Opinia Duminicã, 17 martie, a avut loc Campionatul Naþional Universitar la Karate.

Catãlina Viºan, studentã în anul I la Facultatea de Litere, englezã-spaniolã a reprezentat

Universitatea Spiru Haret ºi a obþinut locul I.

naþionalã
Felicitãri, Cãtãlina! Suntem mândri de tine ºi îþi dorim mult succes în continuare!

Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional

Director: Mioara VERGU-IORDACHE

Anul 27, nr. 853, 19 martie 2019, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro

PREGÃTIÞI PENTRU VIITOR Universitatea Spiru Haret,

Facultatea de ªtiinþe Juridice, Politice ºi Administrative,
• IMPLICAÞI • IMPLICAÞI • IMPLICAÞI • IMPLICAÞI • IMPLICAÞI • IMPLICAÞI • IMPLICAÞI

Centrul de Cercetãri Juridice

organizeazã
Simpozionul ºtiinþific al studenþilor/
masteranzilor haretiºti:
Dreptul ºi administraþia
– fundamente ale construcþiei
europene
Bucureºti, 15 mai 2019
TERMENE:
• 25. 04. 2019 - data limitã pentru trimiterea talonului de participare
• 6. 05. 2019 - data limitã pentru trimiterea lucrãrilor in extenso
Adresa de contact : centruljuridic@spiruharet.ro
Studentul / masterandul participant poate alege un cadru didactic
coordonator, în funcþie de tema aleasã.
Lucrãrile care se vor clasa pe primele trei locuri vor fi premiate ºi
Universitatea Spiru Haret, prin Facultatea de ªtiinþe Juridice, Economice ºi Administrative Craiova, în calitate de beneficiar, vor putea fi susþinute la Conferinþa internaþionalã a facultãþii.
în parteneriat cu Asociaþia Engage in Education, deruleazã, între 5 septembrie 2018 ºi 4 septembrie 2019, proiectul Pregãtiþi Articolele premiate vor fi redactate ºi în limba englezã ºi vor fi
pentru viitor, având ca numãr de identificare POCU/90/6.13/6.14 - 107375. publicate, fãrã costuri pentru studeni/masteranzi, în revista
În data de 14 martie 2019, s-a organizat cea de-a doua conferinþã de presã a proiectului, care a avut loc la sediul Facultãþii de facultãþii: Legal and Administrative Studies, ediþia 2019.
ªtiinþe Juridice, Economice ºi Administrative Craiova, str. Vasile Conta nr.4, sala 400. (https://sjpa-b.spiruharet.ro/268-simpozionul-stiintific-al-
Proiectul este cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Capital Uman, Axa prioritarã nr.6 Educaþie studentilor-masteranzilor-haretisti)
ºi competenþe. Valoarea totalã eligibilã a proiectului este de 2.094.054,25 lei (inclusiv TVA), din care: 2.055.390,91 lei reprezintã
asistenþa financiarã nerambursabilã.
Pagina 3

Bio Danubius se implicã
în dezvoltarea sustenabilã a Deltei Dunãrii
În data de 15 martie 2019 a avut loc
la Consiliului Judeþean Tulcea seminarul
AGRICULTURA ECOLOGICÃ-PILON
DE SUSÞINERE AL TURISMULUI
RESPONSABIL ÎN DELTA DUNÃRII.
Evenimentul a avut ca scop identificarea
mecanismelor pentru integrarea produselor
ecologice în dezvoltarea sustenabilã a turismului în
destinaþia turisticã Delta Dunãrii ºi Dobrogea de
Nord, dezvoltare bazatã pe utilizarea brandului
integrat de destinaþie, pe crearea de standard privat
pentru certificarea produselor ecologice ºi prin
implementarea punctelor gastronomice locale
bazate pe integrarea activã a comunitãþilor locale.
Pagina 6
PREUNIVERSITARIA
Universitatea Spiru Haret
acordã meditaþii gratuite
la Limba Românã ºi Matematicã
Profesorii de la Facultatea de Litere ºi de la Facultatea de Informaticã
ºi Inginerie vin în sprijinul elevilor cu meditaþii gratuite la Limba
Românã ºi Matematicã, la sediul central al Universitãþii Spiru Haret
din strada Ion Ghica nr. 13:
• luni, 14-15,30 – Limba Românã
• vineri, 14-17,00 – Matematicã.
pag.
Elevii beneficiazã, de asemenea, de o întâlnire cu specialiºti de la 4
Centrul de Consiliere ºi Orientare în Carierã. Pentru programare,
elevii vor trimite un e-mail la ccoc@spiruharet.ro
Proiectul Liceenii în liceele
Au început preînscrierile on-line! din Bucureºti ºi Ilfov
(https://www.spiruharet.ro/facultate-preinscriere)
Candidaþii care utilizeazã formularul de preînscriere on-line sunt Victoria din Hong Kong
scutiþi de plata taxei de înscriere, dacã s-au înscris pânã la data de
28.06.2019. Candidaþii care se înscriu on-line vor prezenta la secretariatul a Echipei de roboticã a României
facultãþii alese, pânã la data de 31 iulie 2019, documentele necesare
pentru înscriere.
AutoVortex - un pas intermediar
Taxa de înscriere la concursul de admitere: spre Campionatul Mondial
• pentru studiile universitare de licenþã ºi masterat: 130 de lei
• pentru colegiu: 120 de lei.
de Roboticã din America pag.
4
Presa, încotro?!
Mioara VERGU-IORDACHE
Eram în documentare la Braºov. Fata Mariei, prietena mea,
avea vreo 8 ani. ªi cum stãteam noi de vorbã, ca fetele, Oana a
spus ceva extraordinar. Un comentariu al unui copil excepþional.
Eu am zis: o sã scriu la ziar. Oana m-a privit cu ciudã, lacrimi
i-au apãrut în ochi ºi s-a aºezat în braþele Mariei: „de ce vrea sã
mã dea la ziar?! Sunt cuminte, învãþ, am dus gunoiul…” În
zadar i-am explicat noi cã era ºi de bine dacã scriam. Oana ºtia
c㠄dacã te dã la ziar este de rãu!” ªi cam aºa era. Pentru cã
articolele de „bine” nu prea le mai citea cineva! Eventual, Secþia
de presã! Articolele critice erau, ca ºi acum, citite ºi de marele
public. Dar ºi produceau efecte! Cã nu trebuia sã fie întinate
idealurile… Sigur, noi, ziariºtii, nu ne permiteam sã inventãm,
ne pre-documentam ºi ne documentam cu mare seriozitate. La
rândul nostru am fi fost sancþionaþi dacã nu puteam dovedi ceea
ce am scris, criticile! În ultima vreme, articolele critice se
împachetau frumos, având la vedere câte un ºapou laudativ la
adresa politicii… De obicei, un copy-paste, un artificiu care
producea efectul „ochelarilor de cal” pentru cenzurã. Sigur, nu
chiar în toate cazurile, dar…
Acum, în majoritate, articolele sunt critice. ªi sunt citite.
ªi??? Ce se întâmplã? Nu mai plânge nimeni! Sigur, dacã cel
criticat este de la ei, de la adversari – cã la noi nu sunt compe-
titori, ci doar adversari! – sã se „ia mãsuri!”, dacã-i de la „noi”
– ziaristul minte.
Sunt, dupã pãrerea mea, trei domenii în care moralitatea,
profesionalismul, adevãrul sunt stâlpii construcþiei sociale:
justiþia, presa ºi serviciile secrete. Domenii în care nu au ce
cãuta formalismul, minciuna, superficialitatea, pãrtinirea,
interesul personal, ura, invidia, persiflarea, incultura… Avem
nevoie de un punct de sprijin, de informaþii ºi judecãþi corecte.
Dacã în cazul justiþiei ºi serviciilor secrete îmi exprim dorinþa
de cetãþean, în privinþa presei apreciez din interior. Este o
profesie de vocaþie. Dacã þi-ai dorit sã ajungi ziarist profesionist
ai depus un jurãmânt, mãcar faþã de tine, cã vei cãuta informaþii,
cã vei oferi cititorului, ascultãtorului, privitorului, din mediul
real ºi din cel virtual, ºtiri care sã-i foloseascã pentru luarea
unei decizii, pentru a ºti ce se întâmplã în lumea mai apropiatã
sau mai îndepãrtatã. Trãieºti din aceastã profesie ºi nu ai voie
sã o întinezi. Nu criticãm copiii pentru faptele pãrinþilor, dacã
ei nu urmeazã greºelile acestora. Nu scoatem fapte, declaraþii,
din context. Nu vrem sã avem dreptate! Noi suntem cei care
cãutãm ºi diseminãm informaþii! Nu le inventãm! Ne concurãm,
nu ne urâm. Ne admirãm pentru cã avem informaþii mai bune,
exprimate mai corect, într-o limbã românã accesibilã ºi
armonioasã.
Nu bãgãm bãþul prin gard! Deontologia nu este o vorbã goalã!
pag. 2
• Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi
SEMINARUL DE BUNE PRACTICI ÎN ASIGURAREA CALITÃÞII EDUCAÞIEI INCLUZIVE
ªI ÎN FACILITAREA DIALOGULUI ªCOALà – FAMILIE – COMUNITATE
POATE INFLUENÞA TEHNOLOGIA PERCEPÞIA
ªI MODUL DE GÂNDIRE AL ELEVILOR?
ASOCIAÞIA „SOCIETATEA NAÞIONALà SPIRU HARET
PENTRU EDUCAÞIE, ªTIINÞà ªI CULTURÔ, în parteneriat
cu INSPECTORATUL ªCOLAR JUDEÞEAN VASLUI, a
organizat în data de 15 martie 2019, ora 10, seminarul de bune
practici în asigurarea calitãþii educaþiei incluzive ºi în facilitarea
dialogului ºcoal㠖 familie – comunitate din cadrul proiectului
POCU/73/6/6/106758 - DidactForm - Cadre DIDACTice
FORmate pentru educaþie incluzivã de calitate - cu titlul Poate
influenþa tehnologia percepþia ºi modul de gândire al elevilor?.
Seminarul a fost susþinut de cãtre dna. Mãdãlina Cocoºatu,
expert bune practici.
Evenimentul a avut loc la sediul Centrului Judeþean de Resurse
ºi Asistenþã Educaþionalã Vaslui, strada Alecu Donici nr. 2, Vaslui.
Proiectul DidactForm - Cadre DIDACTice FORmate pentru
educaþie incluzivã de calitate este iniþiat de cãtre Asociaþia
„Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru Educaþie, ªtiinþã ºi
CAMPANII CLASICE ªI MULTIMEDIA DE INFORMARE, CONªTIENTIZARE,
SENSIBILIZARE ªI MOTIVARE PENTRU ATRAGEREA ªI MENÞINEREA RESURSELOR
UMANE CALIFICATE ÎN ªCOLI DEFAVORIZATE PRIN PARTICIPARE
LA PROGRAME DE FORMARE ªI DEZVOLTARE PROFESIONALÃ CONTINUÃ
CEL DIN VÂRFUL PIRAMIDEI
ESTE MAI UªOR DE ABORDAT DECÂT COMPLEXATUL
ASOCIAÞIA „SOCIETATEA NAÞIONALà SPIRU HARET
PENTRU EDUCAÞIE, ªTIINÞà ªI CULTURÔ, în parteneriat
cu INSPECTORATUL ªCOLAR JUDEÞEAN VASLUI, a
organizat în data de 15 martie 2019, ora 12, o nouã sesiune de
informare, conºtientizare, sensibilizare ºi motivare pentru atragerea
ºi menþinerea resurselor umane calificate în ºcoli defavorizate prin
participare la programe de formare ºi dezvoltare profesionalã continuã
din cadrul proiectului POCU/73/6/6/106758 - DidactForm - Cadre
DIDACTice FORmate pentru educaþie incluzivã de calitate - cu tema
Cel din vârful piramidei este mai uºor de abordat decât complexatul.
Seminarul a fost susþinut de conf. univ. dr. Ioana Lepãdatu.
Evenimentul a avut loc la sediul Centrului Judeþean de Resurse
ºi Asistenþã Educaþionalã Vaslui, strada Alecu Donici nr. 2, Vaslui.
Proiectul DidactForm - Cadre DIDACTice FORmate pentru
educaþie incluzivã de calitate este iniþiat de cãtre Asociaþia „Societatea
Naþionalã Spiru Haret pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã”, în
MENTORAT DIDACTIC ªI COACHING COGNITIV-COMPORTAMENTAL
PENTRU DEZVOLTAREA PERSONALÃ SI PROFESIONALÃ A RESURSELOR UMANE
DIN ªCOLILE ÞINTÃ
CUM PUTEÞI PROFITA DE PE URMA TALENTELOR
DUMNEAVOASTRÃ ASCUNSE
ASOCIAÞIA „SOCIETATEA NAÞIONALà SPIRU HARET
PENTRU EDUCAÞIE, ªTIINÞà ªI CULTURÔ, în parteneriat
cu INSPECTORATUL ªCOLAR JUDEÞEAN VASLUI, a
organizat în data de 15 martie 2019, ora 14, o nouã sesiune de men-
torat didactic ºi coaching cognitiv-comportamental pentru dezvoltarea
personalã ºi profesionalã a resurselor umane din ºcolile þintã din
cadrul proiectului POCU/73/6/6/106758 - DidactForm - Cadre
DIDACTice FORmate pentru educaþie incluzivã de calitate - cu titlul
Cum puteþi profita de pe urma talentelor dumneavoastrã ascunse.
Seminarul a fost susþinut de conf. univ. dr. Ioana Lepãdatu,
expert consiliere ºi coaching.
Evenimentul a avut loc la sediul Centrului Judeþean de Resurse
ºi Asistenþã Educaþionalã Vaslui, strada Alecu Donici nr. 2, Vaslui.
Proiectul DidactForm - Cadre DIDACTice FORmate pentru
educaþie incluzivã de calitate este iniþiat de cãtre Asociaþia
„Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru Educaþie, ªtiinþã ºi
ISSN 1221-4019
Opinia ISSN 1841-4265 (online)
naþionalã www.opinianationala.ro
www. facebook.com/opinianationala
Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti
Telefon/fax: 021 316 97 91
Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87,
interioare 168 ºi 143
e-mail: opinia@spiruharet.ro
OPINIA NAÞIONALÃ
Culturã”, în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar Judeþean Brãila
ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean Vaslui ºi se desfãºoarã pe o
perioadã de 27 de luni. Vizeazã dezvoltarea competenþelor
profesionale ºi transversale ale personalului didactic ºi managerilor
ºcolari la nivelul judeþelor implicate în proiect, creºterea motivaþiei
ºi a stabilitãþii pe post a acestora, în vederea asigurãrii îmbunãtãþirii
calitãþii educaþiei, a accesului echitabil la educaþie, a prevenirii ºi
reducerii fenomenului de pãrãsire timpurie a ºcolii.
Pentru informaþii suplimentare legate de proiect ne puteþi
contacta la: Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret
pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Cultur㔠din strada Italianã nr.28,
sector 2, Bucureºti
website: didactform.snsh.ro;
e-mail: didactform-106758@snsh.ro;
tel. 021.455.10.51.
parteneriat cu Inspectoratul ªcolar Judeþean Brãila ºi Inspectoratul
ªcolar Judeþean Vaslui ºi se desfãºoarã pe o perioadã de 27 de luni.
Vizeazã dezvoltarea competenþelor profesionale ºi transversale
ale personalului didactic ºi managerilor ºcolari la nivelul judeþelor
implicate în proiect, creºterea motivaþiei ºi a stabilitãþii pe post a
acestora, în vederea asigurãrii îmbunãtãþirii calitãþii educaþiei, a
accesului echitabil la educaþie, a prevenirii ºi reducerii fenomenului
de pãrãsire timpurie a ºcolii.
Pentru informaþii suplimentare legate de proiect ne puteþi
contacta la: Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret
pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Cultur㔠din strada Italianã nr.28,
sector 2, Bucureºti
website: didactform.snsh.ro;
e-mail: didactform-106758@snsh.ro;
tel. 021.455.10.51
Culturã”, în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar Judeþean Brãila
ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean Vaslui ºi se desfãºoarã pe o
perioadã de 27 de luni. Vizeazã dezvoltarea competenþelor
profesionale ºi transversale ale personalului didactic ºi managerilor
ºcolari la nivelul judeþelor implicate în proiect, creºterea motivaþiei
ºi a stabilitãþii pe post a acestora, în vederea asigurãrii îmbunãtãþirii
calitãþii educaþiei, a accesului echitabil la educaþie, a prevenirii ºi
reducerii fenomenului de pãrãsire timpurie a ºcolii.
Pentru informaþii suplimentare legate de proiect ne puteþi
contacta la: Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret
pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Cultur㔠din strada Italianã nr.28,
sector 2, Bucureºti
website: didactform.snsh.ro;
e-mail: didactform-106758@snsh.ro;
tel. 021.455.10.51.
REDACÞIA:
Mioara Vergu-Iordache, Ciprian C. Vasilescu
Cornelia Prodan, Florentina Stemate (DTP)
Stimaþi cititori,
Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei
Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii,
informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile
viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei.
853 – 19 martie 2019
Conferinþa internaþionalã ICSEP
Universitatea Spiru Haret împreunã cu Future Academy, în
perioada 2-3 mai 2019, la sediul Facultãþii de Educaþiei Fizicã
ºi Sport, încearcã sã ofere o oportunitate pentru toþi membrii
comunitãþii academice din domeniile educaþiei fizice, sportului
ºi psihologiei de a interacþiona ºi de a împãrtãºi rezultatele
cercetãrilor în prezentãri, rezumate ºi lucrãri complete, la cea
de-a treia Conferinþã internaþionalã ICSEP! 
Studiile icSEP vor fi publicate în  The European
Proceedings of Social and Behavioural Sciences (EpSBS) ºi
în The Journal of Multidisciplinary Sciences EjMS, urmând
ca apoi sã fie indexate în Web of Science WOS Clarivate ISI
Citation Index Proceedings Index (ISI CPCI)!
Vã aºteptãm cu drag!
(http://www.futureacademy.org.uk/conference/icSEP)
Creºte audienþa ºi interesul
firmelor pentru SME
Instrument Masterclass
Finanþarea inovãrii a revenit în atenþia firmelor prin evenimentul
SME Instrument Masterclass organizat de USH Pro Business,
în parteneriat cu Applied Research Solutions-ARS, în zilele de
13 ºi 14 martie 2019 la Ploieºti ºi Bucureºti. La aceste evenimente
au fost prezente firme din domenii de activitate diverse, care, fie
încearcã sã acceseze pentru prima datã aceste instrumente, fie
au depus cereri ºi insistã în continuare sã obþinã finanþãri, aºa
cum ne relateazã Evgeny Kossev, expertul internaþional care a
prezentat aceastã oportunitate în cadrul evenimentului.
În acest domeniu al finanþãrilor, perseverenþa se apreciazã, iar cei
care nu au obþinut finanþarea au posibilitatea de a repeta procesul,
învãþând din propriile erori, pornind de la convingerea cã inovaþia
lor are un potenþial ridicat de piaþã. Instrumentul IMM, parte a
celor mai mari linii de finanþare europene dedicate cercetãrii aplicate
ºi inovãrii, rãmâne aproape neutilizat de IMM din România, deºi
acoperã cca 70% dintre activitãþile de inovare pre-comercialã ale
unui IMM ºi-i dã ºansa acestuia sã beneficieze ulterior ºi de alte
scheme de susþinere pentru a acþiona pe pieþele externe.
Este al doilea eveniment de acest gen organizat cu partenerii
noºtri internaþionali, iar interesul acordat este în creºtere. Oricine
doreºte sã se iniþieze în aplicarea acestor proiecte trebuie sã ºtie
cã apelurile sunt trimestriale. Deºi existã o competiþie mare,
deja avem firme româneºti care au ºanse la finanþare. Acest tip
de finanþare este total diferit de fondurile structurale cu care
firmele sunt obiºnuite. Practic nu existã un domeniu preferenþial,
criteriul de finanþare fiind strict legat de gradul de inovare ºi de
potenþialul de piaþã al inovãrii, a declarat conf. univ. dr. Costin
Lianu, director general USH Pro Business ºi prorector Relaþii
Internaþionale, Universitatea Spiru Haret.
USH Pro Business – Evenimente, Comunicare ºi Internaþionalizare
• Str. Nicolae Iorga nr. 34-36, Bucureºti, sector 1
• Tel: +40 216 500 014
• E-mail: office@ushprobusiness.ro
• www.ushprobusiness.ro
Solicitãri de abonamente,
REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ cu plata prin mandat
este editatã de poºtal sau dispoziþie
FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE de platã, se pot adresa
serviciului de difuzare.
Tiparul executat de Strada Fabricii nr. 46 G,
sectorul 6, Bucureºti.
TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI
Telefon 021.316.97.88/
ROMÂNIA DE MÂINE int.108.
853 – 19 martie 2019
• Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi
Prof. univ. dr. Gheorghe BICÃ, prorector al Universitãþii Spiru Haret pentru calitate,
politici educaþionale ºi strategii instituþionale, manager al proiectului Pregãtiþi pentru viitor:
Este un proiect care vizeazã creºterea calitãþii
pregãtirii profesionale
Domnule profesor Gheorghe Bicã, Universitatea
Spiru Haret, prin Facultatea de ªtiinþe Juridice,
Economice ºi Administrative Craiova, desfãºoarã,
în prezent, un proiect adresat studenþilor haretiºti,
pe care îl manageriaþi… Totodatã, studenþii implicaþi în proiectul Pregãtiþi pentru
Într-adevãr, sunt manager în proiectul Pregãtiþi pentru
viitor, cofinanþat din Fondul Social European prin
Programul Operaþional Capital Uman, Axa prioritarã nr. 6
Educaþie ºi competenþe, având ca perioadã de desfãºurare
intervalul 5 septembrie 2018 – 4 septembrie 2019. Este un
proiect care vizeazã, în linii mari, creºterea calitãþii pregãtirii
profesionale a absolvenþilor Universitãþii Spiru Haret,
creºterea numãrului de absolvenþi cu studii superioare care
îºi gãsesc un loc de muncã la finalizarea studiilor, creºterea
productivitãþii muncii în întreprinderile ce vor angaja
studenþii participanþi la activitãþile din prezentul proiect,
precum ºi creºterea numãrului de persoane cu un traseu
profesional optim.
Cui se adreseazã, concret, acest proiect?
Este un proiect dedicat în întregime studenþilor noºtri. Spun
asta deoarece dintr-un total de 377 de persoane înscrise pentru
a face parte din grupul þintã, au fost aleºi 280 de studenþi ºi
masteranzi din cadrul Universitãþii Spiru Haret, Facultatea
de ªtiinþe Juridice, Economice ºi Administrative din Craiova,
care au îndeplinit condiþiile prevãzute în metodologie.
Selecþia grupului þintã s-a realizat cu respectarea principiului
egalitãþii de ºanse ºi nediscriminãrii, fãrã condiþionãri,
deosebiri, excluderi, preferinþe, restricþii bazate pe criterii
de rasã, naþionalitate, etnie, limbã, religie, categorie socialã,
convingeri, gen, vârstã, handicap, situaþie sau responsabilitate
familialã ºi alte asemenea criterii care pot conduce la acte de
discriminare directã sau indirectã. Selecþia a þinut cont de
motivaþia studenþilor de a participa la activitãþile proiectului.
Grupul þintã conþine 213 de persoane din mediul urban, 67
de persoane din mediul rural, 151 de persoane de sex feminin
ºi 129 de persoane de sex masculin. Pânã în prezent, am
facilitat accesul grupului þintã la activitãþile proiectului,
respectiv „Organizarea ºi desfãºurarea stagiilor de practicã”,
„Activitatea de consiliere ºi orientare profesionalã pentru
studenþii din grupul þintã”, „Realizarea unei reþele de
colaborare în domeniul ocupãrii ºi formãrii profesionale”, ºi
totodatã am monitorizat participarea membrilor grupului la
aceste activitãþi. Reþeaua de colaborare înfiinþatã la acest
moment în cadrul proiectului cuprinde, pe de o parte,
Universitatea Spiru Haret, prin Facultatea de ªtiinþe Juridice,
Economice ºi Administrative Craiova, ºi, pe de altã parte,
potenþiali angajatori din Regiunea S-V Oltenia. Activitãþile
propuse în cadrul reþelei vizeazã schimbul de informaþii între
cei doi poli de interes (angajatori ºi angajaþi) cu privire la
necesarul de forþã de muncã ºi de competenþe profesionale
pe piaþa muncii. De asemenea, pe viitor, în cadrul reþelei se
vor organiza întâlniri între reprezentanþi ai potenþialilor
angajatori ºi studenþi din grupul þintã în vederea identificãrii
oportunitãþilor de angajare.
 
În ce stadiu se aflã derularea proiectului?
Pânã în prezent, s-au desfãºurat trei stagii de practicã ce
au vizat studenþi ºi masteranzi de la specializãrile Finanþe ºi
administraþie publicã europeanã, Audit intern în sistemul
public ºi privat, Management, Administraþie publicã ºi Drept.
În perioada octombrie 2018-ianuarie 2019, experþii noºtri
au contactat firme ºi instituþii din regiunea S-V Oltenia, cu
precãdere din Craiova, cãrora le-au prezentat obiectivele
proiectului. În urma întâlnirilor stabilite cu reprezentanþi ai
OPINIA NAÞIONALÃ pag. 3
Axa prioritarã 6 Educaþie ºi competenþe
Obiectivul specific 6.13 Creºterea numãrului absolvenþilor de învãþãmânt
terþiar universitar ºi nonuniversitar care îºi gãsesc un loc de muncã urmare a
accesului la activitãþi de învãþare la un potenþial loc de muncã/cercetare/
inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potenþial competitiv identificate
conform SNC ºi domeniile de specializare inteligentã conform SNCDI
Obiectivul specific 6.14 Creºterea participãrii la programe de învãþare la
locul de muncã al elevilor ºi ucenicilor din învãþãmântul secundar ºi terþiar
non-universitar, cu accent pe sectoarele economice cu potenþial competitiv
identificate conform SNC ºi din domeniile de specializare inteligentã
conform SNCDI
Titlul proiectului: Pregãtiþi pentru viitor
Contract POCU/90/6.13/6.14 – 107375
PREGÃTIÞI PENTRU VIITOR
POCU/90/6.13/6.14 -107375
Universitatea Spiru Haret, prin Facultatea de ªtiinþe Juridice, Economice
ºi Administrative Craiova, în calitate de beneficiar, în parteneriat cu
Asociaþia Engage in Education, deruleazã, între 5 septembrie 2018 ºi 4
septembrie 2019, proiectul Pregãtiþi pentru viitor, având ca numãr de
identificare POCU/90/6.13/6.14 - 107375.
acestor firme, au fost încheiate protocoale de colaborare. În data de 14 martie 2019, s-a organizat cea de-a doua conferinþã de
Întâlnirile s-au concretizat în organizarea, în data de 28.02.2019, presã a proiectului, care a avut loc la sediul Facultãþii de ªtiinþe Juridice,
a primului workshop, denumit Criterii de performanþã la locul Economice ºi Administrative Craiova, str. Vasile Conta nr.4, sala 400.
de muncã, din seria celor patru propuse în cadrul proiectului. Proiectul este cofinanþat din Fondul Social European prin Programul
Operaþional Capital Uman, Axa prioritarã nr.6 Educaþie ºi competenþe.
viitor simuleazã în prezent anumite procese economice ºi de Valoarea totalã eligibilã a proiectului este de 2.094.054,25 lei (inclusiv
afaceri, care au loc în cadrul unor firme de exerciþiu. TVA), din care: 2.055.390,91 lei reprezintã asistenþa financiarã
nerambursabilã.
Care a fost finalitatea workshop-ului de care vorbiþi? Conferinþa a avut ca finalitate prezentarea rezultatelor parþiale ale
Workshop-ul Criterii de performanþã la locul de muncã proiectului.
este primul din seria celor patru evenimente propuse în cadrul
activitãþii de realizare a unei reþele de colaborare în domeniul Informaþii suplimentare puteþi obþine de la Daniela Stãnciulescu,
ocupãrii ºi formãrii profesionale ºi contribuie la atingerea responsabil informare ºi publicitate,
obiectivului de facilitare a tranziþiei de la ºcoalã la viaþa telefon 0749.087.208,
activã. Au participat peste 80 de persoane, printre care s-au e-mail: daniela.stanciulescu@spiruharet.ro,
numãrat membri ai grupului þintã, parteneri din cadrul reþelei sau la sediul Facultãþii de ªtiinþe Juridice, Economice ºi
de colaborare ºi membrii echipei de implementare a Administrative Craiova, str. Vasile Conta nr. 4
proiectului. Workshop-ul Criterii de performanþã la locul
de muncã, fiind primul eveniment din seria întâlnirilor
periodice între membrii reþelei ºi grupul þintã, ºi-a propus
conºtientizarea de cãtre studenþi a cerinþelor potenþialilor
angajatori în ceea ce priveºte performanþele la locul de muncã.
Evenimentul s-a desfãºurat într-o manierã interactivã,
accentul punându-se pe dinamica discuþiilor ºi pe
disponibilitatea reprezentanþilor reþelei de a oferi informaþii
punctuale, precum ºi de a rãspunde întrebãrilor membrilor
grupului þintã. Urmãtoarele workshop-uri vizeazã teme
precum relaþia între dezvoltarea întreprinderii ºi dezvoltarea
carierei, paºi cãtre o carierã de succes ºi activitãþile umane ºi
necesitatea protejãrii mediului înconjurãtor.
Unde efectueazã studenþii implicaþi în proiect
stagiile de practicã?
Pânã acum, au participat la stagiile de practicã 140 de
studenþi ºi masteranzii din cadrul facultãþii noastre. Ei au
mers în centre care corespund, atât criteriilor enunþate în
cuprinsul cererii de finanþare, cât ºi nevoilor de învãþare, în
funcþie de specializarea fiecãrui participant. Au fost selectate
ca centre de practicã, pentru masteranzii de la specializãrile
FAPE ºi AISPP, societãþi cu specialiºti în domeniul auditului
ºi expertizei contabile, respectiv SC RM ACCOUNT
CONSULTING SRL ºi SC KLASS ENTERPRISE SRL,
pentru studenþii de la specializarea Administraþie publicã,
Biblioteca Judeþeanã Alexandru ºi Aristia Aman, Consiliul
Judeþean Dolj ºi Primãria Craiova, pentru studenþii de la
Management, SC HELIN’S TRADING SRL, iar pentru
studenþii de la specializarea Drept a fost selectat ca centru
de practicã Compania de Apã OLTENIA SA. Masteranzii ºi
studenþii au manifestat un interes constant pe perioada
practicii ºi s-au arãtat încântaþi de beneficiile sale, declarând
cã le-a pus în valoare latura aplicatã a cunoºtinþelor teoretice
deja însuºite în timpul ºcolii. Totodatã, studenþii participã
la activitãþile a douã firme de exerciþiu, unde simuleazã
procesele economice ºi de afaceri care au loc în cadrul
firmelor-mamã din domeniile de specializare inteligente.
Prin participarea la aceste activitãþi, studenþii fac vizite de
job-shadowing, pentru conºtientizarea importanþei
iniþiativelor de inovare socialã, participã la workshop-uri
ºi fac vizite de studiu în locaþia firmelor-mamã, pentru a
aplica cele învãþate.
Domnule prorector Gheorghe Bicã, vã mulþumesc pentru
amabilitate ºi vã doresc sã obþineþi rezultate excelente
în desfãºurarea proiectului pe care îl manageriaþi!
Vã mulþumesc ºi eu!
Daniela STÃNCIULESCU
pag. 4
PREUNIVERSITARIA
Victoria din Hong Kong a Echipei de roboticã a României AutoVortex
- un pas intermediar spre Campionatul Mondial de Roboticã din America
Echipa de roboticã a României AutoVortx câºtigãtoare în Hong
Kong ºi în Coreea de Sud continuã sã lupte pe toate planurile
pentru a ajunge la Campionatul Mondial de Roboticã de la
Detroit. Victoriile din Asia au netezit drumul ºi au consolidat
strategia pe care membrii Echipei de roboticã ºi-au fãcut-o pentru
a reuºi sã ajungã în America. Chiar la momentul apariþiei acestui
articol, membri ai AutoVortex reprezintã Colegiul Naþional Tudor
Vianu (douã echipe), Colegiul Naþional Sfântul Sava (o echipã)
ºi un liceu din judeþul Ilfov (o echipã) în Competiþia First Tech
Challenge România faza regionalã. Dacã toate echipele sau mãcar
una dintre ele va merge mai departe existã ºanse mari ca membrii
AutoVortex sã intre la faza naþionalã, care se va desfãºura între
22 ºi 24 martie, la Bucureºti, iar câºtigarea acestei ultime faze
echivaleazã cu participarea la Campionatul Mondial de Roboticã
din Detroit, S.U.A.
Reporter: Cu toate piedicile din Hong Kong, aþi reuºit sã
câºtigaþi marele premiu.
Victor Niþu, clasa a X-a, Colegiul Naþional Grigore
Moisil: Da. A fost o victorie greu de obþinut. Am muncit
foarte mult. Am lucrat câteva luni la designul robotului. Vorbesc
despre robotul, cu care am câºtigat Premiul I ºi în Coreea de
Sud ºi în Hong Kong ºi acum sperãm sã ajungem la faza
naþionalã, în România, cu acesta. Ne-au pus multe piedici în
Hong Kong. Deºi am participat la multe competiþii
internaþionale, pânã în prezent nu am mai pãþit aºa ceva. De
exemplu, în Olanda, anul trecut am obþinut tot Premiul I .
Olandezii au fost însã primitori ºi foarte amabili. Se vedea clar
cã ne voiau acolo. În Hong Kong a fost complet diferit. Dupã
ce s-a anunþat victoria din finalã, am dezmembrat parþial
robotul, am pus telefoanele care controleazã robotul împreunã
cu bateriile ºi încãrcãtoarele în cutia specialã, cu care îl
transportãm, ºi dupã cinci minute ne-au zis sã re-asamblãm
robotul ºi sã jucãm iar finala. Toatã echipa a fost marcatã de
acest lucru, dar în special i-a marcat pe cei care au condus ºi
asamblat robotul. Finala s-a jucat cu uºile închise. Doar cei
care au coordonat robotul au rãmas în clãdire. Ceilalþi membrii
ai echipei au fost daþi afarã din clãdire, fiindcã au crezut cã
interferãm cumva ºi acesta e un lucru total greºit.
Reporter: În echipa mare cu care aþi plecat, care a numãrat
17 membri, sunteþi structuraþi în echipe mai mici?
Victor Niþu: Toatã lumea ºtie sã facã tot ce este nevoie, mai
mult sau mai puþin bine. Noi avem o echipã care programeazã,
dar îi ºi învaþã pe ceilalþi programare. Adicã pe cei care
asambleazã robotul. Toþi încep cu asamblarea. Cea mai
complicatã este programarea robotului, dar ºi designul ºi
asamblarea acestuia sunt complicate. Vorbim despre programare
3 D solidworks. Foarte puþini din echipã ºtiu sã lucreze în
acest program. Acesta este folosit mai mult în lucrãri industriale
ºi doar câþiva din Echipa de roboticã AutoVortex, care sunt la
facultate, lucreazã cu el. Putem spune cã noi, ceilalþi,
descoperim programe noi, care ne ajutã, ºi astfel putem simula
ºi vedea care este performanþa roboþilor.
Ioan Slavu, clasa a XI-a, Colegiul Naþional Tudor Vianu:
Partea bunã este cã am putut participa la un concurs într-un loc
unde nu am mai fost niciodatã. Partea rea e cã ne-au spus încã de
la început cã vor sã ne vadã robotul ºi mai ales mecanismul lui.
Cu toate piedicile din Hong Kong, am reuºit sã obþinem Premiul
I. Chiar dacã am fost izolaþi de coordonatorul echipei, chiar dacã
am jucat de douã ori finala, chiar dacã am asamblat în 15 minute
robotul pentru a juca a doua finalã... Când am venit în þarã ne-a
luat douã zile sã punem iar robotul pe picioare.
Reporter: Putem spune cã Echipa de roboticã a României
funcþioneazã sub stres?
Ioan Slavu: Da, funcþionãm sub stres, a fost foarte greu.
Ionuþ Panea, coordonatorul Echipei de roboticã a
României: Dupã ce am obþinut Premiul I la Competiþia
80 la sutã dintre elevii claselor a
XI-a ºi a XII cu care s-a vorbit,
motiveazã cã ar urma o facultate
pentru a-ºi spori ºansele de angajare
în domeniul pe care îl doresc.  90%
dintre aceºtia ºi-ar dori ca univer-
sitatea la care vor studia sã le asigure
participarea la stagii de practicã ºi
implicarea în proiecte de cercetare
Printre domeniile de interes pentru
viitorii studenþi se numãrã: domeniul
Sanitar, IT, ªtiinþe economice.  profesionalã.
• La Liceul Teoretic Traian! Peste
50 de elevi ai claselor a XI-a ºi a XII-a
au fost interesaþi de oferta educaþionalã
pentru anul universitar viitor de
la Universitatea Spiru Haret ºi de
la Colegiul Universitar Spiru Haret.
Profesorul universitar doctor George
Volceanov de la Facultatea de Litere,
Universitatea Spiru Haret, le-a vorbit
viitorilor studenþi despre cât sunt de
importante studiile superioare, dar ºi
despre oportunitãþile de carierã ºi viaþa
de student la USH
• În vizitã la Colegiul Tehnic Mihai
I ºi la Liceul Economic Hermes, am
aflat ce aºteptãri au elevii pentru a se
OPINIA NAÞIONALà 853 – 19 martie 2019
internaþionalã de la Hong Kong, ne-am strâns bãgãjelele, apoi
am plecat într-o excursie în Macao. A fost un ºoc cultural. Am
vãzut o lume scãldatã în luminã, cazinouri somptuoase, mai
ceva ca alea din Las Vegas. Am intrat într-unul din acele
cazinouri, dar nu ca sã jucãm, ci ca sã vedem atmosfera. A fost
o recompensã neplanificatã. Ne-am plãtit totul singuri, integral.
Acolo viaþa este foarte scumpã. Un bilet de feribot dus-întors
este 60 de euro de persoanã. Nu prea ai variante de ales, dar a
meritat. Ce am trãit ºi ce am vãzut ne-a fãcut sã rãmânem
mascã. Al treilea ºoc dupã toatã povestea cu finala jucatã a
doua oarã ºi cu paradoxurile din Hong Kong ºi Macao a fost cã
eram pe punctul de a pierde avionul spre þarã. Deºi am avut
bilete dus-întors cu feribotul, fiind un grup mare, au preferat
sã îmbarce doar familii la feribotul de ora 2 noaptea. A trebuit
sã luãm feribotul de la ora 6.00 dimineaþa ºi am ajuns cu cinci
minute înainte sã plece avionul. Am avut un noroc chior ºi am
ajuns cu bine acasã împreunã cu robotul câºtigãtor, care a fost
transportat la calã într-o cutie mare, ca de armatã.
Reporter: Aºadar, v-aþi întors în þarã cu premiul cel mare
din Hong Kong.
Ionuþ Panea: Da. Asta cu finala jucatã de douã ori a fost o
lecþie ºi pentru noi. Nu trebuie sã te bucuri pânã nu vezi
rezultatul final. Mai trebuie sã vã spun un amãnunt ca sã
înþelegeþi contextul. Cetãþenii din Hong Kong sunt rasiºti! Pe
stradã, dacã vedeau albi, intrau în ei, doar pe ai lor îi fereau.
Este o situaþie anormalã sã intre în cetãþenii români sau în orice
alþi europeni. Dincolo de acest neajuns a fost o experienþã
culturalã ºi ºtiinþificã deosebitã. Reiterez: facultatea unde s-a
desfãºurat competiþia de roboticã este un mediu foarte strict ºi
foarte curat. M-a impresionat toatã infrastructura, podurile,
zona maritimã. Fiecare om cãra câte ceva. Toþi aveau o disciplinã
extraordinarã. Paradoxul este cã niºte elevi români au putut sã
batã toate echipele astea din Hong Kong ºi Coreea de Sud,
recunoscute pentru rigoarea lor, ºi când am ajuns în þarã am
realizat cât de în urmã suntem noi, românii, la toate capitolele,
pe scurt, ca civilizaþie. Dacã Echipa de roboticã a României,
compusã din elevi, a putut sã facã performanþã în ambele þãri
asiatice, noi de ce nu putem ca naþiune? Mã obsedeazã aceastã
întrebare. Costurile deplasãrii au fost undeva la 800de euro de
persoanã, dar ne-am dorit mult sã ajungem la concurs sã vedem
dacã rezultatul din Coreea de Sud a fost doar o nimerealã ºi
acum avem certitudinea cã suntem buni. Ne aºteaptã un nou
concurs, etapa regionalã, pe þarã, unde vin multe echipe în
Bucureºti, din Muntenia, dar ºi din alte locuri. Sunt faze
preliminare, dar sper sã nu devinã un abuz. Sã nu forþeze
echipele doar de dragul cotelor sau al show-lui.
Reporter: Vorbiþi despre a treia ediþie a First Tech Challenge
România?
Ionuþ Panea: Da. Sperãm ca cele mai bune echipe sã treacã
mai departe de faza regionalã, dar e foarte posibil sã fie doar o
competiþie de masã. Regulamentul internaþional prevede cã,
dacã tu ca echipã ai câºtigat o competiþie în altã þarã sau în þara
ta, în calitate de cãpitan meriþi sã primeºti o invitaþie la
Campionatul Mondial. Am înþeles cã, deºi am câºtigat în Coreea
de Sud, ne-au retras invitaþiile pentru America. Am zis cã cei
din Hong Kong par oameni serioºi. Am câºtigat iar, în calitate
de cãpitani, ºi nu am primit nici de aici o invitaþie pentru
America. Este musai sã câºtigãm în România nivelul naþional
al competiþiei de roboticã ºi dupã aia, adicã dupã 22, 24 martie,
dacã nu se schimbã iar regulamentul, suntem eligibili pentru
Campionatul Mondial din America.
Reporter: Deci nu se iau în calcul victoriile din Coreea de
Sud ºi din Hong Kong?
Ionuþ Panea: Nu. Luãm totul de la capãt! Suntem pregãtiþi.
Sã înceapã competiþia!
Ciprian C. VASILESCU
descurca bine în viaþã: • mai mult
interes din partea profesorilor faþã de
aspiraþiile elevului • posibilitatea de a
fi îndrumaþi spre o profesie conform
cu hobby-urile ºi aspiraþiile lor • mai
multã practicã ºi creativitate în desfã-
ºurarea orelor de curs • sfaturi, rãbdare,
îndrumare • activitãþi extraºcolare
• posibilitatea interacþiunii cu oameni
avizaþi din diverse domenii, care sã le
împãrtãºeascã din experienþa lor
• Proiectul Liceenii consemneazã încã
o întâlnire cu elevii. De data aceasta,
la Seminarul Teologic Liceal Ortodox
Sfânta Filofteia
• Proiectul Liceenii a ajuns ºi la Liceul
Tehnologic Marin Grigore Nãstase
din Tãrtãºeºeti.
• Elevii din clasele a XI-a ºi a XII-a
de la Liceul Teoretic Mihail Kogãlniceanu
Snagov au aflat detalii despre oferta
educaþionalã pentru anul universitar
2019-2020. Conf.univ.dr. Floarea
Georgescu, de la Facultatea de ªtiinþe
Economice, le-a vorbit despre oportu-
nitãþile de carierã ºi despre viaþa de
student la USH. 
853 – 19 martie 2019
VITRALII
VITRALII
Avem, har Domnului, politicieni. Mulþi,
de toate culorile, neamurile ºi orientãrile. Mai
întâi, cei pe stil vechi, „istorici”, gomoºi,
înþepaþi, dar incapabili sã poarte povara anilor
de glorie de odinioarã. Plictisiþi, nepricepuþi,
sunt nefireºti, artificiali, mimând o nobleþe
de iarmaroc ºi nereuºind, cu niciun chip, sã
parã ceea ce nu sunt. Repetã pânã la
dezbrãcarea de sens aceleaºi vorbe, rãmân
blocaþi în cliºee ºi locuri comune. Cam tot
pe acolo se învârt ºi ceilalþi, cei mai apropiaþi,
declarativ, de norodul truditor. La fel de
limbuþi ºi largi la pungã cu banii altora, la fel
de cantonaþi în proiect, înþepeniþi cu motorul
gripat într-o haltã de la care nu porneºte nici
un drum. Doar o cãrare abia conturatã spre
un nicãieri glorios.
Din urmã, vin cei „noi”, autodeclaraþi
„altfel”, nãscuþi din reacþia de autoapãrare
a generaþiilor mai fragede la plictis ºi inac-
þiune, dar ºi din focul anarhist generator de
haos, revendicat de toþi contestatarii de
profesie de la Proudhon încoace. Insurgenþi,
zgomotoºi, flecari, dar lipsiþi de conþinut
Expoziþia
Recorriendo Perú,
la Bucureºti
Expoziþia Recorriendo Perú, organizatã de
Ambasada Republicii Peru în România, în
colaborare cu Institutul Cervantes din
Bucureºti, ce reuneºte 16 lucrãri semnate de
tânara artistã peruanã Ximena Heraud, va
putea fi vizitatã pânã în data de 12 aprilie (de
luni pânã vineri de la ora 9.00 la ora 21.00,
sâmbãta de la 9.00 la 17.00, duminica – închis.)
Ximena Heraud (Lima, Perú) a realizat un
numãr important de expoziþii, atât în þara natalã,
cât ºi în Australia, Cehia, Germania. A absolvit
studii de picturã la National Art School, Sydney
– Australia. Recorriendo Perú este o selecþie de
uleiuri pe pânzã, preponderent peisaje din
cãlãtoriile artistei pe zonele de coastã, sierra ºi
selva peruviene, unele dintre aceste locuri destul
de greu accesibile ºi care au presupus pentru
artistã nu doar bucuria creaþiei, ci ºi a unor
explorãri ºi distante mari de strãbãtut pe jos.  Accesul în salã se face pe baza unei solicitãri
În sãptãmâna urmãtoare ºi în continuarea
atmosferei peruane create de expoziþie, prin
bunãvoinþa Ambasadei Peru în România, se
vor proiecta trei lungmetraje peruane dupã
Zoli Toth este ...
Home Alone, la ARCUB
Centrul Cultural al Municipiului Bucureºti
invitã publicul la Home Alone, un one-man-
show dinamic susþinut de Zoli Toth, unul
dintre cei mai apreciaþi artiºti din România.
Concertul va avea loc la Sala Mare de la
ARCUB, în data de 12 aprilie, ora 20:00.
Este pentru prima datã în România când
un artist concepe un one-man-show care are
la bazã sintetizatoare analogice, instrumente
de percuþie neconvenþionale, tobe ºi vibrafon.
Invitaþii în lumea artelor plastice
Future nostalgia
Mobius Gallery aduce în atenþia publicului iubitor de artã seria
de lucrãri Viitoare nostalgie a artistei Codruþa Cernea, în care aceasta
reuºeºte sã sintetizeze tehnici dezvoltate în perioadele artei
suprarealiste, constructiviste, pop ºi realist-capitaliste. Reeva-
luând relaþiile ei cu fotografia, filmul, new media, dar propulsând,
totodatã, experienþele individuale, artista reconfigureazã, în vopsele
polimerice sintetice pe pânzã, un scenariu fictiv, propagat în
imaginaþia contemporanã, asupra zilei de mâine. Un mesaj de pace
ºi relaxare situat departe de consecinþele devastatoare pe care
comportamentul iraþional de distrugere a mediului natural le-a
avut asupra Pãmântului. O perspectivã personalã asupra unei lumi
fantastice, în care viaþa organicã modificatã genetic se strãduieºte sã
OPINIA NAÞIONALÃ
Râu, rãþuºcã,
rãmuricã
fertil ºi de îndemânarea ºi viziunea necesare
desfãºurãrii unui program economic.
Practicã un limbaj semidoct, rod al studiului
normat al termenilor preþioºi din dicþionarul
explicativ al limbii române, ocolind cu grijã
ºi dispreþ întrebãrile incomode despre
programe viabile, de perspectivã. Uneori,
adoptã exprimãri licenþioase la adresa
celorlalþi, refuzând orice dialog, convinºi cã
aceasta este calea.
Cu toþii însã au aceleaºi obiective limitate
ºi sunt rupþi de realitate. Nici unii, nici
ceilalþi habar nu au cum aratã troleibuzul
85, care sunt prioritãþile economiei sau cât
costã un covrig. Singura abilitate a acestor
personaje este interpretarea contextualã a
legii, care trebuie sã fie diferit aplicatã
pentru ei, ºi grija constantã pentru umplerea
propriilor buzunare ºi burdihane. Era sã uit:
ar mai fi cineva, care pãstoreºte tot acest
Babilon, cel pentru care de îndatã înseamnã
la viitoarea aliniere a planetelor ºi care ne
dojeneºte silabisind cu importanþã închipuitã
râu, rãþuºcã, rãmuricã, neavând de fapt
nimic altceva de spus. Nu de alta, dar celãlalt
exerciþiu de dicþie, cel cu capra calcã piatra,
nu mai are sens, lighioana respectivã, a
vecinului sau din propria bãtãturã, rãposând
obositã de atâta tevaturã.
Dragoº CIOCÃZAN
Foto: Hotnews
urmãtorul program: • luni, 25 martie 2019,
ora 19:00 - Retablo, regia Álvaro Delgado
Aparicio, 95 minute, dramã, subtitrare
românã si englez㠕 miercuri, 27 martie 2019,
ora 19:00 - El acuarelista, regia Daniel
Rodriguez Risco, 88 minute, dramã, comedie
dramaticã, subtitrare în englez㠕 vineri, 29
martie 2019, ora 19:00 – Una sombra al
frente, regia Augusto Tamayo San Roman,
135 minute, dramã, subtitrare în englezã.
Notã: Intrarea este liberã în limita
numãrului de locuri disponibile.  (copii ºi adolescenþi) din Europa de
de rezervare de loc trimisã la adresa de mail
cultbuc@cervantes.es Rezervarea devine
valabilã numai dacã solicitantul a primit în scris
o confirmare a disponibilitãþii de locuri.
Având un stil eclectic, Zoli Toth îºi foloseºte
experienþa muzicalã, recurgând la armonii
provenite din muzica clasicã, la linii melodice
narative, sound industrial ºi muzicã electro.
Ritmul melodiilor este foarte divers, cu treceri
neaºteptate de la lent la alert, fãcând din acest
eveniment un concert avangardist. Zoli
propune un show inedit de percuþie
neconvenþionalã ºi muzicã electronicã 100%
live ce are la bazã linii melodice inspirate din
muzica simfonicã ºi folclorul românesc.
Biletele au fost puse în vânzare pe arcub.ro
sau de la Casa de bilete ARCUB, din strada
Lipscani nr. 84-90. Preþ bilet: 35 lei.  kinodiseea-altfel
înfloreascã. O lume utopicã care
îºi gãseºte justificare într-un viitor
optimist, cu privire la capacitãþile
umane de a dezvolta noi strategii
sofisticate existenþiale. Regânditã
la scara artei plastice, literatura
inspiratã de Asimov ar putea cu
uºurinþã sã-ºi transfere valenþele
cãtre iubitorii de frumos. Aºadar,
personajele Codruþei Cernea devin
cãlãtori intergalactici ºi înfãptuitori
ai unor monu-mente de frumuseþe
pag. 5
Premierã în Festivalul
George Enescu:
Festivalul Copiilor
Case
• Ediþia din 2019 a Festivalului
Internaþional George Enescu aduce o nouã
premier㠖 Festivalul George Enescu pentru
Copii, eveniment organizat în parteneriat cu
Opera Comicã pentru Copii din Bucureºti care plâng
(director: soprana Felicia Filip).
Peste 1500 de spectatori vor avea ocazia
sã asculte marile lucrãri prezentate în cadrul
Festivalului Internaþional George Enescu
într-un format adaptat vârstei lor. Opera
Comicã pentru Copii va reproduce, în
oglindã, la matineu, programul festivalului
din fiecare week-end. Concertele din
Festivalul Enescu vor fi prezentate de artiºtii Î n Bucureºti, oriunde îþi roteºti
Operei Comice într-o variantã condensatã, ochii vezi case care plâng. Mi-a atras
în mod deosebit atenþia una ale cãrei
cu o duratã consideratã idealã pentru a
menþine atenþia copiilor, de maxim 30 de geamuri sunt sparte, acoperiºul este
minute, pãstrând în acelaºi timp elementele perforat, burlanele originale au fost
centrale ale pieselor. La finalul fiecãrei furate ºi înlocuite cu unele mai de
reprezentaþii, concertele vor fi explicate pe Doamne ajutã! O astfel de casã ni se
larg într-o sesiune educativã susþinutã de înfãþiºeazã astãzi pe strada Episcop
muzicienii Operei Comice pentru Copii. Radu (fostã Timiºoara) din cartierul
Astfel, copiii, cu vârste între 3 ºi 12 ani, Precupeþii Vechi. Casa i-a aparþinut
vor putea intra ºi ei, alãturi de adulþi, în lui Alexandru Dimitriu, dateazã din
lumea fascinantã a celui mai mare eveniment
cultural internaþional organizat în România.
1933 ºi este realizatã în stil
neoromânesc. Este interesant faptul cã proprietarul Alexandru
Festivalul George Enescu pentru Copii Dimitriu, tinichigiu ornamentist de meserie, ºi-a pus amprenta,
va fi organizat de Opera Comicã pentru prin ornamentele sale, pe numeroase clãdiri din Bucureºti ºi din
Copii din Bucureºti la sediul sãu din Calea þarã. A lucrat la cupola Palatului Patriarhiei împodobitã cu statuia
unui vultur cu aripile desfãcute, la acoperiºurile bisericilor Sfinþii
Giuleºti nr. 16, în perioada 31 august – 22
septembrie 2019. Vârsta recomandatã Voievozi, Precupeþii Vechi, Popa Tatu ºi Sfântul Silvestru. Dupã
planurile arhitectului Petre Antonescu ºi prin priceperea mâinilor
pentru participare este de 3-12 ani. 
sale au ieºit mici capodopere pentru Primãria Capitalei (între 1906-
Biletele vor fi puse în vânzare începând cu
1 mai 2019 pe Bilete.ro, la preþul de 25 de lei. 1910) ºi ornamentele deosebite ale cupolei metalice a Ateneului
Român (între 1912 ºi 1915).
KINOdiseea
ALTFEL
în aprilie,
la Bucureºti
KINOdiseea, cel mai mare festival
internaþional de film pentru publicul tânãr
Sud-Est, revine cu o nouã ediþie ALTFEL,
între 4 ºi 7 aprilie, la Cinema Elvire
Popesco. Publicul se va putea întâlni cu o
selecþie a celor mai bune filme de la ediþia
aniversarã din noiembrie, 2018.
Printre producþiile care cu siguranþã vor
încânta publicul tânãr în aceastã primãvarã,
se numãrã îndrãgita animaþie francezã Colþ
Alb, în regia lui Alexandre Espigares, co-
producþia Elveþia-Germania Micuþa
Vrãjitoare, în regia lui Michael Schaerer, ºi
filmul mongolez Copiii lui Genghis, regizat
de Zolbayar Dorj. În total, la KINOdiseea
Altfel sunt programate ºase proiecþii, dintre
care cinci sunt dublate live în cinematograf
de cãtre actori profesioniºti.
Biletele pentru proiecþiile din cadrul
KINOdiseea Altfel se gãsesc pe
Eventbook: https://eventbook.ro/program/
A colaborat cu arhitectul Ion D. Berindey, la Palatul Culturii din
Iaºi realizând statuia unui cavaler din fier. Aici este miezul poveºtii
noastre, pentru cã talentatul tinichigiu ornamentist va rãmâne marcat
de tema cavalerului pe care o va relua de douã ori.
Cel de-al doilea cavaler în armurã decoreazã acoperiºul casei
sale din strada Episcop Radu, casã declaratã monument istoric ºi
aflatã într-o stare avansatã de degradare. Totuºi cavalerul fãrã cal
a rãmas în picioare pe acoperiºul imobilului de la numãrul 29.
Foarte creativ ne apare pãrintele cavalerului în armurã, prin
simplul fapt cã personajul celebru, învecinat cu cerul, are în mânã
un ciocan, semn distinctiv al breslei meºterilor fierari. Pãcat de
talentul meºterului, pãcat pentru memoria întinatã, prin
dezinteresul proprietarilor ºi al autoritãþilor pentru casã ºi, pânã
terestrã, pe care îi redescope- la urmã, pãcat de raritatea cu care întâlnim asemenea ornamente
rim ca subiecþi ai experienþei pe clãdirile Bucureºtiului.
estetice faþã de acest posibil Cel de-al treilea cavaler în armurã de pe actuala Primãrie a
deznodãmânt. Sectorului 1 din bulevardul Banu Manta, ultimul creat de
Expoziþia Future nostalgia Alexandru Dimitriu, a fost comandat în 1929 ºi este cea mai
rãmâne deschisã, pânã pe cunoscutã figurã de metal pe douã picioare aºezatã pe un acoperiº.
29 martie, la Mobius Gallery Mãcar aici autoritãþile locale au dres busuiocul ºi au dispus
din strada D.I. Mendeleev realizarea unei replici a cavalerului din înaltul Cetãþii lui Bucur la
numãrul 2 din Bucureºti. nivelul solului, printre paºii trecãtorilor.
Ciprian C. VASILESCU
pag. 6 OPINIA NAÞIONALà 853 – 19 martie 2019

Foundations of Real-World Economics. Bio Danubius se implicã

What every Economics Student Needs to Know
Oferirea Premiului Nobel lui George Akerlof, Michael Spence ºi
Joseph Stiglitz pentru cercetãrile în domeniul asimetriei informaþiei
a confirmat necesitatea revizuirii abordãrii ºtiinþifice de facturã
educaþional-economicã. În aceastã direcþie se înscrie ºi demersul lui
John Komlos, profesor emerit de Economie ºi Istoria Gândirii
Economice la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen.
Fizician cu doctorate în Istorie ºi Economie la Universitatea din
Chicago, John Komlos a evoluat ºtiinþific sub influenþa lui Robert
Fogel, care l-a îndrumat spre studierea istoriei economice a stãrii
fizice umane pe care în 1989 a numit-o „istorie antropometricã”.
ªi cartea despre care doresc sã scriu în rândurile care urmeazã
respirã, interdisciplinar, esenþele antropometrice ale fiinþelor sociale.
Foundations of Real-World Economics. What every Economics
Student Needs to Know, scrisã de profesorul John Komlos, nu este
o simplã carte, ci un veritabil manual aplicativ, obligatoriu de reþinut
pentru didactica academicã, pentru ideile sale educaþionale. Autorul
demonstreazã cât de înºelãtoare poate fi aplicarea modelelor
simplificate clasice, generatoarele aºa-zisei concurenþe perfecte
pentru lumea realã. Dupã autor, matematica poate funcþiona foarte
bine pe tabla din clasa de liceu; ea genereazã semnificaþii mult mai
pãtrunzãtoare pe strãzile comerciale din toatã lumea.
Plecând de realitãþile oligopolurilor, volumul analizeazã diferite
categorii economice, explorând impactul real al salariului minim,
dualitatea comerþului liber, modalitãþile prin care instituþiile
puternice provoacã distorsionarea modelelor macroeconomice.
Plecând de lucrãrile fundamentale ale savanþilor consacraþi - Daniel
Kahneman, Hyman Minsky ºi Joseph Schumpeter, aceastã carte
expune modul în care ar trebui sã se þinã seama de ineficienþele
cauzate de asimetria informaþiei, prejudecãþile mintale, distribuþia
inegalã a bogãþiei ºi a puterii, de manipularea cererii ºi a ofertei.
Cartea oferã celor interesaþi un text introductiv valoros, cu
perspective în funcþionarea pieþelor reale ºi nu doar imaginare,
cum sunt ele formulate de economiºtii neoclasici.
Mulþi oameni de ºtiinþã au cochetat cu idei similare legate de
instituþii, comportament, teoria economicã: Heinrich Bortis
(1997), Geoffrey Harcourt (2006), Eric Reinert (2007) cu How
Rich Countries Got Rich ... and Why Poor Countries Stay Poor,
Rick Doble cu Deconstructing Time etc. Steve Keen a dovedit
mult curaj, când a publicat Debunking Economics în 2001, ºi o
forþã greu egalabilã, când a decis sã porneascã expediþia economicã
împotriva neoclasicismului ºi a tot ce nu þine cont de complexi-
tatea fiinþei umane ºi a evoluþiei ca element fundamental de
dezvoltare socialã, instituþionalã, societalã. Contribuþii la
rescrierea teoriei economice realiste au avut ºi Rod Hyatt ºi
Tony Myatt cu Economics Anti-Textbook în 2010. Au
urmat alþi autori, mai mult sau mai puþin vizibili, ca Robert
Kurz cu Money Without Value:
Plans to transform the critique of
political economy sau Anti-
economics and anti-politics: on
the reformulation of social
emancipation after the end of
„marxism” (2012).
ªi ºcoala economicã româ-
neascã are contribuþii valoroase în
acest domeniu: Criza e în NOI (Costea, Taºnadi, Popescu,
2010), sau Modul econolomic de gândire (abordare holisticã),
biblia singurei realitãþi care conteazã pentru om ºi omenire, în
concepþia profesorului Constantin Popescu (2017).
Ar fi pãcat ca un student sã pãrãseascã arena educaþiei cu
impresia cã economie înseamnã doar ce s-a scris acum mulþi ani
când viaþa de zi cu zi ne aratã cã existã ºi alte modalitãþi de a crea
economie, de a produce ºi a vinde, ºi, mai ales, de a face profit.
Un must-have pentru bibliotecile liceelor ºi universitãþilor cu
profil economic, pentru elevii ºi studenþii care studiazã principiile
de economie, micro ºi macroeconomie, Foundations of Real-
World Economics. What every Economics Student Needs to Know
subliniazã dezechilibrul existent în învãþãmântul economic ºi oferã
alternative practice. În loc sã se agaþe de o ideologie care a îmbogãþit
numai 1% din populaþie, John Komlos schiþeazã ideea unui alt
tip de capitalism, îndreptat spre individ. Este vorba de un individ
a cãrui demnitate este recunoscutã de societate, apreciatã ºi
susþinutã prin piaþa aferentã societãþii respective ºi a cãrui valoare
nu þine doar de economia vieþii sale ºi a trecerii prin societate, ci
mai ales de contribuþia sa la dezvoltarea generalã. Societatea idealã
rãmâne cel mai prielnic mediu în care oamenii trãiesc o viaþã
mulþumitã având drept referinþã recunoaºterea demnitãþii ºi
acceptarea satisfacþiei ºi nu a Produsului Naþional Brut. Prefer sã
mã concentrez asupra fiinþelor umane ºi asupra modului în care
acestea trãiesc ºi simt, mai degrabã decât asupra unor concepte
sau lucruri abstracte, cum ar fi banii, producþia naþionalã brutã,
menþioneazã Komlos. O asemenea abordare ar include zero ºomaj,
inflaþie zero, deficite comerciale zero ºi zero datorie publicã.
Autorul mai crede cã starea actualã a capitalismului dezvoltat, cu
faþã umanã, poate fi înlocuit cu unul în care oamenii sã deþinã un
rol determinant, un capitalism mai just, proactiv, care sã
împuterniceascã oamenii prin alungarea fricilor ºi incertitudinii
zilei de mâine, un capitalism care le lasã ºi susþine demnitatea ºi
curajul responsabil al propriilor decizii ºi acþiuni.
Janina Mirela GABROVEANU (VLÃDOI)
Academia de Studii Economice din Bucureºti
în dezvoltarea sustenabilã
a Deltei Dunãrii
(Urmare din pag 1)
În cadrul seminarului au avut loc o serie de dezbateri importante, axate
pe identificarea mecanismelor pentru integrarea produselor ecologice în
dezvoltarea sustenabilã a turismului în destinaþia turisticã Delta Dunãrii ºi
Dobrogea de Nord, pe standarde de calitate. În discursul sãu, secretarul de
stat Botãnoiu a declarat: Mecanismele de integrare trebuie concepute
printr-o comunicare excelentã între comunitãþi ºi un mix de politici publice
care sã adauge susþinere ºi crearea unor branduri ºi mãrci care sã consacre
zona Deltei Dunãrii, prin promovarea ºi integrarea acestora în activitãþile de
turism. Acest mix de politici publice trebuie partajat între autoritãþile
centrale ºi autoritãþile ºi factorii locali implicaþi.
Centrul USH Pro Business a luat parte la eveniment în calitatea sa de
unitate de management în ceea ce priveºte internaþionalizarea clusterului
Bio Danubius, singurul cluster pe agriculturã ecologicã din Regiunea Sud-
Est. Clusterul Bio Danubius, care a avut ºi rolul de coorganizator al
evenimentului, reprezintã un vector important de dezvoltare al regiunii, ºi
pune în valoare potenþialul pe care Regiunea Deltei Dunãrii le oferã sectoarelor
agriculturã ecologicã ºi turism, prin corelarea acestor domenii în vederea
unei dezvoltãri sustenabile.
Evenimentul s-a bucurat de prezenþa reprezentanþilor autoritãþilor publice
la nivel local ºi naþional, a mediului de afaceri local, precum ºi de reprezen-
tanþi ai Ambasadei Germaniei ºi a fostului preºedinte al Republicii Federale
Germania, domnul Christian Wulff.
A fost prezentatã activitatea clusterului Bio Danubius, format în anul
2014, precum ºi viziunea acestuia bazatã pe bioeconomie. Au fost prezentate
obiectivele clusterului de dezvoltare în zonã a agriculturii ecologice, de
dezvoltare ºi integrare a lanþurilor valorice locale de agriculturã ecologicã
cu cele turistice. A fost prezentatã ºi activitatea internaþionalã a clusterului,
precum ºi implicarea activã a acestuia în Strategia Uniunii Europene
pentru Regiunea Dunãrii.
Bio Danubius, un cluster emblematic pentru regiune, a devenit deja un brand
regional. Prin membrii sãi, agricultori ecologici, dar ºi universitãþi, instituþii de
cercetare ºi dezvoltare, acest cluster este bine orientat spre internaþionalizare ºi
inovare, devenind astfel un partener important atât pentru mediile de afaceri
locale cât ºi pentru autoritãþi. Participã activ la proiectul european de cercetare
Danubius RI ºi doreºte sã se implice în revizuirea strategiei regionale pentru
biosfera Deltei Dunãrii, precum ºi în alte proiecte care sã permitã o promovare
mai susþinutã a bioeconomiei. Pe plan naþional, Bio Danubius va deveni
un motor al dezvoltãrii filierelor de produse ecologice prin Asociaþia
Interprofesionalã Inter-Bio, a declarat conf. univ. dr. Costin Lianu,
director general USH Pro Business ºi Preºedinte al Inter-Bio.
USH Pro Business
Evenimente, Comunicare ºi Internaþionalizare
www.ushprobusiness.ro

Proiectul UNIVERSITATE ºi SPIRITUALITATE Erasmus +

+Erasmus + Erasmus

• un nou eveniment în parteneriat Ca în fiecare an, în cadrul Erasmus Open

cu Centrul pentru Doors, Biroul Erasmus + din cadrul
Universitãþii Spiru Haret a organizat întâlniri
cu studenþii. Astfel, în data de 13 martie, în
Înalte Studii Tibetane din Elveþia Campusul Didactica, conf. univ. dr. Daniel
Gârdan, coordonator central al Biroului
Erasmus +, ºi conf. univ. dr. Dan Dumitru

Cultivarea compasiunii, s-au vãzut cu studenþi din anul I ºi anul II din

cadrul Facultãþii de ªtiinþe Economice ºi al
Facultãþii de Inginerie, Informaticã ºi

a prieteniei Geografie, pentru a discuta despre mobilitãþile

Erasmus + pentru urmãtoarele 12 luni.

ºi a iubirii binevoitoare
Vineri 8 martie 2019, s-a Urmãtorul eveniment al proiectului va avea loc marþi 26 martie, ora 18.30,
desfãºurat, în sala Studio, conferinþa ºi va fi dedicat reputatului antropolog Annick de Souzenelle.
internaþionalã dedicatã educaþiei
fundamentale din perspectiva
psihologiei buddhiste, susþinutã de

• Simbolismul
Venerabilul Markus (Elveþia),
organizatã în parterneriat Centrul
Rabten Choeling pentru Înalte
Studii Tibetane din Elveþia ºi
Asociaþia Rabten Compassionate
Wisdom.
corpului
Evenimentul a fost intitulat
uman Charta ERASMUS pentru educaþie
universitarã pentru perioada 2014-2020
Erasmus + Erasmus +Erasmus +

Cultivarea compasiunii, a priete-

niei ºi a iubirii binevoitoare ºi a
fost o deosebitã ocazie de studiu al
unor texte fundamentale ale tradiþiei
tibetane în traducere directã ºi prin
interpretarea venerabilului Markus.
Fiecare secþiune a textelor a fost
urmatã de o sesiune de întrebãri ºi
rãspunsuri, care a permis apro-
fundarea esenþei textului.
Venerabilul Markus este vorbitor
fluent de tibetanã ºi cunoscãtor de
consistenþã al acestei tradiþii. Este
implicat în proiecte educaþionale
dedicate autocunoaºterii ºi creãrii
unei societãþi întemeiate pe valori
perene.
Vom povesti pe marginea cãrþii Simbolismul
corpului uman, de Annick de Souzenelle,
publicatã în colecþia Arhetip a editurii Herald,
alãturi de invitaþii speciali: prof. univ. dr. Mihaela
Minulescu, SNSPA, conf. univ. dr. Felicia
Waldman, Universitatea Bucureºti, antropolog,
istoric al religiilor Marius Vasileanu, senior editor
Gabriela Deniz, prof. univ. dr. Petru Lisievici,
directorul Departamentului Psihologie ºi ªtiinþele
Educaþiei de la Universitatea Spiru Haret,
psihanalist, prof. univ. dr. Matei Georgescu,
Universitatea Spiru Haret. Evenimentul va fi
moderat de Sorin Lucaci, PR Editura Herald.
Scriitoarea Annick de Souzenelle (n. 1922) a
studiat iniþial matematica, apoi ºtiinþele medicale,
profesând un timp îndelungat ca asistentã
prevede cã Universitatea Spiru Haret îºi asumã,
responsabil, urmãtoarele:
• respectarea principiilor de nediscriminare
ºi asigurarea accesului deplin la educaþie ºi
medicalã anestezistã. Ulterior a devenit mobilitate a tuturor potenþialilor participanþi,
psihoterapeut. S-a dedicat în timp studiului
în baza criteriilor Erasmus+ • asigurarea
teologiei ºi s-a convertit de la catolicism la recunoaºterii depline a tuturor activitãþilor
ortodoxie, rãmânând deschisã ºi faþã de alte cãi
de mobilitate îndeplinite conform reglemen-
spirituale de realizare a sinelui. O carte despre tãrilor în vigoare ºi includerea activitãþilor
corp aºa cum l-a vãzut, aºa cum l-a simþit autoarea,
de instruire a studenþilor din mobilitãþi pe
o carte despre care spune cã a crescut asemenea bazã de credite transferabile în rezultatele
unui arbore din care a avut grijã sã taie unele
lor finale, înregistrate prin suplimentul
ramuri tocmai pentru a-l face sã rodeascã. la diplomã sau alte acte oficiale, legale,
Totdeauna simbolismul s-a bazat pe raportul de
echivalente • acceptarea, în cadrul mobili-
analogie ºi corespondenþã între elementul subtil tãþilor, a studenþilor strãini ºi asigurarea
ºi imaginea graficã. Astfel, corpul omenesc nu
accesului lor deplin la baza de educaþie
poate fi decât un simbol. ºi formele de instruire reglementate oficial,
precum ºi la toate facilitãþile academice
Vã aºteptãm! existente în universitate.
853 – 19 martie 2019
N u se cunoaºte cu exactitate data naºterii lui Anton Pann. Se presupune totuºi
a fi vorba despre anul 1794 sau anul 1798. Cert este cã cel ce avea sã devinã
emblematicul muzician, scriitor, folclorist, filolog, tipograf, editor de carte
bisericescã ºi lumeascã, profesorul de muzicã religioasã ºi, dupã unii, chiar
compozitorul Imnului Naþional al României s-a nãscut la Silven, Bulgaria,
localitatea aflându-se în acea perioadã în Imperiul Otoman. În 1806, ca urmare a
izbucnirii rãzboiului ruso-turc, familia sa se mutã la Nord de Dunãre ºi ajunge în
Chiºinãu. Se pare cã Anton Pann a învãþat sã vorbeascã româneºte în perioada
1806-1812, când familia sa a locuit în Basarabia. Tot în acea vreme intrã corist la
biserica mare din Chiºinãu. În 1812 se mutã în Bucureºti. Aici devine paracliser la
Biserica Olari ºi cântãreþ la Biserica Sfinþilor. Apoi Anton Pann studiazã la ºcoala
lui Petru Efesiul. În tipografia acestuia va încerca sã deprindã meºteºugul tipografiei.
Înainte de anul 1821, împreunã cu ieromonahul Macarie ºi cu protopsaltul Grigorie
de la Mitrolopie face parte din comisia care avea scopul de a traduce în limba
românã cântãrile liturgice. Ceilalþi doi membri ai comisiei îl pãcãlesc pe Pann,
tipãrind la Viena o seamã de lucrãri traduse în comun, dar fãrã a preciza ºi numele
sãu. În anul 1821 se refugiazã la Braºov, din cauza izbucnirii revoluþiei conduse
de Tudor Vladimirescu. În anul 1826 este dascãl la o ºcoalã a Episcopiei
din Râmnicu Vâlcea. Predã lecþii de muzicã maicilor de la Mãnãstirea dintr-un
Lemn, de lângã Govora. De aici fuge la Braºov, ca urmare a unei aventuri amoroase
cu nepoata stareþei mãnãstirii. Cât a stat la Braºov, a cântat la biserica Sf. Nicolae.
În anul 1830, Anton Pann se afla iar în Þara Româneascã, fiind învãþãtor de muzicã
pentru copii la ºcoala de la Podul Mogoºoaiei. În aceastã perioadã a purtat numele
de Anton Pantoleon. În anul 1842 primeºte catedra de cântãri bisericeºti la
Seminarul Mitropoliei, în urma decesului titularului de pânã atunci. În 1843 devine
proprietar de tipografie. Cãrþile pe care le va edita vor purta în partea de jos a
paginii inscripþia În tipografia lui Anton Pann. În 1854, anul morþii sale, tipografia
deþinea douã teascuri, unul de lemn ºi altul de fier, cu cinci rânduri de slove, dar ºi
un instrument de turnatul slovelor, douã instrumente mai mici ºi o maºinã de tãiat
slovele. În 1848 conducea corul bisericii Kretzulescu. Tot în 1848 va pãrãsi
Bucureºtiul, din cauza epidemiei de holerã.
La momentul Revoluþiei Paºoptiste se
presupune cã a compus melodia Un rãsunet,
pe versurile lui Andrei Mureºanu, care va
deveni ulterior Imnul Naþional al României.
În 1851, notorietatea lui Anton Pann atinge
apogeul. La Biserica Sf. Nicolae din Braºov i
se pun la dispoziþie elevi care doresc sã înveþe
arta muzicalã. În acest an reuºeºte sã vândã
din ce în ce mai bine publicaþiile pe care le
scotea la tipografia sa.
Deºi este autorul incontestabil al Poveºtii
vorbei ºi al Nãzdrãvãniilor lui Nastratin Hogea,
un adevãrat cãutãtor ºi descoperitor de folclor, un prelucrãtor de seamã al cântecelor
populare ºi religioase, un inovator de limbã ºi un propagator de carte, Anton Pann nu
este foarte cunoscut ºi admirat de tânãra generaþie. Câteva dintre melodiile sale,
reinterpretate de trupa Trei Parale în filmul Aferim a lui Radu Jude, câºtigãtor al
Ursului de Argint la Berlinala 2015, au fãcut ca publicul tânãr sã redevinã interesat
de personalitatea lui Anton Pann. În acest sens Muzeul Naþional al Literaturii Române,
prin conducerea sa, împreunã cu un arhitect român au reuºit sã deschidã în 2018, pe
2 noiembrie (ziua morþii lui Anton Pann), casa memorialã care îi poartã numele.
Am pornit spre strada Anton Pann din Bucureºti ºi ne-am oprit la numãrul
20 pentru a o întâlni pe muzeografa Mãdãlina Schiopu ºi a afla povestea din
spatele cãsuþei restaurate ºi introdusã recent în circuitul muzeal bucureºtean.
Mãdãlina ªchiopu, muzeograf: Casa Memorialã Anton Pann s-a deschis într-
adevãr de curând, pe 2 noiembrie 2018, ºi este casa în care a locuit Anton Pann în
perioada 1848-1854, anul când a murit, tot în aceastã casã fiind bolnav de tifos.
Casa a dobândit-o împreunã cu cea de a treia soþie, Ecaterina, în 1848, cu bani
primiþi de la egumenul Mânãstirii Tismana, Spiridon Tismãneanu, un bun prieten
ºi cunoscãtor al familiei Pann. Adeseori Anton Pann mergea la Mânãstirea Tismana
ºi în zona aceea sã-ºi vândã cãrþile religioase. În felul acesta s-a cunoscut cu
egumenul mânãstirii, dar ºi cu soþia sa, care pe atunci se spovedea acolo.
Reporter: Ce pãstreazã actualul muzeu din casa originalã a lui Anton Pann?
Mãdãlina ªchiopu: Sunt foarte puþine date despre casa originalã. Existã niºte
fotografii vechi, dar mult mai târzii faþã de momentul locuirii lui Pann. Din
documentele citite de mine pot sã vã spun despre casã cã avea patru camere; douã
dintre ele dãdeau spre stradã. (Prin recompartimentare, acum sunt cinci camere.)
Strada era mai mult o mahala prãfuitã ºi plinã de mizerii, vara, iar, când începeau
ploile, cu noroaie. Peste drum de ea erau casele vecinilor, mai mult niºte cãsuþe de
þarã acoperite cu stuf, cu grãdini ºi livezi ce nu permiteau ochiului sã vadã. Mai
departe era câmpul. Anton Pann bãtea, cu traista în spinare, în care avea cãrþile de
Ora Luni
7-10 7 Dimineaþa. Realizatori: Mihai Cioceanu, Alex Crãciun
103,4 FM ºi online pe www.7radio.ro
Radio Seven
PROGRAMUL
10-13 Morning After. Realizator: Tiberiu Ursan. emisiune live
13-16 Light Zone. Realizator: Robert Tache. emisiune live
16-19 Pâine ºi Kirk. Realizator: Kirk. emisiune live
19-22 7 Music. Realizator: Cãlin Gheorghe. emisiune live
OPINIA NAÞIONALÃ pag. 7
vânzare, toate mahalalele Bucureºtiului. Încerca sã vândã din cãrþile tipãrite
de el. Prima lui tipografie a fost gãzduitã în câteva chilii ale Bisericii
Olteni. Apoi, venind focul cel mare din 1847, tipografia a ars. A
luat hotãrârea sã îºi mai ridice un corp de casã în curtea lui, unde
va funcþiona Tipografia Anton Pann.
Reporter: Atrage vizitatori Casa Memorialã Anton Pann?
Mãdãlina ªchiopu: Da, fiecare încãpere, din cele ºase – cinci
camere plus pivniþa, zugrãveºte o laturã a personalitãþii lui Anton
Pann. Muzeul este unul special fiindcã, deºi nu deþine obiecte de
patrimoniu, a fost gândit ca un muzeu interactiv. Vizitatorii îl pot
descoperi pe Anton Pann ºi singuri, prin simpla accesare a
diferitelor instrumente existente în muzeu. Dacã ar fi sã vã propun
un scurt tur al casei, am începe cu pivniþa. Aici se pare cã se mai
pãstreazã o pãrticicã din cãrãmida originalã a casei. Ea a fost
gânditã ca un loc care sã aminteascã de Anton Pann, cãlãtorul
neobosit al mahalalelor, un veºnic scormonitor al folclorului urban
ºi rural (zicãtori, proverbe). Pivniþa evocã în totalitate partea
moralizatoare a lui Pann. Îndreptãtorul beþivilor, una dintre cãrþile
care îl plaseazã pe autor pe linia lui Creangã ºi Caragiale prin jovialitate
ºi prin satira usturãtoare, a servit ca model pentru sticlele - butaforie aranjate
în rasteluri. Pe aceste sticle se aflã citate din Povestea Vorbei ºi din
Îndreptãtorul beþivilor.
În una dintre camere este descris contextul politic în care a trãit Pann.
Acesta a fost contemporan cu Revoluþia de la 1821 ºi cu cea de la 1848.
Nu a fost implicat politic, fiind un romantic, în schimb este un inovator
ºi înnoitor de limbã. S-a spus pe nedrept despre el cã era doar un simplu
traducãtor. Infirm acest lucru ºi adaug cã a fost un artizan al limbii
române, deºi nãscut din tatã român ºi mamã grecoaicã într-o raia
turceascã aflatã acum pe teritoriul Bulgariei. A ºtiut greacã, turcã, bulgarã,
românã, rusã. Este autorul unui ghid de conversaþie, primul româno-
ruso-turc. Tot în aceastã camerã avem un aparat numit Zoetrop, un fel
de strãmoº al cinematografului. Este bazat pe proverbele din
Nãzdrãveniile lui Nastratin Hogea. Benzile desenate intrã într-o roatã a
aparatului, prevãzutã cu niºte fante. Aparatul este acþionat de o curea ºi
se roteºte creând iluzia opticã a miºcãrii.
În altã camerã avem numeroase instrumente orientale ºi româneºti din secolul
al XIX- lea. Interesant este cã vizitatorii pot asculta la cãºti sunetele produse de
aceste 23 de instrumente, iar pe trei tablete separate
pot asculta muzica lui Anton Pann, interpretatã de
formaþia cu acelaºi nume ºi de formaþia Trei Parale,
ºi muzicã religioasã.
În urmãtoarea încãpere avem Bucureºtiul de la
mijlocul secolului al al XIX-lea. Aici pot fi
descoperite o serie de imagini ale Bucureºtiului de
odinioarã, în care strãzile erau mahalale, iar epoca
fanariotã îºi pusese amprenta nãscând o lume
pestriþã. Avem un perete dedicat marelui foc din
1847. Printr-o maºinãrie neconvenþionalã rotativã
se deruleazã prin faþa ochilor vizitatorilor un sul de
hârtie pe care sunt inscripþionate versuri din scrierea lui Anton Pann, în memoria
acestei mari tragedii, în care au ars 20 de biserici ºi în jur de 1800 de case.
A patra camerã, dedicatã poveºtilor, are pereþii tapetaþi cu imagini 3 D
inspirate din Nãzdrãveniile lui Nastratin Hogea ºi din Povestea Vorbei. Aici
se aflã un alt aparat interesant, Praxinoscopul. Are acelaºi principiu de
funcþionare ca ºi Zoetropul, doar cã fantele au fost înlocuite de oglinzi.
Ultima camerã este dedicatã scriitorului, tipografului ºi editorului. Gãzduieºte
o maºinã de tipãrit, în amintirea tipografiei pe care Anton Pann o avea în curte.
Maºina este datatã 1778. Aici se aflã toate scrierile sale, atât cele laice, cât ºi
cele religioase, inclusiv cântecele de stea, care s-au pãstrat pânã azi. Vã mai
spun doar cã Gramatica muzicalã, prima carte tipãritã în 1845, este ºi cea mai
importantã carte din domeniul muzical, pentru cã revoluþioneazã ºi sistemul de
note. Acesta va fi transformatã ulterior în manualul dupã care Pann preda. Dacã
v-am stârnit interesul, vã aºteptãm sã ne vizitaþi!
Am plecat oarecum îngândurat de la Casa Memorialã Anton Pann. Personalitatea
lui enciclopedicã m-a fãcut sã mã gândesc, încã o datã, cã nu ne cunoaºtem valorile.
Am mers abãtut preþ de cinci minute, pânã am dat de Biserica Lucaci. M-am
înseninat, când am vãzut peste gard un bust mediu din bronz corodat. Totuºi,
Anton Pann are un bust în Bucureºti ºi nu este puþin lucru. Am aprins o lumânare
la mormântul marelui Anton Pann ºi am cerut iertare pentru mine ºi pentru cei din
generaþia mea, pentru cã puþine lucruri ºtiam despre el. Am citit epitaful ºi am
plecat zâmbind. Pe o lateralã a monumentului scria:
Aci s-a mutat cu jale,
În cel mai din urmã an,
Care în cãrþile sale
Se citeºte Anton Pann…
Nemurirea îi este asiguratã marelui Anton Pann!
Ciprian C. VASILESCU
Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã
Happy Weekend. -//-
Realizator:
emisiune live 8-12
Liviu Damian
Experienþa
Urbanã.
Realizator: 12-13
Maria Duda
13-14
Tech News
Tibi Ursan
7 la Seven.
Realizator: 15-16
Echipa
Radio Seven
pag. 8 OPINIA NAÞIONALà 853 – 19 martie 2019

L uni, pe 11 martie 2019, dupã ora 11.00 dimineaþa, o liniºte

ciudatã învãluia localitatea Brãneºti, din judeþul Ilfov. Dacã am fi
întrebat pe careva dintre puþinii oameni întâlniþi pe strãzi unde se
aflã cetãþenii localitãþii, am fi fost îndrumaþi cãtre sediul Casei
Carnaval
mascat de
Corpului Didactic, unde avea loc primirea invitaþilor participanþi la
Festivalul Ziua Cucilor. Aici, organizatorii – Asociaþia Culturalã
Brãneºti ºi Primãria Brãneºti, având ca parteneri Consiliul Judeþean
Ilfov prin Centrul Judeþean de Conservare ºi Promovare a Culturii
Tradiþionale Ilfov, Casa Corpului Didactic Ilfov ºi unitãþile de

Ziua Cucilor
învãþãmânt din localitate – au susþinut o prezentare a Zilei Cucilor
de-a lungul timpului, oferind diplome ºi premii celor meritorii,
implicaþi în organizarea ºi mediatizarea evenimentului, atât în þarã,
cât ºi peste hotare.
Cucii sunt o tradiþie foarte veche în Brãneºti, iar cercetãrile
etnografice au dus firul apariþiei cucilor cãtre bulgarii veniþi în sudul
localitãþii, în zona Bãjenari, începând cu secolul al XVIII-lea. De (jud. Ilfov)
sute de ani, a doua zi dupã Lãsata Secului de brânzã, înainte de
intrarea în Postul Mare al Sfintelor Paºti, are loc sãrbãtoarea Ziua
cucilor, zi în care tinerii – numai bãrbaþii – se costumeazã ºi se
mascheazã în cuci ºi cucoaice.
Semnificaþiile acestei sãrbãtori sunt legate de obiceiurile de trecere
ºi de renaºtere, de obiceiurile pastorale ºi agrare (ieºitul cu plugul la
arat, pãstorii cu caprele), ritul fecunditãþii ºi fertilitãþii prin
elementele din costumaþia cucului (barba de þap sau blanã de iepure
sau lovirea tinerelor fete cu palma pe coapse), renaºterea naturii
prin multitudinea de flori folosite la confecþionarea mãºtilor,
alungarea rãului prin zgomotul puternic produs de acioaie (clopote
ºi tãlãngi).
Cucul are un costum bãrbãtesc pe care trebuie sã ºi-l confecþioneze
singur. Masca impresionantã se numeºte „chip” ºi este asemãnãtoare
unei cupole împodobite cu sute de flori viu colorate din hârtie
creponatã, asemãnãtoare unei sorcove foarte mari. La spate atârnã
„plete” din panglici lungi de hârtie. Costumului îi este adãugat
obrãzarul cu nasul lung ºi pomeþi bine conturaþi, de care atârnã
ciucuri sau clopoþei. Barba face parte de asemenea din costum ºi
este confecþionatã din blãniþã de iepure. Oglinzile de pe cupola
înfloratã semnificã soarele ºi luna. În afarã de masca impozantã,
costumul cuprinde veºmintele tradiþionale româneºti – iþari, cãmaºã,
scurteic㠖 ºi are pe iþari cruci mari de culoare roºie. Clopoþeii mici
ºi rotunzi de pe centura aºezatã în diagonalã pe piept se numesc
lopci. Cucoaicele sunt tot bãieþi, îmbrãcaþi în haine femeieºti, cu
mascã de carton pe faþã, legaþi cu basmale pe cap. Tradiþia sãrbãtorii
spune cã þinuta bãieþilor care se costumeazã în cucoaice trebuie sã
fie împrumutatã de la fetele de care sunt îndrãgostiþi. Cucoaicele au
la mijloc o curea de acioi (centura de clopoþei mari ºi dubli) ºi în
mânã un pãmãtuf, de fapt un bãþ de care este legatã o sfoarã cu o
opincã în capãt sau un material de cauciuc. Obiceiul cere ca, în
zgomotul puternic produs de miºcarea acioaielor, cucoaicele trebuie
sã-ºi loveascã prietenii ºi pe cei întâlniþi pe stradã pentru ca aceºtia
sã fie sãnãtoºi tot anul.
Dupã o micã pauzã, toþi participanþii au afluit spre locul de
organizare a Paradei costumelor de cuci. Ca în fiecare an, ºi în anul
2019 parada a început cu micii cuci de la Grãdiniþa Riþa Gãrgãriþa
din Pantelimon, urmaþi de cei mai mari, de la ªcoala Gimnazialã
nr.1, ºi apoi de grupurile din toate liceele din Brãneºti. ªi-au prezentat
spectaculoasele costume ºi mascaþii din Brãneºti ºi Domneºti
(jud. Ilfov), Belceºti (jud. Iaºi), Gâlda de Jos (jud. Alba), Cavnic
(jud. Maramureº), Pãuneºti (jud. Vrancea), la care s-au adãugat
grupurile invitate din Bulgaria. Finalul a aparþinut grupului
brãneºtean Sedeanka, cei care au menþinut tradiþia vie timp de ani
de zile.
Reprezentanþii grupurilor de cuci au prezentat pe scena
festivalului vechi obiceiuri sociale ºi agrare, urmate de un concurs
de costumaþii tradiþionale de cuc cu chip ºi cucoaicã.
În centrul localitãþii ºi în zona de prezentare a paradei a avut loc
Târgul micilor meºteºugari Din zestrea cucilor, dar ºi expoziþia de
pe platoul Cãminului Cultural.
La finalul manifestãrii a avut loc un spectacol artistic – popular,
prezentat de cuplul de comici Romicã Þociu ºi Cornel Palade. Dintre
vedetele prezente în acest spectacol putem menþiona pe Andra,
Mioara Velicu, Aurora ºi Sãndel Mihai, Florin Vasilicã ºi Ilie Caraº.
Ziua s-a încheiat cu o recepþie la care au participat toate delegaþiile
grupurilor participante la festival, organizatorii ºi invitaþii acestora,
în speranþa unei bune colaborãri pentru evenimentele cultural –
tradiþionale viitoare.
Tradiþiile strãmoºeºti sunt readuse în atenþie ºi revigorate, având
ºansa de a fi nemuritoare!
George V. GRIGORE