Grup Scolar ,, GRIGORE MOISIL” 1

An scolar: 2010- 2011

Catedra: limba si literatura romana
Profesor: BADICA ANA- MARIA

CURRICULUM ADAPTAT
Clasa a VII-a : elevi cu C.E.S

1. ARGUMENT

Acest curriculum este adaptat elevilor cu cerinţe speciale, în vederea

parcurgerii cât mai uşor a programei şcolare.
Curriculum îşi propune să aducă în atenţia elevilor cu CES metode
tradiţionale dar şi moderne, activ-participative de predare-învăţare-evaluare,
de obţinere a informaţiilor necesare parcurgerii materiei, folosind metode,
mijloace şi instrumente de lucru cât mai adecvate acestor cazuri.
În acest scop, se pune accent pe implicaţiile chimiei în viaţa noastră.
Prin strategiile abordate, se are în vedere şi o bună colaborare cu profesorul
psiholog al şcolii, profesorul de sprijin şi integrarea cât mai bună a elevilor în
colectivul clasei pentru reuşita lor la finele clasei a VIII a în reţeaua şcolară ce
include licee şi şcoli de arte şi meserii.

2. BENEFICIARI:

Elevii de clasa a VII-a , cu CES - : Aelenei Marius, Ciobanu Ionela,

Teslof Antonia, Danila Costel.

Integrarea şcolară este un proces de includere în şcolile de masă

obişnuite, la activităţile educative formale şi nonformale, a copiilor consideraţi
ca având cerinţe educative speciale. Considerând şcoala ca principala instanţă
de socializare a copilului (familia fiind considerată prima instanţă de
socializare), integrarea şcolară reprezintă o particularizare a procesului de
integrare socială a acestei categorii de copii, proces care are o importanţă
fundamentală în facilitarea integrării ulterioare în viaţa comunitară prin
formarea unor conduite şi atitudini, a unor aptitudini şi capacităţi favorabile
acestui proces.
Cerinţele educative speciale desemnează acele nevoi speciale faţă de
educaţie care sunt suplimentare, dar şi complementare obiectivelor generale
ale educaţiei. Fără abordarea adecvată acestor cerinţe speciale nu se poate
vorbi de egalizarea şanselor de acces, participarea şi integrarea şcolară şi
socială.
În jurul nostru observăm în fiecare zi oameni diferiţi. Aceste diferenţe nu
se referă doar la înălţime, forma fizică, conturul feţei, culoarea pielii, ci, mai
ales la felul de manifestare al fiecăruia, la calitatea muncii sale. De
asemenea, aceste diferenţe sunt constatate şi la nivel intelectual, nivel de
care depinde în cea mai mare măsură reuşita sau nereuşita unei activităţi.
Grup Scolar ,, GRIGORE MOISIL” 2
An scolar: 2010- 2011
Catedra: limba si literatura romana
Profesor: BADICA ANA- MARIA

Progresul educativ al elevului cu CES depinde de relaţia pe care cadrul

didactic de la clasă o stabileşte cu profesorul de sprijin, dându-i permanent
informaţii despre punctele slabe ale acestuia. Intervenţia acestuia permite
valorificarea şi insistarea pe cunoştinţele greu asimilabile determinând
raportarea la nivelul cunoştinţelor de grup.
Ora de limba şi literatura română devine astfel importantă şi prin relaţia
personală care se stabileşte între profesor şi elev, cu încercarea permanentă a
primului de a determina dezvoltarea capacităţii de exprimare a propriilor
sentimente, a propriilor atitudini şi, nu în ultimul rând, a propriei viziuni
despre viaţă.

OBIECTIVE CADRU:

1. Dezvoltarea capacitaţii bde receptare a mesajului oral la nivelul dezvoltării

psiho-fizice;
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală după posibilităţile intelectuale;
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului prin imagini şi a mesajului
scris limitat la un nr. de litere;
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare prin desen

A Obiective de referin\` ]i activit`\i de [nv`\are

Grup Scolar ,, GRIGORE MOISIL” 3
An scolar: 2010- 2011
Catedra: limba si literatura romana
Profesor: BADICA ANA- MARIA
ex. de enun\uti
Obiective de asociere a simple pe
referin\` cuvintelor sau baza
a unor imaginilor din 4.2. s`
1.1.s` [n\eleag` propozi\ii manual; scrie
mesaje orale simple cu corect
scurte ]i concrete; mimic`; 2.2. s` se litere,silab
integreze [n e ]i
colectivul cuvinte [n
ex. de clasei mani- limita nr.
ascultare a fest@ndu-]i de litere
dialogului interesul de a [nv`-\ate;
1.2.s` sesizeze elev-elev, comunica;
sensul cuvintelor elev-[nv`\`tor;
dintr-un enun\; jocuri de rol de
tipul vorbitor –
ascult`tor;

1.3. s` disting` 3.1.s`

sunete-le din silabe ex. de identifice un
]i a silabe-lor din pronun\are nr. limitat de
cuvinte; corect` a litere, silabe,
sunetelor; cuvinte, at@t
ex. de g`sire ]i [n texte
pronun\are tip`rite c@t ]i
corect` a de m@n`;
2.1.s` poat` s` cuvintelor care
formuleze enun\uri s` [nceap` cu
simple [n func\ie nu sunet fixat
de o situa\ie dat`; anterior; 3.2. s` ;
ex. de desprind`
desp`r\ire a sem-nifica\ia
cuvintelor [n cuvintelor sau ex. de
silabe ]i a a enun\urilor f. dic\ie ,
silabelor [n scurte (2 fr`m@nt`ri
Activit`\i de sunete; cuvinte); de limb`;
[nv`\are ex. de
ex. de dialog cu
jocuri de executare pronun\are elevii din
a unor comenzi clar` ]I corect` clas` ]i cu
scurte ]i pre-cise; a cuvintelor la 4.1. s`-]i mine;
ex. de asociere a intuirea poat` expri- ex. de
cuvintelor cu imaginilor; ma p`rerile folosire a
imagini; ex. de oral sau prin formulelor
construire de desen; de salut,
Grup Scolar ,, GRIGORE MOISIL” 4
An scolar: 2010- 2011
Catedra: limba si literatura romana
Profesor: BADICA ANA- MARIA
de prezentare,de [nceap` cu
adresare; sunetul “a”);
ex. de adresare
prin desen sau ex. de scriere
mim` unei a elementelor
persoane la grafice ]I a
alegerea sa; unor elemente
preg`titoare
ex. de asociere a literelor;
sunetului cu litera ex. de
mic`/ mare, de adaptare a
tipar/m@n`; pozi\iei
ex. de punere [n corecte [n
coresponden\` a timpul
cuvintelor cu scrisului;
imaginile; ex. de scriere
ex. de a literelor,
recunoa]tere a silabelor,cuvin
literelor [n diferite telor;
contexte;
ex. de
ex. de asocierea formulare a
cuv@ntului sau r`spunsurilor
enun\ului cu la [ntreb`ri [n
imaginea intuit`; contexte
ex. de citite a diferite
literelor,
silabelor,cuvintelor
;
ex. de analiz` ]i
sintez` pe silabe,
cuvinte ]i enun\uri
simple;
ex. de folosire a
manualului;

ex. de exptimare a
p`rerii prin alegere
de imagini sau prin
desene;
ex. de realizare a
unui desen cu
cerin\` (exp.un o-
biect a c`rui
denumire s`
Grup Scolar ,, GRIGORE MOISIL” 5
An scolar: 2010- 2011
Catedra: limba si literatura romana
Profesor: BADICA ANA- MARIA

B. Con\inuturile [nv`\`rii

1. Formarea capacit`\ilor de citire [n conformitate cu dezvoltarea ]i

progresul s`u intelectual:
intuirea manualului;
literele mari ]i mici (limitat);
citirea silabelor, cuvintelor, limitat` de deficien\a sa mental`;

2. Formarea capacit`\ii de comunicare:

- comunicare cu accent pe cea oral` ]i cu material de sprijin;
- comunicare prin desen, mimic`;
- comunicare scris` limitat` la literele [nsu]ite;

3. Elemente de construc\ie a comunic`rii:

- sunetul;
- silaba;
- cuv@ntul;
- propozi\ia simpl`;

PROIECTARE CURRICULARĂ ORIENTATIVĂ

CLASA A VII A

Nr. crt. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE CONŢINUTURI

1 Cartea, obiect cultural
„Cuvânt” de Tudor Arghezi, Exerciţii de interpretare a textului literar
interpretarea textului.

2 Lexicul (actualizare) Exerciţii de actualizare a noţiunilor

referitoare la structura vocabularului
limbii române
3 Lexicul
Mijloacele interne de îmbogăţire Exerciţii de identificare a procedeelor
a vocabularului de îmbogăţire a vocabularului
Exerciţii de actualizare a noţiunilor
teoretice referitoare la mijloacele
interne de îmbogăţire a vocabularu
4 Lexicul
Categorii semantice (actualizare). Exerciţii de identificare în texte date a
Sinonime. Antonime sinonimelor şi antonimelor
Exerciţii de integrare în context a
seriilor sinonimice
Exerciţii de integrare în context a
antonimelor
Grup Scolar ,, GRIGORE MOISIL”
An scolar: 2010- 2011
Catedra: limba si literatura romana
Profesor: BADICA ANA- MARIA
5 Structuri în textele epice.
„Iapa lui Vodă” de Mihail
Sadoveanu.
Lectura textului, vocabularul
6 Verbul
Actualizare. Alte verbe
copulative (a ajunge, a ieşi, a se
face, a rămâne, a însemna, a
părea)
7 Invitaţie la lectură.
8 Specii ale genului epic; nuvela
„Două loturi” de I.L. Caragiale –
lectura textului, vocabularul
9 Substantivul
Funcţiile sintactice ale funcţiilor
substantivului şi ale locuţiunii
substantivale (subiect, Exerciţii de construire de enunţuri
complement direct, complement
indirect, complemente
circumstanţiale de loc, de timp,
de mod)
10 Dialogul
Strategii de menţinere şi de Exerciţii de iniţiere, menţinere şi de
întrerupere a dialogului
6
Exerciţii de evaluare a lecturii făcute de
colegi pe baza unei grile
-Exerciţii de utilizare corectă a flexiunii
verbale
Exerciţii de identificare a rolului
verbelor în enunţ
Exerciţii de identificare a verbelor
predicative şi nepredicative în texte date
Exerciţii de identificare a verbelor
copulative în texte date
Exerciţii de construire a unor enunţuri
cu diverse verbe copulative
Exerciţii de evaluare a lecturii făcute de
colegi pe baza unei grile.
Discuţii asupra evaluării lecturii.
Exerciţii de vocabular
Exerciţii de evaluare a lecturii făcute de
colegi pe baza unei grile
Discuţii asupra evaluării lecturii
Exerciţii de vocabular
Exerciţii de identificare a cazurilor şi a
sintactice ale
substantivului/locuţiunii substantivale
pentru ilustrarea funcţiilor sintactice ale
substantivului /locuţiunii substantivale
Exerciţii de construire a unui dialog
întrerupere a dialogului

11 Evaluare Rezolvarea de exerciţii pe baza

noţiunilor teoretice însuşite

5. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

6. STRATEGII DIDACTICE

6.1. METODELE pedagogice utilizate în educaţia integrată sunt metode

care promovează un învăţământ personalizat cu ajutorul mijloacelor de
învăţământ pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru.
-metode clasice: conversaţia, dialogul, expunerea orală;
Grup Scolar ,, GRIGORE MOISIL” 7
An scolar: 2010- 2011
Catedra: limba si literatura romana
Profesor: BADICA ANA- MARIA
-metode de învăţare: studiul cu manualul, culegerea de probleme,
studiul individual, exerciţiul;
-metode de predare-învăţare: experimentul, programul AeL,
explicaţia, învăţământul diferenţiat;

-metode active: jocul didactic, rebusul chimic, instruirea programată

(lecţii în programul Power Point), metoda Sinelg, diagrama Venn, etc
-metode multisenzoriale: metoda aprecierii pozitive, metoda
,,Concurs”.

6.2. MIJLOACELE de învăţare constituie o componentă principală a

procesului de învăţământ pentru elevii cu CES, sunt considerate auxiliare
pedagogice şi se împart în materiale didactice şi mijloace tehnice
(calculatorul).

6.3. MATERIALELE didactice folosite în predarea-învăţarea-evaluarea

elevilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt:
-materiale informativ–demonstrative: colecţii de minerale sau
minereuri, modele moleculare, planşe, dischete, casete video, etc;
-materiale pentru formarea şi exersarea deprinderilor
-materiale de evaluare a rezultatelor învăţării: tipuri de teste, lecţii în
programul Ael.