Colicile sugarului

Dr. Ana Maria Pitea

Refluxul
gastro-esofagian

Constipatia

Tg.-Mureş
Colicile sugarului

Refluxul
gastro-esofagian

Constipatia

• Foto: http://iahealth.net/baby-colic/
 Colicile
 Sdr. comportamental sugarului
 crize de plâns excesiv - definiţii -
 apare la sugariii sănătoşi
 curbă ponderală ascendentă
o Apariţie
 seara, fără o cauză identificabilă
 de la 2 săpt. - la 4 luni

 alimentaţie naturală/ formulă de lapte

Definiţia (arbitrară)
» > 3 ore/zi
» timp > 3 zile pe săptămână
» timp de minimum 3 săptămâni
 Colicile
 Elemente însoţitoare sugarului
 plâns ascuţit, neconsolabil
 înroşirea obrajilor
 flectarea coapselor
 emisia de gaze
 emisia scaunului cu dificultate
 Colicile sugarului
 10-30% din sugari - epidemiologie -
 susceptibilitate crescută de a dezvolta DAR, boli
alergice, afecţiuni psihologice
 frecvenţă egală la fetiţe şi băieţi
 vârsta de apariţie: 2 săpt. – 4 luni
 durează până la 4 – 5 luni
 peak la 6 săptămâni
 Cantitate redusă de lactază; Colicile sugarului
 Tulburări de motilitate intestinală; - posibile etiologii (teorii) -
 Barieră intestinală imatură;
 Colonizarea intestinală insuficientă (colonizare adecvată cu
bifidobacterii → colici reduse);
 Contracţii dureroase ale intestinului cauzate de intoleranţă la lactoză,
IPLV, sau exces de gaze;
 Mese copioase însoţite de aerofagie;
 Fermentaţia colică → gaze;
 Markerii biochimici ca: motilin, alpha lactalbumin, 5-hydroxy-3-indole
acetic acid (5-OH HIAA) au fost asociaţi cu colici la sugar; stressul din
cursul sarcinii ar fi asociat cu colici la sugar;
 Plânsul excesiv poate fi, de fapt, un plâns obişnuit cu durată mai lungă;
 O problemă comportamentală (sistem nervos central), psihologică, o
relaţie nearmonioasă părinte – copil;
 Deficit de integrare a stimulilor din mediu.
 Colicile sugarului
 Afecţiuni GI/ greşeli alim.:
- cauze -
 RGE, alergii alimentare în special IPLV

 nerespectarea igienei suptului: părinţi fără experinţă, lipsa

eructaţiei, poziţie necorespunzătoare în timpul alăptării
 supra/subalimentaţie, introducerea prematură a solidelor
 Cauze legate de părinţi:
 anxietatea, stressul
 depresia postpartum a mamei
 stări ce pot fi transmise copilului generând crize de plâns;
 fumatul în timpul sarcinii

 Greutatea mică la naştere

 Microflora intestinală – la copiii cu colici nr. redus de
lactobacili în intestin!
 Colicile sugarului
 Istoric - clinic -
 colicile rămân un diagnostic de excludere
 plânsul sugarilor cu sau fără colici este observat spre seara în
primele săptămâni de viaţă, cu un peak la 6 săptămâni (nelegat
de sex, paritatea mamei)
 plânsul colicativ este mai intens, mai turbulent, mai disfonic,
iritant şi mai urgent ca de obicei
 se exclud cauze de plâns ca: păr în ochi, hernie strangulată,
otită, sepsis.
 Ex. Fizic – confirmă de obicei normalitatea:
 curbă ponderală ascendentă
 dacă prezintă malnutriţie diagnosticul de colici trebuie să ridice
unele suspiciuni !!
 Colicile sugarului
- dg. diferenţial -
 Cauze comune
 Bronşiolită  Cauze necomune
 RGE  Abraziune corneală
 Invaginaţie intestinală  Păr înfăşurat în

 Meningită jurul degetelor

 Hernie incarcerată
 Otită
 Torsiune a
 Pneumonie
testicolului sau
 Intoleranţă la proteine
apendicelui
 Intoleranţă la
proteinele din soia
 Colicile sugarului
- laborator -
 Nu este indicat de obicei
 decât dacă se suspicionează o cauză organică
 Dacă scaunele sunt excesiv de apoase:
 coprocultură
 probe de digestie, pH
 pt. a exclude o cauză infecţioasă/ intoleranţă la lactoză
 Sângerare ocultă în scaun – IPLV?
 Iritabilitate şi plâns excesiv
 pot fi asociate cu RGE
 datorită durerii asociate cu esofagită
 Colicile sugarului - recomadări pt. părinţi -
 să nu se epuizeze prea mult - să aibă ajutoare pt. a avea
scurte perioade de respiro;
 consiliere medicală !
 să alimenteze corespunzător sugarul flămând
 să-i schimbe scutecele, să-i asigure confort termic
 să acorde atenţie sporită sugarului: să aibă contact vizual,
să-l atingă, să-i vorbească, să se plimbe cu el, să se joace
 consiliere psihologică (familie fără probleme conflictuale –
copil fără colici)
 încurajarea părinţilor să vorbească despre problemele lor
ca să fie ajutaţi
 dieta mamei cu o cantitate redusă de alergeni: lapte, soia,
ouă, alune, grâu, fructe de mare
 Colicile sugarului - recomadări dietetice -
 Igiena suptului
 eructaţie postsupt, eventual supt întrerupt, poziţie
corespunzătoare în timpul alimentării
 Eliminarea PLV doar la sugarii cu intoleranţă (istoric
familial de alergie, eczemă, eventual asociate cu
manifestări GI ca vărsături, diaree); dacă mama nu are
lapte → formulă hipoalergenică dacă acuzele > 3 ore;
 În caz de alergie la PLV (apare după 13 săpt) se va indica
o formulă cu proteine înalt hidrolizate sau pe bază
de aminoacizi
 Formulă pe bază de soia – rar indicată pt. că mulţi
sugari cu alergie la PLV au şi alergie la soia.
 Colicile sugarului - trat. medicamentos -
 Excluderea cauzelor comune de colici la copil - primul
pas în tratamentul plânsului persistent la sugar;
 Administrare de glucoză hipertonă la sugar a scăzut cu
30% frecvenţa colicilor;
 Tratamentul medicamentos de obicei nu se recomandă
decât dacă există o cauză organică (ex. RGE);
 Dicyclomine hydrochloride (Bentylol) – anticolinergic
şi antimuscarinic cu efect dovedit în colici, NU se
foloseşte < 6 luni - efecte adverse (apnee, dificultăţi
respiratorii, convulsii, sincopă);
 Remedii pe bază de plante (Bonisan, Baby calm) ce
conţin muşeţel, măr amar, fenicul, piper, etc au puţine
dovezi care să le recomande şi ar necesită studii.
 Colicile sugarului - trat. medicamentos -
 Sedative - Fenobarbital, Cloralhidrat, alcool (Gripe
water) nu ar trebui utilizate!
 Simethicone (Espumisan, Sab simplex) - medicament
neabsorbabil, modifică S de tensiune a bulelor de gaz,
făcându-le să se atingă şi să se disperseze, făcând
eliminarea lor mai uşoară;
 Lactobacillus reuteri, endogen tractului GI la om,
reduce colicile după 1 săptămână de tratament - la
sugarul alimentat natural ! (Nativa, Protectis);
 rezultate favorabile versus medicaţie (Simethicone) atunci
cînd e administrat timp de o săptămână la sugarul cu colici
 probioticele au un rol benefic în terapia colicilor.
Colicile sugarului

Refluxul
gastro-esofagian

Constipatia

vaxa.com
Refluxul gastro-esofagian (RGE)
 Definiţie
 refluarea repetată a conţinutului gastric în esofag
 simptomatologie extrem de bogată
 nu f. caracteristică
 Epidemiologie
 afecţiune frecventă (1/500 născuţi vii)
 în primele luni de viaţă refluxul este fiziologic
 30–40 % din sugari au regurgitaţii în cantitate mică
(mai frecvent la prematuri şi dismaturi)
 la 18 luni sfincterul esofagian este suficient de maturizat
pt. a împiedica refluxul
 Refluxul gastro-esofagian (RGE)

Philip M. Sherman - Epidemiology and Pathophysiology of Pediatric GERD

RGE - mecanisme
1. Incompetenţa sfincterului esof. inferior (SEI)
 sfincterul menţine în repaus o pres.10-20 mmHg
 presiunea gastrică - 6-10 mmHg
 postalimentar p. la nivelul sfincterului ↑ la 20-40 mmHg
 modificarea presiunilor duce la reflux
2. Prelungirea clearence-ului esofagian
 hernia hiatală sau malpoziţii cardio-tuberozitare;
 peristaltica esofagiană se prelungeşte, uneori cu aspirarea
conţinutului gastric.
3. Întârzierea evacuării gastrice
 în stările de hiperaciditate
 alimente bogate în lipide
RGE - Fiziopatologie
 Insuf. acestor mecanisme → contact prelungit al mucoasei
esofagiene cu sucul gastric (pepsină), uneori cu sărurile biliare şi
enzimele proteolitice pancreatice;
 Cu timpul, mucoasa esofagiană se erodează → esofagita peptică, cu
eventuale complicaţii (mediastinită, perforaţie esofagiană, strictură
esofagiană - în 5% a cazurilor);
 Refluxul intermitent este mai dăunător decât cel continuu
(schimbările intermitente de pH);
 Ac. biliari, tripsina → lez. ale mb. celulare, sângerări.
 Metaplazia mucoasei esofagiene distale - mucoasa Barett
 stare cu potenţial de transformare malignă
Anatomo-
patologie
- aspect macro- şi
microscopic

bme240.eng.uci.edu
RGE - Clinic
 Polimorfismul simptomatic depinde de sensibilitatea
pulmonară şi viscerală a pacientului.
 Reflux simplu
 regurgitaţii, vărsături (80-90%) fără alte simptome.

 Reflux complicat
 staţionare/ scădere ponderală, anemie, hematemeză, melenă,
disfagie, dureri retrosternale, pirozis, sialoree, halenă, sughiţ,
eructaţii, plenitudine postprandială, esofag iritabil
 sugarul poate deveni agitat, prezintă colică abdominală,
« infantile arching »
 moarte subită la sugarii mici
RGE - Forme
neobişnuite
 Sdr. Sandifer Sutcliffe
 mişcări distonice ale capului, gâtului
şi corpului proximal asociat cu arcuire
 RGE asociat cu simptome respiratorii
 tuse, stridor, pneumonie recidivantă (50%), aspirarea alim.,
bronhoobstrucţie recidivantă, AB, fibroză pulmonară
idiopatică
 Agravarea unei b. pulmonare existente
 RGE asociat cu boli din sfera ORL: faringite, laringită, otită cr.
recidivantă, sinusită, otalgie
 Eroziuni ale smalţului dentar (partea linguală)
 RGE - Forme neobişnuite
 RGE poate
 să însemne manifestarea alergiei la proteinele laptelui de
vacă (mai ales în primul an de viaţă)
 să apară la copilul cu FC, la cel cu atrezie de esofag operat
 simptome neurologice inexplicabile trebuie să ridice
suspiciunea de RGE !
RGE - Diagnostic
 La un sugar sănătos în vârstă de până la 6 luni, cu vărsături
postprandiale repetate, se pune diagnosticul de RGE fără teste
speciale.
 Diagnosticul este cert, dacă, în plus există
 tuse recurentă
 wheezing nocturn
 hematemeză
 pierderi sanguine oculte
 distrofiere.
 RGE - Formele atipice impun
investigaţii
1. Ex. ultrasonografic: după mâncare, culcat, ex. SEI cca. 20 de
min. (2-3 refluări - semnificativ)
2. Examenul radiologic (esogastric) cu substanţă de contrast
 oferă informaţii despre joncţiunea esogastrică (hernie
hiatală, unghi Hiss obtuz, stenoze compresiuni)
3. Manometria esofagiană, evaluează presiunea SEI
4. Scintigrafia cu Technetium (Tc99)
 vizualizarea refluxului biliar, refluarea în arborele
bronşic, clearence-ul esofagian
 RGE - Formele atipice impun
investigaţii
5. Monitorizarea pH-ului esofagian
 electrod în esofag - determină 16/24 ore pH-ul esofagian (n =
5-7); conţinutul gastric are pH = 2
 în caz de RGE pH-ul esofagian este sub 4
 RGE - peste 2 refluări/ h cu pH < 4 şi atunci refluare prezentă
în peste 5% din timpul afectat determinării
6. Endoscopia esofagiană (cu fibroscop flexibil)
 vizualizarea leziunilor de esofagită
 recoltarea de material bioptic pe baza căruia se pune dg.
histologic (4 grade de severitate a esofagitei peptice),
 dg. herniei hiatale şi complic. (stenozei esofagiene)
 RGE - Tratament igieno-dietetic
 Terapia posturală
 poziţie proclivă de 300 a capului şi trunchiului
(“semişezândă”), sau culcat pe stg. cu capul ridicat
 la n.n. şi sugar mic se poate încerca poziţia ventrală după
mese
RGE - Tratament igieno-dietetic
 Terapia posturală
 când este posibil, alimentaţia se va fragmenta în cantităţi mai
mici şi se va “îngroşa” cu MO sau preparate îmbogăţite cu
făină de roşcove
 La 85% din cazuri, RGE la sugari este autolimitat, odată cu trecerea
spre poziţia verticală şi “îngroşarea” alimentaţiei, dispare.
RGE - Tratament igieno-dietetic

 Cazurile grave alim. cu sondă nazo-gastrică continuă sau

numai în timpul nopţii, sau alimentaţie transpilorică
(prevenirea vărsăturilor şi aspiraţiei).
 Scoaterea LV din alimentaţie, îngroşarea alimentelor cu
făină de orez, roşcove măcinate.
 Evitarea cafeinei, tutunului, alcoolului, a alimentelor grase,
a băuturilor carbo-gazoase, afumăturilor.
RGE - Tratament igieno-dietetic

 Evitarea medicamentelor adrenergice, morfină, blocante

ale canalelor de Ca, cafeina, xantine, anticolinergice.
 Dietele blânde, lactate şi evitarea condimentelor nu cresc
rata vindecărilor în gastrite.
 Nu ceaiuri puternice, cafea decofeinizată (↑ secr. acidă).
 Fumatul creşte incidenţa ulcerelor, scade rata
vindecărilor, creşte recidivele.
 RGE - Tratament medicamentos
a) Prokinetice - măresc peristaltica esofagiană şi tonusul SEI, accelerează
evacuarea gastrică, dd
 Metoclopramid 0,1 mg/kg înaintea meselor
b) Scăderea acidităţii şi secreţiilor gastrice:
1. antiacide, săruri de Al, Mg (Al - toxic şi produce constipaţie; Mg-
diaree); trat. va fi de scurtă durată, se adm. după alimentaţie:
Maalox, Gastrobent, etc
2. antisecretorii: antagoniştii receptorilor de H2 şi blocanţii de
pompă de proton (PPI); H2RA ↓ secr. pe perioade mai scurte, PPI
pe perioade mai lungi şi se adm. cu ½ h î.m.
 Ranitidina 5-10 mg/kg/zi în 2 prize; Famotidina 1 – 1,5 mg/kg/zi, în
2 prize; Cimetidină 20-40 mg/kg/zi, 2-4 prize
 IPP sunt rezervaţi pt. formele severe de esofagită: omeprazol, 0,7-
3,3 mg/kg/zi, sau lansoprazol, 0,7-2 mg/kg/zi.

Lesanu G. - Pediatru_ro - Refluxul gastroesofagian la copil - Nr_ 1.htm, accesed 2011,04,12

RGE - Tratament
 Răspund slab la trat. medicamentos:
 copiii sub vârsta de 18 luni,
 cu hernie hiatală
 handicapaţii neurologici
RGE - Tratament chirurgical
Indicaţii
 dacă după 6-8 săptămâni de tratament medical persistă
esofagita sau există strictură esofagiană
 persistă vărsăturile şi există malnutriţie;
 există crize de apnee sau boală cronică pulmonară fără
răspuns la tratament medical timp de 2-3 luni.
 Tratamentul chirurgical are rezultate mai bune la vârste mai mari.
Evoluţie şi prognostic
 Formele uşoare şi medii
 se vindecă prin regimul dietetic şi medicamentos.
 O evoluţie prelungită au cazurile complicate
 pneumonii de aspiraţie
 anemie, etc
 Prognosticul este bun.
Colicile sugarului

Refluxul
gastro-esofagian

Constipatia
 Frecvenţa normală a scaunelor
 în primele săptămâni de viaţă
 de la 4/zi până la 1 scaun la 2-3 zile
 apoi în general frecvenţa scade până la vârsta de 4 ani
 atunci frecvenţa lor este acceaşi cu a adultului
 variază între 3/zi până la 1 scaun la 2 zile

Guandalini S, De Giacomo C, et al. Textbook of Pediatric Gastroenterology and Nutrition 2004;6:73-90

 Constipaţia
Definiţie
 tulburare a tranzitului intestinal, cu întârzierea acestuia, emisia
cu dificultate a unor scaune mai dure
 întârziere în pasajul materiilor fecale ducând la suferinţă
 poate include simptome ca durere, discomfort, anorexie,
pătarea lenjeriei şi encomprezis
Gradul constipaţiei
- dificil de apreciat
 forme bine tolerate
 forme cu retenţie stercorală importantă
→ complicaţii generale şi locale
Walker W.A., et al (eds). Pediatric Gastrointestinal Disease – Pathophysiology, Diagnosis, Management, fifth
ed., BC Decker Inc, 2008, vol. I.
 Constipaţia
Prevalenţa
- în copilărie variază cu vârsta
- peak-ul de incidenţă apare în jurul vârstei de
educare a reflexului de defecare - 2-4 ani
- poate să apară şi mai târziu în copilărie şi chiar
la adult

Walker W.A., et al (eds). Pediatric Gastrointestinal Disease – Pathophysiology, Diagnosis, Management, fifth
ed., BC Decker Inc, 2008, vol. I.
 Terminologie - Grupul PACCT
(Consensul de la Paris)
Terminologie Definiţia PACCT
Două sau mai multe în ultimele 8
săptămâni din următoarele:
• < 3 emisii de scaun/ săptămână
• > 1 episod de incontinenţă/ săpt.
• scaune voluminoase în rect sau
Constipaţie palpabile la examinarea abd.
cronică • scaune voluminoase care pot
obstrua toaleta
• afişarea unei atitudini reţinute;
comportament de reţinere a
scaunelor
defecaţie
Benninga M, Candy DC, Catto-Smith AG, et al.•Comment dureroasă
on The Paris Consensus
(PACCT) Group. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2005 Oct;41(4):485-6.
on Childhood Constipation Terminology
 Terminologie Definiţia PACCT
Incontinenţă pt. Pasajul scaunelor într-un loc
materii fecale inadecvat
Incontinenţă Incontinenţă fecală rezultat al
organică unei boli (afecţiune organică):
afectare neurologică sau
anomalii sfincteriene
Incontinenţă Afectări non-organice:
funcţională  incontinenţă fecală
asociată constipaţiei
 incontinenţă fecală non-
retentivă
(neasociată constipaţiei)
 Patogeneză
 fiziologia defecaţiei normale implică mai
mulţi factori:
 deplasarea scaunelor în colonul distal prin
contracţii peristaltice ale pereţilor intestinali
 mişcarea depinde de tonusul colonului, cu
variaţii diurne, şi de reflexul gastro-colonic
(alterarea tonusului colonic după alimentaţie)

Loening-Baucke V. Constipation and encopresis. In Wyllie R, Hyams JS. Pediatric Gastrointestinal Disease: Pathophysiolo-
gy, Diagnosis and Management, Third Ed., Elsevier, 2006.
 Patogeneză
 pasajul scaunului la joncţiunea recto-
sigmooidiană şi distensia pereţilor rectali →
contracţia rectală reflexă şi relaxarea
concomitentă a sfincterului anal intern
 scaunul este prezent în canalul anal şi intră în
aşa-numita “poziţie de tragere”
 este percepută prez. scaunului în canalul anal şi
se ia decizia de eliminare/ reţinere
 întreruperea oricărei etape din acest lanţ poate
determina constipaţie
Loening-Baucke V. Constipation and encopresis. In Wyllie R, Hyams JS. Pediatric Gastrointestinal Disease: Pathophysiolo-
gy, Diagnosis and Management, Third Ed., Elsevier, 2006.
  cel mai frecvent întreruperea este dată de
un stimul dureros (ex. Fisuri anale)
 copilul va reţine voluntar mat. fecale pt. a preveni
repetarea durerii → cerc vicios (ciclu al retenţiei
fecale) → incontinenţă
retenţia prelungită
↓
distensie rectală cr. cu pierderea sensibilităţii rectale
normale
↓
megarect
 Patogeneză
 aceasta este constipaţia funcţională (în absenţa
unei afectări organice)
 cauza constipaţiei la copil în 95% din cazuri
 constipaţia funcţională cr. poate asocia alte
anomalii funcţionale
 Sdr. Intestin iritabil poate avea o formă cu
predominanţa constipaţiei

Loening-Baucke V. Constipation and encopresis. In Wyllie R, Hyams JS. Pediatric Gastrointestinal Disease:
Pathophysiology, Diagnosis and Management, Third Ed., Elsevier, 2006.
 - dpdv fiziopatologic se disting constipaţii:
a) prin tulb. progresiunii bolului fecal;
progresiunea conţintului colonic depinde
de:
- musculatura colonului
- funcţionalitatea plexurilor intramurale şi inervaţia
extrinsecă (S, PS)
- echilibrul metabolic (hormonal, electrolitic,
vitaminic)
- natura conţinutului colic (alimentaţie)
 scaunele prea uscate "seci", aderente →
prelungirea tranzitului
 fibrele, prin masa lor, ↑ peristaltica colică (!
excesul de fibre poate încetini tranzitul)
b) constipaţii prin diskezie
Lifschitz CH. Pediatric Gastroenterology and Nutrition in Clinical Practice, Maercel Dekker, Inc, New York, 2002, 1-221.
 constipaţii prin diskezie
b)

- factori care interferă cu procesul normal de

defecaţie => constipaţie:
- anomaniile unor grupe musculare → redresarea
sigmoidului şi ↑ presiunii abd.
- insuficienţa musculaturii abd., disfuncţia
ridicătorilor anali, compresiunile extrinseci
- diminuarea reflexului exonerator (la sosirea
bolului fecal în ampula rectală) ce declanşează
deschiderea reflexă a sfincterului anal intern
- un spasm al sfincterului, dispariţia sensibilit.
rectale la prezenţa bolului fecal

Lifschitz CH. Pediatric Gastroenterology and Nutrition in Clinical Practice, Maercel Dekker, Inc, New York, 2002, 1-221.
 Etiologie
Greşeli de regim alimentar:
~

 aport redus de apă şi reziduu alimentar

 exces de subst. feculente şi zaharuri
~ Fact. psiho-afectivi şi socio-educativi (reţinere sau
defecare, encoprezis)
~ Factori colopatici
~ Altele: sedentarism, călătorii, anorexie, repaus dig.
 fără răsunet asupra statusului nutriţional, fără
meteorism
~ boala Hirschsprung (megacolon congenital)
~ Pseudoocluzia int. - miopatie sau neuropatie
viscerală
Loening-Baucke V. Constipation and encopresis. In Wyllie R, Hyams JS. Pediatric Gastrointestinal Disease: Pathophysiology,
Diagnosis and Management, Third Ed., Elsevier, 2006.
 Clinic - Istoric
 întârzierea eliminării meconiului (normal până la 48h) -
probabilitatea b.Hirschprung
 vârsta instalării simptomelor - constipaţia funcţională 2-4
ani
 consistenţa şi natura scaunelor - rare, voluminoase
 defecaţie dureroasă/ scaune sangvinolente
 dureri abdominale
 comportament de reţinere a scaunelor
 pătarea lenjeriei - asoc. suferinţă psihologică
 dieta - anorexie, slab aport energetic şi lichidian, consum redus
de fibre; în unele cazuri alergie la prot. LV
 simptome urinare - ITU, enurezis
 istoric familial de constipaţie sau intestin iritabil
 Dg. diferenţial
 boala Hirschprung • celiachie
 anomalii ano-rectale • alergii/ intoleranţe alimentare
(stenoza anală) • fibroza chistică
 displazie neuronală • infecţie perianală cu streptococ
intestinală grup A
 spina bifida • fisuri anale
 boli neuromusculare • tumori pelvine/ spinale
• abuz sexual
 hipotiroidism
• droguri
 hipercalcemie

Walker W.A., et al (eds). Pediatric Gastrointestinal Disease – Pathophysiology, Diagnosis, Management, fifth
ed., BC Decker Inc, 2008, vol. I.
 Investigaţii
• Clisma baritată - megadolicocolon sau
creşterea vol. rectului, Ø semn. etiologică
• Radiografia abdominală simplă

 Irigografia - calibrului colonului şi rectului.

 Defecografia studiul dinamic al joncţiunii ano-rectale, al

sfincterului anal
 Examenul coprologic, -evaluează durata tranzitului colic.
» activitatea bacteriană a colonului drept - digestie
completă a amidonului şi celulozei în cazul
prelungirii tranzitului
» puterea absorbantă a colonului stâng, hidratarea
scaunului
 Investigaţii
• Manometria ano-rectală demonstrează relaxarea
sfincterului anal ca răspuns la distensia rectală
(invazivă, nu este de primă linie)
 Biopsie rectală (pe toată grosimea peretelui) pt. dg.
bolii Hirschprung
 Screening serologic pt. celiachie
 Evaluare endocrină, electrolitică (! deficitul de Fe), a
micronutrienţilor
 Decelarea unor alergii în caz de atopii, proctită, eritem
perianal

Walker W.A., et al (eds). Pediatric Gastrointestinal Disease – Pathophysiology, Diagnosis, Management, fifth
ed., BC Decker Inc, 2008, vol. I.
 Management practic
Explicarea funcţiei intestinale normale


 Dieta, aportul lichidian şi efortul fizic

 alimentaţie bogată în fibre, aport corespunzător
de lichide, practicarea exerciţiilor fizice cu
regularitate
− Sfaturi comportamentale
 câştigarea încrederii copilului în reuşită; relaxare,
evitarea conflictelor

Loening-Baucke V. Constipation and encopresis. In Wyllie R, Hyams JS. Pediatric Gastrointestinal Disease:
Pathophysiology, Diagnosis and Management, Third Ed., Elsevier, 2006.
 Management practic
 Antrenarea/ reeducarea reflexelor
 plimbări postprandial şi înainte de culcare;
 aşezare regulată pe toaletă, un timp suficient,
poziţie confortabilă
 Sisteme adecvate de recompensă
 la început pt. a asigura complianţa, apoi pt. succes
 Reasigurare şi încurajare

Loening-Baucke V. Constipation and encopresis. In Wyllie R, Hyams JS. Pediatric Gastrointestinal Disease:
Pathophysiology, Diagnosis and Management, Third Ed., Elsevier, 2006.
 Tratament
în caz de megarect - facilitarea dinamicii normale a

defecaţiei şi apoi laxative pt. a asigura golirea
regulată
 terapia locală (evacuare manuală, clisme, supozitoare)
se pot folosi
 există riscul accentuării retenţiei fecale, exacerbarea
fobiei defecaţiei în toalete publice
 tratament medicamentos
 Lactuloză, Debridat, Bisacodil, Senna, Polietilen
glicol, Picosulfat de sodiu, Ulei de parafină, clismă
Walker W.A., et al (eds). Pediatric Gastrointestinal Disease – Pathophysiology, Diagnosis, Management, fifth
ed., BC Decker Inc, 2008, vol. I.
CONSTIPAȚIA
SUGARULUI
 Constipația la sugar
 la sugar constipația este mai
ales funcțională
 35% dintre consultațiile la
sugar se datorează constipației
 întârzierea evacuarii scaunului
la sugar duce la durere
abdominală ce se poate
accentua – cerc vicios
 scaunul devine mai voluminos
și mai tare, sugarul reține
scaunul și durerile
abdominale se amplifică
Loening-Baucke V. Constipation and encopresis. In Wyllie R, Hyams JS. Pediatric Gastrointestinal Disease: Pathophysiolo-gy,
Diagnosis and Management, Third Ed., Elsevier, 2006.
 Constipația la sugar
 Cauze:
 introducerea solidelor după vârsta de 6 luni este o
mare provocare pentru tubul digestiv, afectând și
colonizarea cu floră microbiană a tubului digestiv;
 imaturitatea motilității digestive;
 aport insuficient de lichide în special vara
 Prevalența
 2,9% în primul an de viață
 10,1% în al doilea an de viață

Loening-Baucke V. Constipation and encopresis. In Wyllie R, Hyams JS. Pediatric Gastrointestinal Disease: Pathophysiolo-gy,
Diagnosis and Management, Third Ed., Elsevier, 2006.
Intervenții
 Modificări ale dietei:
 Alimentație naturală

 Adm de sorbitol - sucuri și fructe: prune,

pere, mere
 Adăugarea de legume

 Schimbarea formulei de lapte sau formulă

anticonstipatie (cu fibre FOS și GOS)
 Adăugarea de soluții concentrate de zahăr:
extract de malț de orz, sirop de porumb
 Dacă persistă constipația:
 Laxative: lactuloză, sorbitol, polietilen glicol,
lapte de magneziu