PLAGIATUL

Astazi, prezenta tehnologiei, informatiei si a internetului a devenit tot mai mare in

viata societatii, in special în mediul academic. Educația este unul dintre domeniile care
utilizeaza masiv internetul, in interesul imbunatatirii procesului de invatare. Mulți factori pot
influenta pozitiv sau negativ progresul și dezvoltarea educatiei. Un factor negativ, ce
afecteaza dezvoltarea educatiei si a simtului etic poate fi reprezentat de fenomenul
plagiatului

Conceptul de plagiat, conform dictionarului explicativ al limbii romane reprezinta

procesul de preluare de către un autor a unor elemente din opera de creatie intelectuala a altui
autor si prezentarea lor in spatiul public drept componente ale unei creatii proprii.

Plagiatul este un fenomen de amploare in spatiul romanesc, si nu numai, preluand

forme dintre cele mai variate, in randul elevilor si studentilor dar şi mai grav decat atat, in
randul cadrelor didactice. Astfel, usurinta cu care o persoana poate prelua lucrari, documente,
imagini sau chiar idei, devine tentanta, datorita lipsei de efort intelectual.

Cu toate acestea, in decursul anilor, cercetători din variate domenii au identificat

diferite forme de plagiat (voluntar/involuntar) si au stabilit diverse clasificari cu privire la
tipologizarea acestora: Plagiatul calificat - autorul prezintă o lucrare elaborata de altcineva
drept propria lui lucrare; Plagiatul comis prin parafrazare falsa - autorul modifică doar o
parte din cuvintele dintr-o fraza, însă o copiaza integral, fara a cita sursa din care a fost
preluata; Plagiatul comis prin nerespectarea obligatiei de a cita sursa oficiala - autorul
foloseste ideile altcuiva, fără a preciza cui apartin şi de unde au fost preluate; Plagiatul comis
prin respectarea partiala a obligatiei de a cita - autorul citeaza în mod adecvat sursele
consultate, însă nu în cazul tuturor ideilor și argumentelor preluate; Plagiatul comis prin
citarea inexacta - autorul furnizeaza informatii incomplete cu privire la sursa consultata.
Prezintă numele autorului și denumirea lucrării, dar nu oferă detalii care să permită
localizarea exactă a pasajului folosit; Plagiatul comis prin neutilizarea ghilimelelor - autorul
citează corect sursa, însă nu pune între ghilimele textul care a fost copiat integral; Plagiatul
comis prin neindeplinirea conditiei de originalitate - autorul copiaza numeroase paragrafe sau
idei din sursele consultate, astfel încat, acestea constituie majoritatea lucrarii.

Cu toate acestea, exista si mecanisme de protectie a proprietatii intelectuale.

Conventia de la Berna ce dateaza din anul 1866 si care protejeaza operele literare, artistice și
cele stiintifice. De-a lungul timpului, aceasta a suferit diferite modificari, insa cea mai majora a
avut loc in primăvara anului 2002 cand au fost introduse ultimele elemente, referitoare la
societatea digitală, fapt datorat intrării în vigoare a două tratate: 1. Tratatul OMPI pentru
Dreptul de Autor și 2. Tratatul OMPI pentru Interpretare și Fonograme. Implicarea directă și
activă în realizarea și aprobarea acestora a Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale,
creată în 1967, a condus la ratificarea acestor două tratate în 30 de tari, printer care si
Romania.

Cel mai cunoscut caz de plagiat in spatiul romanesc, a fost cel în care a fost implicat
Ion Luca Caragiale. Dramaturgul si nuvelistul a fost acuzat de Constantin Alexandru Ionescu
că a plagiat „Napasta” după piesa „Nenorocul” a autorului maghiar Kemeny Istvan. I. L.
Caragiale l-a dat în judecată pe C. A. Ionescu in anul 1901 si a reusit sa doveadeasca cu
ajutorul avocatului sau Barbu Stefanescu Delavrancea nu numai faptul că autorul maghiar nu
exista, dar şi că totul a fost o inscenare din pricina orientarii politice pe care Caragiale o
avea, fiind cunoscut drept un sustinator al conservatorilor si un critic al liberalilor în operele
sale.

De-a lungul timpului au existat numeroase cazuri de furt intelectual si in literatura

universala, printre care putem aduce in discutie autori precum Dan Brown, cu romanul
"Codul lui Da Vinci", care a avut de dat numeroase explicatii in fata instantelor de judecata
dupa publicarea cartii sale. Primii care l-au acuzat au fost istoricii Michael Baigent si Henry
Lincoln. Cei doi il acuza pe Brown ca le-a furat ideea si intreaga "arhitectura" a propriei
lucrari, intitulata "The Holy Blood and the Holy Grail". In cele din urma instanta de judecata
ii va da castig de cauza lui Brown din lipsa de probe.

Un alt caz cunoscut la nivel international este cel al poetului american Edgar Allan
Poe in poemul Corbul, Un scriitor anonim, folosind pseudonimul „Outis” a sugerat în revista
literara Evening Mirror că poemul a fost plagiat după un poem numit „The Bird of the
Dream”, scris de un autor necunoscut. Dupa moartea lui Poe, prietenul acestuia, Thomas
Holley Chivers, a declarat că poemul a fost plagiat după una din operele sale. El a sustinut ca
poetul a fost inspirat de folosirea laitmotivului „nevermore”.

In concluzie, furtul intelectual nu va lua sfarsit decat atunci cand va exista o legislatie
clara impotriva acestuia. Cu toate acestea, o lege sau o reglementare nu va avea niciun efect
dacă nu este pusă în aplicare. De asemenea, lupta impotriva acestui fenomen, se poate face
numai prin crearea unei culturi juridice bine alcatuita dar si la nivel de individ prin
constientizarea aprecierii muncii altora.