Într-un sens general, paragraful este un pasaj dintr-un text scris despărțit de restul textului prin procedee

grafice. Din punct de vedere stilistic, este un fragment unitar prin faptul că cuprinde o anumită idee[1].

Paragraful a intrat în sfera de interes a lingvisticii, devenind un obiect de studiu al analizei discursului,
noțiunile de text și de discurs fiind privite, cel puțin de unii lingviști, ca sinonime ce se referă la un produs
care poate fi atât scris, cât și oral[2].
Cuprins
 1Caracteristicile paragrafului
 2Coeziunea paragrafului
o 2.1La nivel microstructural
o 2.2La nivel mezostructural
 3Paragraful în relație cu paragrafele învecinate
 4Note
 5Surse bibliografice
 6Vezi și

Caracteristicile paragrafului[modificare | modificare sursă]

Textul sau discursul fiind construit pe o microstructură, o mezostructură și o macrostructură, paragraful este
o parte coerentă a sa, ce ia naștere la nivel mezostructural[3]. Are următoarele caracteristici:

 Este o unitate semantică și funcțională.

 Unitatea sa este asigurată de o temă[4] sau de o structură semantică de prim-plan.
 În structura sa internă există adesea un punct culminant ca unitate centrală. Punctul culminant
denumește tema paragrafului.
 În măsura în care există, punctul culminant ce denumește tema se află la începutul sau la sfârșitul
paragrafului.

Structura internă a paragrafului, crearea limitelor sale sunt influențate, pe lângă propria sa structură
semantică, de tipul de text, de temă, de situația de comunicare, de motivația emițătorului textului.

Coeziunea paragrafului[modificare | modificare sursă]

De obicei, paragraful se compune din mai multe propoziții independete, și/sau din fraze. Acestea sunt
conectate între ele prin procedee specifice care îi asigură coeziunea.

La nivel microstructural[modificare | modificare sursă]

Unul din tipurile de relații la acest nivel se realizează cu ajutorul unor elemente lingvistice precum:

 elemente anaforice, care se referă la ceva dintr-o propoziție de dinaintea celei în care se află, de
exemplu:
o pronume, verbe, adverbe: en He did that there „El a făcut asta acolo”, fiecare cuvânt reluând
elementele dintr-o propoziție precedentă care poate fi John painted this picture in Bermuda
„John a pictat tabloul acesta în Bermuda”[5];
o articolul hotărât: hu Tegnap hárman kértek szállást a fogadóban. A vendégek két napig
maradtak „Ieri au fost trei care au cerut cazare la han. Clienții au stat două zile”[6];
o sufixe: hu Péter bejött a szobába. Leült, és olvasni kezdte az újságot. Mari is eljött. A barátja
azonban otthon maradt „Péter a intrat în cameră. S-a așezat și a început să citească ziarul. A
veni și Mari, însă prietenul lui a rămas acasă” (Sufixul de tip desinență -t se referă la
subiectul propoziției anterioare, Péter, iar sufixul personal posesiv -ja, corespunzător
adjectivului posesiv în limba română, se referă la același cuvânt.) [6];
 o un element repetat, sau reluat printr-un sinonim: A szomszédék a bejárat elé állították
kocsijukat. A kocsi/jármű még egy hét múlva is ott volt „Vecinii și-au parcat mașina înaintea
intrării. Mașina/Vehiculul era acolo și după o săptămână”[6];
 elemete cataforice, care anticipă ceva dintr-o propoziție de după cea în care se află: en I said this/the
following: … „Am spus asta/următorul lucru: …”, Here is the 9 o’clock news „Iată știrile de la ora 9”[7],
hu Ezt kóstold meg! Ilyen jó halászlét még nem ettél „Asta s-o guști. Așa bună ciorbă pescărească n-ai
mai mâncat”[6].

Alt tip de relații microstructurale este cel dintre conținutul paragrafului și situația de comunicare (contextul
situațional), care este exterioară discursului. Se realizează prin elemente lingvistice numite deictice,
referitoare la persoane (cea a vorbitorului, a receptorului/receptorilor mesajului, o terță persoană/terțe
persoane), loc, timp, modalitatea acțiunilor, o calitate. Acestea pot fi pronume (personale și demonstrative),
adverbe (de loc și de timp), forme temporale ale verbului. În en 'I am hungry „Mi-e foame”, de exemplu,
pronumele personal indică faptul că este vorba de cel care vorbește, în It’s muggy here „E zăpușeală aici”,
adverbul indică faptul că vorbitorul vorbește despre locul unde se află, în There’s a full moon today „E lună
plină astăzi”, adverbul indică faptul că constatarea se referă la ziua în care vorbește vorbitorul[8]. De cele mai multe
ori, pronumele deictice sunt în același timp și anaforice sau cataforice. În discursul oral, un element deictic poate fi și non-verbal, adică un gest[9].

La nivel mezostructural[modificare | modificare sursă]

Un tip de conexiune la acest nivel este realizată de repetarea unui membru al structurii temă-remă a
propoziției. Exemple:

 sr /hr Slavko vidi Olgu. Olgu vidimo i mi. Tema[10] primei propoziții este „Slavko” (informație deja cunoscută de receptor), iar
rema ei – „vidi Olgu” (informație nouă pentru receptor). Partea principală a remei primei propoziții („Olgu”) devine tema celei de-a doua[11].

 hu Holnap az idő vagy esős lesz vagy napsütéses. Ha esik, itthon maradunk. Ha süt a nap, elmegyünk
kirándulni „Mâine vremea va fi ori ploioasă, ori însorită. Dacă plouă, rămânem acasă. Dacă e soare,
mergem în excursie”. În prima propoziție, rema are două părți importante, „ploioasă” și „însorită”.
Prima devine tema celei de-a doua fraze, iar a doua – tema celei de-a treia[6].

Interconectându-se în diverse moduri, temele și remele realizează o progresie tematică.

Alt tip de relație mezostructurală între propoziții independente și/sau între fraze învecinate este cea de
coordonare, analogă cu cea care poate exista între propozițiile unei fraze, cu aceleași tipuri. Coordonarea
copulativă se poate realiza prin simpla alăturare a unor propoziții/fraze, când se exprimă o succesiune de
evenimente: Péter bejött a szobába. Leült, és olvasni kezdte az újságot „Péter a intrat în cameră. S-a așezat și
a început să citească ziarul”[6].

Coordonarea se mai realizează și prin cuvinte sau grupuri de cuvinte numite de unii autori „marcatori de
relație” (fr marqueurs de relation). Aceștia fac parte dintr-o clasă mai mare, cea a conectorilor, ce cuprinde de
altfel și conjuncțiile, care funcționează în interiorul propozițiilor și frazelor, precum și alte cuvinte care
introduc propoziții în cadrul frazelor[12]. Tipuri de coordonare realizată prin marcatori de relație sunt:

 coordonare adversativă: fr Michel est d’accord avec le projet. Par contre, il refuse de travailler avec
cette équipe „Michel este de acord cu proiectul. În schimb refuză să lucreze cu această echipă”[13];
 coordonare disjunctivă: Tout le monde a une métaphysique. Patente, latente. Je l’ai assez dit. Ou
alors on n’existe pas „Toți avem o metafizică. Patentă, latentă. Am spus-o de destule ori. Sau dacă
nu, nu existăm” (Charles Péguy)[14];
 coordonare conclusivă: en There has been no rainfall for some time. The ground is therefore very dry
„N-a mai plouat de ceva vreme. De aceea pământul e foarte uscat”[15];
  coordonare explicativă: hu Tavasszal alaposan fel kell újítani a töltéseket. Az őszi árvizek ugyanis
megrongálták a gátakat a folyó igen hosszú szakaszán „Primăvara trebuie refăcute temeinic digurile,
pentru că inundațiile din toamnă au deteriorat digurile pe un segment foarte lung al râului”[16].

Și alte relații sunt exprimate de marcatori de relație fr [17]:

 adăugare: Internet est une source inépuisable d’informations. De plus, c’est un remarquable outil de
communication „Internetul este o sursă inepuizabilă de informații. În plus, este un instrument de
comunicare remarcabil”;
 enumerare: Internet est une source d’informations facilement accessible. Premièrement, de plus en
plus de gens sont « branchés » au bureau ou à la maison. Deuxièmement, ces dernières années, une
multitude de cafés Internet ont vu le jour, partout dans le monde „Internetul este o sursă de
informații ușor accesibilă. În primul rând, din ce în ce mai mulți oameni sunt conectați la birou sau
acasă. În al doilea rând, în ultimii ani au văzut lumina zilei o mulțime de cafenele Internet, în toată
lumea”;
 concesie: La Toile est un outil de communication d’une rare efficacité. Bien sûr, il arrive parfois que le
réseau soit débordé […] „Web-ul este un instrument de comunicare de o rară eficacitate. Desigur, se
întâmplă uneori ca rețeaua să fie supraîncărcată […]”;