Cur;ullt 4.

I
RASE DE OVINE DE CAR.NE

K4SA SOUTTIDOWN

S-a forinai in sudul Angiiei gi

reprezint5 rezultatul unui proces de seleclie

de peste 80 de ani complectat cu o

alimentalie abundenti si o consangvinizare

moderati. in urma acestui proces s-a format

r"riia din cele mai bune rase de carne din
Anglia, caracterizati prin rittn mare de

creqtere, precocitate pronunlaid, capacitate

foarte bund de vaiorificare a hranei si calitate
deosebit[ a carrrii.

Aceste insu$iri, a-sociate cu capacitatea deosebitd de transmitere a insugirilor de

producJie la descendenli au dus 1a utilizarea ei ca- ameliorator al mai multcr rase
englezesti (Hampshire, Oxford. etc.) si la rdsp6ndirea aproape irr toate zonele de pe glob.

A fost imporiata irr Franta, Germania, America <ie Nord, Brazilia, Noua Zeeiar,dd.
Argentina, Rusia qi alte 15ri.
Rasa Southdown are o conformalie tipicl pentru produclia de carne, scheiet arial

foarte bine dezvoltat, musculatura bine dezvoltatS. forme corporale largi Ei ad6nci. Are
talia mijlocie (55-60 cm), tmnchiul relativ lung. membre scufte qi puternice, cu osattira
fina,iar greutatearnedielavArstaadultSpoateajungela 65-70 kglaoi Side i00-110kg
la berbeci.
Realizeazd, rezultate foarte bune in prociuclia de carne datoritd ritmului aiert de

creqtere inregistrat de tineret, care poate atinge o greutate de 63-55 kg la vArsta de un an,
cu un randament la sacrificare de peste 60 %. Din punct de vedere calitativ, carnea are
fibra fin5, esie suculentS, aromatd si gustoasS, indeosebi ia tineretul ?ngrdgat intensiv.
Rasa Scuthdown are l6na cea mai scurt6 qi cea rnai find din grupa oilor de carne

cu lAna scurtd de tip ,,Do..vn". Astfel, produclia medie de lAnI este de 2,54,A kg la oi gi 4-

+i
5 kg la berbeci cu lungimea guvilelor de 5-7 cm, finefea de2+-26 microni gi randamerrtul
ia spilare de 52-55 %.
Este o rasa cu o prolificitate bund de cca. 120-i30 % si posedl o bun6 capacitate

IactogenS.

in lara noastrl s-au importat berbeci din aceasta rasa gi s-an folosit la insdmAntdri
arlificiale pentru producerea de i:netisi industriali cu rasele de oi locale cu lAna scutI5.
RASA S(TFFOLK

Suffoik-ul original a rezultat ciin

incrucigarea dintre berbeci Soutirdown gi oi

Norfolk Horned cu coarne, proces care a fbst
completat cu o seleclie atent[ in direclia
producfiei de carne si cu o aiimentalie
abundentd. Suffolk a fost recunoscutd ca

ras6 in 1810. Flock book-ul nefiind irrchis

dec6t mult mai tArziu.

in 1886, Asocialia Suffolk-ului Englez

s-a angajat sd suslini un serviciu de inregistrare gi pe viitor sI dezvolte utilizarea

rasei. Primul Suffoll< a fost ad-us in aceastilara in 1888 de cdtre Mr. G. B. Streeter. Rasa

Suifolk nu qi-a licut apari{ia in lirile vestice inainte 1919. Trei oi gi doi berbeci au fost
donali de Asociatia Oilor Suffolk citre Universitatea din Idairo, care a jucat uir rol foarle
irnpoitani in cunoasterea si dezrroltarea acestei rasei in statele vestice.
Aptitudinile deosebite pentru produ.cfia de carne rno5tenite de la rasa Southdorvn
au determinat cregterea ei pe arii intir,se in zona de iormare fiind intalnitd in Scotia,

irianda ;i aproape in intreaga Anglie Si de asemenea, datoritE. rezistenlei si capacitatii

niari de adaptare Ia conditii variate de clin'rd, in ntulte zone de pe glob cu traditie in
cregterea ovinelor: Australia, Argentina ;i S.U.A
Are o capacitate mare cie transmitere in descendeiitS- a aptituiiiniior pentl'u

produc{ia de carne, motiv pentru care se foloseste foarte mult la incrucigare cu aite rase
pentru prociuc{ia cie carne. oblinAndu-se produgi cu o bund preeocitate, vitezd mare de
crestere. capacitate riCicaiS de conversie a fura.ieior si carcase de l'oarte bunl calita'Le.

43
 Rasa Suffolk are o dezvoltare corporali mijiocie. confbrm.alie tipic[ pentru carne,

fou,:at corporal pronun{at CreptunghiLrlar, dimensiunile de largime si adAncime ele

trunchiului foarte bine dezvoltate, membre scurte ;i puternice ;i produce o carne Ce foafte

buni calitate, suculentd $i savurcasi. cu o bunE marmorare si persilare. Greutatea oilor

este in medie de 80- 1 l3 kg, iar a berbecilor de 1 1 3- 150 kg.

LAna de pe corii, are o culoare albd, iar jarul de la nivelul mernl-'relor gi al capului

are o culoare brun-inchis, este semilucioasi, cu o lungime a quvilelor cie 6,C-8,7 cm gi

finelea de 25-33 microni. Produc{ia oblinutd de la acestc anitnale este relativ mied
(datorita extinderii mediocre pe corp ) 3,0-4,0 kg la femeie gi 5,0-6,0 kg la. masculi cu un
randament la spElare de cca. 52%.
Rasa Suffolk are o buni prolificitate de 125-130 o , iar oile au o bun[ capacitate
lactogend ceea ce asigurd produ;ilor un ritrr-, de c:^eEtere accentuat. in lara noastrd au fosi

aduqi din Anglia berbeci Sufiolk qi s-au iolosit la producerea de metiqi industriali pentru
carne prin incruciqare cu oile din rasele locale. oblin6ndu-se o imbunittr[ire a precocitdlii

si calitatii carcasei indeosebi la metigii rezultati din incrucigdri cu rasa ligaie qi cu oaia
SpancS.

RASA HAMPSHIRE
S-a format in districtul de ia care gi-a
preluat numele prin incruciqarea oilor locale cu
berbeci din rasa Southdown.
Crescitorii Ce oi din districtul
Hampshire au continuat seleclia pentru a

imbunitd{i Hampshire Dowrr, care fusese

riezvoltat aldturi Hampshire County qi care a
fost consideratnet superior altor oi. in 1889

Asocialia Cresc[torilor de Hampshire Down

s-a stabilit in Salisbury, Anglia, unde mai acliveazd gi in prezent. Rasa Hampshire este o

rasi mare, cu temperament t,ioi gi caracter doctl, cu o confonnalie tipica pentru produclia
de came, are trunchiul masiv. scheletuI axial foafte bine dezvoltat, membrele scurle ;i
solide cu aplornburi corecie. Reprezinti una dintre cele mai prolifice rase pentru
productia de ca,rne si se caracterizeazd printr-o foarte buna capae itate de valoriiicai'e a
hi'anei, intensitate de creqterc exceptionali Ei o ri-iare capacitate de adaptare la conriilii
variate de clirn5.
Greutaiea corporaiS a oilor este de 75-85 kg, iar a masculilcr,je 120-l4A kg. in
condilii bune de ingrSgare tineretul in vdrsta <ie 4 luni poate atinge o greutaie de 52 kg,
consecutiv unui spor mediu zilnic ce poate depSgi 400 gizi. Randamentul la sacrificare
de 65 o/o, iar carcaselc sunt de bund calita'Le datoritd depunerilor relaiiv scazute de grdsime

ia nivei subcutanat.
Ldna de pe corp, are o culoarea albd avdnd gi o prcpor{ie micl de fibre negre in
masa cojocului, iar jarul de la nivelul membi'elor Ei ai caoului are o culoare brun6, estc
semilucioasl, cu o lungime a guvilelor de 8,0-10,0 cm Ei finefea de 25-29 microni.
Producfia oblinutd de la aceste animale este de 3,5-4,A kg ia femele gi 5,0-6,0 kg
1a masculi cu un randar,rent la spdlare de cca. 50-53 %. Urechile pot fi cie lungirne
moderati, groase, acoperite cu pdr negru sau maron inchis. Fa{a poate fi de lungime
potrivit[ de culoare neagrd gi practic lipsit[ de 16ni Ce la ochi ?n jos. O po(iune de i6ni
compact[ poa.te fi extinsd cie la gflt citre frunte.
A fost irrporta-td in multe zone de pe glob America, Australia. Ncua Zeelanda si

intr-o serie de lEri ciin Europa unde a fost utilizatd la incruciqdri industriale (iri mod
deosebit cu Merinosul) pentru oblinerea metiEilor pentru produclia de carne.

RASA ILE DE FRANCE

S-a format in districtul cu acelaqi nume,
dir, incrucigarqa oilor Merinos Rambouillet cu

berbeci Leicester, in condilii optime de cregtere gi

hrdnire. Face pafte din tipul morfoproductiv mixt,
are o prolificitate de 135-150 % gi este exploatatd
pentru produclia de carne gi lAna fin5. Rasa iie de
France are o dezvoltare corpcrali mijlocie spre

mare, tip morfologic mezomorf. musculatura bine dezvoltati. precocitate qi

robuste{e bune, energie de creqtere ridicat6 si ui-r grad mare de rezistenlE qi rusticitate.

45
 Tinei'etul se caracierizeazi.prinir-o energie mare de cre5tere realiz6r,.l in primele
6 luni dc viald un spor mediu ziii-ric de 250 g la mrsculi Ei de 220 g la f'emale. in
condiliile unei ingrdqdri intensive mieii realizeazdl,a vdrsta de patru luni o greutate medie
ccrporald de 40 kg Ei dau carcase in greutate de peste 20 kg, cu o earne de ioarte bun[
calitate qi cu un raport optim intre macrocomponente (cai:iie, oase 5i grisime).
Oile adulte au o greutate corporal6 medie de 60-65 kg ;i berbecii de 85-95 kg.
Unele exemplare ingr5qate ajung la o greutate vie de 130 kg si un randametrt la

sac.rificare de aproximativ 6A ok.

Pi:oduclia de lAnb poate ajunge in rnedie la 4-5 kg la oi si 7-9 kg la berbeci, cu

finelea de 25-28 microni, lungimea guviielor 7-8 cm si un randameni la spdlare de 45 Yo.

RASA TEXEL

Este o rasa foarte veche originari din

Olanda gi s-a forrnat prin seleclie din ovinele

locale in condilii bune de alimentalie qi
ingriiire. :In ultimul
,. timp, in vederea
amplificarii aptitu,iinilor pentru productia de

carne. a fost supusi unui proces sistematic de

incruciqiri de infuzie cu ditbrite rase de carne

englezegti, rezultatele cele mai bune

oblinAndu-se in urma incruciqirii cu rasele

Border-Leicester, Leicester Ei Lincoln. Face pafte din tipul rnoi'fo-proCuctiv mixt fiind
exploatati pentru prociucliile Ce carne-l6na. Este o rasa rustici, rezistenld, viguroasd, cu
capacitali bune de aciaptare la condilii diferite de mediu. .,,alorific6 foarle bine furajele gi
se preteaz6 la sistemul de exploatare in aer liber. Animaiele au o ciezvoltare corporald

rnijlocie, tip rnorfologic mezomori conforrlalie tipicd pentru produc{ia de carne, cu

trunchiul bine dezvoltat, lung, larg qi ad6.nc. Are un grad ridicai de precocitate, mieiulele
putAnd fi introduse la reproduclie Ia vArsta de 7-8 iuni Ei cu o prolificitate remarcdbila de
peste 160 %.

46
 Exploatatl pentru produc{ia clc carne se compofia lbarte bine datoritd ritmului
rapid de cregtere, tineretul put6nd reali,za, in prima fazi de ingrdqare (pAni ia v6rsia de 6
luni) sporuri medii zilnice de peste 300 glcaplzi la berbeculi. respectiv 240 glcaplzi.la
mielule gi calitdlii foarte bune a cai'nii. Astfel, in conditii intensivc <ie ingrS;are

berbeculii pot atinge greutatea de 60 kg la v6rsta de 6 luni gi pot avea un randament la

sacrificare de 55-60 %. Animalele adulte au greut[{i corporaie mari femelele put6nd
a-iunge la 50-80 kg, iar masculii la 80-120 kg.
LAna are o extindere mai pulin bund la nivelul corpului, capul 9i membrele de ia

nivelul genunchilor gi al jarelilor fiind acoperite cu un jar de culoare alba. ProCuclia

medie este de 4-5 kg ia femele gi 6-8 kg la rnasculi cu o lungime a EuvilLelor de 12-15 cm
gi finelea de 26-33 microni.

RASA GISSARA

A fost creati in sud-vestul Asiei gi alituri de

i"asele Edilbaev ;i SaradjinS, face parte din tipul

rirorfo-productiv carne-grisime. Se creste in mod
deosebit in Republicile R.use cu traditie in consumul

carnii de ovine Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan,

Turcmenistan. Are o dezvoitare corporali mare gi
conformalia caracteristici raselor de ovine tip
,,Kurdiuk": capul este uscdfirr, de mS.rime rniilocie,
cu profilul corrvex, urechile sunt lungi, late qi purtate in jos, gAtul relativ lung ;i subtire
trunchiul este alungit, masiv, cu forme largi ;i adAnci. Membrele sunt uscilive. inalte,
puterniee ;i cu aplombut'i corecte.

Productia de carne este biini, adultele au greutdli corporale mari (oile 70-75 kg,
la sacrificare 55-60 o/o,
iar rnasculii 90-100 kg), i:andament foarle br"rn catrie de bund
calitaie, 17ri miros specific, cu un procent de 2C-25 % grisime in carcasa si kurdiukul de
dimensiuni variabile ( 8-i2 kg in medie, cu maxima de 30 kg Ia bataii), in funclie de

47
sta-rea de ingr6gare. Productia de lAnd este redusi (i "5-2.0 k-g), are culoarea brun-roscat6
de ciiierite nuan{e si face pafte din categoria lAnurilor g!:oase.

RASE DE OVINE DE LAPTE

RASA FR.TZA

Este originari din regiunile nordice ale

Germaniei, Olandei, Beigiei ;i Danemarcei qi

a luat na$tere din oile lccale. in urma urrui

de seleclie in direcfia
proces indelungat
producliei de lapte. Rasa Fnzir este
specializatd pentru produc{ia de lapte gi se

irrtdlneqte in zonele cu o vegeta{ie bogata qi r-rn

nivel al precipitatiiior cie peste 740 mm anual.

Are o conformalie corporal[ tipicd, fonnat
corporal piriform, capul relativ mare,
cu profilul convex, urechile iungi 5i late, gAtul lung gi subtire. linia superioar[
dreaptd, crupalargi gi dreaptd, abdomenul voiuminos. ugerul foarte bine dezvoltat,
membrele relativ lungi gi puternice, acoperite cu jar pAnd deasupra genunchiului gi

.iaretului. Aniii,alele au o dezvoltare corporalS medie de 40-45 kg la fernele gi 80-90 kg

la mascuii. Produclia principali este cea de lapte unde realizeazd performanle de

exceptie: 400 -700 kg lapte intr-o perioadE de lactalie de cca. 200 zile, recordul fiind de
cca. l500 kg. cu un procent mediu de gr[sime de 6.4 ch.
Produclia cantitativd de 16na este redusd datorit[ extinderii mediocre la nivelul
corpuiui (capul, pAnd dupd ceald, membrele p6ni peste genunchi qi jaret gi coacia suni
acoperite cujar de culoare aibd), fiind in medie de 4-4,5 kg. cu lungimea ;uvi1elor de 10-
15 crn;i finelea de 33-38 microni.
Rasa Frizd se caracterizeazd printr-c precocitate deosebitd (in condilii bune de
creqtere ;i hrdnire, oile pot produce primul rniel la vArsta de I an ) gi o prolificitate fcarte

mare de 2A0-225 Yo" realizard adesea cdte trei. uneori cl-riar patru qi cinci miei Ia o fEtare.

48
RASA LACAUNE
S-a format in partea de sud a Frantei, din
oile locale, in urma unui lung proces de seleclie gi

ameliorare in direclia producliei de lapte, proces

:+,$;:;:l:;=
:'r:l:ii:.1$t= complectat pi'in asigurarea unor conditii optirne de
crestere si hrinire.
Este exploatata in mod deosebit pentru productia

de lapte, ce sta labazd fabricarii branzeturilor de

Roqueforl.
Are o ciezvoltare corporald mijlocie, greutatea animaleloi- la vArsta adulta este de
50-65 kg la I'ernele gi 80-i 00 kg la masculi. Mieii au un ritm ridicat de crestere in
primele lunJ realizand la vArsta de 4 luni o greutate coiporaiS de 35 kg.
Prcduclia de lapte variazd. inire 2C0-300 kg, intr-o perioadi cie lactalie de cca. 6
o/o, Cin care constituie produc{ie
luni, cu un procent mediu de grSsime de 7-8 cca. 80 9/o cie

lapte marfE .

Rasa Lacaune are o extindere rnediocrd a lAnii ia r,ivelul corpului, abdomenul si

capul fiind acoperite cu jar si produce o cantitate redusd de lAna sernifind

RASA AWASSI
Se intAlnegte cu precaciere ?n lsrael, unde este

exploatatd pentru producfiile de lapte gi carne.

Are o dezvoltare corporal5 mare (talia cca.72 cm,
iar greutatea corporalS 60-65 kg la femelc gi 75-95
kg la masculi), forinat ccrporai piriform. prezrntd
depozit cie grisime la nivelul cozii gi produce o lAnd
groasi. D[ o produclic de ldnl de 2-3 kg, cu finelea
de 36-38 rniuoni. guvile de formd

conic[ cu lungimea de 14-\6 cm. in condiliiie expioatarii clin lara noastrd produc{ia de

lapte a fost de 277 kg cu maxima de 448 kg, cu o pondere a grlsiniii de 7,0-8,5 Yo 1i o

duratd a lactaliei de232 zile ( V. Tafta qi col.. 1983).

19
 RASE DE OVINE DE LANA

RASA MERINOSAL A ASTRALIAN

Reprezinti cea mai importantd ;i

cea mai r[spdndita rasl de ovine din
Australia si a evoluat, printr-o seieclie
susfinut[ in direclia producliei de ldni,
din mai multe tipuri de Merinos
imporlate (?n mod deosebit llerinosul
Spaniol qi l'{erinosul R.ambouillet),

intr-un ciimat fa,vcrabil si ?n conditii de

hr[nire dirijate.
in general, se caracterizeazd printr-o dezvoitare corporal5 mijlocie, tip
morfologic spre mezoinorf, trunchiul bine propcrtionat cu dimensiuni bune de l[rgime gi

ad6ncime, rezerve moderate de piele, mai dezvoltate in regiunea gdtului qi membre relativ

scufte gi puternice. Este o rasd robusti, rustic6, cu o bund rezistenld la drumuri lungi.
Realizeazd o producfie de lin[ foarte buni, atdt cantitativ, cdt gi calitativ. Ldna are

o extindere foarle buna pe corp, la nivelul capului ajunge p6n[ la linia ce u.negte

unghiurile externe ale ochilor, are o bun[ extinciere Si desirne la nivelul abdomenului, iar
la nivelui membrelor ajunge pAn[ aproape de unghii.

Produc{ia medie realizatd este de 5-6 kg la femele qi i0-12 kg la masculi cu o

finele variabila (in funclie de tipul din care face parle) ;i un randament mediu la sp[lare
de 45-50 Yo. Calitatea foarte buni a i6nii pe care o produce l"{erinosul australian este
reflectatd printr-o serie de ii-rsu;iri: cuioare alba qi luciu pronunfat; eiasticitate, rezisten!6
gi mdtasozitate accentuate; desirne gi uniformitate foarte bune; iungimea mare a l6nii (8-
10 cm) gi aspectul interior clar" al guvilelcr; unifbrrnitatea ondulaliilor Ei calitatea
deosebitd a usucului.
in Australia, in func{ie de dezvoltarea corooral[, finelea gi lungirnea lAnii, se

int6lnesc trei tipuri (tabelui nr. I 1) de Merinos: fin, mediu qi mare.

50
 Princ!palele earactei'istici ale celor trei tipuri de
F"Ierinos Australiat: (riupi C. Stefanescu qi V. TaftI):
Tabelul nr. I I
ificare merliu nl0te
Greutatea corporali 32-s0 38-58 43-67
Produc{ia de linE (ke) 3.2 - 5.8 r-6
- 8-0 4,5 -9
Lungimea suvitelor (cm) 7 -9"5 8-12 8-12
Finetea (microni) 18-23 20-25 23-21

in lara iloastrA rasa Vierinos Australian a fost uillizatd la incrucigdri de infuzie cu

rasele Merinos de Palas gi Merinos dc Transilvania oblindndu-se o ameliorare a calitilii
ldnii materializatd prin imbundtSlirea fine{ii, desimii, iungimii ;uvilei gi calit6iii usucului.

RASA POLWARTH
in Australia, dupd o anumid
S-a format
schemi de incrucigare, utilizand cile din rasa
Merinos Australian cu berbeci ciin rasa Lincoin,
dupd care a fost incrucigati in sine o perioadi de 5
generafii Ei conline '/o sdnge Ir.4erinos qi % sAnge

Lincoln. Prin crearea acestei rase s-a dorit ocuparea

zoneior cu precipitatii mai bcgate, de pdn[ la i000
mm/anuai, unde Merinosul pur nu se putea
cregte cu rezultate bune. Este o rasa de ovine mixtd cu aptitudini bune, at6t pentr.u 1dn5,

cdt qi pentru carne. Are o conformatie asemdndtoare raselor d-e carne, trunchiul este

masiv, binc dezvoltat in ldrgime Ei ad0ncime, musculatura dezvoitatd, membrele *soiide

cu aplomburi corecte. Animalele adulte au o greutate de 50-60 kg la femele ;i 80-90 kg la
r:rasculi. Produclia medie de IAna este cie 5 kg la femele ;i 8-10 kg la masculi, cu finelea
de22-28 microni, lungimea suvilelor de 8-14 cm qi ranciamentul la spilare de 60-7A %.
A fost importat[ ia noi in lard qi s-a comportat foarte bine, at6t ii'i cresterea in rasd

curati, c6t gi in incruci;drile cu oaia Spancd.

-51
RASA CORMEDALE

S-a fcrmat in Noua Zeelandd din

incrucigarea oilor Mei'inos cu ber-beei din i'asele

englezcsti cu l6nd lungi (Lincoln, Leicester,

Romne5r-\,{215[ qi Border-Leicester). Face
parte din tipui morfo-productiv mixt: carne-
l6nd (in propo(ii aproxirnativ egale) ;i are o
conformalie apropiatd de a raselor de
carne, trunchiul este larg, adAnc, musculatura bine dezvoltatd, membrele scr:rte cu
aplomburile corecte.
Este o rasd foiinat[ relativ recent, tipui actual fiind perfec{ionat continuu prin

seleclie judicioas[, aiimentafie echilibrata;i o consangvinrzare atent[ de 1a o genera]ie la

aitl. Rasa Corriedale se aclimatizeazd relativ ugor la condilii variate de mediu, ceea ce a

condus la r[spAndirea ei in multe zone de pe glcb, in mod deosebit in Oceania, S.U.A. ;i

Canada.
Are aptitudini bune in produclia de carne materializate prin greutate corporal5
mare la v6rsta adultd: oile au 6C-70 kg, iar berbecii 85-100 kg, riim bun de ere;tere - ?n
condilii intensive de ingragare mieii realizeaz\. la 4 luni greutili de 35-40 kg ;i au o
calitate bunh a carnii.
Lina are o foarte bund extindere la nivelui corpului, este deas5, are ondulalii
uniforme, lungimea guvilelor este de 10-14 cm gi finelea de25-30 de microni. Produclia
realizatd este de 5-6 kg la femele gi 7-8 kg la rnasculi gi se caracterizeazd. prin iuciu gi

mdtisozitate pronuntate.

52