Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Statele Unite ale Americii sau pur și simplu abreviat S.U.A este numele unei
republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district
federal (Districtul federal Columbia sau D.C.), situată aproape integral în
America de Nord, între Canada și Mexic, respectiv Oceanul Atlantic (la est)
și Oceanul Pacific (la vest). Statul Alaska este situat în extremitatea nord-
vestică a continentului America de Nord, între Canada la est și strâmtoarea
Behring la vest. Statul Hawaii este un arhipelag din Oceanul Pacific, situat la
circa 3,200 km sud-vest față de sud-vestul statului California. Țara posedă de
asemenea niște teritorii în Pacific, respectiv în Caraibe.
La o suprafață totală de peste 9,83 milioane km2 (sau circa 3.79 milioane mile
pătrate), dintre care circa 85% reprezintă teritoriul Statelor Unite continentale
(în engleză Contiguous United States sau adesea "The Lower 48"), suprafața
Statelor Unite este de aproximativ de 40 de ori mai mare decât suprafața
României, fiind a treia din lume. Partea sa continentală măsoară peste 5.000
de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) până la Oceanul Pacific (la vest)
și peste 2.000 de kilometri de la granița canadiană (la nord) până la cea
mexicană (la sud).
Din punct de vedere geografic, țara se împarte în trei regiuni principale: Munții Stâncoși
(Rocky Mountains) - la vest, zona de podiș și de munte a Appalacilor - la est, și câmpiile
întinse de prerie (Great Plains) - în partea centrală. În secolul 19, preriile imense au
devenit simbolul valorificării de noi teritorii și al vieții în libertate a coloniștilor.
Caracteristice pentru America de Nord sunt și marea diversitate a climei și bogăția lumii
vegetale.
Relief
Relieful Statelor Unite ale Americii este variat, format din munți înalți (ex. Munții
Stâncoși, Munții Coastei, Munții Cascadelor, Munții Alaskăi, Munții Mauna Loa, Munții
Mauna Kea, Munții Appalachi etc.) formați prin orogeneză alpină, podișuri (Colorado,
Preriilor, Nevada etc.) și câmpii (Cp. Mississippi).
Hidrografie
Principala apă curgătoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii este Mississippi, cel
mai mare fluviu, cu cei mai mulți afluenți. In S.U.A. sunt fluvii si lacuri uriase.
Reteaua fluviala se numara printre cele mai intinse de pe Glob, fiind alimentata atit de
apa ploilor, cit si de cea a zapezilor si ghetarilor care acopera masivele inalte. Scurgerea
riurilor este dirijata de relief, in citeva directii principale.
Mississippi este un fluviu urias, care impreuna cu Missouri este de 2 ori si jumatate
mai lung decit Dunarea avind marimea de 3950 km. Izvoraste la Vest de lacul Superior
la 518 m altitudine strabate tot teritoriul S.U.A. de la Nord la Sud si se varsa in Golful
Mexic printr-o delta mlastinoasa. Bazinul fluviului Mississippi cuprinde 55 de afluenti
navigabili. Ca volum de apa ocupa locul al III-lea in lume.
Floră și faună
Păduri de foioase, păduri de conifere în zona de munte și în Alaska. Vegetație de stepă și
vegetație mediteraneană în Florida și California, deșertică în Nevada, în pădurile
tropicale și Hawai.
Climă
Chicago
7 San Antonio 1 359 758 2 194 927
San Antonio
(Texas)
8 San Diego 1 326 179 3 140 069
(California)
9 Dallas (Texas) 1 223 229 6 526 548
10 San Jose 967 487 1 865 450
San Diego
Houston (California)
11 Jacksonville 827 908 1 360 251
(Florida)
12 Indianapolis 827 609 1 778 568
(Indiana)
13 Austin (Texas) 820 611 1 783 519
14 San Francisco 812 826 4 391 037
(California)
15 Columbus 797 434 1 858 464
(Ohio)
16 Fort Worth 758 738 6 526 548
(Texas)
17 Charlotte 751 087 1 795 472
(Carolina de
Nord)
18 Detroit 706 585 4 285 832
(Michigan)
19 El Paso (Texas) 665 568 820 790
20 Memphis 652 050 1 325 605
(Tennessee)
Armată
Statele Unite ale Americii sunt pe primul loc în lume în termeni de cheltuieli militare cu 661
de miliarde de dolari în 2009, adică 43% din totalul mondial. Pe locurile următoare se află
China cu 100 miliarde dolari și Franța cu 63,9 miliarde dolari
Economie
Datorită condițiilor naturale propice și a sporului demografic (inițial mai ales prin imigrație
din Europa - între 1800 și 1913 sosind în total cca. 50 milioane de oameni), industria s-a
dezvoltat într-un ritm rapid, ceea ce a permis SUA să ocupe o poziție de frunte pe arena
internațională. Totodată, statul este considerat simbolul economiei libere de piață. Datorită
abundenței bogățiilor naturale (cărbune, petrol, gaze naturale, hidroenergie), el este mai puțin
dependent de importul de energie decât majoritatea celorlaltor state industrializate. Un alt
avantaj al său îl constituie culturile agricole: America este privită drept grânarul globului, iar
o parte importantă a producției agricole este exportată în lumea întreagă.
Conform datelor oferite de Biroul de Statistică a Muncii din cadrul Departamentului Muncii al
Statelor Unite, în anul 2008, în economia SUA erau ocupate 134.354.250 de persoane, dintre
care:
Țara cunoaște în ultimele decenii o accentuare a polarizării sociale, fapt care o face să afișeze
inegalitatea veniturilor cea mai mare dintre toate democrațiile industriale avansate, din acest
punct de vedere S.U.A fiind comparabilă cu state gen Ghana, Nicaragua sau Turkmenistan,
fapt economic și social care, după părerea politologului Robert C. Lieberman, atacă însăși
fibra democrației.Economistul Thomas Sowell, pe de altă parte, citând studiul
Departamentului Trezoreriei "Mobilitatea Venitului în S.U.A. din 1996 pâna in 2005",
remarcă gradul de mobilitate socială în S.U.A., arătând că veniturile celor care în 1996
reprezentau cei mai bogati 1% au scăzut cu 26% până în 2005
Agricultură
Din punct de vedere economic, Statele Unite ale Americii au cea mai
dezvoltată agricultură din lume. În ianuarie 2008, agenția americană
de reglementare a produselor alimentare (FDA) și-a dat aprobarea
pentru comercializarea produselor obținute din bovine, ovine și
porcine clonate, considerând că ele nu prezintă riscuri pentru consum.
Statele Unite au cea mai mare suprafață cultivată cu porumb, de 31
milioane hectare în anul 2009, iar producția medie este de 9,6
tone/hectar. Producția de porumb a fost de 367 milioane de tone în
anul 2008
Industria auto
Comerțul exterior