniu nr. 15, sector 6, Bucureºti • Telefon: 021 410 3831 • Fax: 021-4118708 • E-mail: secretariatltv@yahoo.com
Profil real: • Matematicã-Informatic㠕 ªtiinte ale Naturii
moment. Dar mai târziu a apãrut un grup de
iniþiativã din rândul lor, Impact se numeºte, ºi de
atunci sunt foarte activi. Cu ocazia diverselor
sãrbãtori, gen Paºte, Crãciun, 1 Martie, Ziua Femeii,
confecþioneazã obiecte pe care le vând ºi cu banii
pe care îi obþin cumpãrã diverse lucruri pe care le
duc fie la un azil de bãtrâni, fie la un centru de
plasament. Acum merg la Asociaþia Pavel,
beneficiarii fiind copiii bolnavi de cancer. Îi
sprijinim ºi noi, cadrele didactice. Cea mai reuºitã
acþiune a fost într-un an, înainte de Paºti. L-am
rugat pe primarul Sectorului 6 de atunci ºi ne-a
dat o cãsuþã de lemn în Parcul Crângaºi, fãrã
costuri, ºi am putut sã vindem ouã pictate aduse
de mine de la þarã ºi alte articole. Am fãcut ºi
curãþenie în niºte apartamente sociale ºi le-am dus
beneficiarilor de acolo ºi niºte cadouri.
Reporter: Cum s-a derulat Sãptãmâna Altfel la
Liceul Teoretic Tudor Vladimirescu?
Pavel Lazarov: E un bun prilej sã se desfãºoare
aºa cum spune ºi numele, o ºcoalã altfel. Ei merg
ºi viziteazã muzee, parcuri, biserici, tot felul de
obiective, dar au ºi activitãþi sportive. De ºase ani
organizãm Festivalul-concurs de muzicã folk
Adrian Pãunescu. Nu ºtiu dacã aþi observat, sub
noi se aflã sala de festivitãþi, care poartã numele
marelui poet ºi e un festival-concurs, care, de la
an la an, creºte. Anul acesta am avut participanþi
din cinci judeþe. În fiecare an, preºedintele juriului
este fiul poetului, Andrei Pãunescu.
Profil uman: • Filologie • ªtiinte Sociale
Reporter: Este foarte interesant cã existã licee
unde tinerii mai ascultã muzicã folk… ºapte jandarmi cu cai, unul dintre ei a fost îmbrãcat
Pavel Lazarov: La momentul la care am iniþiat
festivalul erau mulþi sceptici, dar cu promovarea
de rigoare am reuºit sã-i atragem, evident, ºi prin
artiºtii invitaþi sã cânte. Se îmbinã douã lucruri: pe
de o parte, muzica folk, care atrage; o mulþime de
copii þin o chitarã în mânã ºi, în al doilea rând,
poezia lui Adrian Pãunescu. Nu se poate sã vorbeºti
despre folk, fãrã sã vorbeºti despre Adrian
Pãunescu! Oricum stilul folk rãmâne mereu la
modã. În ciuda opiniei generale, elevii sunt atraºi
de muzica de calitate fiindcã au discernãmânt. La
Craiova este un grup folk. Se numeºte chiar
Generaþia Folk, condus de Mãdãlina Amon. Sunt
în jur de o sutã de copii, care participã an de an aici
la festival ºi în alte pãrþi. Anul acesta, Premiul întâi
la interpretare a fost luat de un elev de la Colegiul
Naþional Militar Dimitrie Cantemir de la Breaza.
Am avut participanþi foarte buni de la Colegiul
Naþional Gheorghe Lazãr. Am avut participanþi
foarte buni ºi din Vâlcea.
Reporter: Când se desfãºoarã festivalul ?
Pavel Lazarov: Festivalul se desfãºoarã în
Sãptãmâna Altfel, în general în preajma zilei
liceului, adicã 21 martie. Anul acesta, festivalul
s-a desfãºurat un pic mai devreme, pe 13 martie,
fiindcã trebuie sã þin cont ºi de agenda artiºtilor.
Anul acesta, din juriu, alãturi de Andrei Pãunescu,
a fãcut parte ºi marele bariton al Operei Naþionale
Bucureºti, Basalic Iordache. A fost un spectacol
absolut fabulos!
Reporter: Mai sunt elevii de azi atinºi de fiorul
patriotic, fãrã nicio interferenþã cu zona politicului?
Pavel Lazarov: Am avut tot felul de manifestãri
de Ziua Liceului. Acum câþiva ani a fost de fapt o
sãptãmânã a liceului. Am reluat traseul lui Tudor
Vladimirescu. Am mers cu douã autocare ºi am
pornit de la Padeº. Am poposit ºi la Târgul Jiu,
unde este Colegiul Naþional Tudor Vladimirescu.
Am profitat de loc ca sã vizitãm ºi Mânãstirea de
la Tismana ºi opera lui Brâncuºi. Am reluat
traseul, iar în Ziua Liceului, pe 21 martie, sprijiniþi
de Jandarmerie ºi de Poliþia Rutierã, am avut cea
mai mare manifestare din istoria liceului. Au venit
în costumul în care a jucat în film Emanoil Petruþ,
ceilalþi au fost îmbrãcaþi în panduri, încã vreo 40
de elevi îmbrãcaþi în jieni, toþi în costume naþionale.
Au venit colegii noºtri de la ªcoala de muzici
militare, cu fanfara, ºi mulþi elevi, pãrinþi ºi foºti
elevi, practic o coloanã ce trecuse de APACA, ºi
încã nu ieºiserã toþi din curtea ºcolii. Aproximativ
2000 de participanþi. Noi facem foarte frecvent
tot felul de spectacole ºi cântãri în salã ºi vãd
reacþia sãlii, când se cântã muzicã popularã.
Nici muzica popularã nu este perimatã. Ba
chiar le place. Se ridicã ºi fac hore.
Reporter: De la horã ne întoarcem iar la
ºcoalã ºi vã întreb cum au trecut elevii de
simularea pentru Bacalaureat?
Pavel Lazarov: Suntem în limite normale.
Sigur este o etapã intermediarã. Eu nu iau de
referinþã rezultatele de acum. Trebuie sã þinem
cont cã se va schimba inclusiv nivelul de
dificultate a subiectelor. Noi avem promovare
cam 92%, 93%, în sesiunea de varã ºi ne
ducem cãtre 97%, în cea de toamnã.
Reporter: V-aþi propus ceva anume pentru
anul ºcolar 2018-2019?
Pavel Lazarov: De zece ani încoace ne
propunem sã construim o salã de sport, pentru
cã în momentul acesta nu mai avem. Aveam doar
o salã micã de gimnasticã. Acum acolo este sala
noastrã de festivitãþi ºi am consolidat ºi extins
clãdirea asta având un proiect aprobat ca finanþare
pentru o nouã salã de sport. Am avut însã
neºansa ca o parte din curtea ºcolii sã fie cedatã
fãrã niciun fel de documente Gãrii Cotroceni.
S-a fãcut proiectul pe planul cadastral, evident,
ºi când au venit constructorii s-a constatat cã
spaþiul sãlii nu mai este la noi. Am fãcut toate
demersurile posibile la toate autoritãþile, dar nu
s-au fãcut retrocedãrile. Avem o promisiune de
la Primãria Generalã cã anul acesta o sã înceapã
construcþia unei sãli noi de sport.
Ciprian C. VASILESCU

Proiectul Liceenii continuã!
Recent, Proiectul Liceenii s-a
aflat în vizitã la Liceul Teoretic
Ioan Petruº din Otopeni. La
Colegiul Economic Viilor,
Bucureºti, sector 5, elevii cla-
selor a XI-a au fost interesaþi
sã afle cum îºi pot continua
parcursul educativ la Universi-
tatea Spiru Haret ºi la Colegiul
Universitar Spiru Haret, la
finalul studiilor liceale. Cu mult
interes au adresat întrebãri ºi
au fost curioºi sã afle ce înseamnã
viaþa de student la USH.
La prezentarea Proiectului
Liceenii au fost alãturi profesori
de la Universitatea Spiru Haret.
856 – 9 aprilie 2019 OPINIA NAÞIONALà pag. 5

Actualitatea Spotlight 2019

VITRALII
– în deschiderea Sezonului
lui nea Costicã România-Franþa la Bucureºti
etc. Alt tânãr de viitor. Îmi explicã: sunt
Trei beþivi pe o cãrare
prea puþine linii ºi sunt ocupate de cei care
confirmã plata facturii. Bine, zic, dar sunteþi
sau un beþiv pe trei cãrãri?
VITRALII o companie de comunicaþii, nu vindeþi bis-
cuiþi! Adicã, nu cu asta vã ocupaþi, nu ar Se apropie cu paºi repezi Armindenii, 1 mai, Ziua Pelinului
trebui sã dureze mai puþin? Management sau Ziua Beþivului, cum este cunoscutã în popor aceastã
german. Beton. Lucru bine fãcut. Nu datã. Un prilej sã pãºesc responsabil pe trotuar ºi nu pe
S-a defectat unul dintre receiverele tv. carosabil. Ãsta ar fi idealul, doar cã în Bucureºti a devenit
înþeleg: de ce importãm idioþi? Nu ne ajung SPOTLIGHT – Festivalul Internaþional
Sun la Telekom. Apãs tastele 1,1,2,2,3,1, aproape imposibil sã mergi în siguranþã pe spaþiul destinat
ãºtia locali? Vã rog, fãrã comentarii de al Luminii este cel mai mare festival din
dupã care o domniþã cu accent teutonic deplasãrii pietonilor. Nu avem piste de biciclete, în trafic
genul: compania e nemþeascã, dar lucreazã România dedicat luminii ºi tehnologiilor
îmi explicã ce sã fac pânã se elibereazã un bazate pe luminã ºi include anual o serie de stãm blocaþi ore întregi zilnic, iar pe trotuar nu mai poþi
operator. Sã verific dacã receiverul este în cu români. Nu mai accept minciuna asta.
E un cliºeu care a murit. Liniile telefonice instalaþii de luminã, proiecþii de video- înainta din cauza maºinilor parcate ilegal. Dacã vrei sã intri
prizã sau dacã televizorul e pornit. Trec mapping sau proiecte de iluminat într-o cârciumã sunt ºanse mari sã nu mai poþi ieºi. Nu de
peste un scurt moment de revoltã, mã (numãrul lor) reprezintã o decizie a ma-
nagementului, care e german. La fel arhitectural ale artiºtilor locali ºi beat. Ci fiindcã poarta e blocatã. Aºa cum am reuºit sã
gândesc cã, poate, chiar sunt depãºit de internaþionali. Evenimentul, ajuns la ediþia surprind în instantaneele realizate pe strada Vasile Lascãr,
avântul tehnologic al ultimilor ani ºi nu politica de preþuri ºi cea de investiþii,
protocolul de adresare sau remediere a a cincea, este organizat de Primãria în faþa barului cu proprietari sinceri, care ºi-au botezat
mai ºtiu cum aratã un stecker. Deci, mã Municipiului Bucureºti prin ARCUB ºi are cârciuma, ºi sper din tot sufletul cã nu ºi bãuturile!, cu
conformez ºi îi transmit cã aparatul e situaþiilor semnalate de abonaþi. Aceeaºi
problemã ca în cazul produselor cu dublu loc, anul acesta, în perioada 18-21 aprilie. denumirea Trei beþivi. Cã a venit vorba de Ziua Beþivului,
conectat la curent. Mã ascultã pufnind, Ediþia 2019 a festivalului marcheazã douã precedatã de 9 martie (40 de pahare) ºi succedatã de Ziua
apoi îmi spune cã apelul meu e important standard est/vest care umplu magazinele.
Lipsã de respect. Comportament colonial. evenimente majore ale anului: Preºedinþia Bãrbatului, 5 mai, când bãrbaþii adevãraþi duc la cât mai
pentru ei ºi voi fi pus în legãturã cu un României la Consiliul Uniunii Europene ºi multe beri, mã întreb: cum ar putea un om ameþit sã pãºeascã
operator, nu imediat, mai târziu, pentru Schei3e. Dar ºi un soi de resemnare mutã,
de fatalism neomioritic, de acceptare deschiderea Sezonului România-Franþa la pe trei cãrãri, când el nu are loc nici mãcar pe una?
cã liniile sunt ocupate. Dupã treisprezece Bucureºti, care se vor reflecta în tema ediþiei
minute rãspunde un tânãr de viitor. Îi explic blândã, stând pe ciuci, a ºfichiului care va Ciprian C. VASILESCU
plesni nemilos. din 2019: EuropeLights.
despre ce este vorba. Zice: nu pot sã vã Pe parcursul celor patru luni de desfã-
ajut, vã fac legãtura la comercial, vã ajutã Cuvintele marelui Constantin Tãnase,
ºurare a Sezonului în România, programul
ei. Ok, zic. Dupã alte zece minute de cel alintat de Regele Carol al II-lea nea
va cuprinde peste patru sute de activitãþi
ascultare a unei melodii absolut cretine, Costicã, sunã incredibil de actual: Scoatem artistice, culturale, ºtiinþifice ºi educa-
renunþ. Sun din nou. Reiau epopeea, totul la vânzare! ªi cu asta ce-am fãcut? þionale, organizate de instituþii partenere
1,1,2..., melodia cretinã, alte zece minute Dragoº CIOCÃZAN din cele douã þãri. Proiectele prioritare ale
Sezonului sunt colaborãrile încruciºate
între operatori culturali publici ºi privaþi,
A opta ediþie instituþii, ºcoli, universitãþi, companii,
creatori români ºi francezi.
a Târgului de carte SF&Fantasy SPOTLIGHT – Festivalul Internaþional
al Luminii este evenimentul ce va deschide,
În week-end-ul 13-14 aprilie, printre dragoni ºi în data de 18 aprilie, Sezonul România-Franþa
extratereºtri, la Universitatea Creºtinã Dimitrie 2019, colaborarea dintre cele douã þãri con-
Cantemir (Splaiul Unirii nr. 176), între orele 11ºi 19, cretizându-se ºi prin numirea directorului ºi
are loc Final Frontier #8 - singurul târg de carte producãtorului Fete des Lumieres – Lyon,
SF&Fantasy. Intrarea este liberã. Jean-François Zurawik, ca director artistic
Veþi gãsi la târg cele mai noi cãrþi SF&Fantasy, dar ºi al ediþiei din 2019 a Spotlight. 
colecþiile clasice, totul la preþuri speciale, de la cele La fel ca în anii anteriori, traseul principal
mai importante edituri de gen: Nemira, Paladin, al festivalului SPOTLIGHT este Calea
Crux Publishing, Tritonic, Millennium Books, Crime Victoriei, care va gãzdui instalaþii inter-
Scene Press, Herg Benet, Pavcon, Quantum Books, active, sesiuni de video-mapping ºi multe
Herald ºi mulþi alþii. altele, într-o atmosferã ce va transfor-
Nu rataþi întâlnirea cu autorii voºtri preferaþi la ma Bucureºtiul într-un adevãrat Oraº
numeroasele lansãri de carte pregãtite pentru voi, al Luminilor, în care clãdiri emblema-
discuþii ºi paneluri, dar ºi sesiuni de Q&A, aprobate de dragonii înþelepþi. Invitatul
special al acestei ediþii este scriitoarea Ana Maria Negrilã, un nume al SF-ului românesc,
tice, încãrcate de istorie, vor spune po-
vestea modernã a spaþiului urban, infor-
Bucharest Fashion Film Festival 2019:
care va dezvãlui secretele unei autoare de succes. Sunt pregãtite concursuri cu meazã ARCUB. filme cult, documentare premiate ºi o
premii, jocuri virtual-reality ºi ateliere.
expoziþie multimedia
Cel mai fermecãtor naiv expune la TNB Daisies (1966), filmul cult al
regizoarei cehe Vìra Chytilová,
Începând cu 10 aprilie 2019, în Foaierul Media Învierii, deºi am ºi compoziþii în picturã de interzis în anii ’60, documentarele
(aripa Intercontinental) al Teatrului Naþional inspiraþie creºtinã, explicã artistul. (…) Prin Love, Cecil (2017) ºi Celebration
I.L.Caragiale, amatorii de artã naivã îl vor putea concentrarea mea asupra detaliului vreau sã arãt (2018) ºi docu-ficþiunea Obscuro
reîntâlni pe unul dintre creatorii cei mai cunoscuþi perfecþiunea lucrului lui Dumnezeu, frumuseþea Barroco (2018), premiatã la
ai domeniului, artistul þãran Gheorghe Ciobanu ºi poezia Creaþiei Sale. Lumea este frumoasã aºa Festivalul de Film de la Berlin,
din satul Bãlþaþi (Iaºi), ale cãrui lucrãri se regãsesc cum a fãcut-o El. (…) Ne trebuie atât de puþin ca completeazã programul celei de-a
azi nu doar în România, ci ºi în colecþii din SUA, sã fim fericiþi! Eu, când stau în genunchi ºi pictez, treia ediþii a Bucharest Fashion Film
Canada, Austria, Franþa, Italia, Germania. mã rog la Dumnezeu sã-mi dea ºi mie puþinã Festival, ce va avea loc între 11 ºi
Pe lângã numeroase picturi care încântã ochiul frumuseþe sã pun în tablourile mele, din cea multã 14 aprilie, la Cinema Elvire
prin luxurianþa culorilor ºi excepþionala bogãþie a pe care el a pus-o în creaþia Sa. Iar când începe Popesco, Teatrul Odeon, Pro-
detaliilor, Gheorghe Ciobanu va expune de aceastã sã se lege tabloul, sã aparã de sub pensulã, atunci menada ºi Fix | Botanical Bar.
datã ºi câteva originale icoane þãrãneºti, pictate simt o bucurie ºi o plinãtate care mã vindecã de Primul eveniment din România
pe lemn cioplit.  toate relele ºi mã face fericit. plasat la intersecþia dintre fashion,
ZI DE PAªTI LA IARBÃ VERDE este titlul sub Expoziþia rãmâne deschisã pânã la data de film ºi advertising, Bucharest
care e prezentatã expoziþia. Mi-am dorit expoziþia 3 mai 2019. Programul de vizitare: zilnic, între Fashion Film Festival 2019 debuteazã joi, 11 aprilie, la Teatrul
de Paºte, icoanele fiind compatibile cu Sãrbãtoarea orele 10.00 – 18.00. Odeon cu vernisajul expoziþiei multimedia A Fashion Film
Lexicon. Aceasta îºi propune un demers de identificare ºi
Invitaþii în lumea artelor plastice exemplificare a conceptului de fashion film, un gen emergent,
aflat la interferenþa dintre video art, scurtmetraj ºi spot publicitar. 
La Cinema Elvire Popesco, publicul va putea urmãri o serie de
Convergenþe fashion films ce vor intra în competiþie pentru cele trei premii ale
festivalului (Cel mai bun film, Cea mai bunã producþie localã ºi un
Rodica Toth Poiatã propune la Gale- de imaginea exterioarã ºi am încercat sã premiu special pentru inovaþie în proiecte cu bugete mici, Fresh
riile Cãminul Artei, expoziþia de picturã pun pe pânzele mele diferite stãri caracte- Perspectives), alãturi de o selecþie excelentã de filme cult, documentare
Convergenþe, din Bucureºti. În centrul ristice diferitelor etape de dezvoltare a în premierã, dar ºi un cine-concert special: The Inferno Unseen.
expoziþiei se aflã femeia. Practic, este feminitãþii, începând de la copilãrie pânã la Cu fiecare nouã ediþie, Bucharest Fashion Film Festival îºi
vorba de o serie de lucrãri, care continuã maturitate, a declarat artista. doreºte sã punã bazele unui forum de discuþii despre relaþia dintre
ciclul de picturã figurativã început cu Convergenþe se referã, aºadar, la ideea film ºi modã, printr-o serie de mese rotunde, la care participã
mai multe decenii în urmã. de feminitate, de nobleþe interioarã ºi profesioniºti internaþionali ºi locali din lumea filmului, a modei ºi
Am trãit într-o lume a femeilor, în familie, spiritualitate. Expoziþia a fost deschisã pe a publicitãþii. Printre ei: Nick Rees-Roberts (profesor la Sorbonne
la facultate am avut modele tot feminine, 1 aprilie ºi nu este o pãcãlealã faptul cã a Nouvelle University din Paris ºi autor al volumului Fashion Film:
pornind de la aspectul exterior al femeii, avut vernisajul pe 8 aprilie. Cert este cã Art and Advertising in the Digital Age), Katie Metcalfe (video
care m-a încântat prin graþie ºi delicateþe ºi rãmâne deschisã pânã pe 14 aprilie ºi poate commissioner al platformei NOWNESS ºi programator al
am ajuns sã pãtrund dincolo de aparenþe, fi vãzutã la Cãminul Artei din Bucureºti. festivalului de film Sundance) sau Marketa Uhlirova (istoric de
artã ºi directorul festivalului Fashion in Film, din Londra). 

Centrul Ceh deschide o nouã ediþie

Documentary Mondays
Centrul Ceh vã invitã la tradiþionalul eveniment, Documentary
Mondays, cu care v-a obiºnuit de peste 10 ani, în fiecare zi de
luni, de pe 8 aprilie pânã pe 13 mai, de la ora 20:00. Subiectele
proiecþiilor vor fi variate, pentru toate gusturile, documen-
tarele abordând teme de gândire actuale, ce invitã la reflecþie,
fiind dezbãtute frecvent în societatea contemporanã, cum ar
fi, în linii largi, ºtiinþa, arta, arhitectura sau problemele socio-
politice. 
pag. 6
Comerþul interior
– motor al dezvoltãrii economico-sociale
a României contemporane (I)
Rolul ºi locul comerþului interior
în cadrul pieþei bunurilor ºi serviciilor
Dintre toate categoriile de pieþe existente într-o economie
concurenþialã, se detaºeazã ca semnificaþie ºi importanþã piaþa bunurilor
si serviciilor, aceasta reprezentând „liantul” tuturor activitãþilor ºi
proceselor pe care le include piaþa globalã. În cadrul pieþei interne
(naþionale), piaþa bunurilor ºi serviciilor se constituie într-un
instrument de reglare a unor importante mecanisme economice, ea
fiind cea care asigurã confruntarea între cererea ºi oferta de bunuri ºi
servicii de consum, materializarea acesteia în acte de vânzare-
cumpãrare. O asemenea piaþã prezintã un anumit specific ce rezultã,
în principal, din urmãtoarele considerente: • este o piaþã segmentatã,
ca urmare a particularitãþilor de formare ºi de manifestare a cererii
cumpãrãtorilor, a intensitãþii acesteia, a nivelului de exigenþã faþã de
calitatea si structura ofertei; • are o dimensiune geograficã mare,
dimensiune datã de distribuþia în spaþiu a diferitelor segmente de
consumatori; • are un obiect specific de comercializare, respectiv
bunuri materiale ºi servicii care, servind, de regulã, consumului
personal, pot avea o duratã mai lungã sau mai scurtã de consum ori de
folosinþã.
Piaþa bunurilor ºi serviciilor include toate produsele ºi serviciile
destinate populaþiei, instituþiilor, agenþilor economici, fiind legatã
nemijlocit de trebuinþele acestora ºi de posibilitãþile de a le satisface.
Într-un asemenea context, piaþa, în general, cea a bunurilor ºi
serviciilor, în particular, exprimã relaþiile economice ce iau naºtere
între participanþii la actul de vânzare-cumpãrare, relaþii în cadrul
cãrora se confruntã cererea de bunuri ºi servicii cu oferta, o astfel de
piaþã constituind spaþiul principal de referinþã pentru activitatea
celor mai mulþi agenþi economici.
O analizã corectã a pieþei bunurilor ºi serviciilor trebuie sã aibã în
vedere problematica complexã pe care o presupun realitãþile
economico-sociale actuale, circuitele impuse de schimbãrile profunde
ale societãþii omeneºti ºi economiei mondiale, comerþul devenind un
vector de primã importanþã al lumii contemporane, al dezvoltãrii
mondiale. Ne referim la o serie de aspecte legate, printre altele, de
procesul de integrare europeanã, de tendinþa de globalizare ºi de
mondializare a pieþei (care a transformat relaþia piaþã internã-piaþã
mondialã într-un mijloc de integrare ºi de asigurare a unor schimburi
reciproce de mãrfuri), dar ºi de exigenþele, tot mai crescute ale
consumatorului modern, care îºi doreºte simplificarea vieþii sale
cotidiene, diminuarea stresului ºi eliminarea tracasãrilor.
Într-un asemenea context se înscrie ºi problematica complexã pe
care o presupune activitatea de comerþ interior în România, subsistem
de bazã al comerþului. Analiza activitãþii de comerþ interior trebuie
sã aibã în vedere condiþiile concrete de existenþã ºi dezvoltare în
timp a societãþii ºi economiei româneºti, în general, a pieþei bunurilor
ºi serviciilor, în particular. Un comerþ puternic etatizat, rigid ºi
necompetitiv pânã în anul 1990, o piaþã ºi, implicit, un comerþ
„specific”, în perioada 1991-2000, ce a condus la adâncirea efectelor
negative ale dezechilibrelor structurale, exacerbate de modul în care
au fost realizate ºi gestionate reforma ºi privatizarea, de insuficienta
pregãtire a clasei politice, a managerilor, dar ºi a populaþiei de a
acþiona în condiþiile impuse de economia de piaþã. „Rezultatele” nu
au întârziat sã aparã în toate domeniile vieþii economice ºi sociale,
piaþa bunurilor ºi serviciilor ºi, de aici, comerþul interior nefãcând
excepþie.
Dupã anul 2000 însã ºi mai ales dupã aderarea þãrii noastre la
Uniunea Europeanã, pe fondul revigorãrii economiei autohtone, au
apãrut o serie de rezultate pozitive în funcþionarea pieþei bunurilor
ºi serviciilor ºi, drept urmare, în activitatea comercialã, piaþa internã
a bunurilor ºi serviciilor devenind o piaþã liberã, concurenþialã, o
piaþã structuratã, care se înscrie în modelul general de funcþionare a
pieþei globale ºi a subsistemelor sale. O piaþã care face în continuare
eforturi pentru perfecþionarea mecanismului sãu de funcþionare,
pentru integrarea sa deplinã în piaþa mondialã, în general, în cea
europeanã, în special.
Într-un asemenea context, dar ºi pe fondul realitãþilor economice
globale, în general, a celor europene, în particular, al evenimentelor
social-politice interne, România a înregistrat în ultima perioadã
rezultate economice pozitive, reliefate în mod sugestiv de indicatorii
activitãþii economice a þãrii. Desigur, ne referim la indicatorii creºterii
economice, mai ales la Produsul Intern Brut (PIB), principalul agregat
macroeconomic ce reflectã rezultatul final al activitãþii de producþie
a unitãþilor producãtoare rezidente. Economia româneascã, PIB, ca
indicator de bazã, au cunoscut în ultimii 4-5 ani creºteri semnificative,
ritmuri susþinute, aºa cum rezultã, de altfel, din tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 1
Evoluþia Produsului Intern Brut în perioada 2014-2017
Sursa: Date prelucrate
din Anuarul statistic al României, ediþia 2018
În anul 2017, nivelul PIB, în termeni nominali, a fost de 187,5 mld
euro, cu un plus de 17,7 mld euro faþã de anul precedent, situând þara
noastrã, din acest punct de vedere, pe locul 7 din lume, înaintea altor
economii mai puternice, dar care au avut o creºtere economicã mai slabã.
OPINIA NAÞIONALÃ
Desigur, oglinda comportamentului pieþei interne a bunurilor ºi
serviciilor o reprezintã activitatea comerþului nostru interior, cu cele
douã componente importante ale acestuia: comerþul cu bunuri ºi
comerþul cu servicii de consum. (Potrivit Metodologiei statisticii,
serviciile includ: activitatea de comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul,
repararea autovehiculelor ºi motocicletelor, transport ºi depozitare,
hoteluri ºi restaurante, informaþii ºi comunicaþii, întreprinderi financiare,
tranzacþii imobiliare, activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice,
activitãþi de servicii administrative ºi activitãþii de servicii suport,
administraþie publicã ºi apãrare, asigurãri sociale din istemul public,
învãþãmânt, sãnãtate ºi asistenþã socialã ºi activitãþi de spectacole,
culturale ºi recreative, reparaþii de produse de uz casnic ºi alte servicii.).
În materialul nostru, vom aborda doar problematica complexã pe
care o presupune comerþul cu bunuri de consum, comerþul cu servicii
fãcând obiectul unui alt subcapitol al lucrãrii de faþã.
Comerþul interior a reprezentat ºi reprezintã în continuare unul
dintre cele mai dinamice sectoare economice, cu o evoluþie mereu
ascendentã, fiind printre primele sectoare ale economiei care au
beneficiat de libertãþile economiei de piaþã: liberalizarea pieþelor,
liberalizarea schimburilor, libera iniþiativã etc.
Prin activitatea sa, prin relaþiile pe care le genereazã, prin
responsabilitatea pe care o are în societate, conþinutul comerþului este
complex, el reprezentând o fazã intermediarã esenþialã între producþie
ºi consum, funcþia sa principalã constând în aducerea bunurilor la
consumatori, în anumite condiþii de loc, de timp ºi de utilitate.
În cadrul oricãrei economii naþionale, comerþul este un domeniu
de activitate clar delimitat, fiind caracterizat printr-o complexitate
rar întâlnitã ºi printr-o structurã vastã, în care o importanþã deosebitã
o au activitãþile de distribuþie cu amãnuntul, de depozitare a
mãrfurilor, de aprovizionare cu ridicata.
În condiþiile transformãrilor continue ºi, mai ales, profunde
intervenite în evoluþia societãþii ºi a economiei, activitatea de comerþ
a cunoscut modificãri de amploare, transformându-se dintr-o simplã
activitate de intermediere în una creatoare de utilitãþi, crescându-i
astfel gradul de complexitate. Mai mult, trebuie reþinut faptul cã
activitãþilor clasice de intermediere a actelor de vânzare ºi a celor
legate de distribuþia fizicã li se adaugã altele noi, precum cercetarea
pieþei, informarea populaþiei, educarea consumatorilor, publicitatea,
promovarea unei game largi de servicii comerciale, crearea unui cadru
ambiental propice actului de vânzare-cumpãrare.
Rolul comerþului în cadrul mecanismului de funcþionare a economiei
decurge, în primul rând, din funcþiile pe care acesta le îndeplineºte, iar,
apoi, din faptul cã prin activitatea comercialã se pune în evidenþã
raportul între producþie ºi consum, prin intermediul actelor de vânzare
– cumpãrare gãsindu-ºi reflectarea, atât nevoile (cererea de mãrfuri),
cât ºi posibilitãþile lor de satisfacere (oferta de mãrfuri).
În acest context, vom menþiona faptul cã acesta, comerþul,
îndeplineºte mai multe funcþii destinate sã asigure un flux normal al
producþiei spre locurile de consum. Asemenea funcþii scot, deci în
evidenþã rolul comerþului, atât în raport cu producãtorii, cât ºi în
raport cu consumatorii, cu utilizatorii finali sau cu intermediarii.
În economia româneascã, comerþul rãmâne una dintre componentele
cele mai eficiente ale sectorului terþiar, care contribuie în proporþii
importante la realizarea celor mai însemnaþi indicatori macroeconomici
ºi, implicit, la creºterea economicã. Importanþa locului comerþului în
cadrul economiei, în general, al sectorului terþiar, în particular, este
datã de mai mulþi asemenea indicatori, cei mai cunoscuþi ºi mai utilizaþi
fiind: • ponderea populaþiei ocupate în comerþ în cadrul totalului
populaþiei ocupate în economie, în general, în sectorul terþiar, în
particular, aceasta din urmã înregistrând an de an valori mult peste
30%; • contribuþia comerþului la economia României, respectiv la crearea
Produsului intern brut, o asemenea contribuþie înscriindu-se pe acelaºi
trend ca ºi evoluþia populaþiei ocupate în comerþ; • ponderea producþiei,
consumului intermediar ºi valorii adãugate brute din comerþ în totalul
sectorului terþiar, evoluþia acestor trei indicatori, raportatã la nivelul
sectorului terþiar, fiind relativ constantã; • volumul investiþiilor efectuate
în comerþ, rolul important al acestora fiind reflectat de ponderea lor în
totalul economiei. Evoluþia acestor indicatori demonstreazã interesul
constant care existã pentru activitãþile din comerþ, un sector al economiei
eficient ºi aducãtor de beneficii însemnate.
În altã ordine de idei, vom menþiona aici rolul comerþului în creºterea
calitãþii vieþii, un comerþ modern, cum vrem sã credem cã este comerþul
românesc, determinând ºi influenþând în mod direct standardul de
viaþã, urbanizarea socialã ºi economicã a þãrii, avuþia acestuia, va-
lorificarea superioarã a resurselor, gradul de educaþie ºi de culturã a
populaþiei. Mai mult, prin locul pe care îl ocupã în economie ºi
societate, prin funcþiile sale economice ºi sociale ºi prin importanþa sa
ca instrument de dezvoltare localã ºi coeziune socialã, comerþul rãmâne
un factor indispensabil al bunãstãrii oamenilor.
Importanþa strategicã a comerþului este datã ºi de faptul cã dezvoltarea
echilibratã a þãrii, potrivit conceptului de dezvoltare durabilã, poate fi
realizatã ºi prin intermediul comerþului. În contextul celor prezentate,
responsabilitatea comerþului, în general, a fiecãrui comerciant, în
particular, devine tot mai însemnatã, înþelegând prin aceasta obligaþia
sectorului, ca atare, a fiecãrui agent economic care îºi desfãºoarã
activitatea în acest domeniu faþã de societate, în general, faþã de
comunitãþile locale ºi faþã de grupuri ale acestora, în particular.
(Va urma)
Prof. univ. dr. Gheorghe M. PISTOL
856 – 9 aprilie 2019
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
Lansarea Programului de Formare
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
a Promotorilor ºi Experþilor
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
în Managementul Destinaþiei
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
de Ospitalitate Turisticã (OMD)
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
în Regiunea Dunãrii
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
ºi Litoralul Mãrii Negre 
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
Noi oportunitãþi
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
de formare ºi carierã
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
profesionalã
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
în managementul destinaþiei
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
de ospitalitate turisticã (OMD)
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456
Prin recenta aderare a României la Programul European
Cultural Routes (Rutele Culturale Europene - Roman
Emperors and Danube Wine Route), gestionat de Consiliul
Europei, cu sprijinul Comisiei Europene ºi de Institutul
European al Rutelor Culturale, se deschid pentru
operatori din turism ºi zonele cu potenþial în domeniu
perspective deosebit de bune, inclusiv ºi pe baza revi-
zuirii Strategiei UE pentru Regiunea Dunãrii (SUERD),
a cãrei Preºedinþie o deþine România, ºi a stimulentelor
cuprinse în noua Strategie de Dezvoltare Durabilã.
Organizaþiile de Management al Destinaþiei (OMD), care
s-au constituit pânã în prezent sau sunt în curs de înfiinþare,
în baza Legii Turismului, oferã oportunitatea creºterii
substanþiale a numãrului de vizitatori, dar ºi a locurilor de
muncã ºi veniturilor obþinute în industria ospitalitãþii.
Spre a veni în sprijinul organizaþiilor profesionale ºi
patronale din turism, ca ºi al comunitãþilor locale cu
care se creeazã parteneriate public-private, a fost lansat
Programul de Formare a Promotorilor ºi Experþilor în
Managementul Destinaþiei de Ospitalitate Turisticã
(OMD) în Regiunea Dunãrii ºi Litoralul Mãrii Negre.
Programul se adreseazã tuturor celor care vor sã devinã,
în mod rapid ºi flexibil, Promotor sau Expert, sã dezvolte
o carierã de succes în expertiza, consultanþa acordatã
operatorilor ºi beneficiarilor zonelor, obiectivelor din
industria ospitalitãþii, sã deþinã o abordare inovativã ºi
interdisciplinarã, spre a fi în mod profitabil în contact cu
bunele practici ºi reþelele de parteneri care deruleazã proiecte
cu finanþare europeanã.
Cele douã categorii de practicieni pentru a lucra în
Organizaþiile de Management al Destinaþiei sunt:
1. Promotori, organizatori evenimente – pentru per-
soanele fãrã studii superioare finalizate
2. Experþi în managementul ospitalitãþii – pentru per-
soanele deþinãtoare de diplomã universitarã, masteranzi etc
Programul este conceput în douã module: primul se
adreseazã exclusiv Promotorilor, iar cel de-al doilea modul
se adreseazã celor ce se formeazã ca Experþi (include ºi
primul modul).
Organizatorii Programului sunt: Catedra Internaþionalã
Onorificã Jean Bart în sprijinul Strategiei UE pentru
Regiunea Dunãrii (CIO-SUERD), proiect coordonat de
Fundaþia EUROLINK - Casa Europei ºi fondat în
parteneriat cu Academia Românã ºi Departamentul de
Training ºi Consiliere al Asociaþiei Comunitãþile Locale
Riverane Dunãrii CLDR, membrã a Consiliului Oraºelor
ºi Regiunilor Dunãrii – Viena (CoDCR) ºi membrã co-
fondatoare a Hub-ului Macro-Regional Dunãre-Marea
Neagrã, coordonat de Cluj IT Cluster.
Formatorii acreditaþi ANC ai programului deþin un
portofoliu ºi o vastã ºi diversã experienþã:
· senior Consultant Sever AVRAM – Comisar Regional
Dunãrean din partea CLDR în cadrul Reþelei Europene a
Comisarilor Dunãreni; Coordonator General CIO-SUERD
Jean Bart
· Knowledge Management Specialist Sandu
ZAMFIRESCU – Expert ºi Trainer în Social Media -
Promovare ºi Marketing Online.
Având un caracter multi ºi inter-disciplinar, cursurile
se încadreazã în conceptul UE de tip lifelong learning,
promovat prin Centrul pentru Inovare ºi Dezvoltare la
Distanþã. Cursurile se desfãºoarã online, prin intermediul
unei platforme educaþionale, accesibile oricãrui cursant, în
mod flexibil. Participanþii primesc, în urma evaluãrii finale,
Certificat de Absolvire cu Anexã detaliatã a modulelor ºi
modalitatea de evaluare, eliberat de Departamentul de
Formare ºi Consiliere al Asociaþiei CLDR, membrã a
Consiliului Oraºelor ºi Regiunilor Dunãrii (Viena) ºi Catedra
Internaþionalã Onorificã Jean Bart în sprijinul Strategiei
UE pentru Regiunea Dunãrii (CIO-SUERD), proiect
iniþiat de Fundaþia EUROLINK - Casa Europei, în par-
teneriat cu Academia Românã.
Oportunitãþile ºi beneficiile pentru cursanþi includ,
printre altele, eliberarea Scrisorii de Recomandare cãtre
angajatori, posibilitatea de a face stagii profesionale în
companii ºi organizaþii membre sau partenere ºi cooptarea
în cadrul Grupurilor de Lucru CLDR.
Detalii suplimentare ºi înscrieri se pot solicita
Secretariatului CIO-SUERD, la adresa ciosuerd@gmail.com,
pânã cel târziu în data de 15 aprilie 2019 sau direct pe
site-ul programului: http://ciosuerd.houseofeurope.ro/
promotor-expert-omd
Parteneri Media Asociaþi: Agenþia Naþionalã de Presã
AGERPRES, Radio7, Juridice.ro. Parteneri Media:
Finantare.ro, CalendarEvenimente.ro, CaleaEuropeana.ro,
Comunicaþii Mobile, SmartFinancial.ro, BrandInfo.ro,
Opinia Naþionalã, PRwave.ro, ComunicateMedia.ro,
Tribuna Economicã, Tomisul Cultural, 24PHarte.ro,
Buletin Dunãrean.
Pentru conformitate,
Secretariatul CLDR
856 – 9 aprilie 2019 OPINIA NAÞIONALà pag. 7

Moineºti
sculpturã amplasatã în parcul
central din municipiul Ungheni
– Republica Moldova
S culptor al generaþiei de mijloc, artist cu preocupãri diversificate ºi stãpân propriu-zis este format din douã trunchiuri de piramidã suprapuse, cu dimensiuni
Sculptorul pe tehnicile clasice ale sculpturii, modelajul ºi cioplirea, Ovidiu Nicolae Popa
este însã deschis ºi spre lucrul cu materiale neconvenþionale. Preocupat la
diferite, realizate din beton placat cu plãci de marmurã neagrã, mai puþin ultimul
rând de placare de sus, care este realizat din marmurã de culoare deschisã. Deasupra

Ovidiu Nicolae
nivelul expresiei de stilizare ºi dematerializare a formei, el exploateazã cu este aºezat un vultur din bronz cu o cruce în cioc. Înscrisurile sunt executate pe
fineþe suprafeþele ºi creeazã texturi ºi patine cu forþã de sugestie vizualã. plãci de marmurã albã care sunt amplasate în niºe cu latura de sus în arc de cerc,
Lucrãrile de for public, ca ºi sculptura micã îi sunt deopotrivã familiare. practicate pe cele patru feþe ale trunchiului de piramidã inferioarã. Pe trunchiul de

POPA Subiectul religios este o preocupare din ce în ce mai pregnantã prezentã în

arta sa, în directã conexiune cu meditaþia asupra condiþiei umane, asupra
raporturilor dintre sacru ºi profan, între efemer ºi veºnic. Sculptura lui Ovidiu
piramidã superior, pe faþa principalã spre stradã, pe sud, sunt însemnele armatei,
casca, douã sãbii întretãiate ºi ramuri cu frunze de laur. Pe trunchiul inferior, pe
placa din niºã, este înscris: Eroii neamului din satul Cãciulaþi com. Moara-Vlãsiei
din Clinceni Nicolae Popa, ajunsã la deplinã maturitate, se ancoreazã în studiul anatomiei,
în studiul naturii ºi într-o preocupatã cãutare a esenþelor, în detrimentul
aparenþelor ºi a oricãrei plasticitãþi gratuite. (Luiza Barcan – 2014).
cãzuþi în Rãzboiul pentru apãrarea patriei. Pe faþa lateralã de est este înscris:
Monumentul a fost înãlþat prin voia Domnului de cãtre Consiliul local Moara
Vlãsiei în anul 2004. Sculptor Nicolae Popa. Pe faþa lateralã de vest este înscris:
ºi povestea Având atelierul în comuna Clinceni (jud. Ilfov), artistul plastic Ovidiu Nicolae
Popa este absolvent al Institutului de Arte Plastice Bucureºti, secþia Sculpturã.
1916-1918 ºi numele eroilor cãzuþi în luptã. Pe faþa posterioarã de nord este
înscris: 1941-1945 ºi numele eroilor cãzuþi în luptã. Douã tunuri cu afet încadreazã
Are foarte multe lucrãri amplasate în România, dar ºi în strãinãtate. Una dintre
monumentelor
monumentul pe un platou pavat cu pavele prefabricate ºi înconjurat
temele preferate ale lucrãrilor sale þine de morala ºi religia creºtin-ortodoxã. de un gard din þeavã pãtratã de oþel, având în capãt flori de crin.
De curând, „a dat viaþ㔠unui monument cu totul special. Este vorba despre Participant la mai multe ediþii ale taberei de sculpturã de la Ungheni (Republica
sale darul unui cetãþean din Alexandria (jud. Teleorman), la ceas de Centenar, respectiv,
o statuie ridicatã în cinstea eroilor, la 1 Decembrie 2018. Se numeºte Gabriel
Florea, este familist convins om de afaceri, ambiþios, a cochetat cu politica ºi
Moldova), Ovidiu Nicolae Popa spunea: Mi-am dorit sã vin aici. Sculptorul este
cunoscut deja cetãþenilor din Ungheni prin lucrarea Scaun împãrãtesc, realizatã în
cadrul ediþiei a patra a taberei de sculpturã ºi instalatã chiar în faþa catedralei
este patriot declarat. Întotdeauna i-a plãcut istoria, faptele eroilor neamului. episcopale Sf. Alexandru Nevski, în anul 2006. Atunci când am venit la Ungheni,
Este iubirea mea L-au emoþionat ºi l-au fãcut sã se simtã obligat sã mulþumeascã într-un fel pentru în 2006, mi-au plãcut locurile, mi-au plãcut oamenii, explicã. Lucrarea mea este
dãruitã, jertfa lor. Mult timp, acesta a fost doar un gând, dar apoi ºi-a dorit sã îl o poveste simplã, dar care vine de undeva din interiorul fiecãruia – icoana la
concretizeze. La început a fost emoþia, a fost gândul cã trebuie sã fac ceva în An fereastrã. Aºa ºi am numit-o, dupã care i-a fãcut ºi o descriere exhaustivã: Am aici
prin artã, altora! Centenar, pentru noi, pentru cei care vin, pentru cinstirea marilor noºtri înaintaºi. o icoanã, o icoanã veche, care deja s-a deformat de atâtea mâini ºi de atâtea
A fost o inspiraþie de moment ºi gândul nu mi-a mai dat pace. Am considerat cã generaþii. Este doar o umbrã, este ca un material peste care – se vede clar –
este ºi datoria mea personalã sã cinstesc eroii neamului. Odatã luatã decizia, a trecut vremea. Aveam nevoie de ceva care sã o „înmoaie”. Elementul acesta
lucrurile au mers de la sine, mai ales dupã ce l-a cunoscut pe sculptorul Nicolae este fereastra – în contrapunere cu elementele dure ale arhitecturii, fereastra prin
Ovidiu Popa printr-un prieten comun. Mai întâi a fost uimit cã este cererea unei care va trece lumina. Sculptorul recunoaºte cã este o mare provocare pentru el.
persoane fizice. Apoi am discutat despre proiect. Eu nu mã pricep foarte bine, Voi pune foiþe de aur ºi de argint pe suprafaþa icoanei ºi sper sã-mi reuºeascã.
sunt doar un om care iubeºte arta. Dar i-am spus cã vreau sã-i reprezinte pe cei Dacã nu – ea oricum stã în piatrã ºi are un mesaj, zice, dupã care accentueazã:
care au luptat ºi au murit pe front. Sã fie un omagiu adus lor. Nicolae Ovidiu Eu nu tind ca cineva sã vinã în faþa lucrãrii mele sã se închine. Sã nu înþelegeþi
Popa a înþeles ce-mi doresc ºi mi-a propus un grup statuar de cinci soldaþi. Am greºit. Este vorba de o temã generalã, moral creºtinã.
stabilit detaliile ºi faptul cã inaugurarea trebuie sã se facã la 1 Decembrie, de Are mâinile pline de rãni datorate lucrului cu piatra, metalul ºi lemnul. Aºa se
Ziua Marii Uniri. Apoi, am fãcut solicitarea cãtre autoritãþi, care, la început, au întâmplã de fiecare datã: piatra se dã îmblânzitã cu durere?, întreb. Zâmbeºte
primit vestea cu uimire, dar m-au sprijinit ºi am primit acordul pentru locul pe în colþul gurii ºi rãspunde filozofic: Arta se dã cu durere. Nu e vorba de durerea
care sã aºezãm soclul statuii, a povestit Gabriel Florea. Locul amplasãrii a fost fizicã. Aceasta trece. Este una mai mare. Existã agonie ºi extaz pe parcursul
ales de comun acord cu reprezentanþii primãriei, la intersecþia strãzilor Ion creaþiei unei lucrãri. Sunt momente când ajungi sã fii foarte fericit, iar altãdatã
Creangã cu Dunãrii, chiar peste drum de primãrie. Începând cu data de îþi vine sã te bagi cu capul în pãmânt pentru cã ceva s-a schimbat. Insist totuºi
1 decembrie 2018, statuia a intrat în proprietatea oraºului. Donaþia cãtre asupra unei explicaþii mai clare: se întâmplã des ca un sculptor sã-ºi rãneascã
municipalitate are ºi câteva condiþii, între care interzicerea vânzãrii acesteia. De mâinile când lucreazã în piatrã? Se întâmplã. Dacã lucrãm cu ciocanul ºi dalta,
asemenea, se interzice relocarea monumentului fãrã acordul donatorului ºi al ce sã facem?, rãspunde preocupat. Important e cã mai lasã la Ungheni o sculpturã.
autorului grupului statuar. La Ungheni, despre care spune: Aici vin ºi descopãr vechiul ca nou pentru mine.
Nu caut nici aplauze, nu caut nici critici, Este foarte frumos când vii sã vezi locuri unde existã rãdãcini. Adevãrata
nu vreau absolut nimic. Nu este nicidecum valoare este ceea ce a trecut în timp ºi a rãmas.
o acþiune politicã, este doar un gest patriotic Participant fiind ºi la mai multe ediþii ale Taberei de Sculpturã Monumentalã în
personal. Sunt mândru cã am putut sã fac Metal Silviu Catargiu din Galaþi, Nicolae Ovidiu Popa ne-a spus franc cã iubeºte
acest lucru, dar nu consider cã este ceva Galaþiul pentru acumulãrile în timp ale unor comori de artã monumentalã extrem
excepþional, a mai spus Gabriel Florea, la de valoroase. Sculptori cu nume mari care au lãsat urme aici m-au chemat ºi
Galaþi puþin timp dupã ce statuia fusese montatã mi-au capacitat la maximum dorinþa de a realiza o lucrare care sã stea în rând cu
la locul ei, pe soclul de pe care va veghea celelalte, a mãrturisit artistul. Nicolae Ovidiu Popa susþine cã ºi-a ghidat ºi arta
timpurile ºi oamenii. A recunoscut cã este dupã principiile pe care le-a adoptat în viaþã, considerându-se fericit cã a putut sã
emoþionat pentru cã ºi-a vãzut visul guste din darul ortodoxiei. Un artist nu poate ajunge la maturitate decât transpunând
împlinit. Pentru cã nu este vorba despre aceste valori ale ortodoxiei. Prin urmare, arta trebuie sã transmitã iubire, trebuie
mine, este vorba despre cei care au fãcut sã reprezinte frumosul ºi sã creeze bucurie în sufletul privitorului. Întotdeauna
istorie, a mai spus acesta. sunt foarte atent ca receptorul sã nu meargã cu mintea cãtre lucruri negative,
Dintre operele monumentale ale sculp- atunci când se aflã în faþa lucrãrilor mele. Lucrarea sa, care va sta în rând cu cele
torului Ovidiu Nicolae Popa mai putem aflate deja pe Falezã, se va numi Rugã ºi reprezintã trei personaje într-un joc de
Monumentul Eroilor aminti Monumentul Eroilor din satul lumini ºi umbre, cu mâinile îndreptate cãtre cer, într-o rugã perpetuã. Cel care stã
„particular” ridicat în Cãciulaþi (com. Moara Vlãsiei, jud.Ilfov), în faþa lucrãrii mele va face o simbiozã cu ea. Cele trei personaje rãmân sã se
municipiul Alexandria aºezat pe o bazã de plan pãtrat, cu douã roage pentru el, în continuare, chiar ºi dupã ce va pleca din faþa lor. Dacã vor
trepte, din beton placat cu plãci de marmurã avea gânduri negative, lucrarea se va ruga în continuare. Existã acest element
coloratã. În axul feþei principale ºi a feþe- extraordinar, care se numeºte catehezã, iubirea mea dãruitã, prin artã, altora,
lor laterale, între prima ºi cea de-a doua mai spune Nicolae Ovidiu Popa, cel care considerã cã arta trebuie sã aibã ºi un
Monumentul din satul Cãciulaþi treaptã se aflã câte un plan înclinat pe care rol educativ, nu sã existe doar pentru ea însãºi.
(com. Moara Vlãsiei, jud.Ilfov) se aºazã coroanele de flori. Monumentul George V. GRIGORE

Ora Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã

Happy Weekend. -//-

7-10 7 Dimineaþa. Realizatori: Mihai Cioceanu, Alex Crãciun Realizator:
emisiune live 8-12
103,4 FM ºi online pe www.7radio.ro

Liviu Damian
PROGRAMUL
Radio Seven

10-13 Morning After. Realizator: Tiberiu Ursan. emisiune live Experienþa

Urbanã.
Realizator: 12-
13-16 Light Zone. Realizator: Robert Tache. emisiune live Maria Duda 13 13-14
Tech
16-19 Pâine ºi Kirk. Realizator: Kirk. emisiune live News
7 la Seven. Tibi Ursan
Realizator: 15-
19-22 7 Music. Realizator: Cãlin Gheorghe. emisiune live Echipa
Radio Seven 16
 Istorie bandonatã
pag. 8
Sã salvãm
ce a mai rãmas
din patrimoniul industrial
al Bucureºtilor!
P oate cã nu este inutil sã mai tragem din când în când un
semnal de alarmã cu privire la patrimoniul industrial al
Bucureºtilor, prins în piuneze pe o hartã a dezgustului ºi
indiferenþei totale. Când eram copil, aveam ochii larg deschiºi la
problemele semenilor, la soarta clãdirilor, pe care le consideram
doar frumoase, fãrã sã ºtiu cã unele dintre acestea sunt sau
aveau sã fie ulterior declarate monumente istorice. Cu mintea
mea de atunci, într-o epocã în care foamea era numitorul comun,
mã aºezam de multe ori la coadã la magazinul Fabricii de pâine
Grâul ºi în cele câteva ceasuri pe care le petreceam acolo mã
uitam în jur ºi observam o grãmadã de lucruri. Întotdeauna m-a
fascinat construcþia veche din spatele noului magazin al fabricii
de pâine comuniste. Construcþie ce semãna a vapor. Îmi imaginam
cã sunt un marinar, care aºteaptã sã se îmbarce pe vapor ºi sã
plece în zãri mai bune. Gustul pâinii calde mã readucea cu
picioarele pe pãmânt ºi apoi mã îndreptam spre casã, de unde
hotãram sã nu plec niciodatã!
Azi, prin ochii de adult se vede altceva, deºi ºtiu cã dincolo de
blocurile gri de pe ªtefan cel Mare, ceva misterios încã mai
dãinuie. Am hotãrât sã mã întorc pentru o clipã în trecut ºi
implicit la Moara lui Assan sau, în fine, la ce a mai rãmas din ea.
Am fost surprins de imaginea dezolantã. De nesimþirea
autoritãþilor ºi a locuitorilor, care aruncã pânã la refuz gunoaie
în curtea a ceea ce a reprezentat în epoca lui Assan cea mai
importantã realizare industrialã. Construcþia Morii Assan a fost
realizatã în anul 1853, pe un teren cumpãrat de George Assan de
la Epitropia Ghica, proprietatea extinzându-se apoi prin
achiziþionarea de terenuri de la locuitorii din jur. Moara a fost
ridicatã într-o perioadã când în Bucureºti nu exista nici mãcar o
singurã fabricã de cãrãmida. Ca fapt divers, prima fabricã de
cãrãmidã s-a înfiinþat abia în anul 1855, de cãtre serdarul Ioan
Filipescu, undeva în zona Elefterie. Utilajele pentru moarã au
fost aduse din Viena, de la firma Siegel. Transportul acestora pe
Dunãre ºi apoi pe distanþa Giurgiu-Bucureºti a durat aproape o
lunã de zile. În anul 1865, George Assan se desparte de asociatul
sãu Ion Martinovici ºi rãmâne singurul proprietar al fabricii.
Dupã moartea lui, în 1866, conducerea întreprinderii a rãmas
soþiei sale, Alexandrina, care o lasã apoi în anul 1884 celor doi
fii, Basile ºi Gheorghe, care îºi fãcuserã studiile în strãinãtate. În
1894 a fost înfiinþatã de cãtre aceºtia o nouã secþie de lacuri ºi
culori, iar moara mãcina la acea datã 7 vagoane de grâu în 24 de
ore. În 1895 existau în Bucureºti încã nouã mori cu aburi în afarã
de Moara Assan. Construcþia propriu-zisã a fost realizatã
folosind constructori ºi meºteri nemþi. La data respectivã,
construcþia unui coº al fabricii a fost opritã, când atinsese
înãlþimea de 10 metri, fiind consideratã prea mare. Dupã plata
unor compensaþii cãtre primãrie, coºul a fost ridicat pânã la
înãlþimea proiectatã de 26 de metri.
Acum se mai poate vedea o micã parte a impunãtoarei
construcþii de cãrãmidã roºie. Parcã intenþionat rãmasã în picioare,
ca o amintirea vie a cea ce a fost în trecut. O pisicã neagrã îmi
taie calea. Se opreºte ºi mã priveºte. Ghinionul s-a abãtut asupra
morii! Este o mare tristeþe pentru mine sã asist la moartea
patrimoniului industrial din proximitatea Oborului ºi de
pretutindeni. Îmi continui cãlãtoria în lumea gunoaielor ºi a
dãrâmãturilor, animat de trecutul glorios al acestui perimetru,
cândva multifuncþional.
În registrele comerciale, Moara lui Assan era înregistratã ca
„Societatea Anonimã Fabricile Assan” pentru industria ºi
comerþul fãinii, uleiurilor vegetale, lacurilor, culorilor ºi altor
produse similare. De-a lungul timpului, moara cu abur de
la Obor a fost botezatã de locuitorii Bucureºtilor sub diverse
forme: Moara lui Assan, Moara cu valþuri, Moara de foc sau
Vaporul lui Assan. În anul 1903 a fost sãrbãtoritã o jumãtate de
secol de la înfiinþare ºi cu acest prilej s-au mai adãugat câteva
construcþii, iar la clãdirea principalã, în vârful turnului, s-a pus
un ceas mare, având dedesubt, în cifre de bronz, mari ºi vizibile
de departe, anii 1853 - 1903. Ceasul lui Assan, care funcþiona
exact, a fost zeci de ani mãsurãtorul timpului pentru toþi oamenii
din cartierul Obor-Colentina. În 1903 se construieºte un nou
siloz de grâne, care a fost la acea datã cea mai înaltã clãdire din
Bucureºti, 41 metri înãlþime, 28 de silozuri (magazii) având
capacitatea de înmagazinare de 700 vagoane. Dupã 1903, Moara
Assan a fost dotatã cu energie electricã, având uzinã proprie.
Înainte ca moara sã fie transformatã în societate anonimã, fraþii
Assan aveau 33 de lucrãtori, iar în ianuarie 1946, dupã rãzboi,
fabrica avea 400 de funcþionari ºi lucrãtori. Fabrica a
fost permanent adusã la zi cu cele mai noi utilaje
ºi tehnologii, fraþii Assan fiind interesaþi de tot
ceea ce e mai nou ºi mai bun în domeniul
industrial, fãcând numeroase cãlãtorii în toatã
lumea, în acest scop.
E dureros sã vezi azi cum asemenea pa-
trimoniu industrial a fost sabotat de autoritãþi,
abandonat de proprietari ºi împuþit de locuitorii
zonei, care depoziteazã tone de gunoi în fiecare
an, în ciuda avertismentelor scrise peste tot refe-
ritoare la proprietatea privatã ºi la interzice-
rea depozitãrii gunoiului. Nu vreau sã vã mint ºi
sã vã spun cã mirosul era insuportabil, fiindcã la
OPINIA NAÞIONALà 856 – 9 aprilie 2019
începutul primãverii nu este o
problemã, dar nu pot sã îmi ima-
ginez ce trebuie sã suporte cetãþenii
din blocurile cu care proprietatea se
învecineazã.
Proprietatea Moara Assan a avut iniþial o
suprafaþã de 5,41 hectare. Din cauza construcþiilor din
zonã, a blocurilor construite înainte de 1990, suprafaþa ansamblului
a ajuns la 4,7 hectare. Dupã ianuarie 1990, mai multe clãdiri (silozuri,
depozite, hale) din cadrul complexului Moara lui Assan au fost
vandalizate ºi apoi demolate ilegal. Clãdirea centralã a ansamblului,
moara propriu-zisã, construitã din cãrãmidã ºi care are arhitectura
asemãnãtoare cu a unei cetãþi medievale, a rãmas, sã zicem, prinsã
între viaþã ºi moarte, dar într-o stare criticã.
Moara de lângã Obor a fost naþionalizatã de comuniºti în
iunie 1948. În acelaºi an, odatã cu confiscãrile ilegale ordonate
de comuniºti, era arestat ºi Basil (Vasile) Assan care la acea datã
era unicul acþionar al Fabricilor Assan. Pe durata anchetei, dupã
ce a fost torturat, se zice cã ar fi fost aruncat de la etajul 5 al
Prefecturii Poliþiei Capitalei, familiei comunicându-i-se cã s-a
sinucis. Dupã 1950, în zona Morii Assan au funcþionat mai
multe întreprinderi, printre care Fabrica de pâine Grâul ºi Fabrica
de ulei 13 Decembrie. O micã parte dintre utilajele morii au
ajuns pe post de exponate la Muzeul Tehnic Dimitrie
Leonida sau în alte instituþii. În prezent, la Muzeul Tehnic din
Bucureºti poate fi vãzut un cilindru din instalaþia Morii cu aburi
Assan, exponat care a fost achiziþionat, la începutul secolului
trecut, chiar de fondatorul muzeului, inginerul Dimitrie Leonida.
În iunie 1990, regimul politic de la acea vreme a emis un act
normativ, apreciindu-se cã terenul este proprietatea statului ºi o
parte din acesta trebuie eliberat de unele construcþii, conform
Planului de sistematizare a municipiului Bucureºti, în baza unui
decret din anii ‘80. De fapt, terenul cu o suprafaþã de 4,7 hectare
devenise interesant pentru afaceriºtii apãruþi peste noapte. O
parte dintre unitãþile de producþie ale fabricii de ulei au fost
mutate atunci. În anii ’90, terenul ºi construcþiile din zona Morii
lui Assan au devenit proprietatea SC Grâul SA ºi Solaris SA.
Primele distrugeri ale ansamblului Moara lui Assan au fost
semnalate autoritãþilor începând cu anul 1995. Au fost scoase
cercevelele ferestrelor, splendid lucrate în fier forjat, precum ºi
alte elemente decorative din zinc ºi plumb de la acoperitoare ºi
turnuri. Plãcile de identificare a monumentului au fost smulse de
persoane neidentificate. Arhiva ºi mobilierul de valoare, rãmas de
la foºtii proprietari ai fabricii, au fost valorificate ilegal de persoane
lipsite de scrupule. Utilajele, fabricate la Viena înainte de anii
1900, au fost dezmembrate ºi vândute la fier vechi cu toate cã
erau piese de o deosebitã valoare pentru istoria tehnicii. Dificultãþile
financiare cu care s-au confruntat unii dintre proprietarii scriptici
ai terenului ºi construcþiilor au determinat intervenþia lichidatorilor
legali, în cursul anului 2005. Într-un interval de timp foarte scurt,
au dispãrut sub lama buldozerelor mai multe clãdiri din ansamblul
de la adresa Halmeu nr. 25, fiind distruse ºi porþiuni ale imobilelor
care trebuiau conservate ºi restaurate în virtutea calitãþii de
monument istoric. Autoritãþile locale, dar ºi alte instituþii ale statului
au sesizat ceea ce se petrece la Moara lui Assan, însã distrugerile
au continuat sub diverse forme, folosindu-se metode „consacrate”
(slãbirea pe durata nopþii a structurii de rezistenþã), dar greu de
dovedit ca infracþiuni. Gardul perimetral a fost complet distrus.
Direcþia de Urbanism de la Primãria sectorului 2, în perimetrul
cãreia se aflã moara, nu a dat niciodatã avize sau autorizaþii pentru
demolare sau construcþie de nici un fel la Moara lui Assan.
Pisica neagrã din ziua vizitei mele la moarã se pare cã a apãrut de
mai multe ori în decursul ultimelor decenii ºi de fiecare datã ceva rãu
a urmat… În septembrie 2005, Primãria Municipiului Bucureºti a
sesizat Parchetul de pe lângã Judecãtoria Sectorului 2, în vederea
dispunerii începerii urmãririi penale împotriva celor care se fãceau
vinovaþi de desfiinþarea ilegalã a monumentului de valoare naþionalã
Moara lui Assan. Sesizarea penalã a fost fãcutã în conformitate cu
prevederile Legii 50/1991 republicatã, privind autorizarea executãrii
lucrãrilor de construcþii. Deoarece este vorba de un monument istoric,
competenþele administrative în cazul ansamblului Morii lui Assan
revin Ministerului Culturii ºi Cultelor, respectiv Primãriei
Municipiului Bucureºti, dar pânã la urmã a rãmas ca în garã. Adicã
nimeni ºi nimic nu a putut pune stavilã în calea ruinei.
În noaptea de 13-14 mai 2008 clãdirea a fost afectatã de un
incendiu de proporþii, care a fost stins dupã aproximativ trei
ore. În prima zi a anului 2012, acoperiºul construcþiei a cãzut ºi,
odatã cu el, unul dintre pereþi (cu o suprafaþã de peste 200 mp).
Prãbuºirea a fost cel mai probabil provocatã de furturile de
materiale produse de oameni ai strãzii.
Se cautã de ani de zile soluþii pentru salvarea patrimoniului
industrial al Bucureºtilor, dar din câte vãd ºi înþeleg eu, care sunt
legat emoþional de Moara lui Assan, ele nu vor apãrea. Cãrãmidã
dupã cãrãmidã va cãdea, ori o furtunã, ori un mic cutremur, ori
o mânã criminalã… vor face ca pe fondul nepãsãrii actuale a
autoritãþilor sã se ducã totul de râpã.
Nu va mai rãmâne absolut nimic… cu excepþia strãzii Vaporul
lui Assan ºi, eventual, al pisicii negre!
Ciprian C. VASILESCU