Sunteți pe pagina 1din 26

MNCC

Anul I
NCV

Şef lucr. Dr. Ana Maria Pitea


CONŢINUT
• Suplimente nutriţionale
• Impactul medicamentelor, alcoolului,
cafelei, fumatulului asupra sarcinii
– Sindromul alcoolic fetal
• (Nutriţia în timpul sarcinii şi lactaţiei)
Suplimentarea cu vitamine
• un regim alimentar variat, în conformitate cu
recomandările dietetice pot satisface toate nevoile
de vitamine şi nutrienţi asociate cu sarcina
• cu toate acestea, femeile a căror practici dietetice
par a fi mai puţin satisfăcătoare, pot beneficia de o
suplimentare vitaminică prenatală
Recomandare de suplimente specifice

• Vitamina D: 10 μg (400 IU) zilnic


– se recomandă pentru femeile complet
vegetariene (care nu consuma produse de origine
animală), şi cele cu un aport scăzut de produse
lactate fortificate cu vitamina D
– statusul vitaminei D este o preocupare specială
pentru femeile din zonele nordice, în timpul iernii
şi pentru cele cu expunere minimă la lumina
soarelui şi, astfel, la risc de reducere a sintezei
de vitamina D în piele
Recomandare de suplimente specifice

• Vitamina B12:
– 20 μg zilnic recomandată în dieta complet
vegetariană
• Vitamina B6
− suplimentele pot preveni greaţa şi vărsăturile la
începutul sarcinii, deoarece catalizează o serie
de reacţii care implică producţia de
neurotransmiţători
Suplimente ”de vitamine” prenatale

• O formulă standard de suplimente


prenatale conține:
– Fier - 30 mg
– Zinc - 15 mg
– Calciu - 250 mg
– Vitamina B6 - 2 mg
– Folat - 0.4 mg
– Vitamina C - 50 mg
– Vitamina D - 5 mcg
Suplimente prenatale
• conținutul variază în funcție de preparat
• suplimentele nutritive trebuie alese cu atenție,
raportat la nevoile individuale ale pacientului
• într-o sarcină normală, un regim alimentar bine
echilibrat, oferă în general AZR al tuturor nutrienților
(excepție fier și ac. folic elementar)
• vitaminele prenatale nu sunt necesare pentru
fiecare pacient, totuși sunt prescrise în mod curent
la majoritatea pacienților din diferite motive
– o sarcina nutrițional compromis poate fi dificil de identificat,
(beneficii potențiale)
– impactul psihologic al suplimentării
Suplimente prenatale

Shah et al - recenzie sistematică


• o reducere semnificativă a riscului de greutate mica
la nastere pentru mamele care iau multi-
micronutriente, comparativ cu cei care au luat
placebo sau suplimentare cu acid folic-fier
• GN a fost semnificativ mai mare la nou-nascuti in
grupul multimicronutrient comparativ cu grupul
suplimentare cu acid folic-fier
• diferențe semnificative între loturi privind riscul de
nastere prematura sau copii mici-pentru- vârsta
gestationala
Shah PS, Ohlsson A. Effects of prenatal multimicronutrient supplementation on pregnancy outcomes: a meta-analysis. CMAJ. 2009 Jun 9. 180(12):E99-108. [Medline]. [Full
Text].
Suplimente prenatale

Hauth și colaboratorii - studiu randomizat, controlat


privind efectul vitaminelor C și E administrate
matern asupra riscului de naștere spontană
prematură la femei nulipare cu risc scăzut
• s-au administrat fie vitamina C, 1000 mg și vitamina
E 500 UI sau placebo, între săptămânile 9 și 16 de
gestație până la naștere
• suplimentarea cu vitamina C si E, nu a redus de
nașteri premature spontane la această populație

Hauth JC, Clifton RG, Roberts JM, Spong CY, Myatt L, Leveno KJ, et al. Vitamin C and E supplementation to prevent spontaneous preterm birth: a randomized controlled trial.
Obstet Gynecol. 2010 Sep. 116(3):653-8. [Medline].
Impactul diverselor substanțe asupra sarcinii
• Medicamentele
– multe medicamente au efecte adverse asupra
sarcinii
de aceea se vor evita medicaţiile de orice fel,
dacă nu au fost prescrise de medic
Impactul diverselor substanțe asupra sarcinii
• Fumatul
– cu fumatul este asociată o rată mai mare a avorturilor
spontane, a malformaţiilor congenitale şi a mortalităţii
fetale sau neonatale
– chiar dacă femeia renunţă la fumat în timpul sarcinii,
riscurile sunt totuşi mai mari decât în cazul
nefumătoarelor
– bărbaţii care fumează au niveluri scăzute mai ale
testosteronului, iar spermatogeneza, morfologia şi
mobilitatea spermatozoizilor sunt reduse
de aceea, dorinţa unei sarcini poate constitui un
bun stimulent ca un cuplu să renunţe la fumat
Impactul diverselor substanțe asupra sarcinii
• Alcoolul
– alcoolul consumat în timpul sarcinii poate
periclita fătul
 doza critică şi timpul nu se cunosc încă
– Sindromul alcoolismului fetal
• băutorii moderaţi pot produce urmaşi cu efecte
fetale ale alcoolului
Impactul diverselor substanțe asupra sarcinii

• Alcoolul
– femeile consumatoare de alcool pot, de
asemenea, prezenta o rată mai mare de avort
spontan, abruptio placentae, şi copii cu greutate
mică la naştere
– toate femeile care fac planificări pentru concepţie
ar trebui să fie sfătuite să evite consumul de
băuturi alcoolice
Impactul diverselor substanțe asupra sarcinii
• Alcoolul
– femeile cu dependenţă cunoscută de alcool ar
trebui să fie puternic încurajate să se înscrie într-
un program de tratament, practicând contracepţia
dacă tratamentul este fără succes
– reabilitarea femeilor dependente de alcool după
concepţie nu poate preveni dezvoltarea efectelor
adverse embrionare, dar aceasta poate afecta
pozitiv creşterea fătului
Sindromul alcoolismului fetal
• este estimat sa apară la aproximativ 1-2 sugari la
1000 născuţi-vii (SUA) (4-44%)
• definiții și metode diverse, 1‰ - < 1:10000 născuți-
vii; în unele zone (Africa de Sud), 4-5% din copiii de
clasa întâi (școală normală)
Sindromul alcoolismului fetal

• Diagnosticul sindromului alcoolismului


fetal (FAS), se bazează pe:
– (1) anomalii faciale caracteristice
– (2) întârzierea creșterii (restricție de creștere
intrauterină și eșecul de a recupera creșterea)
– (3) implicarea SNC (tulburări cognitive,
dificultăți de învățare sau tulburări de
comportament)
Sindromul alcoolismului fetal
• Alcoolul traverseaza placenta si ajunge rapid la făt
– studii extensive au demonstrat concentrațiile de alcool fetale și
materne echivalente
• fătul pare să depindă de detoxifiere hepatică maternă,
deoarece activitatea de alcool dehidrogenază (ADH) în
ficatul fetal este mai mic de 10% din cea a adultului;
lichidul amniotic actioneaza ca un rezervor pentru alcool,
prelungind expunerea fetală

• mecanismul consecințelor asupra a aproape toate


sistemele fatului in curs de dezvoltare este necunoscut
Sindromul alcoolismului fetal
• etanolul și metabolitul său acetaldehida pot modifica
dezvoltarea fatului prin
– perturbarea creșterii și diferențierii celulare, perturbarea ADN-
ului și sinteza proteinelor, inhibarea migrării celulare
– modifică metabolismul intermediar al carbohidraților, proteinelor
și grăsimilor; ambele scad transferul de aminoacizi, glucoza,
acid folic, zinc și alte elemente nutritive prin bariera placentară -
afectează și indirect creșterea fetală
• nivelurile crescute de eritropoetină raportate în sângele
din cordonul ombilical al nou-născuților expuși la alcool
sugereaza o stare de hipoxie fetală cronică
• studiile au aratat ca expunerea prenatală la alcool
afecteaza axa hipotalamo-hipofizo-suprarenalian și
modifica nivelele bazale de cortizol poststress
– ceea ce poate determina pe termen lung morbiditate medicală și
psihologică
Impactul diverselor substanțe asupra sarcinii
• Cafeina
– efectul cafeinei pe parcursul sarcinii şi asupra
rezultatului acesteia încă este controversat
– cercetări pe animale indică faptul că o cantitate
excesivă duce la creşterea incidenţei
malformaţiilor congenitale
efectele unor cantităţi mai mici (3 - 5 cesti de cafea
pe zi) nu au fost studiate în mod satisfăcător
Impactul diverselor substanțe asupra sarcinii
• Cafeina
– datele observaţionale pe om sugerează că
aportul de cafeina excesiv este asociat cu un
risc crescut de avort spontan, adesea însumat
cu fumat concurent
– bunul simţ ar trebui să prevaleze, şi luând în
considerare sarcina, femeile ar putea fi
sfătuite să consume cu moderaţie cafeină în
cazul în care alege/ nu se poate abţine de la
consum
Preocupări privind suplimentările
dietetice şi stilul de viaţă
• Poftele şi aversiunile alimentare
• cele mai multe femei îşi schimbă dieta pe parcursul
sarcinii
– unele schimbări sunt bazate pe sfatul medicului,
altele pe credinţele populare, iar altele vizează
modificări în preferinţele şi pofta de mâncare,
care pot fi idiosincratice sau ca model cultural
• poftele şi aversiunile puternice îndeamnă spre
consum sau îndepărtează de anumite alimente,
inclusiv produse alimentare faţă de care femeile nu
au atitudini neobişnuite în afara sarcinii
Preocupări privind suplimentările
dietetice şi stilul de viaţă
• Poftele şi aversiunile alimentare
– alimentele cel mai frecvent evitate în timpul
sarcinii sunt surse excelente de proteine de
origine animală: lapte, carne, ficat
• aversiunile cele mai frecvent raportate sunt
alcoolul, băuturile cofeinizate şi carnea
– alimentele cel mai frecvent raportate ca "râvnite" sunt
dulciurile şi produsele lactate
– cu toate acestea, poftele şi aversiunile nu se limitează
la anumite alimente sau grupe de produse alimentare
– pica poate duce la toxicitate la mamă şi făt în cazul în
care este ingerată vopsea cu conţinut de plumb
Preocupări privind suplimentările
dietetice şi stilul de viaţă
• Poftele şi aversiunile alimentare
 semnificaţia nutriţională a acestor comportamente
alimentare este dificil de evaluat
 informaţiile disponibile au fost colectate de multe ori
în mod anecdotic sau necontrolat
 astfel, există informaţii limitate detaliate despre
modificări dietetice care par a fi dăunătoare
– în general, cele mai multe pofte rezultă în
aport scăzut de alcool, cafeina şi proteine
animale
 aceste situaţii nu sunt neapărat dăunătoare
Preocupări privind suplimentările
dietetice şi stilul de viaţă
• Ceaiuri de plante
• femeile gravide ar trebui descurajate de la
consum nelimitat de ceaiuri de plante
– deoarece compoziţia şi siguranţa de cele mai multe
ori sunt necunoscute
– să aleagă doar produse în pungi filtrate de ceai, să
evite înlocuirea unor băuturi mai hranitoare, limitând
consumul de ceai de plante la 2 portii de ~ 250 g/zi
– producatorii ar trebui opriţi de la introducerea pe piaţă
a acestor preparate ca "medicamente" rezumându-se
la simpla precizare pe etichetă a ingredientelor
amestecurilor
Preocupări privind suplimentările
dietetice şi stilul de viaţă
• Aditivii alimentari şi contaminanţi
− teratogenitate aditivilor specifici alimentelor comune
este o preocupare majoră în cazul în care US Food
and Drug Administration nu solicită testarea pe
animale a unor aditivi noi pentru potenţialul lor de a
provoca malformaţii congenitale
− unii contaminanţi ai produselor alimentare sunt
recunoscuţi ca dăunători pentru fetus
 metale grele, derivaţi cloruraţi, dioxină, aflatoxină
− prin lege, niciun produs chimic care se dovedeşte a
fi agent cancerigen la om sau animale nu poate fi
utilizat ca aditiv alimentar
Preocupări privind suplimentările dietetice
şi stilul de viaţă
• Aditivii alimentari şi contaminanţi
− nu au existat raportări de malformaţii congenitale la
aditivii alimentari utilizaţi în produsele alimentare
comerciale - SUA
− alimente necomerciale, însă, cum ar fi peştele capturat
în apele poluate, pot conţine cantităţi mari de mercur şi
alte substanţe chimice toxice pentru făt
− forurile guvernamentale şi industria depun eforturi
semnificative pt. a controla contaminarea hranei şi a
apei, dar nu pot elimina toate riscurile de expunere
 s-au emis alerte cu privire la consumul de sprot
• femeile gravide ar trebui să citească atent asemenea
avertizări

S-ar putea să vă placă și