Opinia

Doar
pânã pe 28 iunie,
Universitatea
Spiru Haret

naþionalã
mai acceptã
preînscrieri online! 

Candidaþii care aleg sã se preînscrie online sunt scutiþi
de plata taxei de înscriere, dacã pânã la data de
31.07.2019 vor prezenta, la secretariatul facultãþii pentru
Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional care au optat, documentele necesare pentru înscriere.
Director: Mioara VERGU-IORDACHE OFERTA EDUCAÞIONALÃ A UNIVERSITÃÞII SPIRU HARET
PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2019-2020
Anul 27, nr. 866, 25 iunie 2019, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro COLEGIU. LICENÞÃ. MASTER
Taxa de înscriere la concursul de
admitere pentru studiile universitare de
licenþã ºi masterat este: 130 de lei ºi
pentru colegiu: 120 de lei
Pagina 8

Mesajul conf. univ. dr.

Aurelian A. BONDREA,
rectorul Universitãþii Spiru Haret
la a doua ediþie
a Conferinþei Europene One Health
Stimate domnule Preºedinte,
onoratã asistenþã, distinºi invitaþi, dragi prieteni,
doamnelor ºi domnilor,
În primul rând, doresc sã vã mulþumesc pentru participare ºi sã vã urez
bun venit din partea Universitãþii Spiru Haret, coorganizator al acestei
importante reuniuni ºtiinþifice, care se desfãºoarã sub auspiciile Guvernului
României în cadrul acþiunilor gãzduite de þara noastrã în contextul deþinerii
Preºedinþiei Rotative a Consiliului Uniunii Europene.
Conceptul One Health este o idee în care credem cu tãrie ºi pe care
suntem deciºi sã o sprijinim prin toate mijloacele pe care le avem la dispoziþie.
Vã mãrturisesc cã sunt foarte bucuros cã eforturile noastre au dat roade
ºi cã putem deja sã spunem cã România este un membru din ce în ce mai
important al familiei globale One Health.
Încã din Antichitate, înþelepþii ºtiau cã sãnãtatea oamenilor depinde ºi
de sãnãtatea mediului înconjurãtor. Hippocrate ne învaþã c㠄Medicul

•
îngrijeºte, natura vindecã.” Universitatea noastrã a promovat întotdeauna
o viziune holisticã, integratã, asupra sãnãtãþii. Principiile colaborãrii Conferinþa Europeanã One Health, dedicatã consolidãrii Conceptului global One Health în promovarea sãnãtãþii ºi a

•
multidisciplinare sunt parte din fundamentele strategiei noastre de vieþii în general, a avut loc în perioada 21-22 iunie 2019, la Bucureºti.
dezvoltare. Un rol deosebit în succesul Universitãþii Spiru Haret îl are Universitatea Spiru Haret, în calitate de coorganizator, a gãzduit Conferinþa Europeanã One Health în cadrul modernului

•
sinergia valorilor educaþionale, ºtiinþifice ºi culturale cu mediul complex al universitãþii din ªoseaua Berceni 24.
antreprenorial naþional ºi internaþional, pentru a asigura studenþilor noºtri Conferinþa s-a desfãºurat sub coordonarea Federaþiei Europene a Academiilor de Medicinã ºi cu participarea Fundaþiei
o pregãtire relevantã pentru momentul în care vor face tranziþia între UNGSII care dezvoltã proiecte ONU din cadrul Strategiei de Dezvoltare Durabilã 2030. Pagina 4
mediul academic ºi cel profesional.
De aceea, am ales sã contribuim activ la dezvoltarea One Health în
România, pentru cã împãrtãºim acelaºi set de valori ºi credem cã putem
oferi o expertizã necesarã, prin intermediul cadrelor noastre didactice,
atât din domeniul medicinei veterinare, cât ºi din alte domenii relevante
pentru sãnãtatea mediului ºi a societãþii: sociologie, psihologie, arhitecturã,
economie sau informaticã.
Vom continua sã participãm la acþiunile eficiente de cooperare ale
specialiºtilor din medicina umanã ºi medicina veterinarã, a specialiºtilor
de mediu, a celor din domeniile care rãspund de sãnãtate, precum:
alimentaþia, nutriþia, ocupaþionalul, agricultura, bioeconomia, biosecuritatea.
Un obiectiv important al acestei Conferinþe îl reprezintã iniþierea ºi
consolidarea unei platforme colaborative interdisciplinare pentru sectoarele
profesionale cu impact asupra sãnãtãþii publice, prin care vom putea
elabora ºi sprijini implementarea unui set de reglementãri ºi politici publice,
la nivel european, în conformitate cu strategia One Health.
Vã doresc, în încheiere, succes în dezbaterile ºtiinþifice pe o temã atât de
importantã pentru mileniul al treilea ºi, nu în ultimul rând, o ºedere cât
mai plãcutã ºi rodnicã în România, cu speranþa cã, în plan bilateral ºi Academia de ªtiinþe Medicale din România
multilateral, conlucrarea ºtiinþificã se va aprofunda cu rezultate dintre
cele mai bune. atestã ºi apreciazã eforturile ºi rezultatele
Vã mulþumesc! Universitãþii Spiru Haret în domeniul cercetãrii

Premiile Uniunii Scriitorilor

din România pe anul 2018

Prof. univ. dr. Gheorghe DUDA

a fost reales în noul
Consiliu de conducere al EAEC
pentru perioada 2019-2021
Totodatã, a fost a fost ales noul Management Board (MB)/
Consiliu de conducere. Cu aceastã ocazie, prof. univ. dr.
Gheorghe Duda, coordonator instituþional Erasmus,
Universitatea Spiru Haret, a fost reales membru în Consiliul
de conducere.
Consiliul de conducere a EAEC:
Preºedinte: • Gregory MAKRIDES – Bulgaria
Programele
Vicepreºedinþi: de licenþã ºi masterat
Buletinul informativ din luna iunie 2019 al Asociaþiei
Europene a Coordonatorilor Erasmus/European Association
• Nuno ESCUDEIRO – Portugalia
• Charalambos CRYSOSTOMOU – Cipru
din cadrul Facultãþii
of Erasmus Coordinators – EAEC informeazã cã în timpul • Christina KONTOGOULIDOU – Grecia de Psihologie
celui de-al 15-lea Congres Anual ºi Expoziþiei anuale Erasmus
– ERACON 20019, desfãºurate în Cipru, la Paphos, mai
Membri: • Emma ZENIOU – Cipru • Tatjiana ATANASOVA
PACHEMSKA – Macedonia de Nord • Gheorghe DUDA – ºi ªtiinþele Educaþiei Premiul
2019, sub patronajul domnului Tibor Navracsics, membru România. – printre cele mai Cartea de traduceri
al Comisiei Europene, al ministrului Educaþiei ºi Culturii
din Cipru, dr. Kostas Hambiaouris, ºi al primarului din
În timpul întâlnirii care a urmat, membrii MB ºi membrii
Asociaþiei au evidenþiat noi sarcini ºi au planificat activitãþile solicitate de viitorii – prof univ. dr.
Paphos, domnul Phedon Phedonos, Consiliul de conducere dincolo de 2019. Asociaþia Europeanã a Coordonatorilor studenþi George VOLCEANOV
– Management Board (MB) – a EAEC s-a întâlnit ºi a Erasmus (CEEA) a finalizat cu succes concursul ºi expoziþia
Pagina 3 Pagina 5
prezentat activitãþile Asociaþiei în perioada 2017-2020. anualã Erasmus – ERACON 2019.
pag. 2
• Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi
Pregãtiþi pentru viitor
În data de 18 iunie 2019, echipa de implementare
a proiectului Pregãtiþi pentru viitor a organizat cea de-a treia
conferinþã de presã a proiectului, la sediul Facultãþii de ªtiinþe
Juridice, Economice ºi Administrative din Craiova, str. Vasile
Conta nr. 4, sala 301, în cadrul cãreia au fost prezentate
rezultatele parþiale ale acestuia.
În perioada 5.09.2018-4.09.2019, Universitatea Spiru Haret,
prin Facultatea de ªtiinþe Juridice, Economice ºi Administrative
Craiova, deruleazã un amplu proiect, la care participã numeroºi
studenþi ºi masteranzi înscriºi la programele de învãþãmânt din
cadrul facultãþii craiovene, intitulat sugestiv Pregãtiþi pentru
viitor – POCU/90/6.13/6.14 – 107375.
Managerul de proiect, prof.univ.dr. Gheorghe Bicã, ne-a
mãrturisit c㠄proiectul este de fapt dedicat în întregime
studenþilor de la Universitatea Spiru Haret, dat fiind cã, dintr-un
total de 377 de persoane înscrise pentru a face parte din grupul
þintã, au fost aleºi 280 de studenþi ºi masteranzi din cadrul
Universitãþii Spiru Haret, Facultatea de ªtiinþe Juridice,
Economice ºi Administrative din Craiova, pe baza unei selecþii
riguroase, care a þinut cont de respectarea principiului egalitãþii
de ºanse ºi al nediscriminãrii”.
Obiectivul general al proiectului rezidã în creºterea numãrului
de absolvenþi cu studii superioare care-ºi gãsesc un loc de muncã
la finalizarea studiilor, creºterea productivitãþii muncii în
întreprinderile ce vor angaja studenþii participanþi la activitãþile
din prezentul proiect, precum ºi creºterea numãrului de persoane
cu un traseu profesional optim.
În perioada octombrie 2018 – mai 2019, experþii proiectului au
contactat firme ºi instituþii din regiunea S-V Oltenia, cu precãdere
din Craiova, cãrora le-au prezentat obiectivele proiectului. În
urma întâlnirilor stabilite cu reprezentanþi ai acestor firme, au fost
încheiate protocoale de colaborare, iar întâlnirile s-au concretizat
în organizarea unor workshop-uri. În cadrul activitãþii de realizare
a unei reþele de colaborare în domeniul ocupãrii ºi formãrii
profesionale, au fost întocmite pânã în prezent 60 de Scrisori de
informare cãtre potenþialele centre de practicã ºi 72 de Scrisori
de informare cãtre centrele de practicã existente. De asemenea,
au avut loc 30 de vizite la sediul unor potenþiale centre de
practicã ºi centre de practicã existente. În total, au fost semnate
214 Convenþii cadru de practicã.
Reþeaua de colaborare înfiinþatã la acest moment în cadrul
proiectului cuprinde, pe de o parte, Universitatea Spiru Haret,
prin Facultatea de ªtiinþe Juridice, Economice ºi Administrative
Craiova ºi, pe de altã parte, potenþiali angajatori din Regiunea
S-V Oltenia. Experþii implicaþi în aceastã activitate au realizat
17 Convenþii de practicã, cu urmãtoarele unitãþi administrative:
SC Klass Enterprise SRL, SC Profesional Consulting SRL, SC
RM Account Consulting SRL, Biblioteca Judeþeanã Dolj, Consiliul
Judeþean Dolj, Primãria Craiova, SC Helins Trading SRL,
Compania de Apã Oltenia SA, SC Omnidata SRL, SC Agercom
SRL, Opera Românã Craiova, Camera Executorilor Judecãtoreºti
de pe lângã Curtea de Apel Craiova, Baroul Dolj, colegiul
consilierilor juridici Rm. Vâlcea, SC European Consulting SRL,
SC Real Resources Marketing SRL, SC Step by Step Consulting
SRL. Activitãþile propuse în cadrul reþelei vizeazã schimbul de
informaþii între cei doi poli de interes (angajatori ºi angajaþi) cu
privire la necesarul de forþã de muncã ºi de competenþe
profesionale pe piaþa muncii. De asemenea, pe viitor, în cadrul
reþelei se vor organiza întâlniri între reprezentanþi ai potenþialilor
angajatori ºi studenþi din grupul þintã, în vederea identificãrii
oportunitãþilor de angajare.
Managerul proiectului, prof.univ.dr. Gheorghe Bicã, a arãtat
cã, în cadrul acestei activitãþi, s-au derulat pânã în prezent
urmãtoarele întâlniri de lucru: 28.02.2019 - Workshop 1: Criterii
de performanþã la locul de muncã; 28.03.2019 – Întâlnire 1:
Modalitãþi de realizare a unui Curriculum Vitae competitiv ºi a
unei scrisori de intenþie; 18.04.2019 - Workshop 2: Relaþia între
dezvoltarea întreprinderii ºi dezvoltarea carierei; 30.05.2019 –
Întâlnire 2: Fii gata pentru primul tãu interviu de angajare.
Totodatã, a anunþat cã urmãtorul eveniment, din seria celor care
asigurã consolidarea reþelei de colaborare, este workshop-ul 3:
Paºi spre o carierã de succes. Workshop-ul se va desfãºura în
data de 26 iunie 2019 ºi va avea o abordare interactivã, accentul
punându-se pe dinamica discuþiilor ºi pe disponibilitatea
participanþilor de a lua parte la discuþii constructive care sã
fundamenteze evoluþia strategicã a unei cariere.
ISSN 1221-4019
Opinia ISSN 1841-4265 (online)
naþionalã www.opinianationala.ro
www. facebook.com/opinianationala
Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti
Telefon/fax: 021 316 97 91
Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87,
interioare 168 ºi 143
e-mail: opinia@spiruharet.ro
OPINIA NAÞIONALà 866 – 25 iunie 2019
UNIVERSITARIA
FACULTATEA DE ªTIINÞE JURIDICE
ªI ªTIINÞE ECONOMICE
CONSTANÞA
FESTIVITATE DE ABSOLVIRE
- PROMOÞIA 2019
Festivitatea de absolvire este un moment emoþionant, trãit
cu aceeaºi intensitate, deopotrivã de studenþi, dar ºi de cadrele
didactice care împãrtãºesc aceleaºi sentimente ºi gânduri an
de an, alãturi de fiecare generaþie în parte.
Vineri, 21 iunie 2019, într-un cadru emoþionant, a avut loc
Festivitatea de Absolvire a celei de-a patra promoþii a Facultãþii
de ªtiinþe Juridice ºi ªtiinþe Economice Constanþa.
Pânã în prezent, au avut loc cinci stagii de practicã care au
vizat studenþi ºi masteranzi de la specializãrile Finanþe ºi
administraþie publicã europeanã, Audit intern în sistemul public
ºi privat, Contabilitate informaticã ºi de gestiune, Management,
Administraþie publicã ºi Drept. La cele cinci stagii de practicã,
desfãºurate în perioada decembrie 2018 – mai 2019, au fost
prezente 210 persoane (din anii de studiu II la: Finanþe ºi
administraþie publicã europeanã, Audit intern în sistemul public
ºi privat, Management, Contabilitate informaticã ºi de gestiune,
Administraþie publicã, anul III: Drept, anul IV; Drept). Experþii
proiectului au facilitat accesul membrilor grupului þintã la
activitãþile proiectului (respectiv, Organizarea ºi desfãºurarea
stagiilor de practicã, Activitatea de consiliere ºi orientare
profesionalã pentru studenþii din grupul þintã, Realizarea unei
reþele de colaborare în domeniul ocupãrii ºi formãrii
Prof. univ.dr. Mihnea Claudiu Drumea, decanul Facultãþii,
profesionale), monitorizându-le prezenþa. Experþii stagii de
le-a vorbit absolvenþilor despre importanþa învãþãrii pe tot
practicã au realizat materialele suport pentru stagiile de practicã
parcursul vieþii, ca o acþiune voluntarã ºi automotivantã, la care
(fiºe de observaþii, caiete de practicã), împãrþind studenþii în
ar trebui sã recurgã din motive personale ºi/sau profesionale,
grupe, în funcþie de opþiunea exprimatã. Fiecare grupã a fost
amintindu-le cã acest fapt nu numai cã sporeºte incluziunea
îndrumatã de cãtre un expert stagii de practicã, care a elaborat
socialã ºi dezvoltarea personalã, dar ºi independenþa, precum ºi
documentele necesare, þinând cont de particularitãþile fiecãrui
competitivitatea ºi capacitatea de angajare.
centru de practicã. Experþii au verificat prezenþa studenþilor la
În acest sens, directorul Departamentului de ªtiinþe
centrele de practicã, au colaborat cu expertul tutore de practicã
Economice, conf. univ.dr. Iuliana Pârvu, precum ºi directorul
ºi au verificat documentele realizate de studenþi ca dovadã a
Departamentului de ªtiinþe Juridice, conf. univ.dr. Roxana
executãrii stagiului de practicã. Practica s-a realizat atât în
Elena Topor, le-au reamintit proaspeþilor absolvenþi posibi-
centrele de practicã pentru care existã convenþii de colaborare în
litãþile de continuare a studiilor în cadrul Facultãþii, respectiv,
prezent, precum ºi în centre selectate în cadrul proiectului, cu
prin programul de master din domeniul ºtiinþelor economice –
prioritate centre din domeniul Sectoare economice de specializare
Management Organizaþional ºi Antreprenoriat (domeniul de
inteligentã: Turism ºi ecoturism, Industrii creative, Tehnologia
studiu Management), atât cu predare în limba românã, cât ºi
informaþiilor ºi comunicaþiilor, Energie ºi management de mediu.
în limba englezã, precum ºi prin programul de master din
La sfârºitul stagiilor de practicã, în sesiune, studenþii practicanþi
domeniul ºtiinþelor juridice – ªtiinþe Penale.
din cadrul proiectului urmeazã sã susþinã un examen, în faþa unei
Decanul, împreunã cu directoarele de Departament, au
comisii formate din: expertul tutore de practicã, expertul stagii
înmânat medalii de merit ºefilor de promoþie: Mãdãlina Ciocan
de practicã, coordonatorul stagii de practicã ºi profesorul titular
(programul de studii de licenþã Drept) ºi Gabriel Niþu
al disciplinei Practica de specialitate.
(programul de studii de licenþã Management).
O altã activitate din proiect, deosebit de interesantã, dupã
În acest cadru festiv, ºefii de promoþie au predat ºtafeta,
cum afirmã managerul de proiect, prof.univ.dr. Gheorghe Bicã,
înmânând cheia colegilor lor mai mici – Stelicã Nistor (anul II,
este cea legatã de înfiinþarea unor firme de exerciþiu, în cadrul
Management) ºi Ramona Ciolacu (anul III, Drept).
cãrora 40 de studenþi simuleazã procesele economice ºi de afaceri
Toþi absolvenþii au primit diplome de merit din partea
care au loc în cadrul firmelor-mamã din domeniile de specializare
conducerii Facultãþii, dar ºi felicitãri ºi mesaje de încurajare
inteligente, efectueazã vizite de job-shadowing, pentru
din partea întregului corp profesoral.
conºtientizarea importanþei iniþiativelor de inovare socialã,
participã la workshop-uri ºi fac vizite de studiu în sediul Lector univ.dr. Adina TRANDAFIR
firmelor-mamã, pentru a aplica cele învãþate. La firmele de
exerciþiu au participat ºi participã în continuare studenþi ºi
masteranzi din anii de studiu III: Contabilitate informaticã ºi de
gestiune, Management, anul I: Finanþe ºi administraþie publicã
europeanã, Audit intern în sistemul public ºi privat.
Prof.univ.dr. Gheorghe Bicã a spus cã s-au asigurat în cadrul
proiectului ºi servicii de consiliere profesionalã ºi orientare în
carierã, prin organizarea de sesiuni de grup. Durata medie a
fiecãrei sesiuni de consiliere de grup a fost de douã ore, iar numãrul
studenþilor pe fiecare sesiune de consiliere a fost de 25. La activi-
tatea de consiliere ºi orientare profesionalã pentru studenþii din
grupul þintã au fost prezente 275 de persoane.
Totodatã, a mai arãtat managerul de proiect, „în acest interval
de timp, am realizat ºi dotat un laborator de practicã în cadrul
Facultãþii de ªtiinþe Juridice, Economice ºi Administrative
Craiova. În acest scop, am achiziþionat echipamentul ºi mobilierul
necesar. Laboratorul de practicã cuprinde o Salã de Judecatã
simulatã ºi un laborator de criminalisticã dotat cu un soft
performant de identificare dactiloscopicã tip AFIS”.
Întrebat care sunt beneficiile proiectului derulat la Craiova,
prof. univ. dr. Gheorghe Bicã a afirmat cã acestea constau în
„creºterea calitãþii pregãtirii profesionale a absolvenþilor
Universitãþii Spiru Haret, creºterea numãrului de absolvenþi cu
studii superioare care îºi gãsesc un loc de muncã la finalizarea
studiilor, creºterea productivitãþii muncii în întreprinderile ce
vor angaja studenþii participanþi la activitãþile din prezentul
proiect ºi creºterea numãrului de persoane cu un traseu
profesional optim”. În plus, a mai precizat domnia-sa, studenþii
ºi masteranzii participanþi la proiect vor beneficia de subvenþii,
în valoare de 900 lei, precum ºi de numeroase premii.
Responsabil publicitate ºi informare,
Daniela STÃNCIULESCU
REDACÞIA: Solicitãri de abonamente,
Mioara Vergu-Iordache, Ciprian C. Vasilescu
REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ cu plata prin mandat
Cornelia Prodan, Florentina Stemate (DTP) este editatã de poºtal sau dispoziþie
FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE de platã, se pot adresa
Stimaþi cititori, serviciului de difuzare.
Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei Tiparul executat de Strada Fabricii nr. 46 G,
Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii, sectorul 6, Bucureºti.
informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI
Telefon 021.316.97.88/
viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei. ROMÂNIA DE MÂINE int.108.
866 – 25 iunie 2019
UNIVERSITARIA
Programele de licenþã ºi masterat din cadrul
Facultãþii de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei
– printre cele mai solicitate de viitorii studenþi
Am fost surprins plãcut sã constat cã, în
preferinþele viitorilor studenþi, programele de
licenþã ºi masterat, oferite de Facultatea de Psiho-
logie ºi ªtiinþele Educaþiei din cadrul Universitãþii
Spiru Haret, se aflã în vârful topului, dupã cum
indicã pre-înscrierile online organizate de univer-
sitate în perioada 11 februarie – 28 iunie 2019.
I-am solicitat decanului facultãþii, lector
universitar doctor Simona Marica, detalii despre
climatul în care viitorii studenþi îºi vor petrece
urmãtoarea perioadã din viaþã, chiar cea mai
frumoasã perioadã a vieþii de adult. Anii
studenþiei! De ce Facultatea de Psihologie ºi
ªtiinþele Educaþiei este atractivã pentru
absolvenþii de liceu care doresc sã profeseze ca
viitori psihologi ºi pedagogi?
Lector univ. dr. Simona Marica nu mi-a spus
„vorbe”, mi-a dat argumente, dincolo de activitatea
instructiv-educativã implicitã din amfiteatre:
Ca mai toþi anii, anul universitar 2018-2019 a
fost complicat, dar ºi plin de realizãri, de satisfacþii.
Pe întreg parcursul sãu s-au desfãºurat o serie de
manifestãri ºtiinþifice în facultate. Este vorba
despre acþiunile derulate prin Programul Atelier,
coordonat de doamna lect. univ. dr. Corina
Pantelimon, iar acþiunile s-au materializat începând
imediat dupã deschiderea anului universitar, adicã
din 4 octombrie, cu Dezbaterea Referendumului -
pro ºi contra. Vã amintiþi cã în toamnã era o
întreagã discuþie pe ideea de referendum pentru
familie! În 17 octombrie am avut o prezentare a
Fundaþiei Inocenti, Romanian Children’s Relief.
Adicã o ofertã de practicã ºi voluntariat pentru
studenþii specializãrii Psihologie. Apoi, în 14
noiembrie, un colocviu pe tema: Transmiterea
ereditarã ºi transgeneraþionalã între mamã ºi fãt.
La colocviu au participat, printre mulþi alþii:
psihologul Florin Oneþiu ºi psihologul lector
universitar doctor Claudia Rusu. În decembrie,
înainte de vacanþa de iarnã, am organizat un
workshop cu tema Psihologia ºi psihoterapia
copilului, coordonat de psihoterapeutul Oana Irina
Roºca. În acelaºi timp, la specializarea ªtiinþele
Educaþiei s-a desfãºurat Cercul de Pedagogie al
facultãþii, în cadrul cãruia s-au abordat numeroase
subiecte precum: Învãþãmântul special în
România. Legislaþie ºi abordãri practice,
Natalitate ºi copilãrie, Femeie, feminitate,
feminism – ºi pedagogia ca vocaþie, ªcoala, copiii
ºi educaþia pentru viaþã.
Cu alte cuvinte, anul universitar 2018-2019 a
însemnat continuarea proiectelor noastre ºtiinþifice
ºi un loc de frunte l-a ocupat Sãptãmâna creierului.
Acest eveniment a fost gândit, ca program, de cãtre
domnul conferenþiar universitar doctor Dragoº
Cîrneci, director al Centrului de Cercetãri în
Sãnãtate Mintalã ºi Dezvoltare Uman㠄Florin
Tudose”, din cadrul facultãþii noastre. Directorul
centrului a deschis seria de prelegeri cu Efectul
terapeutic al reamintirii – ce face bine ºi cui? Este
important de reþinut faptul cã Sãptãmâna creierului
a devenit o tradiþie a noastrã, fiind al patrulea an
consecutiv în care suntem preocupaþi de
organizarea acestui eveniment. Tot în martie, l-am
avut invitat pe domnul profesor Roger Ideishi,
director în cadrul Universitãþii Temple din
OPINIA NAÞIONALÃ
Philadelphia, Statele Unite ale Americii. Domnia
sa a vorbit despre cum putem accesibiliza
activitãþile culturale pentru persoanele cu diza-
bilitãþi. Apoi am mai avut o conferinþã despre
Dinamicile actuale ale realitãþii individuale ºi
sociale ºi, imediat dupã aceea, Sesiunea de
comunicãri ºtiinþifice. În cadrul acesteia, m-a
bucurat foarte mult faptul cã studenþii noºtri au
participat în numãr foarte mare, cã se strâng în
jurul profesorilor pe diferite proiecte de cercetare
ºi cã îi preocupã cu adevãrat învãþãtura.
Vã pot împãrtãºi un secret pentru cã sunteþi
interesat de ceea ce îi atrage pe absolvenþii de
liceu la Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele
Educaþiei a Universitãþii Spiru Haret. Aici, noi
suntem o mare familie. Iar cel mai recent motiv
de bucurie al nostru este cã la master ne-am
ocupat la acest moment toate locurile dintr-un
total de aproape 150 de locuri la specializãrile pe
care le avem. Evident vorbim de faza de pre-
înscrieri.
În ceea ce priveºte viitorul, ca proiecte dorim
sã continuãm seria de manifestãri ºtiinþifice. Noi
ne consultãm permanent cu specialiºti de pe piaþa
muncii, cu Colegiul psihologilor din România ºi,
în urma consultãrilor, intervenim în direcþia, în
care considerãm cã aceasta va fi beneficã pentru
cariera viitorilor specialiºti. În acelaºi timp, avem
multe parteneriate. Organizaþiile non-guverna-
mentale iau studenþi în practicã ºi de foarte multe
ori, fiind mulþumiþi de ei, îi opresc sã lucreze
împreunã. În urma consultaþilor despre care vã
vorbeam, am introdus de anul acesta un master
în Terapie ABA pe probleme de spectru autist.
Poate o sã creãm ºi o formare complementarã în
Terapia ABA, dar la acest moment este doar un
deziderat. Avem parteneriate ºi cu spitale de
psihiatrie, douã la acest moment; ultimul a fost
încheiat recent cu Spitalul de Psihiatrie de la
Voila, pentru cã partea clinicã pentru masterul
de Psihologie clinicã este esenþial.
Am ajuns la finele anului universitar, care nu
se putea încheia fãrã mult aºteptatul moment al
Festivitãþii de absolvire. Este, într-adevãr, un
moment ce ne umple sufletele de bucurie ºi ne
emoþioneazã ºi pe noi, profesorii, fiindcã, imediat
dupã momentul absolvirii, celor pe care i-am avut
atâþia ani ca studenþi le dãm drumul în viaþa pro-
fesionalã. Sperãm ca nu puþin, din ceea ce le-am
pus studenþilor în bagaj, adicã profesionalism,
valori, atitudine, sã se vadã în felul în care vor
lucra, iar raportarea lor la oameni sã fie în aºa fel
încât, ºi ei, ºi noi, profesorii lor, sã fim apreciaþi
ºi respectaþi, sã fim…bine vãzuþi!
Ciprian C. VASILESCU
pag. 3
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaþional Capital Uman 2014-2020
• Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi
Axa prioritarã 3 Locuri de muncã pentru toþi
Cod apel: POCU/82/3/7/Creºterea ocupãrii prin susþinerea întreprinderilor cu profil non-
agricol din zona urbanã
Titlul proiectului: Antreprenori SMART - Tineri Responsabili, Ambiþioºi, Motivaþi, de Succes
Beneficiar: Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã”
Cod SMIS: 104098
Aria de implementare: Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia
Antreprenori SMART
– Cristina ªtefana RADU
• În cadrul Etapei a II-a a Proiectului Antreprenori SMART - Tineri Responsabili, Ambiþioºi,
Motivaþi, de Succes, în perioada martie-iunie 2019 au fost înfiinþate 34 de START-UP-uri,
iar dupã semnarea Contractelor de Subvenþie au fost acordate primele tranºe de finanþare.
Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru Educaþie, ªtiinþã si Culturã”, în calitate
de Beneficiar al Proiectului, POCU/82/3/7/, Cod SMIS: 104098, finanþat din Fondul Social
European prin Programul Operaþional Capital Uman 2014-2020, a finalizat, conform
Diagramei GANT, etapa de înfiinþare firme din cadrul subactivitãþii SA 5.1 Înfiinþare firme,
acordare subvenþii ºi monitorizarea implementãrii planurilor de afaceri.
Toþi câºtigãtorii Competiþiei Planurilor de Afaceri, care au îndeplinit condiþiile de eligibilitate
ºi au încheiat Contractele de Subvenþie, au beneficiat de primele tranºe de finanþare. Astfel, în
perioada martie-iunie 2019, în Regiunea Sud-Muntenia, au debutat în afaceri, cu activitãþi
specifice domeniului ales, 34 START UP-uri beneficiare ale ajutorului de minimis.
Ne propunem ca ºi prin intermediul revistei Opinia naþionalã sã prezentãm Antreprenorii
SMART ºi firmele înfiinþate in cadrul Proiectului.
Cristina ªtefana Radu este unul dintre câºtigãtorii Com-
petiþiei Planurilor de Afaceri, care ºi-a urmat visul de a
deveni antreprenor, înfiinþând firma Atelierul de hãinuþe SRL
- cu domeniul principal de activitate Fabricarea articolelor
de îmbrãcãminte pentru copii.
1. Ce este ºi ce calitãþi trebuie sã aibã un antreprenor
în viziunea dumneavoastrã?
Un antreprenor este o persoanã foarte curajoasã, în primul
rând, mai ales dacã conºtientizeazã de la început cã
antreprenoriatul presupune multe responsabilitãþi ºi sarcini.
El trebuie sã ºtie (sau sã fie capabil sã înveþe în permanenþã)
sã administreze afacerea în sine, finanþele, echipa, dar, în
acelaºi timp, pentru cã piaþa resurselor umane este foarte instabilã, trebuie sã ºtie el însuºi
sã menþinã activitatea ºi posturile cheie. Calitãþi? Trebuie sã fie dinamic, responsabil, sã fie
deschis sã se dezvolte continuu (lifelong learning), sã ºtie sã delege sarcini ºi sã fie un bun
manager, nu doar al resurselor financiare, ci ºi al timpului.
2. În ce context aþi auzit de Proiectul Antreprenori SMART? Cum a fost experienþa
dumneavoastrã? Vi s-a pãrut complicat sã aplicaþi pentru Competiþia Planurilor de Afaceri?
Am aflat când un membru din familie a sunat sã întrebe despre administratorul de schemã, dar
cum nu ºtiam nimic, am citit pe internet, ºi m-a convins prin conþinutul bun al informaþiei transmise
ºi apoi am trimis documentele de grup þintã. Experienþa în general a fost bunã, iar oamenii au
fost ºi sunt implicaþi ºi dedicaþi. Nu a fost neapãrat complicat, doar cã activitãþile în sine presupun
multe hârtii, iar în era digitalizãrii ar trebui reduse: munca ºi resursele de timp ºi consumabile.
3. De ce aþi devenit antreprenor? Cum aþi ales ideea de afaceri?
Pur ºi simplu consider cã existã douã tipuri de oameni: cei cãrora le place sã li se atribuie
sarcini ºi sã le execute ºi cei cãrora le place sã gestioneze situaþiile ºi sã delege sarcinile.
Dupã patru ani de experienþã în câmpul muncii mi-am spus cã trebuie sã profit de
oportunitãþile oferite de liniile de finanþare nerambursabile ºi sã încerc sã fac lucrurile aºa
cum îmi doresc eu ºi cum consider cã e mai bine. Ca majoritatea antreprenorilor care încep
un business într-un domeniu care se adreseazã copiilor, inspiraþia a venit de la propriii copii...
ºi de la cererea din piaþã, gândindu-ne la disponibilitatea pãrinþilor de a cheltui mult mai
mult când e vorba de ceea ce au mai scump pe lume.
4. Ce înseamnã pentru dumneavoastrã succesul în afaceri? Aveþi un model de
antreprenor de succes care vã inspirã?
Eu succesul mi-l calculez, în primul rând, în timp. Dacã afacerea trece de primii doi ani
critici fãrã sã te îndatoreze, iar din al treilea an genereazã ºi profit, atunci e un prim succes.
Succes este ºi dacã brand-ul creat devine popular rapid. Majoritatea afacerilor din ziua de
azi se desfãºoarã sau se promoveazã în online, aºa cã dacã ai o pozã de produs bine realizatã,
un site cu conþinut de calitate ºi un om priceput în spatele social media, atunci produsele vor
deveni rapid cunoscute ºi vândute. Dacã mai punem ºi douã, trei persoane cu putere de
influenþã în rândul oamenilor din mediul virtual, atunci tot ce îþi mai trebuie este o echipã
care poate þine pasul cu cererea ºi sã o satisfacã. ªtiu, toate astea costã, chiar mult uneori,
dar marketingul este esenþial. Model? Nu mã inspirã cineva anume, dar eu apreciez orice
persoanã care munceºte pentru a-ºi vedea visul împlinit.
5. Au existat probleme care v-au întârziat înfiinþarea firmei?
Demersurile premergãtoare înfiinþãrii firmei au fost mai greoaie, cum ar fi obþinerea unor
avize ce þin de amplasarea containerelor care vor fi punct de lucru.
6. Ce surse de învãþare utilizaþi pentru dezvoltarea dumneavoastrã personalã?
Pânã de curând au fost cursurile de lungã duratã/studiile superioare. Acum mã dezvolt doar
prin experienþã proprie ºi învãþând pas cu pas ceea ce îmi este necesar sau îmi place. În general,
pun accent pe colaborãrile sãnãtoase, unde existã ºi chimie, de unde am cel mai mult de învãþat.
7. Ce planuri aveþi ca antreprenor? Cum vedeþi afacerea dumneavoastrã peste doi ani?
Îmi doresc foarte mult sã vãd cum evolueazã ideile mele de business. Dar cel mai mult
îmi doresc sã merg pe stradã ºi sã vãd copii care poartã produsele mele: hãinuþe din materiale
naturale ºi/sau organice. Dacã o sã mai gãsesc programe care consider cã mã avantajeazã,
cu siguranþã voi mai apela la scheme de minimis. Pentru 2020 doresc sã aplic la programul
Internaþionalizare ºi sã particip la un târg internaþional de textile. Pânã atunci voi participa
la diferite evenimente/târguri pentru a deveni cât mai vizibilã cu ceea ce fac.
———————
Toate datele firmelor înfiinþate în cadrul Proiectului Antreprenori SMART - Tineri
Responsabili, Ambiþioºi, Motivaþi, de Succes: denumire firmã, adresã sediu social, adresã
punct de lucru, domeniu de activitate, adresã de e-mail, website vor fi disponibile pe Portalul
Proiectului: http://portal.antreprenorismart.ro/start-up/subactivitatea-sa-5-1/. Aceste date vor
fi permanent actualizate cu informaþii noi despre acestea. Alte informaþii importante ºi
anunþuri despre Proiect pot fi gãsite pe website-ul: http://antreprenorismart.ro/.
Firmele înfiinþate prin Proiect ºi produsele/serviciile acestora vor fi susþinute ºi promovate
pe piaþa localã ºi naþionalã în cadrul Evenimentelor de susþinere ºi promovare a START-UP-
urilor în Regiunea Sud-Muntenia, ce vor fi organizate conform SA 7.2 Campanie de
organizare de evenimente de susþinere ºi promovare întreprinderi.
Le dorim succes Antreprenorilor SMART în aceasta etapã importantã privind
implementarea Planurilor de Afaceri! Expert PR, Loredana MEGA
Manager Proiect, Marin CRUCERU
• Telefon: 021.312.23.01 • E-mail: antreprenorismart@gmail.com
• https://www.facebook.com/antreprenorismart • http://antreprenorismart.ro
Proiect cofinanþat din Fondul Social European
prin Programul Operaþional Capital Uman 2014-2020
pag. 4 OPINIA NAÞIONALà 866 – 25 iunie 2019

A doua ediþie a
Conferinþei Europene One Health
Un regal intelectual s-a petrecut la sfârºitul sãptãmânii trecute (21-22 iunie),
la Universitatea Spiru Haret, în timpul celei de a doua ediþii a Conferinþei
Europene One Health, dedicatã consolidãrii Conceptului global One Health,
desfãºuratã sub coordonarea Federaþiei Europene a Academiilor de Medicinã ºi
cu participarea Fundaþiei UNGSII, care dezvoltã proiecte ONU din cadrul
Strategiei de Dezvoltare Durabilã 2030.
Personalitãþi marcante au fost prezente ºi au susþinut comunicãri de un
ridicat nivel ºtiinþific. Specialiºtii sperã cã acest eveniment internaþional va da
un impuls promovãrii ºi implementãrii conceptului One Health în întreaga
lume. Conceptul One Health înseamnã cooperarea dintre specialiºtii din diferite
domenii pentru a asigura un viitor pentru oameni, animale ºi mediul însuºi.
Acum, mai mult ca niciodatã, este necesarã o acþiune One Health pentru a
menþine viaþa prin practicarea siguranþei alimentelor ºi a agriculturii durabile ºi
protejarea factorilor bioeconomici ºi biologici.
Realizatã în timpul Preºedinþiei României la Consiliul UE, aceastã conferinþã
a reprezentat o oportunitate pentru specialiºtii români în domeniul One Health
de a-ºi face auzitã vocea în peisajul internaþional.
Printre alþii, în deschiderea conferinþei, au vorbit susþinând conceptul One
Health: • prof. dr. Nicolae Manolescu, DVM, membru corespondent, Academia
Românã, membru corespondent, Academia Francezã de Medicinã, preºedinte,
noul concept medical al României • prof. dr. George Griffin, MD, preºedinte,
Federaþia Academiilor Europene de Medicinã, membru al Academiei de ªtiinþe
Medicale, Marea Britanie, profesor emerit de Boli Infecþioase ºi Medicinã la
St. George’s, Universitatea din Londra, membru al Consiliului de Sãnãtate
Publicã din Anglia • prof. André-Laurent Parodi, PhD, DVM, preºedinte de
onoare al Academiei Naþionale de Medicinã din Franþa, directorul onorific al
ªcolii Naþionale de Medicinã Veterinarã din Alfort, Franþa • prof. dr. Irinel
Popescu, MD, membru corespondent, Academia Românã, membru
corespondent, Academia Francezã de Medicinã, copreºedinte, Conceptul
medical românesc Un nou concept medical,  preºedinte al Academiei Române
de ªtiinþe Medicale • prof. dr. ªtefan Constantinescu, MD,  membru, Academia
Românã,  membru al Academiei Regale de Medicinã, Belgia, ºi  Academia
Românã de ªtiinþe Medicale,  profesor, Université catholique de Louvain,
Bruxelles, Belgia,  vicepreºedinte, Federaþia Academiilor Europene de Medicinã
 • Diana Loreta Pãun, dr., MD Consilier de stat la Preºedinþia României • Irina
Cajal • prof. dr. George Stoica, dr., VMD Texas University, S.U.A.• Gareth
Presch, fondator, World Health Innovation • prof. dr. Cornel Catoi, dr., VMD,
rector, Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã, Cluj-Napoca
Sãnãtate, cercetare ºtiinþificã, tehnologie, educaþie ºi economie
• conf. univ. dr. Costin Lianu, prorector Universitatea Spiru Haret.
În esenþã, conceptul One Health înseamnã douã lucruri: 1. sã organizeze
concentrate într-un singur concept: One Health
pentru prima datã profilaxia primarã a vieþii pe pãmânt în faþa diferitelor boli
la oameni ºi animale, þinând cont de mediul de viaþã; 2. þinând cont de faptul c㠖 Consemnãri de la a II-a Conferinþã europeanã One Health –
specialiºtii internaþionali considerã astãzi cã peste 75% dintre boli au originea
în animalele din jurul nostru ºi în mediul înconjurãtor, este necesar ca fiecare Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BÃLUÞÃ
pacient sã nu fie analizat strict legat de boala sa, ci într-un context mai larg.
Universitatea Spiru Haret a fost, în perioada 21-22 iunie Principiul Medicina îngrijeºte, natura vindecã sintetizeazã
Aceastã nouã gândire ºi interpretare nu pot fi implementate imediat, iar
2019, coorganizator ºi gazdã a celei de a II-a Conferinþe cel mai bine noul mod de înþelegere a problemelor din sãnãtate.
societatea în ansamblul sãu ºi specialiºtii trebuie sã fie informaþi în permanenþã,
europene One Health. Toþi cei implicaþi în desfãºurarea Cercetãrile legate de conceptual One Health nu pot fi
iar pregãtirea în acest domeniu nou, adresatã fiecãrui cetãþean al comunitãþii
evenimentului au avut satisfacþia sã participe la un decât multidisciplinare. Am vãzut contribuþii din medicinã,
umane, sã fie fãcutã treptat de la grãdiniþã la ºcoala elementarã, liceu ºi post-
eveniment ºtiinþific de excepþie, desfãºurat foarte bine. biologie, mediu, conectate la teme de economie, mana-
liceu, colegiu ºi post-colegiu, inclusiv doctorat ºi post-doctorat. Cercetarea va
Meritã pe aceastã cale mulþumiri ºi cei care au fãcut eforturi gement, organizare instituþionalã. Toate pot fi puse în
merge la cele mai subtile cãi ale micro-biotehnologiei ºi geneticii, iar câºtigurile de orice tip pentru eveniment, dar care nu au avut ocazia aplicare însã numai printr-o educaþie (medicalã, institu-
în domeniul informaticii ºi informaticii sunt neapãrat unite. Procedurile medicale sã-l vadã sau sã primeascã felicitãri de la participanþi. þionalã, economicã) adecvatã.
bazate pe dovezi din medicina complementarã (medicina tradiþionalã chinezã, One Health înseamnã, pe scurt, o nouã abordare pentru Conceptul One Health ridicã pentru economie probleme
fitoterapia, gemoterapia) ar trebui integrate pentru a atinge acelaºi obiectiv: o sãnãtatea omului, în corelaþie cu sãnãtatea animalelor ºi cu privind externalitãþile (costurile aferente producþiei unor
persoanã sãnãtoasã, folosind tehnicile cele mai eficiente ºi cele mai mici costuri. sãnãtatea mediului. Pentru o viaþã mai bunã, trebuie sã firme transferate asupra societãþii), nevoia de a gãsi
Acestea includ toate aspectele legate de siguranþa alimentelor, de producþia aducem anumite schimbãri în înþelegerea problemelor ºi în instrumente de sprijin pentru producþia „sãnãtoas㔠(cea
de medicamente ºi de produse farmaceutice, inclusiv de produse biologice acþiunea practicã a omului. care nu afecteazã sãnãtatea oamenilor, animalelor ºi
(vaccinuri). Orice concept, oricât de valoros ºi util ar fi el pentru mediului), de alocare de resurse pentru cercetarea publicã
Principalele obiective ale implementãrii conceptului sunt: o persoanã oameni, se pierde dacã nu este susþinut de instituþii puternice. ºi privatã în domenii prioritare de interes. Au fost formulate
sãnãtoasã nu se îmbolnãveºte ºi se bucurã de o viaþã întreagã; persoanele care La aceastã conferinþã, au fost prezente instituþii relevante cerinþe privind îmbunãtãþirea modului în care sunt cheltuiþi
suferã trebuie sã-ºi restabileascã cât mai mult potenþialul ºi confortul; reducerea pentru cercetarea ºi practica medicalã, ca ºi componente banii, atât din surse publice, cât ºi private. A fost fãcutã
costurilor pentru sãnãtate „pe cap de locuitor”, spre deosebire de costurile ale deja consacratei reþele One Health din Europa, recomandarea sã fie cheltuiþi banii în conformitate cu nevoile
pentru reducerea factorilor agresivi, cum ar fi: schimbãrile climatice, miºcãrile reprezentanþi ai mediului academic ºi universitar cu reale. Educaþia este vitalã în cheltuirea banilor de cãtre
populaþiei; creºterea performanþei ºi a echilibrului individului, în general, ºi, în preocupãri legate de obiectivele One Health, instituþii particulari. De asemenea, vital este controlul instituþional
special, la locul de muncã ºi în viaþa de zi cu zi. publice cu putere de decizie. Au fost împreunã pentru a în cheltuirea banilor din resurse publice. Am fost informaþi
Trei direcþii importante susþin promovarea ºi implementarea Conceptului: 1. crea sinergii ºi a da un nou impuls eforturilor cãtre scopurile despre proiectarea unor reguli noi ale afacerilor conectate
crearea unei platforme de colaborare pentru toate sectoarele profesionale ºi One Health. la producþia bio.
toþi actorii a cãror activitate poate avea un impact asupra sãnãtãþii; 2. educaþia Acþiunea practicã eficientã cere parteneriate între actorii Am aflat cu bucurie, la conferinþã, cã a trecut de Senatul
individului, care trebuie sã ajungã la o nouã conºtiinþã despre viaþa ºi relaþia sa importanþi. La conferinþã, participanþii au exprimat aceastã României iniþiativa legislativã privind înfiinþarea în România
cu tot ceea ce îl înconjoarã; 3. elaborarea ºi implementarea unor noi reglementãri voinþã comunã de colaborare pentru transpunerea în practicã a Agenþiei One Health. Sperãm ca turbulenþele din viaþa
naþionale, europene ºi mondiale pentru a fi eficiente în sprijinirea implementãrii a conceptului One Health. politicã româneascã, inclusiv probabila schimbare a
concepþiei. Sãnãtatea umanã, veterinarã ºi a mediului nu se reduce la majoritãþii, sã nu afecteze acest proiect, care nu þine de o
Provocãrile majore cu care se confruntã implementarea ºi promovarea tratamente medicale tradiþionale îmbunãtãþite, ci presupune anumitã doctrinã politicã, iar Agenþia One Health sã devinã
conceptului sunt: realizarea, într-un timp record, a elementului neglijat în sãnãtate în toate politicile adoptate, publice sau private. realitate cât mai curând posibil.
România ºi la nivel internaþional a profilaxiei generale a bolilor la om, animale ºi Este necesarã consecvenþã ºi eficienþã în toate acþiunile ºi O conferinþã ºtiinþificã permite comunicãri multiple între
mediu, securitatea alimentarã ºi securitatea ocupaþionalã prin structuri ºi legislaþie proiectele derulate. cercetãtori, în diverse domenii. O recomandare practicã
corespunzãtoare; dezvoltarea ºi promovarea tehnicilor ºi procedurilor de Una dintre temele majore discutate la conferinþã a fost pentru cititorii publicaþiei Opinia Naþionalã, care a rezultat
licenþiere care sporeºte sinergiile dintre domeniile fondatoare ale conceptului; rezistenþa microbilor la antibiotice ºi mãsurile care se impun. din mai multe prezentãri: Atenþie la antibiotice!. Iar obiectivul
informarea ºi educaþia populaþiei, Curriculum universitar adecvat Concepþiei ºi Am ascultat cu atenþie provocãrile pentru economie ºi oricãrei politici din domeniul sãnãtãþii trebuie sã fie: Sã
calificãrii complementare a personalului medical. producþie rezultate din tendinþele noi pentru sãnãtate. aducem alinare fizicã ºi sufleteascã pacientului!

FOTO: Ciprian C. VASILESCU

866 – 25 iunie 2019 OPINIA NAÞIONALà pag. 5

Are dreptate Expoziþie

VITRALII
Oameni din Bucureºti.
tovarãºii! Oraºul ºi chipul Civilizaþie
cãreia îi aparþin începe sã se canibalizeze.
Pentru cã, am fost învãþat, nu loveºti
nostru cu izul stricãciunii
niciodatã un om cãzut la pãmânt, indi- Mai este un pic ºi împlinim trei decenii de la eliberarea
VITRALII ferent ce grozãvii a fãcut. Iar aici, chiar
nu e cazul. De altfel, românii, din (mai
de sub jugul ceauºist ºi totuºi se mai observã relicve ale
comunismului, pe clãdiri, prin cimitire, pe sufletele ºi în
Nu ºtiu de ce, ieri mi-a venit în minte nou) ambele Românii, au se pare un apetit minþile oamenilor. Lozinca internaþionalistã specificã
celebra replicã din Filip cel bun, memo- uriaº de a fi mereu viceversa, pe dos, epocii: Proletari din toate þãrile uniþi-vã! se mai aplicã?
rabilul film al regizorului Dan Piþa. ziceþi cum vreþi. De treizeci de ani. Bunã- Eu zic cã da! Am ales trei fotografii care sã vorbeascã
Are dreptate tovarãºii!, cuvânta ritualic oarã, în anii nouãzeci, când toatã su- despre aceste trei decenii. Prima este clarã. Înscrisul roºu,
ºefa de la Cadre, în timp ce desfãcea pe un flarea europeanã vota dreapta, noi votam cunoscut, troneazã pe o clãdire ce se þine în piuneze. La
ziar soios o conservã de vinete în ulei, în stânga. Mai apoi, în anii 2000, toatã stânga cadrului remorca, zestrea românului purtatã din
care urma sã îndese bucãþi de franzelã pe suflarea bãtrânului continent se orienta generaþie în generaþie pe douã roþi. Fie ea briºcã, bicicletã
care sã le plescãie, împroºcând apoi din spre stânga, iar noi alegeam dreapta. sau orice implicã mersul ºi se învârte. La dreapta cadrului
buzele slinoase cuvinte de ocarã cãtre tânãrul Iar acum, când toatã Europa devine anti- ºi nu al tatãlui, semnul progresului incontestabil:
ce nu pãrea sã înþeleagã cã unii munceºte. europeanã, votând în draci partide ex- parabolica de pe faþada casei ºi reversul, veceul din
Dacã mã gândesc bine, ºtiu de la ce mi tremiste, xenofobe ºi separatiste, noi spatele acesteia. În a doua fotografie, scara, pisica ºi iar
se trage. Iureºul ultimelor zile, zurba ne arãtãm dragostea neþãrmuritã faþã bicicleta. Nu ºtiu încã dacã prima metaforã, adicã scara,
iscatã de alegerile europarlamentare, de o uniune depãºitã istoric, doctrinar Muzeul Municipiului Bucureºti îi invitã se sprijinã pe a treia metaforã, adicã pe bicicletã, sau
sutele de ºtiri care au curs frenetic, ca un ºi economic, ataºamentul faþã de valorile joi, 27 iunie 2019, ora 18.00, pe toþi cei inte- viceversa. În ultima fotografie: simbolul mâncãrii ºi al
miez de bulboanã, apoi victoria unora ºi europene. Singurele lucruri care nu pot fi resaþi la vernisajul expoziþiei tematice Oameni foametei din cei din urmã ani: frigiderul. Cel care ne-a
eºecul celorlalþi, urmate de declaraþii contestate sunt entuziasmul ºi încre- din Bucureºti. Oraºul ºi chipul nostru. coborât direct în stradã. Dar libertatea a implicat ºi o
sforãitoare rostite pe un ton biruitor, de derea uriaºã a românilor în construcþiile Evenimentul va avea loc la Palatul ªuþu si- decãdere maximã. Pentru unii echivalentã cu dormitul în
izbândã, dar la fel de lemnoase în geopolitice hibride care, artificiale sau nu, tuat pe Bd. I.C. Brãtianu nr. 2. Noua expoziþie stradã, pe bancã. Cãci ºi odihna vine dupã hrãnire, dar ºi
exprimare, la fel de seci, goale, mãrunte întruchipeazã dreapta cale spre o relativã oferã imagini-portret ale unor bucureºteni care nesomnul dupã griji!
ºi fetide, precum cele ale vajnicei am- mântuire. Poporul a decis, iar decizia au trãit în acest oraº din secolul al XVIII-lea
ploiate de odinioarã. Dupã ce am asistat, acestuia trebuie întotdeauna respectatã: pânã în prezent. Expoziþia are la bazã o micã Ciprian C. VASILESCU
oarecum îngândurat, la un imens nãboi mergem înainte spre þinte imprecise, marte a patrimoniului deþinut de Muzeul
de urã, huiduieli ºi invective adresate unui difuze, pierdute, dar cu o uriaºã ºi sincerã Municipiului Bucureºti, dar a fost posibilã ºi
cunoscut politician, m-am întrebat cu speranþã cã ne va fi, peste câteva generaþii, prin implicarea directã a comunitãþii. Întreaga
ºcolãreascã sfialã dacã nu cumva naþia un pic mai bine. varietate de obiecte care pãstreazã memoria
Dragoº CIOCÃZAN unui portret – fresce, tablouri, fotografii, lito-
grafii, numismaticã, paranumismatic㠖 totul
este pus în valoare ºi adus în atenþia publicului.
Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din Vizitatorii vor remarca felul în care, în in-
România pe anul 2018 (întrunit luni, 13 mai 2019) alcãtuit teriorul generaþiilor, s-au creat vase comu-
din: Dan Cristea (preºedinte), Daniel Cristea-Enache, Ioan nicante, de trãsãturi sufleteºti ºi implicit
Holban, Angelo Mitchievici, Vasile Spiridon, Alex. ªtefãnescu de fizionomie, specifice unor profesii cu un
ºi Rãzvan Voncu (membri), a acordat urmãtoarele premii: câmp divers de activitate: militari, negustori-
investitori, medici, avocaþi, pedagogi. Ca o
surprizã, vizitatorul de astãzi va fi invitat sã
Premii Premiul Naþional al Uniunii Scriitorilor din România pentru
anul 2018
completeze el însuºi panoplia acestei fru-
moase poveºti despre noi, fotografiindu-se
USR - Andrei Pleºu
Premiul Cartea de debut
în spaþiul expoziþional, astfel încât ºi memoria
Premiile -Editura
Irina Roxana Georgescu, pentru Noþiuni elementare;
Cartea Româneascã
lui sã fie pãstratã în memoria celor care ne vor
cãuta peste trecerea anilor.
Uniunii -- Mirel Taloº, pentru Colecþionarul de nuduri, Editura Rao
André Ferenc, pentru Szotag adó, Editura Jelenkor
Scriitorilor (Propunerea Comisiei pentru minoritãþi); Primãria Capitalei, prin ARCUB – Centrul
Premiul Mircea Ciobanu
din - Constantin Mateescu Cultural al Municipiului Bucureºti, cu
sprijinul Asociaþiei Culturale a Anticarilor
România -Premiul
Andrei Novac;
Cartea de traduceri ºi Colecþionarilor din România, organizeazã
evenimentul Strada Anticarilor. Evenimentul
pe anul Editura Tracus Arte;
- George Volceanov, pentru W. Shakespeare - Regele Lear,
se desfãºoarã în Piaþa Sfântul Anton din centrul
Capitalei, pânã pe 7 iulie, în fiecare sâmbãtã ºi
2018 Premiul Cartea pentru copii ºi tineret
- Adina Rosetti, pentru Povestea kendamei pierdute, duminicã, între orele 10:00 ºi 21:00.
Editura Arthur;
Premiul Cartea de teatru
- Radu F. Alexandru, pentru Ultima dorinþã, Editura Polirom.
Premiul Cartea de criticã, eseu ºi istorie literarã
- Horia Roman Patapievici, pentru opera Douã eseuri
despre paradis ºi o încheiere, Editura Humanitas,
Premiul special
- Vintilã Mihãilescu, pentru Etnogenezã ºi þuicã,
Editura Polirom
- Ioan T. Morar, pentru ªapte ani în Provence,
Editura Polirom.
Aveþi posibilitatea în cele douã week-end-
uri rãmase pânã pe 7 iulie sã ajungeþi pe ªcoala de Varã
la Antipa
Premiul Cartea de poezie Strada Anticarilor ºi sã achiziþionaþi obiecte
- Ovidiu Genaru, pentru La opt, gaura cheii ºi alte patimi, de artã, cãrþi vechi, mobilier, numismaticã,
Editura Junimea, ceasuri, tablouri, pânze autentice româneºti, Muzeul Naþional de Istorie Na-
Premiul Cartea de prozã veselã din argint ºi multe altele sau pur ºi turalã Grigore Antipa îi invitã pe
- Gabriela Adameºteanu, pentru Fontana di Trevi, simplu sã vã bucuraþi de frumuseþea copiii cu vârste cuprinse între 9 ºi
Editura Polirom. obiectelor vechi, ori sã ascultaþi concerte 14 ani într-o fascinantã in-cursiune
live. Accesul este gratuit. în lumea cunoaºterii ºtiin-þifice! Timp
de opt sãptãmâni, între 24 iunie ºi
6 septembrie 2019, tinerii naturaliºti
Invitaþii în lumea artelor plastice care vor urma cursurile ªcolii de Varã
de la Antipa, vor fi implicaþi în acti-
vitãþi de cunoaºtere ºi de ocrotire a
naturii, prin întâlniri directe cu cerce-
Ateliere Deschise tãtorii care lucreazã în muzeu. În aceastã perioadã, muzeul
organizeazã opt module speciale. Acestea vor avea loc de luni pânã
vineri, între orele 10,15 ºi 12,15, atât în Sãlile Atelier, cât ºi în grãdina
(picturã ºi graficã). muzeului ºi parcurile din Bucureºti. Primul modul al ªcolii de Varã a
început luni, 24 iunie, cu o poveste despre Familia mea ºi alte
Ediþia a II-a – august 2019 animale. Între 1 ºi 5 iulie, la Ora pãsãrilor, pasionaþii de ornitologie
vor afla „de ce cântã pãsãrile ºi ne încântã, când vin ºi unde pleacã
ele, unde îºi fac cuibul, câþi pui au, sau ce mãnâncã”. O parte din
Luna august va aduce în atenþia iubitorilor tainele ascunse ale naturii vor fi dezvãluite în sãptãmâna 8 – 12
de artã o nouã ediþie a Atelierelor Deschise. iulie celor care vor dori sã priveascã  Natura la microscop. În urmãtorul
De aceastã datã, este vorba despre ateliere Handmade Picture Book Contest, Japonia în modul al ªcolii de Varã, tinerii cursanþi vor face cunoºtinþã cu specii
de picturã ºi de graficã, eveniment la care 1994, Premiul II, Concursul Naþional de ocrotite din fauna României, cum ar fi croitorul de fag sau fluturele de
vor participa mai mulþi artiºti plastici. Mulþi Picturã Alexandru Ciucurencu, ediþia a 8-a, foc, aspretele, pelicanul comun, râsul sau þestoasa de baltã.
dintre ei au spaþii de lucru în incinta Tulcea, 1997. Laureatã la Concursul Inter- Modulul Animale ocrotite se va desfãºura în perioada 
Combinatului Fondului Plastic. naþional de Arte Plastice Le Geste En Liberte, 15 – 19 iulie în Sala Atelier. Între 22 ºi 26 iulie muzeul îi invitã pe
Astãzi vã propun sã o cunoaºtem pe Otilia Centrul UNESCO Louis Francois, Paris, doritori sã participe la modulul Viaþa de parazit – traiul pe cârca altuia!
Mãndescu Canavra, nãscutã în 1981 la Franþa în 1998, Premiul I, Olimpiada Copiii vor afla cât de mare este diversitatea speciilor de paraziþi ºi
Constanþa. Este artist vizual cu specializarea Naþionalã de Arte Plastice ºi Istoria Artei, cum aratã dacã îi privesc la microscop. În perioada 29 iulie – 2 august 
graficã. A absolvit cursurile Universitãþii Craiova în 1999, Premiul II, Olimpiada se va derula modulul Planeta insectelor. Între 26 ºi 30 august va avea
Naþionale de Arte Bucureºti. A urmat cursuri Naþionalã de Arte Plastice ºi Istoria Artei, loc o întâlnire specialã cu Uriaºii mãrilor ºi oceanelor! În
de master în arte vizuale ºi este membru al Bistriþa, în 2000, Premiul III la Concursul sãptãmâna 2– 6 septembrie, pasionaþii de paleon-tologie ºi ºtiinþele
Uniunii Artiºtilor Plastici din România. A avut Naþional de Gravurã, Tulcea, 2004. A avut naturii se vor întâlni cu dinozaurii ºi alte animale preistorice,
numeroase participãri la expoziþii personale expoziþii personale la Constanþa, Bucureºti, în cadrul ultimului modul al ªcolii de Varã de la Antipa. Înscrierea
ºi de grup. A obþinut numeroase premii, Iaºi, Ploieºti, dar ºi în strãinãtate. Va participa participanþilor se poate face prin formularul de rezervare: 
dintre care amintesc: Fantasy Prize, The 3rd la a doua ediþie a Atelierelor Deschise https://antipa.ro/rezervari. 
Yokohama International Children’s (picturã ºi graficã) din august 2019. Detalii: www.antipa.ro ºi Facebook: www.facebook.com/muzeulantipa.  
pag. 6
ORGANIZAREA JUDICIARÃ. PARTEA I (III)
Ministerul Public
Atribuþiile Ministerului Public
Ministerul Public îºi exercitã atribuþiile în temeiul legii ºi este
condus de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta
Curte de Casaþie ºi Justiþie.
Procurorii îºi desfãºoarã activitatea potrivit principiilor legalitãþii,
imparþialitãþii ºi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului
justiþiei, în condiþiile legii.
Procurorii trebuie sã respecte drepturile ºi libertãþile funda-
mentale, prezumþia de nevinovãþie, dreptul la un proces echitabil,
principiul egalitãþii de arme, independenþa instanþelor ºi forþa
executorie a hotã-rârilor judecãtoreºti definitive. În comunicarea
publicã, parchetele trebuie sã respecte prezumþia de nevinovãþie,
caracterul nepublic al urmãririi penale ºi dreptul nediscriminatoriu
la informare.
Parchetele sunt independente în relaþiile cu instanþele
judecãtoreºti, precum ºi cu celelalte autoritãþi publice.
Ministerul Public exercitã, prin procurori, urmãtoarele atribuþii:
a) efectueazã urmãrirea penalã în cazurile ºi în condiþiile prevãzute
de lege ºi participã, potrivit legii, la soluþionarea conflictelor prin
mijloace alternative;
b) conduce ºi supravegheazã activitatea de cercetare penalã a
poliþiei judiciare, conduce ºi controleazã activitatea altor organe
de cercetare penalã;
c) sesizeazã instanþele judecãtoreºti pentru judecarea cauzelor
penale, potrivit legii;
d) exercitã acþiunea civilã, în cazurile prevãzute de lege;
e) participã, în condiþiile legii, la ºedinþele de judecatã;
f) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreºti, în
condiþiile prevãzute de lege;
g) apãrã drepturile ºi interesele legitime ale minorilor, ale
persoanelor puse sub interdicþie, ale dispãruþilor ºi ale altor
persoane, în condiþiile legii;
h) acþioneazã pentru prevenirea ºi combaterea criminalitãþii, sub
coordonarea ministrului justiþiei, pentru realizarea unitarã a politicii
penale a statului;
i) studiazã cauzele care genereazã sau favorizeazã criminalitatea,
elaboreazã ºi prezintã ministrului justiþiei propuneri în vederea
eliminãrii acestora, precum ºi pentru perfecþionarea legislaþiei în
domeniu;
j) verificã respectarea legii la locurile de deþinere preventivã;
k) exercitã atribuþiile prevãzute de Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare;
l) exercitã orice alte atribuþii prevãzute de lege.
Dispoziþiile procurorului ierarhic superior, date în scris ºi în
conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din
subordine.
În soluþiile dispuse, procurorul este independent, în condiþiile
prevãzute de lege. Procurorul poate contesta la Secþia pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii
de verificare a conduitei judecãtorilor ºi procurorilor, intervenþia
procurorului ierarhic superior, în orice formã, în efectuarea urmãririi
penale sau în adoptarea soluþiei.
Soluþiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de cãtre
procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale
sau netemeinice.
Lucrãrile repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror
în urmãtoarele situaþii:
a) suspendarea sau încetarea calitãþii de procuror, potrivit legii;
b) în absenþa sa, dacã existã cauze obiective care justificã urgenþa
ºi care împiedicã rechemarea sa;
c) lãsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de
zile.
Procurorul poate contesta la Secþia pentru procurori a Consiliului
Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei
procurorilor, mãsura dispusã de procurorul ierarhic superior.
Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaþi conducãtorului
parchetului respectiv.
Conducãtorul unui parchet este subordonat conducãtorului
parchetului ierarhic superior din aceeaºi circumscripþie.
Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe
lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, de procurorul-ºef al Direcþiei
Naþionale Anticorupþie, de procurorul-ºef al Direcþiei de Investigare
a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism sau de
procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel asupra
procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori
anume desemnaþi.
OPINIA NAÞIONALÃ
Ministerul Public este autorizat sã deþinã ºi sã foloseascã mijloace
adecvate pentru obþinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea ºi
descoperirea informaþiilor privitoare la infracþiunile date în competenþa
parchetelor, în condiþiile legii.
Organele de poliþie judiciarã îºi desfãºoarã activitatea de cercetare
penalã, în mod nemijlocit, sub conducerea ºi supravegherea
procurorului, fiind obligate sã aducã la îndeplinire dispoziþiile
acestuia.
Serviciile ºi organele specializate în culegerea, prelucrarea ºi arhivarea
informaþiilor au obligaþia de a pune, de îndatã, la dispoziþia parchetului
competent, la sediul acestuia, toate datele ºi toate informaþiile,
neprelucrate, deþinute în legãturã cu sãvârºirea infracþiunilor.
Nerespectarea obligaþiilor atrage rãspunderea juridicã potrivit
legii.
În vederea desfãºurãrii activitãþilor prevãzute de art. 142 alin.
(1) din Codul de procedurã penalã, în cadrul Ministerului Public
pot funcþiona, prin detaºare, ofiþeri sau agenþi de poliþie judiciarã,
sub directa conducere ºi controlul nemijlocit al procurorilor, în
limita posturilor aprobate potrivit legii.
Detaºarea ofiþerilor ºi agenþilor de poliþie judiciarã se dispune, la
solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta
Curte de Casaþie ºi Justiþie, de cãtre ministrul afacerilor interne, pe
o perioadã de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3
ani, cu acordul acestora.
Numirea în funcþii a ofiþerilor ºi agenþilor de poliþie judiciarã se
face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
Nu pot ocupa funcþia de ofiþer sau agent de poliþie judiciarã, lucrãtori,
informatori sau colaboratori, chiar acoperiþi, ai serviciilor de informaþii.
Anterior numirii în funcþie, aceºtia vor da o declaraþie olografã pe
propria rãspundere cã nu fac ºi nu au fãcut parte din serviciile de
informaþii, cã nu sunt ºi nu au fost colaboratori sau informatori ai
acestora.
Încetarea detaºãrii ofiþerilor ºi a agenþilor de poliþie judiciarã se
poate dispune înaintea perioadei prin ordin motivat al procurorului
general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
Pe durata detaºãrii ofiþerii ºi agenþii de poliþie judiciarã nu pot
primi de la organele ierarhic superioare nicio însãrcinare.
Dispoziþiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiþerii ºi agenþii
de poliþie. Actele întocmite de aceºtia din dispoziþia scrisã a
procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
Ofiþerii ºi agenþii de poliþie judiciarã au drepturile ºi obligaþiile
prevãzute de lege pentru ofiþerii de poliþie ºi agenþii de poliþie ºi
beneficiazã, în mod corespunzãtor, de drepturile prevãzute la art.
11 ºi 23 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 27/2006 privind
salarizarea ºi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor ºi altor
categorii de personal din sistemul justiþiei, aprobatã cu modificãri ºi
completãri prin Legea nr. 45/2007, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare.
Ofiþerii ºi agenþii de poliþie judiciarã detaºaþi îºi pãstreazã
salarizarea avutã la data detaºãrii.
Atribuþiile prevãzute de lege pentru ministrul afacerilor interne
privind drepturile ºi rãspunderile ce revin ofiþerilor ºi agenþilor de
poliþie judiciarã detaºaþi se exercitã de procurorul general al
Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Atribuþiile
privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiþerii ºi agenþii de
poliþie judiciarã detaºaþi se exercitã de ministrul afacerilor interne,
la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta
Curte de Casaþie ºi Justiþie.
Dispoziþiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea ºi
funcþionarea poliþiei judiciare, republicatã, cu modificãrile ulterioare,
se aplicã în mod corespunzãtor în raport cu activitatea ofiþerilor ºi
agenþilor de poliþie judiciarã.
Pentru ofiþerii ºi agenþii de poliþie judiciarã detaºaþi în cadrul
Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã
ºi Terorism ºi Direcþiei Naþionale Anticorupþie sunt aplicabile
dispoziþiile prevãzute în legile speciale aplicabile acestora.
Procurorul participã la ºedinþele de judecatã, în condiþiile legii,
ºi are rol activ în aflarea adevãrului.
Procurorul este liber sã prezinte în instanþã concluziile pe care le
considerã întemeiate, potrivit legii, þinând seama de probele
administrate în cauzã. Procurorul poate contesta la Secþia pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii intervenþia
procurorului ierarhic superior, pentru influenþarea în orice formã a
concluziilor.
În procesele penale, la ºedinþa de judecatã participã procurorul
care a efectuat sau a supravegheat urmãrirea penalã ori alt procuror
desemnat de conducãtorul parchetului.
Procurorul exercitã, în condiþiile legii, cãile de atac împotriva
hotãrârilor judecãtoreºti pe care le considerã netemeinice ºi nelegale.
866 – 25 iunie 2019
Ministrul justiþiei, când considerã necesar, din proprie iniþiativã
sau la cererea Secþiei pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii, exercitã controlul asupra procurorilor, prin procurori
anume desemnaþi de procurorul general al Parchetului de pe lângã
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sau, dupã caz, de procurorul-ºef
al Direcþiei Naþionale Anticorupþie, de procurorul-ºef al Direcþiei
de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi
Terorism ori de ministrul justiþiei.
Controlul constã în verificarea eficienþei manageriale, a modului în
care procurorii îºi îndeplinesc atribuþiile de serviciu ºi în care se desfãºoarã
raporturile de serviciu cu justiþiabilii ºi cu celelalte persoane implicate în
lucrãrile de competenþa parchetelor. Controlul nu poate viza mãsurile
dispuse de procuror în cursul urmãririi penale ºi soluþiile adoptate.
Ministrul justiþiei poate sã cearã procurorului general al Parchetului
de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sau, dupã caz,
procurorului-ºef al Direcþiei Naþionale Anticorupþie, procurorului-
ºef al Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate
Organizatã ºi Terorism, informãri asupra activitãþii parchetelor ºi sã
dea îndrumãri scrise cu privire la mãsurile ce trebuie luate pentru
prevenirea ºi combaterea eficientã a criminalitãþii.
Organizarea Ministerului Public
Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie
ºi Justiþie
Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie coordoneazã
activitatea parchetelor din subordine, îndeplineºte atribuþiile
prevãzute de lege, are personalitate juridicã ºi gestioneazã bugetul
Ministerului Public.
Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este
condus de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta
Curte de Casaþie ºi Justiþie, ajutat de un prim-adjunct ºi un adjunct.
În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângã
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este ajutat de 3 consilieri.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaþie ºi Justiþie este ordonator principal de credite.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie
ºi Justiþie reprezintã Ministerul Public în relaþiile cu celelalte autoritãþi
publice ºi cu orice persoane juridice sau fizice, din þarã sau din strãinãtate.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaþie ºi Justiþie exercitã, direct sau prin procurori anume
desemnaþi, controlul asupra tuturor parchetelor.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaþie ºi Justiþie participã la ºedinþele Înaltei Curþi de Casaþie ºi
Justiþie în Secþii Unite, precum ºi la orice complet al acesteia, când
considerã necesar.
În cazul imposibilitãþii de participare, procurorul general deleagã
pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sãu ori pe un alt procuror pentru
a participa, în locul sãu, la ºedinþele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie
ºi Justiþie desemneazã, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii
care participã la ºedinþele Curþii Constituþionale, în cazurile prevãzute
de lege.
Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie are în
structurã secþii conduse de procurori-ºefi, care pot fi ajutaþi de
adjuncþi. În cadrul secþiilor pot funcþiona servicii ºi birouri conduse
de procurori-ºefi.
În exercitarea atribuþiilor ce-i revin, procurorul general al
Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie emite
ordine cu caracter intern.
În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi
Justiþie funcþioneazã colegiul de conducere, care hotãrãºte asupra
problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
Colegiul de conducere a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaþie ºi Justiþie este constituit din procurorul general al Parchetului
de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, prim-adjunctul, ºi 5
procurori aleºi în adunarea generalã a procurorilor.
Adunarea generalã a procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta
Curte de Casaþie ºi Justiþie se convoacã de cãtre procurorul general
al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, anual
sau ori de câte ori este necesar.
Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie elaboreazã
anual un raport privind activitatea desfãºuratã, pe care îl prezintã
Secþiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ºi
ministrului justiþiei, nu mai târziu de luna februarie a anului urmãtor.
Ministrul justiþiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra
raportului de activitate a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaþie ºi Justiþie. (Va urma)
Expert media, Florin FÃINIªI
866 – 25 iunie 2019 OPINIA NAÞIONALà pag. 7

Schitul
Bãlteni
din Periº –
un monument
istoric
naþional
P rintre bijuteriile istorice ale judeþului Ilfov se
aflã ºi Schitul Bãlteni, care îºi ridicã silueta
deasupra uºii pronaosului, în anul 1626, de cãtre
vornicul Hrizea Coconu, stãpânul satului Bãlteni,
Athos. Din acel moment, Mãnãstirea de la Bãlteni,
împreunã cu proprietãþile ei, a devenit metoc
arhitectonicã la intrarea în satul cu acelaºi nume - în timpul domniei lui Radu Mihnea Voievod. al Mãnãstirii Sfânta Treime - Radu Vodã din
pe partea dreaptã - din comuna Periº, monument În prezent, aici nu se mai gãseºte nimic din fostul Bucureºti.
protejat UNESCO. Chiar ºoseaua Periº - Bãlteni schit de odinioarã, devastat de tãtari în anul 1602. Biserica din Bãlteni, cea care se întrezãreºte de
(la nr. 114) este cea care duce paºii pelerinilor ºi Biserica pe care o gãsim astãzi în satul Bãlteni - cu pe aleea cu brazi, este înaltã ºi zveltã, fiind
turiºtilor pânã la minunata bisericã dintre brazi, ce hramul Sfântul Ierarh Nicolae - este de facturã mai construitã din cãrãmidã, nepictatã, cu un acoperiº
dãinuieºte aici spre slava celor care l-au construit nouã, aparþinând anului 1626, iar aceasta se din ºindrilã (ºiþã). Zidurile ei, sprijinite de
ºi a lui Dumnezeu. datoreazã credinciosului vornic Hrizea. contraforþi masivi, au o grosime de 80 de centimetri,
Zona Scroviºtea a satului Bãlteni este atestatã Textul inscripþiei votive, gravat cu multã dându-i un aspect de adevãratã cetate. Biserica, cu
istoric încã din perioada geto – dacicã, sec. II – I mãiestrie ºi artã în piatra de deasupra uºii, spune plan trilobat, are un pridvor deschis, cu arcade de
î.Hr., ºi mai apoi locuitã, disputatã în toate urmãtoarele: Aceastã sfântã bisericã având cãrãmidã sprijinite pe stâlpi fasonaþi, care învãluie
timpurile, (atestatã documentar în anul 1476). Arsã sãrbãtoarea pastoralã de Sfântul Nicolae, a fost pronaosul pe trei sferturi din înãlþimea sa. Forma
ºi distrusã în multiple rânduri de deosebitã ºi modul de construcþie a
tãtari ºi de turci, ea a renãscut mereu, pridvorului fac ca aceastã bisericã sã nu se
într-o minunatã oazã de verdeaþã, încadreze în niciun tipar arhitectonic, fiind
încã sãlbaticã, între lacul încãrcat de unicat pe aceste meleaguri. Biserica este
nuferi ºi pãdurea legendarã a Vlãsiei. caracterizatã ca unicat stilistic prin
Tradiþia mãrturiseºte cã Mãnãstirea folosirea contraforþilor la absida altarului
Bãlteni a fost ridicatã pe locul unui ºi, mai ales, prin pridvorul deschis pe
schit ºi mai vechi, construit de coloane de cãrãmidã, care îmbracã
legendarul Negru Vodã. Actualul pronaosul pe trei laturi. Separate în douã
monument se înscrie printre cele mai registre printr-un viguros brâu median,
valoroase monumente de arhitecturã faþadele prezintã un parament de cãrãmidã
medievalã din Sudul þãrii. Ca o aparentã - unele aºezate vertical, altele
particularitate, extrem de rar orizontal - ºi tencuialã în panouri dreptun-
întâlnitã la bisericile din þara noastrã, ghiulare. Naosul ºi pronaosul sunt des-
pridvorul exterior, de o arhitecturã pãrþite de un zid, iar catapeteasma (din anul
aparte, înconjoarã pe trei laturi 1800) este din lemn, pictatã ºi întãritã
pronaosul. Un caz asemãnãtor cu grinzi din stejar. Arhitectura deosebitã,
întâlnim la Tismana, în judeþul Gorj. turla de deasupra pronaosului, scara de
Legenda locului menþioneazã acces spre aceasta, zidãria în cãrãmidã
faptul cã Mãnãstirea Bãlteni a fost aparentã, forma ºi materialul învelitorii
ridicatã la sfârºitul secolului al XVI- conferã acestei biserici o valoare deosebitã.
lea, în urma unui vis premonitoriu În prezent, biserica a fost declaratã
pe care l-a avut în acest loc, înaintea monument istoric, servind în continuare
unei lupte cu tãtarii, voievodul Radu obºtea satului Bãlteni, ca bisericã de
Negru. Locul ales pentru ridicarea ei parohie. În Lista Monumentelor Istorice,
urma sã îi serveascã pe timp de Schitul Bãlteni se aflã înregistrat cu Codul
restriºte ca fortãreaþã naturalã, iar - IF-II-m-A-15265. Localnicii numesc
pe timp de pace ca lãcaº de rugãciune. Lacul Bãlteni, aflat în vecinãtate, fie Lacul
Locul mãnãstirii era în acea vreme Scroviºtea, fie Lacul Mãnãstirii.
ca o insulã aflatã între lacurile din Cei care doresc sã vadã acest monument
zonã, aºezare care avea sã împiedice atacurile ridicatã de mine însumi, credinciosul lui Iisus istoric deosebit ºi sã petreacã câteva momente într-
inamicului. Pe lângã salba de lacuri, mai erau ºi Hristos, Marele Vornic Hrizea, ceea ce bunul o atmosferã spiritualã vor trebui sã ajungã în zona
stejarii seculari ai codrilor Vlãsiei, ce constituiau Dumnezeu mi-a permis sã cheltui, ºi am fãcut cunoscutului drum DN1, Bucureºti – Ploieºti. Se
un zid de nepãtruns pentru cei care nu cunoºteau aceastã rugãciune întru gloria ºi închinãciunea merge pânã la Tâncãbeºti, unde se coteºte spre
potecile ºi cãrãrile tainice. Pãdurea Cocioc, cea care pentru Dumnezeu ºi Sfintei Treimi, ºi în comuna Periº, pe DJ 101B, apoi pe Drumul Comunal
înconjoarã parþial locul, este un vestigiu natural al numele Sfântului Nicolae, ... de unde am început 179, pânã în satul Bãlteni. Odatã intraþi în sat, pe
celebrilor Codri ai Vlãsiei de altãdatã (Vlasia = clãdirea bisericii pe vremea prea-fericitului Prinþ partea dreaptã, se înaltã printre copacii umbroºi
Vlahia). Conform tradiþiei locului, tot aici ar fi fost Alexandru, fiul lui Radu ... 1626. minunatul Schit Bãlteni. Localitatea Periº se aflã la
omorât, în ultimele luni ale anului 1476, domnitorul Pe peretele din exterior, în partea dreaptã a intrãrii o distanþã de aproximativ trei kilometri de Drumul
Þãrii Româneºti, Vlad Þepeº. în bisericã, se poate vedea totodatã gravat, tot cu Naþional. De aici, dupã vreo alþi trei kilometri
Dupã sute de ani, gãsim dovezi cã aceastã bisericã caractere chirilice, de culoare roºie, urmãtoarea parcurºi printr-o deasã ºi frumoasã pãdure – insulã
a fost refãcutã din temelie de marele Vornic Hrizea inscripþie: Aceste cuvinte au fost tãlmãcite de mine forestierã, rest al celebrilor Codrii ai Vlãsiei –, se
- însãrcinat cu administrarea supremã a Prin- însumi, Meºterul Stoica, ca sã ºtie cã am lucrat jilþul trece un podeþ peste un lac ºi se intrã în satul Bãlteni,
cipatelor Române. Între timp, biserica fusese pentru sfânta bisericã... ca fiind pãrinte stareþ... ºi aflat într-o deschidere largã în mijlocul pãdurii, lângã
distrusã de nãvãlitori. Arsã ºi pustiitã de tãtari care a construit (biserica) vornic Hrizea ºi soþia sa, lac. Oazã de liniºte ºi serenitate, acest loc vã va
în timpul domniei lui Simion Movilã (1600-1602), Dumitra, pe timpul lui Alexandru Voievod. În data de atrage cu simplitatea lui, cu atmosfera patriarhalã a
biserica Schitului Bãlteni a fost refãcut㠄de în 28 iulie 1642, credinciosul Hrizea Vornicul a fãgãduit unui trecut glorios ce, iatã, ne-a lãsat o zestre pe
temei”, aºa cum ne spune o inscripþie prinsã Biserica Bãlteni Mãnãstirii Iviron de la Sfântul Munte care meritã sã o preþuim: Schitul Bãlteni.
George V. GRIGORE

Ora Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã

Happy Weekend. -//-

7-10 7 Dimineaþa. Realizatori: Mihai Cioceanu, Alex Crãciun Realizator:
emisiune live 8-12
103,4 FM ºi online pe www.7radio.ro

Liviu Damian
PROGRAMUL
Radio Seven

10-13 Morning After. Realizator: Tiberiu Ursan. emisiune live Experienþa

Urbanã. 12-13
Realizator:
13-16 Light Zone. Realizator: Robert Tache. emisiune live Maria Duda
13-14
Tech
16-19 Pâine ºi Kirk. Realizator: Kirk. emisiune live News
Tibi Ursan
7 la Seven.
Realizator:
Echipa 15-16
19-22 7 Music. Realizator: Cãlin Gheorghe. emisiune live
Radio Seven
pag. 8 OPINIA NAÞIONALÃ
Oferta educaþionalã a Universitãþii Spiru Haret pentru anul universitar 2019-2020
LICENÞÃ. MASTER. COLEGIU
BUCUREªTI
IF – învãþãmânt cu frecvenþã; IFR – învãþãmânt cu frecvenþã redusã; ID – învãþãmânt la distanþã
TAXELE ANUALE DE STUDII
LA LICENÞÃ, MASTERAT, COLEGIU
SE POT ACHITA ÎN PATRU RATE!
866 – 25 iunie 2019
BRAªOV
CÂMPULUNG
CONSTANÞA
CRAIOVA
Documente ADMITERE
- LICENÞÃ
A) DOVADA ABSOLVIRII EXAMENULUI DE BACALAUREAT: Diplomã de bacalaureat
/ diplomã echivalentã în original sau Copie de pe diploma de bacalaureat însoþitã de adeverinþã
eliberatã de facultatea la care se aflã diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmeazã a
doua facultate sau care au depus diploma de bacalaureat în original la alt dosar de admitere) sau
Adeverinþã eliberatã de liceu, în original, pentru candidaþii care au promovat examenul de bacalaureat
în anul curent; adeverinþa trebuie sã cuprindã media generalã la examenul de bacalaureat, mediile
obþinute în anii de studii, termenul de valabilitate ºi menþiunea cã nu a fost eliberatã diploma de
bacalaureat sau Copie de pe adeverinþa eliberatã de liceu, însoþitã de o adeverinþã eliberatã de
facultatea la care se aflã adeverinþa eliberatã de la liceu în original (pentru cei care au depus adeverinþa
eliberatã de la liceu în original la alt dosar de admitere).
B) DOCUMENTE DE IDENTIFICARE: • Copie de pe cartea de identitate, care sã cuprindã codul
numeric personal; • Copie de pe certificatul de naºtere;• Copie de pe certificatul de cãsãtorie (dacã
este cazul).
C) ALTE DOCUMENTE:• Adeverinþã medicalã tip (de la medicul de familie); • 3 fotografii 3/4;
• Chitanþa care atestã achitarea taxei de admitere – 130 lei. Dosar plic.
D) DOCUMENTE DE ÎNSCRIERE: Fiºã – chestionar pentru admitere
– MASTERAT
A) DOVADA ABSOLVIRII STUDIILOR ANTERIOARE: • Diploma de licenþã (în original)
sau adeverinþã de promovare a examenului de licenþã pentru promoþia curentã; • Foaia matricolã/
suplimentul la diplomã sau situaþia ºcolarã (copie xerox) pe care se certificã conformitatea cu
originalul de cãtre persoanele cu atribuþii de secretariat; • Diploma de bacalaureat (copie xerox) pe
care se certificã conformitatea cu originalul de cãtre persoanele cu atribuþii de secretariat;
B) DOCUMENTE DE IDENTIFICARE: • Copie de pe cartea de identitate, care sã cuprindã codul
numeric personal; • Copie de pe certificatul de naºtere;• Copie de pe certificatul de cãsãtorie (dacã
este cazul).
C) ALTE DOCUMENTE • Curriculum Vitae; • Adeverinþã medicalã tip (de la medicul de
familie); • 3 fotografii 3/4; • Chitanþa care atestã achitarea taxei de admitere – 130 lei.Dosar plic.
D) DOCUMENTE DE ÎNSCRIERE:Fiºa de înscriere pentru admitere
– COLEGIU
• Cerere de înscriere (tip); • Diplomã de bacalaureat în original ºi în copie xerox SAU certificatul
de absolvire însoþit de situaþia ºcolarã (pentru candidaþii fãrã examen de bacalaureat); • Copie de pe cartea
de identitate, care sã cuprindã codul numeric personal; • Copie de pe certificatul de naºtere; • Copie
de pe certificatul de cãsãtorie (dacã este cazul). • Adeverinþã medicalã de la medicul de familie
conform cãreia candidatul este sãnãtos clinic ºi apt pentru studii; • Douã fotografii tip 3/4; • Chitanþa care
atestã achitarea taxei de admitere – 120 lei.
https://admitere.spiruharet.ro/