ARTA FEUDALA DIN_TRANSILVANIA, © TARA ROMINEASCA $I MOLDOVA PINA iN SECOLUL AL XVI-leaARTA PE TERITORIUL ROMINESC IN PERIOADA PIATA CU COLOANE (Histtia secolul al VElea en). tn casteral vest al PT ara oe ober ancl anor wis de mar propo de 0 MIGRATIUNILOR eg eg emai ere eormreneny eae Smee oe ec toner (sec. IV—X) ees Dups pirisirea Daciei “de citre romani 274 en), populasia localt si-a continuat viata in ageziti cu caracter rural, deoarece repetatele incursiuni ale popoarclor migratoare au contribuit Ia destrimarca vietii origenesti sia viefii economice in general (cu exceptia Dobrogei sia intregului bazin dunirean unde s-a mentinut pin la inceputul sccolului al VIT-lea). Cetcetirile arhcologice recente au descoperit, in diferite regiuni ale firii, aumeroase urme de culturi a dacilor liberi sia dacilor romanizati, care in secolele urmitoare au format populatia acestor tinuturi. In mileniul I e.n., teritoriul firii noastre a fost stribitut de numeroase popoare migratoare, cum au fost hunii, avarii, bulgarii, pecenegii etc. Tn secolele al VIlea si al Vil-lea, in uncle pirti ale acestui teritoriu s-au_stator- nicit tributi slave, de agricultori, care, venind in contact cu populatia autohtoni a dacilor romanizafi, au dat nagtere unui popor nou, poporul romin, deplin format in secolul al X-lea, Manifestitile artistice din aceasti vreme sint reduse, cunoscindu-se doar urme de culturi materials, Destrimarea vietii economice sclavagiste, deciderea oragelor, lipsa unei RUINELE CETAYII FELDIOARA, regimes Brajov (coll al XIII), Fate ae fordicja con mal bine plea dinue comucile tne de chvleri tvoch, autoritigi centrale etc, au ficut jn fara iac"Ziduleecais din pot bras bolovanl dei, 20-0 ca in aceastt petioadd viata lo- _gtosine de 24m i deseu 0 inint clipsodalsyneregolatl, x tre turnori calnicilor si se exteriorizeze in Leet manifestiri foarte simple. Nu se mai construiesc edificii impor- tante de piatri, ci doar locuinge modeste de lemn, iar produc- tia mestesugireasci. se reduce numai la ceramici, si aceasta Tucrati mai ales cu mina, reve- nindu-se adeseori la simplici tatea formelor sia decorului de traditie striveche. Putinele podoabe de metal folosite in aceasta vreme sint mai ales de provenienti straint.316 ARTA FEUDALK DIN TRANSILVANIA, TARA ROMINEASCA SI MOLDOVA Intre secolele IV — XIII, in conditiile vitrege aritate, t manifestirile cu caracter artistic s-au mai putut con- tinua cu oarecare strilucire pind la inceputul secolului al VIl-lea numai in tinuturile dumirene si ale Miri Negre (actuala Dobroge). Aici, datoriti legiiturilor eco- nomice, administrative si politice inci trainice cu Imperiul Roman de Ristsit, | arta romani tirzie a secolelor CAPITEL ROMANO- BIZANTIN (secolele al Iil-lea si al IV-lea si arta 1y-vD, bizantin’ a secolelor al V-lea si al VI-lea se manifest sub dife | ewes tite forme. In vechile cetiti si . rELU orase romane, teficute in repe- TONEDOARA Ine ke tate rinduri in secolele 1V—VI, } ‘nal di secolslsl XLles5-ay descoperit numeroase con~ plan, de forma une elipse -sttuctii din aceast% vreme, ca crate, urnasind de ob Jocuinge uxoase, cetii bazilict, | Gncterigie testiloe tans ete, Aceste constructii sint cli- ‘inene in etpa eomanict. dite dup tehnica arhitecturii romano-bizantine, din piatra brut si cirimida, legate intre cle cu mortar. Monumentele luxoase sint decorate cu. sculp- turi in piatsi si marmus%, pre~ cum si cu picturi si pavimente din mozaic sau din ceramic’. Astfel de edificiiam fost desco- petite la Isfria (Histria), Garvin (Dinogetia), —Mangalia (Cal- ceraTea clinic, _latis), Adamelissi (Tropheum- reriunes Brow Gecolsi —Traiani), Celei (Sucidava), pre- ST ttre) a plans ve : Ayecsick tnpanttonee oe cum si la Turnu-Severin (Dto- Resieromaaich ale Ie beta), Tnvazia avatilot sia Cabtfons (eee eeeess) ce —-ulgarilor in secolele V—VIL Glen coool da px 2 GUS Ta decliderea viel artis- qial dollea xid din incinti tice in aceste tinuturi. Putin mai Sine adosue leone tirziu, in veacurile al X-lea si al XT-lea, in pirtile duniirene, ca si pe teritoriul Transilvaniei, are loc 0 oarecare dezvoltare economici, care duce la refa~ cerea unor vechi centre orise- nesti gi la constituirea relatiilor feudale. Poporul romin, deplin format la aceast’ dati, igi creeaza treptat, in noile conditii social- economice, 0 culturk si o arti proprie, atta romineasci, La constituirea acestei noi arte, 0 mare contributie au atit arta slavo-bizantini, a cirei influent se face simtitt pe intreg teri-