Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice

Master: Familia și Managementul Resurselor Familiale

Riscurile consumului de droguri la adolescenți

Masteranzi:
Agache (căs. Moscaliuc) Maria-Alexandra
Borsos Cătălina-Laura
Leonte Diana
Nedelcu Vlad

Iași, 2019
 CUPRINS

1. Adolescența
2. Abuzul de droguri
3. Factori de risc
4. Statistici
5. Prevenirea consumului de droguri
6. Bibliografie

2
 1. Adolescența

Adolescența indică perioada de tranziție de la copilărie la vârsta adultă, interval

caracterizat prin schimbări profunde la nivel biologic, psihologic și social. Vârsta medie la care
apar aceste transformări evidente, oscilează între 10-12 ani pentru fete și 12-14 ani pentru băieți.
(Kira Stelatto, trad. Radu Gâdei, 2010, p. 6)
Adolescența este adesea o perioadă stresantă și confuză, caracterizată de efortul tinerilor de
a înțelege cine sunt, de nevoia lor de a fi acceptați, înțeleși și iubiți. (Educație pentru sănătate, p.
25) Adolescenții continuă să consume droguri fie pentru că substanța îi face să se simtă bine, fie
pentru a nu se simți rău în absența drogului.
Această perioadă poate aduce cu sine o mare instabilitate fizică și emoțională, iar uneori
adulții pot fi incapabili să-i îndrume prin propriul lor exemplu. (Kira Stelatto, trad. Radu Gâdei,
2010, p. 5)
Tinerii adolescenți pot experimenta schimbări extreme și rapide în organismele lor, viața
emoțională și relațiile. Adolescența este adesea un timp confuz și stresant, caracterizat prin
modificări ale dispoziției și insecuritate profundă, adolescenții luptă să-și dea seama cine sunt ei
și în același timp stabilesc propriile lor identități. Nu este surprinzător faptul că acesta este
momentul când mulți tineri încearcă alcool, tutun și alte medicamente pentru prima dată.
(Educație pentru sănătate, p.47)
Experimentarea unor noi comportamente face parte dintr-un proces normal de creștere
individuală (Kira Stelatto, trad. Radu Gâdei, 2010, p. 70). Problemele încep atunci când
adolescentul crede că este singur și că nu se poate înțelege cu adulții. În acel moment,
experimentele cu droguri pot deveni foarte ușor un stil de viață, o tentativă de a găsi fericirea pe
care o caută.

3
 2. Consumul de droguri
Se consideră despre marijuana că face parte dintre primele droguri recreative din lume,
situându-se pe locul trei, după alcool și nicotină, deoarece este foarte răspândit în rândul tinerilor.
(Rădulescu, 2006, p. 69)
Cum se ajunge la abuzul și dependența de droguri? (Educație pentru sănătate, p. 28)
 Pe măsură ce adolescentul crește cantitatea drogului și frecvența consumului, progresiv,
drogul devine din ce în ce mai important pentru el și îi ocupă cea mai mare parte a timpului
și a activităților.
 Dacă drogul îi satisface o nevoie importantă. Adolescentul se bazează din ce în ce mai
mult pe consumul de droguri, întrucât acesta îi satisface fie nevoia de a fi mai calm, atunci
când se simte nervos sau agitat, fie îi dă bună dispoziție, atunci când este trist, fie îl face mai
sigur pe el și mai îndrăzneț în situații sociale în care este normal să fie emoționat sau timid.
 Dacă drogul umple un gol din viața sa. Gol lăsat de pierderea unor persoane dragi fie de
alte pierderi semnificative.
 Când consumul de droguri preia controlul, performanța socială, școlară se deteriorează,
apărând neglijarea responsabilităților. În acest punct, capacitatea tânărului de a opri
consumul de droguri este compromisă. Ce a început ca o joacă sau distracție s-a transformat
într-o nevoie fizică și psihică de drog, cauzând boala cronică numită dependență.
În perspectiva anilor viitori, amploarea acestei probleme este una îngrijorătoare, datorită
riscului consumului de droguri la categorii de persoane cu vârste cât mai mici, datorită
occidentalizării și traficului crescut de droguri. De asemenea, mediul online s-a dezvoltat foarte
mult în ultimul deceniu și odată cu tehnologiile noi au apărut și noi piețe în care se pot vinde
drogurile atât legale cât și ilegale. Drogurile ilegale sunt vândute pe internet cu ajutorul mai
multor programe de schimbare a identității virtuale, prin servere ascunse ce nu pot fi detectate.
(EMCDDA, 2016, p.18)
În societatea în care trăim, drogurile au ajuns la ordinea zilei, fiind consumate constant de
mulți adolescenți și ocazional de alții, un factor favorizant fiind accesul ușor la substanțe, din
cauză că pot lua contact ușor cu dealerii de droguri datorită locurilor care consumatorii le

4
frecventează. Adolescenții sunt mai afectați de consumul de droguri decât alte categorii de
persoane mai în vârstă, ca urmare a curiozității accentuate și a dorinței de aventură. Pentru
“vânzătorii de vise” este mult mai ușor să aducă ceva nou, care le poate da o stare de bine, unor
tineri care doresc să experimenteze și nu au obligații, decât în rândul persoanelor vârstnice care
au formată o familie și un grup de prieteni de aceeași vârstă, responsabilități și concepții care
sunt mai greu de schimbat.
Semne, simptome și efecte ale consumului de droguri (Educație pentru sănătate, p.29)
Mulți părinți au dificultăți în a recunoaște consumul imediat de droguri, mai ales că multe
semne și simptome care apar în cazul consumului de droguri sunt perfect normale la adolescenți.
Putem enumera următoarele semne și simptome:
- are absențe sau randament școlar scăzut;
- este izolat, trist, obosit;
- se îmbracă neîngrijit;
- este ostil sau rebel;
- are ochii roșii, îi curge nasul, tușește, slăbește, are pe corp urme de ace, tăieturi, zgârieturi;
- cere mai mulți bani de buzunar;
- e mai rece cu familia și cu prietenii din copilărie;
- are alți prieteni;
- îi scade interesul pentru hobby-uri, sport sau lucruri care înainte îi plăceau;
- miroase a alcool și mestecă gumă mentolată;
- mănâncă mult mai mult sau mult mai puțin decât înainte;
- doarme mai mult și are un somn mai agitat;
- are în buzunare sau în camera lui foițe de țigară, pipete, garou, ace, linguri cu coada întoarsă,
brichete, pipe;
- miroase strident a parfum sau deodorant;
- folosește deodorante de cameră;
- are multe secrete, își încuie dulapurile, biroul, ușa; are substanțe inhalante sau chimice
(acetonă, prenadez, aurolac etc.).

De ce consumă adolescenții droguri ilegale

5
 Motivele sunt aceleași ca la alcool și tutun: pentru a se relaxa, pentru a se simți mai bine,
pentru a scăpa de tristețe, pentru a scăpa de probleme, pentru a se integra într-un grup, pentru a
se simți mai siguri de ei. Studiile arată că adolescenții pot cădea foarte ușor victimă dependenței
de droguri. Apare din partea celorlalți presiunea de a consuma droguri. După ce ai încercat o
dată, îți place și devii dependent, nemaiavând posibilitatea de a alege. Drogurile dau o
dependență foarte puternică și, de aceea, este vital să nu începi să consumi droguri pentru că
după aceea va fi foarte greu să renunți. Nu există medicamente pentru a trata dependența de
droguri. Drogurile provoacă dependență psihologică și fiziologică. Persoana dependentă de
droguri crede că drogul o va face să se simtă mai bine și să-și desfășoare normal activitatea.
În prezent, piața ilicită a drogurilor a găsit metode noi de a face tranzacții, utilizând noua
tehnologie. În urmă cu un deceniu, dealeri vindeau drogurile doar în locuri fizice, acum, cu
dezvoltarea mediului online, se pot vinde droguri nesupuse controlului pe diferite siteuri. Din
păcate, există și un mediu online care nu este pentru toată populația, ci doar pentru cunoscători,
acesta fiind internetul ascuns sau ”dark web”, unde cu un set de programe sau aplicații, se poate
ascunde identitatea online a unei persoane, pentru a accesa o piață diversificată de produse și
servicii ilegale neacceptate de lege, cum ar fi drogurile, ce pot fi cumpărate cu ajutorul unei
monede virtuale nedetectabilă. Din punctul de vedere că aceaste magazine virtuale nu sunt
detectate de autorități, comerțul online de droguri are potențial de extindere. (EMCDDA, 2016,
p.18)
Factorii de risc care ar putea crește vulnerabilitatea personală în fața consumului de
droguri (Andrei, Ciolompea, Niculae, Stoica, Șerban, 2004, pp. 11 – 17):
1. Situația materială foarte scăzută consituie un factor de risc pentru consumul de droguri?
Deși consumatorii de droguri pot proveni din toate tipurile de familie, indiferent de situația
materială a acestora, totuși, lipsurile materiale constante conduc la stări de nemulțumire și
deprimare care îl fac pe individ să caute o modalitate de a evada din realitate. Dacă drogurile pot
fi ușor procurate și, în plus, asupra persoanei respective intervin și alți factori facilitatori este
probabil ca aceasta să fie mai vulnerabil în fața riscului consumului de droguri.
2. Schimbarea frecventă a locuinței și a școlii poate constitui un factor de risc pentru
consumul de droguri?
Schimbarea frecventă a locuinței și a școlii poate conduce la bulversarea copilului, mai ales
dacă el este o fire care se adaptează mai greu la situații noi. Incapaciatea de a-și face noi prieteni

6
și de a se simți bine în noul mediu, pot conduce la sentimentul însingurării, la tristețe și chiar
deprimare. Acestea sunt stări afective care conduc la consumul de droguri ca modalitate de a-și
anestezia durerea și de a se simți bine. Însă, acest lucru nu este un factor obligatoriu care
determinã consumul de droguri.
3. Există vreo legătură între ușurința procurării drogurilor și consumul de droguri?
Dacă drogurile sunt ușor accesibile (fie pentru că persoana cunoaște consumatori de
droguri, fie pentru că în jurul locuinței sau a școlii se găsesc distribuitori de droguri, fie pentru că
frecventează locuri în care se consumă droguri), atunci tentația de a consuma crește.
4. Asocierea unei persoane neconsumatoare cu cei care consumã droguri este riscantã?
Cu cât numărul celor apropiați, consumatori de droguri, este mai mare, cu atât crește
vulnerabilitatea personală în fața consumului de droguri. Cu cât persoanele apropiate care
consumă droguri sunt mai semnificative (frate, soră, iubit, prieten) cu atât crește vulnerabilitatea
personală în fața consumului de droguri.
5. Situația materială deosebit de bună a familiei poate fi un factor de risc?
Din punct de vedere educativ, satisfacerea tuturor necesităților și dorințelor copilului, nu
are efect pozitiv asupra acestuia. Adolescentul va considera că totul i se cuvine fără prea mari
eforturi și în plus, va crede că tot ceea ce își dorește îi este benefic. Sumele mari de bani puse la
dispoziția copiilor fără a se cunoaște exact cum vor fi cheltuite pot constitui o tentație în a-și face
rost de droguri, mai ales dacă în anturajul lor există deja consumatori de droguri.
6. Existența într-o familie a unui părinte alcoolic, dependent de tutun sau
medicamente poate determina consumul de droguri la copil?
Deși există o probabilitate mai mare în a deveni toxicodependent atunci când unul dintre
părinți este alcoolic, nu înseamnă că întotdeana se întâmplă așa. Uneori pot apărea și reacții de
respingere totală a alcoolului și a tuturor substanțelor care pot crea dependență, astfel încât
respectivul copil să nu consume niciodată alcool sau alte droguri.
7. Există o relație cauzală între stilul de educație al părinților și consumul de droguri la
copil?
Educația primită în familie are un rol deosebit în formarea personalității copilului.
O educație excesiv de severă poate dezvolta copilului sentimentul că nu este iubit, poate
duce la instalarea complexului de inferioritate și unei indispoziții permanente, astfel el va căuta

7
să evadeze din mediul familial pentru a-și găsi un grup de prieteni care să-l accepte și să-l
valorizeze.
O educație excesiv de tolerantă poate induce copilului ideea că totul i se cuvine, că totul îi
este permis. În plus, o astfel de educație dă naștere la o nevoie crescută de satisfacere imediată a
dorințelor, fără a lua în calcul consecințele acestora. Aceste caracteristici îl pot face pe tânărul
căruia i s-a permis orice să fie mai vulnerabil în fața tentației drogurilor.
Dacă pentru aceeași faptă uneori copilul este pedepsit iar alteori ignorat sau chiar lăudat,
aceasta nu face decât să-l debusoleze și să-i creeze probleme ulterioare în a conștientiza ceea ce e
bine și ceea ce e rău. Această debusolare poate vulnerabiliza copilul în fața consumului de
droguri.
8. O comunicare deficitară între părinți și copii poate fi un factor de risc pentru consumul
de droguri?
Lipsa de comunicare în familie asociată cu violență, constituie un mediu prielnic pentru
dezvoltarea sentimentului că nu este înțeles și iubit. Numai o bună comunicare în familie poate
ajuta copilul să-și transmită stările. Buna comunicare dintre copil și părinți îi oferă copilului
sentimentul că este iubit, înțeles și ajutat în situații dificile.
9. Dificultățile școlare, problemele sociale apărute ca urmare a unei deficiențe fizice,
mentale sau a unei tulburări de personalitate pot facilita consumul de drog ?
Dificultățile școlare și problemele sociale creează sentimente de neîncredere în propria
persoană, tristețe, însingurare și uneori complexe de inferioritate. Acestea vulnerabilizează
persoana în fața consumului de droguri căci ea este receptivă față de orice ar putea s-o desprindă,
măcar puțin, din realitatea personală dureroasă.
10. Existența unui singur părinte ca urmare a divorțului sau a decesului unuia dintre ei are
legătură cu consumul de droguri?
Adolescentul pune deseori aceste evenimente pe seama lui. El se simte vinovat pentru
divorțul părinților, de decesul acestora. De multe ori se întâmplă ca părintele cu care a rămas
adolescentul să nu fie cel mai apropiat de acesta sau să-l considere vinovat pentru evenimentele
din familie. Într-o astfel de familie, consumul de droguri poate apărea foarte ușor.
Statistici
În Statele Unite ale Americii, în ceea ce privește fumatul de țigări sau produse din tutun,
acesta a fost mai mic în anul 2014 decât în majoritatea anilor din 2002 până în 2013, deoarece în

8
2002, la adolescenții cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani, aproximativ 1 din 8 adolescenți
consuma produse din tutun, iar în anul 2014, doar 1 din 20 de adolescenți era fumător. În U.S.A.,
sunt peste 55 de milioane de fumători în vârstă de 12 ani și peste, iar aproximativ 59% din
aceștia sunt fumători ce consumă zilnic țigări. (Hedden, 2015, p.1, p. 16)
Alcoolul este foarte accesibil în majoritatea țărilor din Europa, de aici și numărul mare de
consumatori, aproximativ jumătate din elevii cu vârste de până la 13 ani au consumat măcar o
dată alcool, iar aproximativ 3% din elevii țărilor Europei au consumat canabis la mai putin de 13
ani. (ESPAD, 2015, p. 14)
La fel ca și pe plan mondial, canabisul este cel mai consumat drog din România, 2,9%
dintre adolescenții de 16 ani au consumat în ultima lună marijuana sau hașiș, prelevanța
consumului în rândul băieților fiind mai mare decât în rândul fetelor. De asemenea, chiar dacă
consumul de canabis a înregistrat o mărire în cadrul populației generale, România este sub media
europeană în ceea ce privește consumul de stupefiante nivelul de consum situându-se la o rată de
mai puțin de unu la zece. (ANA, 2016, p. 33)
În ceea ce privește consumul de ecstasy, dintre elevii de 16 ani doar 2,1% au consumat cel
puțin odată în viață, iar din aceștia 1,4% în ultimul an și 1% în ultima lună. Acest drog
înregistrează o prevalență de 1% în ultima lună atât în rândul baieților, cât și în rândul fetelor.
(ANA, 2016, p. 31)
Un raport realizat de UNICEF în parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbană și Regională
și Institutul de Științe ale Educației din 2013, prezintă faptul că 3,8% dintre adolescenți au
consumat un tip de droguri, 2,3% dintre aceștia declarând că au consumat canabis, 1% ecstasy,
1% etnobotanice, de asemenea prevalența consumului fiind mai crescută în rândul băieților. De
asemenea, este apreciat faptul că niciunul dintre adolescenții cu o vârstă mai mică de 14 ani, nu a
consumat droguri injectabile ilegale niciodată, aceste droguri fiind apreciate doar de 0,3 dintre
cei cu vârste mai înaintate, dat toți consumatori de droguri adolescenții au declarat că au fumat
de la vârsta de 12 ani. (UNICEF, 2013, p.p. 2627)
Pe de altă parte, în studiul Agenției Naționale Antidrog în școli, se înregistrează o
prevalență a consumului de droguri de către adolescenți de 15,7%, iar de droguri ilicite de 15%,
fiind mai mare în cazul băieților, iar 9,1% dintre adolescenții chestionați au afirmat faptul că au
consumat droguri ilegale în ultimul an. (ANA, 2015, p. 21)

9
 Un studiu realizat de UNICEF prezintă faptul că peste 50% dintre adolescenții cu vârste
cuprinde între 14 și 18 ani au fumat cel puțin odată în viață, dintre aceștia, aproximativ jumătate
au fumat cel puțin odată în ultima lună, pe primul loc situându-se București, apoi Iași. Conform
aceluiași raport, 42% dintre acești tineri au consumat băuturi alcoolice cel puțin odată în viață.
(UNICEF, 2014, p.18)
În raportul făcut de Agenția Națională Antidrog (2016) este prezent și consumul de
cocaină în rândul elevilor, 3,3% dintre elevii de 16 ani au consumat acest drog măcar odată în
viață, 2,4% dintre aceștia consumând și în ultimele 12 luni. (ANA, 2016, p. 44)
Pași pentru a preveni consumul de droguri în cazul copilului (Andrei, Ciolompea,
Niculae, Stoica, Șerban, 2004, pp. 18 - 22):
1. Informați-vă despre tipurile și efectele drogurilor asupra corpului și psihicului uman.
2. Construiți o legătură strânsă cu profesorii de la școala unde învață copilul.
3. Interesați-vă dacă există persoane care distribuie droguri, care consumă droguri pe strada unde
locuiți, la școala unde învață copilul, în locurile unde își petrece timpul liber.
4. Aratați-vă interesat de tot ce se întâmplă în viața copilului. Ascultați-i grijile, temerile,
bucuriile.
5. Apeleți la un specialist.
6. Aflați care sunt calitățile și defectele copilului.
7. Fiți prieten cu prietenii copilului.
8. Comunicați în mod real cu copilul.
9. Fiți flexibil fără a uita de limite.
10. Fiți atent.
11. Fiți un exemplu pentu copil.
12. Găsiți o "măsură" în pedepsirea copilului.
13. Implicați copilul în diferite activități.
Dacă adulții au impresia că adolescenții sunt scăpați de sub control, leneși, tembeli,
egocentrici, periculoși și total imaturi, atunci nu îi pot ajuta pe aceștia în procesul de
transformare și responsabilizare (Kira Stelatto, trad. Radu Gâdei, 2010, p. 71). Adolescenții sunt
atrași de tot ceea ce este nou, misterios, diferit, iar datoria adulților (în familie și în școală), este
de a oferi ocazii de experimentare pozitivă (fotografie, muzică, teatru, dans, etc.).

10
 Un studiu realizat în România și Republica Moldova a avut drept obiectiv principal
investigarea fenomenului consumului de droguri. Pentru acesta, s-a realizat un chestionar cu 14
itemuri, aplicat pe un eșantion format din 713 subiecți români (din București, Iași, Cluj-Napoca,
Timișoara) și 760 basarabeni (din Chișinău, Bălți, Cahul, Soroca), adică 1.473 de subiecți
adolescenți. În selecția eșantionului nu a figurat criteriul de a fi consumator de droguri sau nu.
Selecția eșantionului s-a bazat pe alegerea a 4 categorii de vârstă, pe 2 niveluri e studii și pe sexe.
(Gilles Ferreol, trad. Adina Cobuz, 2000, p. 46) Una din întrebările prezentate făcea referire la
măsuri de stopare/revenire a consumului de droguri, în viziunea adolescenților. Aceștia au fost
solicitați să sugereze care ar fi măsurile pe care ei personal, dacă ar avea puterea, le-ar lua pentru
a opri/diminua consumul de droguri printre adolescenți.
Ei au sugerat următoarele categorii de soluții (Gilles Ferreol, trad. Adina Cobuz, 2000, p.
60):
- existența unor psihologi în școli, cu care adolescenții cu probleme să poată discuta;
- pedepsirea aspră a celor care vând droguri (a dealer-ilor);
- pedepsirea aspră a celor care consumă droguri;
- informarea intensă prin mass-media asupra efectelor drogurilor;
- implicarea familiei în înțelegerea și controlul tinerilor;
- îmbunătățirea controlului vamal;
- înființarea unor centre gratuite de dezintoxicare și reabilitare.

Bibliografie:
1. Salvați copiii, Educație pentru sănătate. Modul III - Modul destinat comportamentului de
consum (alcool, fumat, drog). Accesat pe site-ul: https://www.salvaticopiii.ro/sci-
ro/files/e0/e08e12c4-97ed-4bd5-a8fd-dff642eee72b.pdf
2. Cristian Andrei, Teodora Ciolompea, Ioana Niculae, Denisa Stoica, Mihai Șerban, Manual
pentru părinți care vor copii cuminți, Salvați Copiii, Editura Speed Promotion, București, 2004

11
3. Kira Stelatto, trad. Radu Gâdei, SOS adolescenții: nesiguranță, emoții, prieteni de tot felul,
limbajul corpului, inteligență emoțională, sex, droguri, alcool, Editura ALL, București, 2010

4. Gilles Ferreol, Trad. Adina Cobuz, Adolescenții și toximania, Editura Polirom, Iași, 2000

5. Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (2016), Raportul european privind

drogurile: Tendințe și evoluții, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg -
www.emcdda.europa.eu

6. Rădulescu S.M., Dâmboeanu C., (2006), Sociologia consumului și abuzului de droguri,

Editura Lumina, București

7. Hedden S.L., Kennet J., Lipari R., Medley G., Tice P., (2015), Behavioral health trends in the
United States: Results from the 2014 National Survey on Drug Use and Health -
www.samhsa.gov

8. ESPAD Report 2015 Results from the European School Survey Project on Alcohol and Other
Drugs, Publications Office of the European Union, Luxembourg, 2016 - www.espad.org

9. Georgescu M., Iliescu R., (2016), Studiul naţional în şcoli privind consumul de tutun, alcool şi
droguri ESPAD, RAPORT DE CERCETARE, București - www.ana.gov.ro

10. Abraham D., Abraham A., Dalu A.M., Fierbinteanu C., Marcovici O., Mitulescu S., Plaesu
A.; Sufaru I., (2013), Situaţia adolescenţilor din România, Raport final, București-
www.unicef.ro

11. Kalambayi F., Toth A., Jderu G., Papahagi A., Câmpeanu C., (2015), Studiu privind normele
sociale care influenţează comportamentele de risc ale adolescenţilor din România 2014 , Editura
Alpha MDN, Buzău - www.unicef.ro

12. RAPORT NAȚIONAL PRIVIND SITUAȚIA DROGURILOR, (2016), ROMÂNIA, NOI

EVOLUȚII ȘI TENDINȚE, REITOX, București- www.ana.gov.ro

12