HOTĂRÎRE

despre aprobarea Regulamentului privind antrenarea publicului

în elaborarea şi adoptarea deciziilor de mediu

nr. 72 din 25.01.2000

(în vigoare 03.02.2000)

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.12-13 art.152 din 03.02.2000

***
Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul privind antrenarea publicului în elaborarea şi adoptarea deciziilor de
mediu (se anexează).
2. Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului va acorda autorităţilor administraţiei publice
locale asistenţa metodologică necesară în aplicarea numitului regulament.

PRIM-MINISTRU
Dumitru BRAGHIŞ
AL REPUBLICII MOLDOVA

Contrasemnată:
Ministrul mediului şi amenajării teritoriului Arcadie Capcelea
Chişinău, 25 ianuarie 2000.
Nr.72.

Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.72 din 25 ianuarie 2000

REGULAMENTUL
privind antrenarea publicului în elaborarea şi adoptarea deciziilor de mediu

Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Regulamentul privind antrenarea publicului* în elaborarea şi adoptarea deciziilor de mediu este
întocmit în scopul implementării Convenţiei privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea
publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului
Republicii Moldova nr.346-XIV din 7 aprilie 1999, avînd ca bază prevederile capitolului III din Legea
privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător nr.851-XIII din 29
mai 1996 şi ale articolelor 3 şi 30 ale Legii privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII din
16 iunie 1993.
________________
* Publicul înseamnă una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, potrivit legislaţiei sau
practicii naţionale - asociaţiile, organizaţiile sau grupurile acestora.

2. Antrenarea publicului în procesul elaborării şi adoptării deciziilor de mediu este actul social prin
care, conform drepturilor şi intereselor acordate, i se asigură dreptul şi accesul la luarea deciziilor,
la exprimarea opiniilor cu privire la adoptarea şi realizarea proiectelor de acte legislative şi a
documentaţiei de proiect privind obiectele şi activităţile economice preconizate, ce influenţează sau
pot influenţa starea mediului înconjurător.
3. Antrenarea publicului în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor de mediu este benevolă,
iar în cazul examinării documentaţiei de proiect a obiectelor şi activităţilor, prevăzute în anexa la
Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, este
obligatorie.
Drepturile organizaţiilor neguvernamentale (în continuare - ONG) şi grupurilor de iniţiativă ale
cetăţenilor îi permit publicului, în conformitate cu capitolul III al aceleiaşi legi, să participe la
elaborarea deciziilor de mediu şi să fie antrenat în activitatea respectivă a autorităţilor
administraţiei publice locale.
4. Publicul poate fi antrenat în elaborarea deciziilor de mediu şi în cazul cînd această activitate nu
figurează în lista anexată la sus-numita lege, dar este în măsură să influenţeze considerabil mediul.
5. Implicarea publicului în elaborarea actelor legislative şi normative (proiecte de legi, programe
naţionale, regulamente etc.) este asigurată de autoritatea centrală pentru mediu, care poartă
răspundere deplină pentru procedura în cauză.
6. Implicarea publicului în procesul de elaborare a deciziilor privind activitatea economică,
proiectele de construcţie, reconstrucţie etc. cu impact asupra mediului este asigurată de către
autorităţile administraţiei publice locale şi ecologice, care poartă răspundere deplină pentru
procedura în cauză, organizînd, în funcţie de gradul lor de complexitate, referendumuri locale,
sondaje sociologice, anchete publice etc. şi utilizînd metodele şi tehnicile specifice cuprinse în
anexele nr.1 şi nr.2 la prezentul regulament. Cheltuielile legate de procedura de consultare a
populaţiei le vor suporta persoanele fizice sau juridice (beneficiarii), care vor finanţa elaborarea
documentaţiei respective.

Capitolul II
ANTRENAREA PUBLICULUI ÎN LUAREA DECIZIILOR PRIVIND PROCESUL
DE ELABORARE A PROIECTELOR DE LEGI, REGULAMENTE,
PROGRAME ŞI ALTE ACTE NORMATIVE
7. Implicarea publicului în procesul elaborării proiectelor de legi, regulamente, programe şi alte
acte normative se va efectua prin informarea lui despre lansarea acestor activităţi de către
autoritatea centrală pentru mediu, care va suporta toate cheltuielile aferente. Informarea publicului
poate fi efectuată prin intermediul mass-media, precum şi în mod individual.
8. Autoritatea centrală pentru mediu va crea condiţiile pentru participarea publicului la aceste
activităţi.
În acest scop se vor lua următoarele măsuri:
a) anunţarea începutului elaborării actelor menţionate;
b) indicarea termenului posibilei participări a publicului;
c) crearea grupurilor de lucru pentru elaborarea proiectelor, în componenţa cărora pot fi incluşi
reprezentanţi ai ONG-urilor, altor structuri sau ai publicului larg;
d) proiectele de legi, regulamente, programe şi alte acte normative vor fi publicate sau puse la
dispoziţia publicului şi prin alte mijloace;
e) publicului i se va oferi posibilitatea să-şi prezinte observaţiile nemijlocit sau prin alte modalităţi.
9. Antrenarea se va efectua diferenţiat, în conformitate cu procedurile determinate de prezentul
regulament, şi va include:
a) consultări la nivel naţional în scopul determinării atitudinii publicului faţă de intenţiile de
elaborare a documentaţiei cu o importanţă deosebită pentru populaţia republicii (legi, programe
naţionale, alte acte normative);
b) studii sociologice de mediu, care reflectă în mai mare măsură atitudinea publicului faţă de
proiectele elaborate. Se va asigura participarea publicului deja la etapa incipientă, pentru a-i oferi
posibilitatea de a se implica în examinarea diverselor variante.
10. Cheltuielile pentru antrenarea publicului în luarea deciziilor privitor la elaborarea legilor,
regulamentelor, programelor şi altor acte normative vor fi acoperite din Fondul Ecologic Naţional.

Capitolul III
ANTRENAREA PUBLICULUI ÎN LUAREA DECIZIILOR PRIVIND
ACTIVITĂŢILE ECONOMICE LA NIVEL LOCAL
11. Antrenarea publicului în luarea deciziilor privind activităţile economice cu impact asupra
mediului la nivel local se va efectua de către beneficiarul documentaţiei prin informarea
autorităţilor administraţiei publice locale şi a populaţiei din unitatea administrativ-teritorială în
raza căreia se preconizează activităţile respective.
12. Autorităţile administraţiei publice locale, în raza teritorială a cărora se preconizează elaborarea
documentaţiei de proiect, vor crea condiţiile pentru participarea publicului la luarea deciziilor de
mediu.
13. Beneficiarul va întreprinde următoarele măsuri:
a) va informa prefectura şi primăria despre activităţile economice preconizate;
b) va prezenta autorităţilor administraţiei publice locale copiile de pe documentaţia de proiect,
sumarul impactului şi măsurile preconizate pentru minimizarea lui.
14. Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura publicitatea activităţilor enunţate de către
beneficiar, înştiinţînd publicul despre intenţiile lui şi oferindu-i posibilitatea ca odată cu expertiza
ecologică de stat a documentaţiei de proiect să-şi exprime opinia colectivă privind proiectul în
cauză, informîndu-l ulterior despre decizia adoptată.
15. Înştiinţarea publicului despre intenţiile de aprobare a proiectelor activităţilor economice se va
efectua prin afişe, expuse la sediile consiliilor autorităţilor administraţiei publice locale, ale
primăriilor localităţilor şi în alte locuri publice, prin anunţuri în presă, comunicări la radio şi
televiziune, prin adresări directe către liderii ONG-urilor.
16. În caz de necesitate, autorităţile administraţiei publice locale vor fonda prin decizie proprie o
echipă sociologică, constituită din consilieri, specialişti din alte structuri teritoriale de resort,
reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai populaţiei. Responsabil de desfăşurarea anchetei va fi desemnat
unul din consilieri. Echipa sociologică va activa pe principii de voluntariat.
Rezultatele activităţii echipei sociologice vor fi anunţate şi confirmate la adunarea generală a
reprezentanţilor publicului interesat*. În cazul în care beneficiarul va preconiza elaborarea
documentaţiei de proiect cu impact asupra mai multor unităţi administrativ-teritoriale, se va
constitui o echipă mixtă din reprezentanţi ai părţilor interesate.
________________
* Public interesat înseamnă publicul afectat sau care poate fi afectat de anumite decizii de mediu sau
care are un interes în adoptarea unor asemenea decizii, precum şi organizaţiile neguvernamentale
care promovează în condiţiile legislaţiei naţionale în domeniu acţiuni de protecţie a mediului şi care
sînt considerate ca avînd un interes.

Rezultatele sondajelor se vor transmite autorităţilor administraţiei publice locale, beneficiarilor şi

organelor expertizei ecologice. Despre activitatea echipei sociologice va fi anunţat şi publicul larg.

Capitolul IV
ANTRENAREA PUBLICULUI ÎN ELABORAREA DECIZIILOR
PRIVIND PROIECTELE DE NIVEL NAŢIONAL
17. Antrenarea publicului în procesul elaborării proiectelor şi programelor de dezvoltare
economică şi socială a Republicii Moldova, care prevăd folosirea resurselor naturale cu impact
considerabil, este obligatorie. Sînt pasibile de expertiza ecologică publică obligatorie:
a) proiectele de acte legislative şi de alte acte normative, instrucţiunile, normativele şi
metodologiile, regulamentele şi standardele referitoare la starea mediului şi/sau care
reglementează activităţile potenţial periculoase pentru mediul înconjurător, folosirea resurselor
naturale şi protecţia mediului înconjurător;
b) proiectele convenţiilor internaţionale, proiectele contractelor de concesiune, care prevăd
folosirea resurselor naturale ale Republicii Moldova;
c) noile proiecte, programe, planuri şi scheme vizînd:
- dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova, a anumitor zone, judeţe, municipii, oraşe,
sate;
- ocrotirea naturii în ansamblu pe ţară şi în teritorii aparte;
- reconstrucţia municipiilor, oraşelor, satelor;
- alimentarea cu căldură, apă, gaze, energie electrică;
- construcţia sistemelor de canalizare ale localităţilor;
- urbanismul şi amenajarea teritoriului în localităţile urbane şi rurale;
- construcţia, extinderea, reconstrucţia, reutilarea, modernizarea şi reprofilarea, conservarea,
demolarea sau lichidarea tuturor obiectelor economice şi sociale susceptibile să afecteze mediul
înconjurător, precum şi a celor care pot afecta starea mediului înconjurător în statele limitrofe,
determinate de Convenţia internaţională privind evaluarea impactului asupra mediului
înconjurător în context transfrontalier, la care Republica Moldova este parte;
- construcţia căilor de comunicaţie rutieră, feroviară, fluvială, reconstrucţia albiilor rîurilor,
construcţiilor hidrotehnice, sistemelor de irigare şi desecare, construcţia sistemelor de combatere a
eroziunilor şi salinizării solului;
- explorarea şi exploatarea subsolului, inclusiv în zonele cu regim de protecţie a apelor;
- plantarea viţei-de-vie şi livezilor în zonele cu regim de protecţie a apelor;
- producerea şi distrugerea pesticidelor şi altor substanţe toxice;
- amplasarea şi amenajarea platformelor pentru deşeuri industriale, menajere, agricole şi reziduuri
toxice, construcţia sau amplasarea instalaţiilor de prelucrare, neutralizare sau distrugere a acestor
deşeuri şi reziduuri;
- alte activităţi care pot afecta starea mediului înconjurător.
18. Responsabilitatea pentru antrenarea publicului în elaborarea proiectelor şi programelor de
dezvoltare economică şi socială a Republicii Moldova, care prevăd folosirea resurselor naturale cu
impact considerabil, o poartă autoritatea centrală pentru mediu, cheltuielile respective fiind
suportate de către beneficiar.
19. Antrenarea publicului în adoptarea proiectelor cu efect transfrontalier se efectuează în
conformitate cu Convenţia internaţională privind evaluarea impactului asupra mediului
înconjurător în context transfrontalier, ratificată în iunie 1993.

Capitolul V
PROCEDURA ANTRENĂRII PUBLICULUI
20. În cazul antrenării publicului în procesul elaborării legilor, regulamentelor şi deciziilor privind
proiectele la nivel naţional, proiectele cu impact transfrontalier şi alte acte legislative şi normative,
autoritatea centrală pentru mediu:
a) va informa publicul prin intermediul mass-media despre iniţierea proceselor de elaborare a
actelor sus-menţionate;
b) va constitui grupuri de lucru (colective de anchetă publică), incluzînd în componenţa lor
reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai publicului;
c) va organiza, în caz de necesitate, sondaje sociologice privind actualitatea şi stipulările actului
normativ ce urmează a fi elaborat;
d) va invita la şedinţele grupurilor de lucru reprezentanţi ai mass-media, asigurînd astfel
transparenţa activităţii lor;
e) va remite proiectele de acte respective ONG-urilor, altor organe interesate pentru avizare;
f) va organiza conferinţe de presă, mese rotunde, emisiuni televizate şi radiofonice, în cadrul cărora
va expune esenţa acestor acte;
g) va lua act de doleanţele, propunerile parvenite, modificînd, în caz de necesitate, conţinutul
proiectelor de documente în curs de elaborare;
h) după aprobarea în instanţele superioare a documentelor elaborate ori publicarea lor în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, va organiza diverse activităţi publice de familiarizare a
populaţiei cu ele (conferinţe de presă, mese rotunde, briefinguri etc.).
21. În cazul antrenării publicului în elaborarea deciziilor privind proiectele la nivel naţional şi cele
cu impact transfrontalier, procedura va fi similară celei stipulate în punctul 20 al prezentului
regulament.
22. În cazul antrenării publicului în elaborarea deciziilor privind activităţile economice cu impact
asupra mediului la nivel local, organele administraţiei publice locale:
a) vor informa populaţia despre iniţierea proceselor de elaborare a documentaţiei;
b) la cererea verbală sau în scris a reprezentanţilor ONG-urilor şi publicului, vor institui grupuri
pentru efectuarea sondajelor în vederea determinării posibilului impact al obiectului preconizat.
Aceste grupuri vor fi constituite pe bază de paritate din reprezentanţi ai părţilor interesate
(autoritatea publică locală, beneficiarul, populaţia).
23. În dependenţă de gradul de complexitate, consultarea se va face prin intermediul sondajelor
sociologice de mediu cu metode şi tehnici specifice de informare şi consultare.
24. Durata sondajelor este de pînă la 30 zile, în funcţie de categoria actelor ce urmează să fie
aprobate. În caz de necesitate, în dependenţă de gradul de complexitate, sondajul poate fi prelungit
pînă la 60 de zile.
25. Beneficiarul:
- organizează dezbateri publice asupra proiectelor prezentate spre examinare;
- prezintă spre examinare expertizei ecologice de stat rezultatele dezbaterilor publice;
- poartă răspundere pentru realizarea concluziilor auditului public, confirmate de expertiza
ecologică de stat;
- achită toate cheltuielile legate de procedura implicării publicului în activităţile respective.
26. Antrenarea publicului se va considera încheiată odată cu publicarea deciziei adoptate în urma
consultării populaţiei asupra proiectelor respective.

Capitolul VI
ETAPELE INVESTIGAŢIILOR SOCIOLOGICE ÎN DOMENIUL MEDIULUI
27. Antrenarea publicului în procesul elaborării şi adoptării deciziilor de mediu se va efectua în
următoarele etape:
A. Informarea prealabilă a publicului despre intenţiile beneficiarului se va efectua de către
autorităţile administraţiei publice locale prin publicarea avizelor în mijloacele mass-media locale;
B. Antrenarea publicului în determinarea domeniului studiului de impact.
La această etapă grupul de lucru (colectivul de anchetă publică) împreună cu beneficiarul şi autorii
documentaţiei de proiect examinează problemele privind starea mediului în localitate, elaborează
pronosticuri, evaluează corectitudinea estimării stării mediului în localitate şi posibilele modificări
ale acestuia, analizează părerile populaţiei privind impactul obiectului preconizat asupra mediului
şi eficacitatea măsurilor de protecţie, determină metodele şi tehnicile de informare şi consultare a
publicului.
În baza informaţiei acumulate, membrii echipei formulează ipoteze despre viitoarele aspecte de
mediu în sectorul (localitatea) dat(ă) pentru a fi incluse în tema-program sau, în caz de constatare a
încălcării legislaţiei de mediu, înaintează organelor de resort propunerea de a interzice elaborarea
proiectului.
C. Consultarea publicului asupra propunerilor enunţate în documentaţie
La această etapă beneficiarul este obligat să prezinte schiţele proiectului, care vor fi expuse pe o
durată de 15 zile, asigurîndu-i astfel populaţiei posibilitatea de a lua cunoştinţă de principalele
soluţii de proiect, de sumarul studiului de impact şi măsurile preconizate de minimizare a lui.
Varianta de bază a proiectului acceptat va fi dată publicităţii prin intermediul presei locale sau celei
republicane.
Rezultatele antrenării publicului la această etapă vor fi sintetizate de către colectivul (echipa) de
anchetă publică şi prezentate în scris autorităţilor administraţiei publice locale care, la rîndul lor, în
baza acestor rezultate, vor adopta decizia respectivă, pe care o vor aduce la cunoştinţa
beneficiarului şi organelor de expertiză ecologică.
D. Includerea în documentaţie a sugestiilor populaţiei
Autorităţile administraţiei publice locale şi agenţiile ecologice analizează opiniile şi propunerile
grupului de lucru (colectivului de anchetă publică) şi formulează concluzii, pe care le oferă
beneficiarului.
Beneficiarul va lua act de concluziile prezentate şi, în corespundere cu legislaţia şi normativele
tehnice în vigoare, le va ajusta la soluţiile de proiect, corelîndu-le cu prevederile documentaţiei în
ansamblu.
În cazul respingerii propunerilor populaţiei, beneficiarul va prezenta autorităţii administraţiei
publice locale o explicaţie în scris.
După coordonarea, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu organele supravegherii şi controlului
de stat şi cu organizaţiile interesate, documentaţia elaborată, împreună cu avizul pozitiv al
expertizei ecologice, va fi prezentată autorităţilor administraţiei publice locale spre adoptare.

Capitolul VII
SUPRAVEGHEREA APLICĂRII DOCUMENTAŢIEI APROBATE
28. Organul central pentru mediu şi autorităţile administraţiei publice locale vor informa publicul
despre documentaţia de mediu aprobată prin anunţuri în presă, comunicări la radio şi televiziune,
prin afişe expuse la sediile prefecturilor, consiliilor judeţene, primăriilor municipiilor, oraşelor,
satelor (comunelor). Documentaţia aprobată poate fi prezentată persoanelor fizice şi juridice
interesate din rîndul publicului antrenat.
29. Aplicarea documentaţiei aprobate este atribuţia autorităţilor administraţiei publice locale,
agenţiilor ecologiste, beneficiarilor, proiectanţilor (autorilor documentaţiei) şi publicului din
teritoriul respectiv, care a studiat documentaţia în cauză.
30. Litigiile ce vor apărea în procesul aplicării deciziilor de mediu între autorităţile administraţiei
publice locale, beneficiari şi populaţie vor fi soluţionate de autoritatea centrală pentru mediu, în
limitele competenţei sale, sau de instanţele judecătoreşti.

Metodele specifice utilizate în sociologia de mediu

Metoda - ca termen utilizat în sociologia de mediu - reprezintă un ansamblu de principii şi procedee
de cunoaştere, aplicate în cercetare.
În acest domeniu se folosesc:
1) metode cantitative, care au la bază principiile selectării unor cazuri reprezentative, concluziile
rezultate din cercetarea eşantionului fiind valabile pentru întreaga populaţie chestionată. Aceste
metode conduc la aprecieri generale de ordin calitativ;
2) metode calitative, ce constau în studierea aprofundată a unui domeniu, supus în prealabil
cercetării prin metode cantitative. Se utilizează direct, în cazul cînd metodele cantitative nu se pot
aplica.
Se aplică componentele confortului locuirii şi calităţii vieţii umane, precum şi ale regnului animal şi
vegetal;
3) metode directe, ce reprezintă dialogul dintre cercetători şi subiectul investigat, cu răspuns
consemnat pe loc. Subiectul investigat poate fi un individ sau un grup de indivizi. Aceste metode se
utilizează pentru cunoaşterea caracteristicilor sociodemografice, precum şi a opiniilor şi opţiunilor
populaţiei;
4) metode indirecte - colectarea şi corelarea opiniilor deja exprimate (în presă, la radio, TV, în
scrisori, sesizări etc.). Sînt utilizate şi în scopul cunoaşterii evoluţiilor în timp ale opiniilor sau la
analiza comparativă a mai multor răspunsuri simultane;
5) metode individuale, care se realizează prin contact direct cu persoana intervievată. Metodele
individuale au avantajul exprimării unor opinii sincere, de mare credibilitate. Prin natura lor, ele
implică un număr mare de specialişti şi cheltuieli majorate;
6) metode colective - culegerea opiniilor şi propunerilor unui grup. Ele necesită un moderator
pentru desprinderea unor răspunsuri optime, rezultate din confruntarea de opinii şi antrenarea
unor specialişti experţi în domeniu;
7) metode parţiale, ce au drept scop surprinderea unei imagini asupra unui aspect al problematicii
cercetate. Se utilizează la elaborarea programelor de dezvoltare a instituţiilor publice;
8) metode globale, ce constau în realizarea unei viziuni de ansamblu asupra unei colectivităţi,
incluzînd principalele domenii legate de convieţuirea populaţiei pe un anumit teritoriu. Se
materializează prin realizarea unor monografii;
9) metode diacronice - urmăresc cercetarea opiniilor aceleiaşi colectivităţi în diverse perioade de
timp. Metodele diacronice oferă imaginea evolutivă a opiniilor colectivităţii cercetate şi a
fenomenelor. Se utilizează preponderent în anchetele pe eşantioane constante;
10) metode sincronice - urmăresc surprinderea opiniilor colectivităţii în momentul cercetării. Ele
oferă realitatea situaţiei existente la un moment dat şi se utilizează în cercetările pentru evaluarea
existentului.

Tehnicile specifice utilizate în sociologia de mediu

Tehnicile utilizate în sociologia de mediu reprezintă formele şi mijloacele aplicate la colectarea,
prelucrarea şi interpretarea informaţiilor.
Acestea sînt:
1) observările directe - urmărirea şi înregistrarea directă de către cercetător a comportamentului
diferitelor grupuri sociale. Ele includ înregistrarea unor disfuncţionalităţi în zonele localităţii
respective, care necesită elaborarea măsurilor de rigoare;
2) experimentul social - se realizează prin studierea comportamentului unui grup social într-un
cadru special organizat cu caracter experimental. Se aplică în cazul studierii implicaţiilor
strămutării unor grupuri sociale, alegerii tipurilor de convieţuire. Se utilizează cu precauţie,
deoarece poate afecta negativ colectivitatea testată;
3) expoziţia publică este tehnica de bază în informarea şi antrenarea publicului. Se organizează de
către administraţia publică locală, în spaţii publice, în care se expune documentaţia de mediu. Este
asistată, pe durata expunerii, de specialişti care dau explicaţii asupra documentaţiei prezentate. În
cadrul ei se culeg obiecţiile, sugestiile şi propunerile consemnate de vizitatori în cartea de sugestii;
4) studii de caz - se utilizează la cercetarea unor zone strict delimitate, cu problematică specifică, şi
relevă necesităţile individuale în corelare cu cele ale colectivităţii din care fac parte.
Problematica rezultată din studiul de caz poate fi extinsă asupra zonelor similare;
5) ancheta directă - se realizează prin investigaţie pe teren prin colectarea directă şi prelucrarea
informaţiilor pe baza răspunsurilor. La ea participă un număr mare de respondenţi. Ea finalizează
cu transmiterea către solicitant a rezultatelor prelucrate şi sintetizate;
6) ancheta indirectă - ca tehnică de investigare se foloseşte chestionarul cu întrebări codificate în
vederea prelucrării lor computerizate. Între lansarea şi primirea chestionarelor completate se
acordă o perioadă anumită de timp. Finalizarea anchetei este similară cu cea a anchetei directe;
7) ancheta prin presă - reprezintă o variantă a anchetei indirecte, prin chestionare, publicate în
ziare de mare tiraj.
Cititorii sînt rugaţi să expedieze chestionarele completate la instituţiile specializate în prelucrarea
răspunsurilor;
8) interviul standardizat - metodă directă de investigare presupunînd răspunsuri la un număr mare
de întrebări identice. Răspunsurile se completează pe loc de către operatorul investigaţiei.
Depăşind rolul de simplu instrument de investigare, interviul este o tehnică a socialităţii, eficient în
sensibilizarea şi antrenarea publicului în acţiuni de anvergură;
9) ghidul de interviu - utilizează tehnicile interviului standardizat, cu diferenţa că se adresează unor
specialişti experţi. Se foloseşte pentru determinarea obiectivităţii soluţiilor şi alternativelor
propuse;
10) studiul de impact social - în procesul derulării anchetei se apelează la tehnicile observaţiei
pentru a se estima impactul asupra publicului în zone cu intervenţii ecologice majore şi cu efecte de
lungă durată;
11) panelul sociometric este o tehnică aplicată asupra aceluiaşi grup de persoane (panel-listă, grup)
la anumite intervale de timp. Problematica chestionarului este identificată la toate etapele. Prin
această tehnică se urmăresc şi se înregistrează tendinţele de păstrare sau de schimbare în timp a
opiniilor celor chestionaţi. Este utilizată în general în studii fundamentale cu caracter prospectiv;
12) modelarea pe calculator - tehnică de scenarii, care utilizează modele teoretice cu un număr
mare de variabile, caracteristice unor structuri macro - şi microsociale în relaţiile cu structurile de
protecţie a mediului. Puţin experimentată în prezent, este o tehnică de viitor;
13) analiza secvenţială - tehnică utilizată la caracterizarea mobilităţii spaţiale a activelor. Se
realizează pe baza datelor şi informaţiilor acumulate prin studii de caz, monografii etc.;
14) ancheta Delphi - se realizează în cazul unei cercetări referitoare la un domeniu precis delimitat,
necesitînd:
- un moderator sau un grup de moderatori;
- alcătuirea unui chestionar;
- selecţionarea unui grup de experţi.
Ancheta se desfăşoară în mai multe etape, rezultatul final reprezentînd media opiniilor
participanţilor la anchetă;
15) procedeul "asaltul creierului" - tehnică ce constă în reunirea unui grup de experţi şi a unui
moderator pentru obţinerea unor puncte de vedere exprimate şi finalizate pe loc.
Se lansează o soluţie pentru tema investigată, la care se pot formula noi idei. Este o tehnică rapidă
care, datorită profesionalismului participanţilor, face ca probabilitatea obţinerii şi adoptării unei
soluţii finale să fie foarte mare.