Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OEPRATIONAL
04.12.2018
• automatizarea proceselor;
4) Stocurile de productie neterminata (al patrulea parametru) sunt destinate pentru a asigura
continuitatea si ritmicitatea productiei.
Stocurile de productie neterminata pot fi:
- Stocul de productie neterminata inter operatii tehnologice;
- Stocul de productie neterminata inter grupe de masini;
- Stocul de productie neterminata intre sectii si ateliere.
Stocuri de productie neterminata ale sectiei sau atelierului reprezinta stocurile de productie
neterminata propriu-zisa care nu au trecut prin tot procesul tehnologic
Celelalte doua, reprezinta stocurile de semi-fabricate care sunt terminate din punct de vedere al
sectiei furnizoare.
Stocurile de siguranta intre sectii se calculeaza in mod empric, dimensionandu-se in asa fel, incat
sa asigure nevoile de consum ale sectiei beneficiare pe o anumita perioada de timp avandu-se in vedere
ca acesta sa nu depaseasca suma dintre stocurile de productie neterminata al sectiei si stocul circular.
Pentru productia in masa, vom avea stocurile liniilor tehnologice si stocurile dintre liniile
tehnologice. Avem patru tipuri de stocuri:
- Stocul tehnologic este reprezentat de obiectele aflate in lucru in orice moment la diferetele
locuri de munca.
- Stocul de transport este reprezentat de obiectele care se afla permanent in transport de la o
operatie la alta, rolul acestuia fiind de a preveni intreruperile de la operatia urmatoare.
- Stocul tampon dintr-o operatie – totalitatea obiectelor se calculeaza intre doua locuri de
munca alaturate.
- Stocul circulant;
- Stocul de transport;
- Stocul de siguranta.
1) Metoda de lansare in fabricatie pe baza graficelor. Graficele respective vor prezenta doar
reperele care urmeaza sa fie lansate in fabricatie.
2) Pe baza devansarii – vom stabili termenul final de lansare in fabricatie din care se va scadea
durata de devansare a repereului propriu-zis. (durata de devansare se refera la momentul
cel mai tardiv de lansare in fabricatie a reperului). Lansarea in fabricatie trebuie sa se
realizeaza inaintea momentului duratei devansarii, imediat dupa ce capacitatea de
productie a utilajului se va elibera.
3) Metoda pe baza de stoc – asigurarea unui nivel al stocurilor intermediar capabil de a acoperi
nevoile locurilor de productie.
4) Lansare grupata – se refera la gruparea produselor in functie de procesele tehnologice
specifice.
1) Next Best:
- De baza sau cu origine fixa (se considera primul produs in executie dupa care pe linia
acestuia se va alege urmatorul produs cu timpul de procesare minim);
- Cu origine variabila (se vor alege n-1 succesiuni, iar n reprezinta numarul de produse,
considerandu-se executia primului produs deja stabilita, iar ca al doilea produs se poate
alege oricare dintre cele n produse, dupa care se continua algoritmul de baza);
- Cu reducerea coloanelor (se va alege timpul de procesare minim de pe fiecare coloana in
parte si scade acest timp din fiecare element al coloanei. Se va cauta linia cu cel putin doua
zerouri, iar numarul de zerouri va indica numarul de succesiuni).
2) Algoritmul Johnson
- Se cauta valoara minima a proceselor. Daca aceasta valoare corespunde celui de-al doilea
utilaj, atunci produsul respectiv va intra ultimu in procesare. Daca valoarea corespunde
primului utilaj, atunci produsul respectiv va intra primul in procesare.
- Se elimina coloana produsului ales si se continua si reia algoritmul;
Produs P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7
P1 - 1,70 1,49 1,64 1,41 1,57 1,39
P2 - - 1,54 1,78 1,24 1,54 1,72
P3 - 1,47 - 1,75 1,43 1,48 1,85
P4 - 1,65 1,53 - 1,42 1,63 1,77
P5 - 1,61 1,43 1,40 - 1,67 1,88
P6 - 1,44 1,38 1,59 1,29 - 1,91
P7 - 1,74 1,45 1,61 1,34 1,49 -
- Un produs de acelasi fel, nu poate urma dupa el insusi. Exemplu, intesectia P2 cu P2.
1) Next best de baza. Primul produs este P1, deci el va intra primul in executie orice ar fi. Pe linia lui
P1 notam cel mai mic timp de procesare, 1,39. Dupa ce l-am ales, urmatorul va fi P7, ca l-am ales
cu timpul cel mai mic. Pe linia lui P7, l-am gasit cel mai mic pe P5 cu 1,34. Ne mutam pe linia lui
P5 si il luam pe P4 cu 1,40. Ne mutam pe linia lui P4 si il luam pe P3 cu 1,53. ATENTIE, nu le luam
daca se repeta. Ne mutam pe linia lui P3 si luam P2 cu 1,47. Pe linia lui P2 il vom lua pe P6 cu
1,54. Total este 8,67 h.
2) Next best cu origine variabila. Vom avea 6 succesiuni. Prima succesiune: P1 (1,70 ca atat e P2),
P2 (1,24), P5 (1,40) -> P4 (1,53) -> P3 (1,91) -> P7.
3) A doua succesiune: P1 -> P3 -> continuam algoritmul de baza
4) A treia succesiune: P1 -> P4 -> tot asa pana la S6
Succesiune care asigura timpul minim de procesare, va fi cea eficienta pentru procesul tehnologic.
Johnson:
A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8
M1 6 4 4 6 1 8 2 5
M2 1 6 3 5 2 6 3 7
Vom cauta cea mai mica durata de procesare. Daca e pe utilajul 2, produs va intra ultimul. Nu
avem voie sa repetam coloanele, se iau o singura data.