Vindecarea unei plăgi se face prin cicatrizare .

Cicatrizarea este
procesul biologic prin care între marginile plăgii se formează o
“plomba” de țesut conjunctiv care unește (solidarizează) marginile
plăgii.
Imediat după agresiune (producerea plăgii) se produce o hemoragie
din vasele dermice lezate, care face ca elementele figurate sanguine să
se acumuleze în plaga şi ulterior să fie înglobate în coagulul format în
cursul hemostazei, eliberând amine vasoactive. Vasoaminele
determină o vasodilatație locală temporară, care permite trecerea
polimorfonuclearelor neutrofile (PMN), plachetelor sanguine și
proteinelor plasmatice să infiltreze plaga.
Factorii biochimici eliberați de aceste celule opresc vasodilatația și
determină o fază de vasoconstricție. Agregarea plachetară initiază
coagularea care (alături de vasoconstricție) duce la oprirea hemoragiei
și la depozitarea de fibrină între marginile plăgii. Din trombocitele
lezate se eliberează câteva substanțe chemotactice (cum sunt factorul
de creștere plachetar - platelet-derived growth factor (PDGF) – și
factorul ß de creștere –transformare - transforming growth factor ß
(TGF- ß )care atrag celulele polimorfonucleare la nivelul plăgii și
inițiază inflamația. Dupa cca 48 de ore macrofagele înclocuiesc PMN
ca principale celule inflamatorii. Cele 2 tipuri de celule inflamatorii
(PMN si macrofagele) produc debridarea plăgii (eliminarea
detritusurilor celulare și tisulare), eliberează factori de creștere și
inițiază reorganizarea matricii extracelulare. Faza următoare
(proliferativa) începe la cca 72 de ore de la agresiune. Factorii
chemotactici eliberați de celulele inflamatorii determină popularea
plăgii cu fibroblaști care încep sinteza de colagen. Fibrele de colagen
umple spațiul plăgii și solidarizează marginile acesteia.
Treptat sinteza de colagen scade, dar reorganizarea (rearanjarea
fibrelor de colagen pe direcția liniilor de forță care acționează asupra
regiunii anatomice lezate) continuă săptămâni sau chiar luni după
vindecarea aparentă.
Procesul descris în imaginea de mai jos este sistematizat în trei faze:
(fig.1).
a)faza inflamatorie si hemostatică
-inflamația imediată(2-5 zile)
-hemostază(vasoconstricția, agregarea plachetară, coagularea)
-inflamația tardivă (fagocitoză, debridarea)
b)faza proliferativă (2 zile – 3 saptamâni)
-granularea (fibroblaștii umple defectul cu fibre de colagen; se
formează noi vase sanguine). Prin granulare se formează un țesut roșu,
ferm, care nu sângerează la desprinderea pansamentului. Granularea
patologică (care se produce în condiții de hipoxie, ischemie, diabet)
duce la formarea unui țesut de granulație (denumit țesut de granulație
aton) care este albicios sau închis la culoare, moale, edematos, friabil
si ușor hemoragic; acest țesut împiedică epitelizarea și plaga nu are
tendința spre vindecare.
-contracţia (prin reorganizarea fibrelor de colagen marginile plăgii se
apropie una de alta, reducând mărimea defectului)
-epitelizarea: celulele epiteliale proliferează acoperind defectul cu un
strat epitelial; epitelizarea se face dinspre marginile plăgii (în plăgile
profunde) si din profunzime în plăgile superficiale (în care există
resurse epiteliale la nivelul fundului plăgii).
c)faza de remodelare (restructurare funcțională) (3 săptămâni – 2
ani)
-producerea de colagen scade, dar noile fibre formate sunt mai groase.
-fibrele de colagen se orientează pe direcția liniilor de forță cu toate
acestea țesutul cicatriceal este întotdeauna mai puțin rezistent decât
țesutul “original” care a fost lezat. În plus interpoziția acestui țesut
conjunctiv cicatriceal între capetele secționate ale unui nerv sau
tendon compromite funcționarea acestuia (motiv pentru care se
încearcă dirijarea procesului de cicatrizare prin sutură tendinoasă sau

1
nervoasă)

Fig 1.Procesul de vindecare

Din punct de vedere evolutiv vindecarea unei plăgi poate fi;

a)primară.
b)secundară.
c)terțiară.
a)Vindecarea primară (per primam sau per primam intenționem):
caracterizează plăgile superficiale și plăgile suturate. Vindecarea se

2
face fără complicații, iar cicatricea este subțire, suplă, rezistentă și
estetică.

(Fig.1 Vindecare primară)

b) Vindecarea secundară (per secundam sau per secundam

intenționem) este tipul de vindecare al plăgilor supurate sau cu
devitalizări tisulare importante (la care sutura chirurgicală nu se poate
face). La acestea fazele de debridare, granulare si contracție a plăgii
sunt prelungite, iar cicatricea rezultată este inestetică si groasă, dar cu
rezistență slabă.

(Fig.2.Vindecare secundară)

c)Vindecarea terțiară (per terţio intenționem) este vindecarea care

survine la plăgile infectate, la care (prin tratament local antiseptic și
tratament general) se obține aseptizarea si se practică (într-un al doilea
timp terapeutic) sutura plăgii.

3
(Fig.3.Vindecare terțiară)

COMPLICAȚIILE PLĂGILOR. CICATRIZAREA

PATOLOGICĂ

Complicațiile care pot surveni în cursul cicatrizării plăgilor sunt:

-infecția plăgii. Inflamaţia consecutivă infecției parcurge o fază
presupurativă si o faza supurativă. Infecția este favorizată de prezența
corpilor străini. Exisța și infecții particulare ale plăgilor. Astfel plăgile
prin mușcătura de animal pot fi contaminate cu virusul rabic (dacă
animalul agresor suferă de turbare). Plăgile profunde crează condiții
de dezvoltare locală a unor germeni anaerobi. Dezvoltarea bacteriilor
anaerobe din genul Clostridium poate duce la gangrenă gazoasă, care
amenință chiar viața pacientului. Dezvoltarea în profunzimea plăgii a
bacilului tetanic determină difuziunea sistemică a toxinei tetanice și
apariția tetanosului.
-hematomul sau seromul plăgii se formează prin acumularea sanguină
sau sero-limfatică. Apariția acestora predispune la infecție și întârzie
vindecarea.
-dehiscența (dezunirea marginilor) unei plăgi suturate se produce în
urma infecției sau datorită stării biologice precare a victimei
(hipoproteinemie,anemie). În cazul dehiscenței totale a unei plăgi
operatorii abdominale se produce eviscerația (ieșirea viscerelor
abdominale din cavitatea peritoneală).
Interventia unor factori care perturbă procesul de cicatrizare poate
duce la formarea unor cicatrici patologice (care sunt de fapt
complicații tardive ale plăgilor):

4
a)cicatricea hipertrofică – este voluminoasă, dură, roșie, uneori
pruriginoasă.

(Fig.4 Cicatrice hipertrofică)

b)cicatricea cheloida – este voluminoasă , mai elevată (“în relief”)

față de tegumentul adiacent, cu suprafața neregulată, roșie; “plomba”
conjuctivă se infiltrează adânc în hipoderm și în tegumentul sănătos
învecinat; uneori este dureroasă.

5
(Fig.5.Cicatricea cheloidă)

6
b)cicatricea retractilă– se formează la nivelul zonelor articulare; are
forma unei benzi fibroase care împiedică extensia si retracta în flexie
articulația subiacentă.

Fig.6.Cicatricea retractilă

7
 CAPITOLUL V

TRATAMENTUL PLĂGILOR

Tratamentul plăgilor cuprinde măsuri generale de tratament si măsuri

locale.Tratamentul general cuprinde:
 antibioticoterapia – atunci când este necesar (infecție sau risc de
infecție a plăgii)
 corectarea hipovolemiei si anemiei (în cazul plăgilor cu hemoragie
importantă) – implică tratament volemic, electrolitic sau chiar
transfuzii)
 măsuri de resuscitare și de susținere a funcțiilor vitale - în cazul
plăgilor grave
 profilaxia antitetanică - se va face o administrare de vaccin
antitetanic (subcutanat sau intramuscular), care are rolul de a activa
memoria imunologica (rapel).
 profilaxia antirabica – poate fi necesara în cazul plăgilor prin
mușcături de animale. Se face cu vaccin antirabic (cuVIRUS rabic
atenuat) în administrare subcutanată.
 îngrijiri specifice – în funcție de tipul plăgii
Tratamentul local al plăgii cuprinde:
-toaleta plagii, hemostază, debridarea, sutură, drenajul și
pansamentul. Pentru a se putea face aceste măsuri terapeutice este
necesară adesea anestezia locală.
Prin toaleta plăgii se întelege ansamblul de măsuri care vizează
aseptizarea plăgii. Se face cu soluții antiseptice uzuale. Pentru
aseptizarea tegumentului din jurul plăgii se folosesc alcoolul, tinctura
de iod sau betadina. Pentru toaleta plăgii propriu-zise se folosesc apă
oxigenată, betadină, solutia de cloramină, rivanol, acid boric; de
asemenea se pot folosi antiseptice sub forma solidă (pulbere) precum
acidul boric sau iodoformul.

8
Hemostaza cuprinde ansamblul de măsuri care vizează oprirea
hemoragiei. Cele mai importante metode de hemostază folosite în
cursul tratamentului plăgilor sunt ligatura vasculară, compresiunea
mecanică si electrocoagularea.
Debridarea plăgii constă în excizia țesuturilor devitalizate; aceasta
trebuie făcută “cu economie”, fără a se extirpa țesuturile vitale.
Sutura se practică pentru a grăbi vindecarea plăgii (vindecare
primară). Manevra este indicată însă numai în cazul plăgilor
necontaminate sau cu contaminare redusă. Sutura plăgilor contaminate
ar crea condiții de dezvoltare a bacteriilor si ar conduce la apariția
unui abces; acesta ar determina dehiscența plăgii sau desfacerea
terapeutică a suturii pentru evacuarea puroiului.
Drenajul constă în plasarea unui tub, a unei lame de cauciuc sau a
unei mese sub sutură pentru a permite evacuarea lichidelor. Este
indicat în cazul plăgilor cu contaminare redusă la care s-a facut totuși
sutură sau când persistă riscul unei hemoragii sau limforagii după
efectuarea suturii. Volumul si aspectul drenajului constituie ulterior un
indicator important al evoluției plăgii.
Aceste manevre terapeutice necesită deseori efectuarea anesteziei
locale. De obicei se foloseste anestezia prin infiltratie (infiltrarea cu un
anestezic local – lidocaină, bupivacaina etc. – a buzelor plăgii), dar se
poate folosi si anestezia tronculara (de exemplu anestezia prin
infiltrarea nervilor colaterali ai unui deget). Anestezia locala se face
dupa aseptizarea tegumentului din jurul plagii.
Pansamentul constă în izolarea plăgii cu materiale sterile (de obicei
fașa de tifon) pentru a reduce contaminarea exogenă cu germeni
microbieni.

TRATAMENTUL PLĂGILOR RECENTE NECONTAMINATE

Se consideră plaga recentă o plagă de la a cărei producere au trecut

mai puțin de 6 ore. În acest interval de timp plaga poate fi considerată
aseptică dacă prin mecanismul de producere nu a survenit

9
 contaminarea microbiană (de exemplu o plagă prin tăiere cu un cuțit).
În general aceste plagi au indicație de sutură primară.
Gesturile terapeutice care trebuie efectuate în cazul unei astfel de
plagi sunt:
 badijonarea tegmentului adiacent plăgii cu betadină, alcool sau
tinctura de iod; dacă regiunea anatomică lezată are pilozitate este
necesară raderea părului. Badijonarea se face dinspre marginea plăgii
spre exterior (lateral); în acest fel germenii microbieni sunt îndepărtați
mecanic dinspre marginea plăgii

(Fig.7.Modul de badijonare.)
 anestezia locală prin infiltrația buzelor plăgii cu xilină 0,5-1% sau alt
anestezic local

10
(Fig.8.Anestezia locală.)
 explorarea plăgii: se vor cauta leziunile organelor subiacente; în
urma bilanțului lezional se va aprecia dacă plaga poate fi tratată
prin sutură, dacă necesită alte tratamente (de exemplu o sutură
musculară) înainte de sutura cutanată sau dacă e indicat să
îndrumăm pacientul la un serviciu specializat cu sau fără sutura
cutanată de acoperire (de exemplu în cazul unei plăgi cu secțiunea
unui nerv).
 hemostază
 lavajul abundent cu un tampon de tifon folosind soluții
antiseptice (apă oxigenată, cloramină, acid boric, rivanol etc.)
 excizia țesuturilor devitalizate:îndepărtarea eventualilor corpi
străini; regularizarea marginilor plăgii
 sutură cutanată

11
 (Fig.9.Sutură cutanată)
 Uneori sutura se face doar pentru a preveni infecția (sutura de
acoperire) pe timpul transportului la un serviciu specializat. Sutura de
acoperire se va practica în:
o plăgi craniocerebrale (pentru a preveni infecția învelisului meningeal)
o plăgi penetrante abdominale
o plăgi penetrante toracice (mai ales în cazul traumatopneei)
o plăgi cu leziuni nervoase sau tendinoase.
În toate aceste cazuri pacietul va fi transferat către un serviciu
chirurgical specializat.
 aplicarea unui pansament uscat simplu

12
 CAPITOLUL VI

PLAN DE INGRIJIRE
CAZ CLINIC NR I
Informații generale:
Nume: O
Prenume: P
Sexul:Feminin
Vârsta:31 ani
Starea civilă: necăsătorită
Greutate:54 kg
Inălțime:1,60 m
Grup sangvin:O +
Ocupația:salariat
Religia:ortodoxă.
Domiciliul:str.Tudor Vladimirescu nr.54 Oraş Năsăud
Data internării:06.04.2017.
Antecedente heredo-colaterale: neimportante.
Antecedente personale:
a) fiziologice:
- Menarhă: la 13 ani, ciclu cu flux normal
- Traumatisme:fractură membrul superior drept antebraţ
- Alergii medicamentoase:nu prezintă alergii medicamentoase
- Utilizarea de tratamente empirice: nu a urmat tratamente empirice
b) patologice:

13
 - bolile copilăriei: bolile infecto contagioase ale
copilăriei.
- spitalizări: a fost internată pe secţia de chiurugie
- interventii chirurgicale: la vârsta de 5 ani a fost operată
de apendicită acută.
Condiții de viață și de muncă:
- locuiește singură
- condițiile de mediu în care trăiește sunt normale.
Comportare față de mediu:
- fumează
- consumă alcool
- consumă în medie 5 cafele pe zi
- alimentație normală, fără excese, ii plac prăjelile, carnea, prăjiturile,
portocalele si bananele
- somn: cu dese întreruperi (perioade de veghe), când are crize de astm
nu poate dormi.
- efectuează exerciții fizice.
Profilil psiho-social si cultural:
- Limba vorbită: română
- Etnia: română
- Echilibrată psihic
MOTIVELE INTERNĂRII:
Plagă antebraţ membrul superior drept
Plagă gambă membrul inferior stâng

14
 ANALIZE MEDICALE
Data: Recoltări de sânge Recoltare de urină
Sumar Urină
05.06. Hemoleucogramă: Urobilinogen:12 mg/dl
2017 Leucocite:14.09 10^9/L +++
Eritrocite:2,4 10^12/L Glucoză: norm
Hemoglobină:5.5 g/dl Bilirubină: 1 mg/dl +
Hematocrit:24.4 % Ketonă:5 mg/dl (+)
Neutrofile:84.9 % Densitate:1010
Biochimie: Eritrocite:neg
Glucoza 145 mg/dl Ph:7
ALT/TGP: 69 U/L Proteine: 15 mg/dl(+)
AST/TGO: 329 U/L Nitriti:neg
LDH: 1450 U/L Leucocite:neg
CK:2456 U/L Acid ascorbic:neg
BT:1.36 mg/dl Sediment urinar:
BD:0.45 mg/dl 5-10 hematii
Uree serica:27.00 mg/dl 10-15 leucocite
Creatinina serica:1.3 mg/dl Flora microbiană rara
Rare epitelii plate
VSH:10

INR:1.08
IP:89.60 %
Timp de protombină:15.90 sec
07.06. Hemoleucogramă:
2017 Leucocite:11.09 10^9/L
Eritrocite:5,5 10^12/L
Hemoglobină:7.4 g/dl
Hematocrit:44.4 %
Neutrofile:76.9 %
Biochimie:
Glucoza 145 mg/dl
ALT/TGP: 69 U/L
AST/TGO: 329 U/L
LDH: 1450 U/L
CK:2456 U/L
BT:1.36 mg/dl
BD:0.45 mg/dl

15
 Uree serica:27.00 mg/dl
Creatinina serica:1.3 mg/dl

VSH:10

INR:1.05
IP:85,60 %
Timp de protombină: 14.90
sec

PLAN DE INGRIJIRE I
Data: Problema Sursă de MDD Diagnostic
dificultate de nursing
06.04. -creșterea -distrugerea -tahipnee Creșterea
2017 frecvenței tegumentului frecvenței
respiratorie și a respiratorie
-durere mușchiului cauzată de
durere .
-creșterea -durere -tahicardie Circulaţie
frecvenței antebraț -hipotensiune modificată,
pulsului membrul cauzată de
-scăderea superior drept durere,
tensiunii -durere gambă manifestată
arteriale membrul prin puls
inferior stâng rapid şi slab,
tensiune
arterială
scăzută,
stare de
anxietate,
nelinişte
-scăderea -durere -scădere Alterarea
apetitului antebraţ ponderală nevoii de a
-pierderi membrul -deshidratare bea si a
excesive de superior drept mânca
lichide -durere gambă cauzată de
membrul durere.
inferior stâng.

16
 -scăderea -durere -depresie Scăderea
stimei de -incapacitatea stimei de
sine de a se sine datorată
mobiliza incapacităţii
-incapacitatea de a se mişca
de a se si de a se
alimenta alimenta
singur singur.
-perturbarea -durere -insomnie Scăderea
somnului si -stare de calităţii şi
a odihnei anxietate cantităţii
somnului .

PLAN DE ÎNGRIJIRE II
Data: Diag. de Obiective Intervenţii Evaluare
nursing Autonome/Delega
te
05.06. Creșterea -scăderea -asigurarea Pacientul
2017 frecvenței funcţiei repaosului absolut prezintă o
respiratorie respiratorie la pat în poziţie usoare
cauzată de având semiaşezândă sau ameliorare
durere . valoarea între d-d cu capul într-o a funcţiei
16-20 parte. respiratori
respiraţii pe -aerisirea camerei i.
minut şi menţinerea
temperaturii
adecvate.
-oxigenoterapie
-la indicaţia
medicului se
administrează sf
500 ml i.v+ algifen
f I pentru durere.
Circulaţie -pac. să -se măsoară şi se Pacientul
modificată, prezinte o notează în foaia de prezintă o
cauzată de circulaţie observaţie pulsul, uşoară
durere, adecvată. T.A, respiraţia. ameliorare
manifestată - pulsul, T.A - asigurarea şi este

17
prin puls să aibă valori repaosului absolut echilibrat
rapid şi normale în -la indicaţia psihic.
slab, timp de 24 de medicului se
tensiune ore. adm:extraveral 80
arterială - să fie mg p.o tb
scăzută, echilibrat 1;diazepam f I i.v
stare de psihic. -la indicaţia
anxietate, medicului se face
nelinişte transfuzie de sânge
pentru a compensa
pierderea volemică
Alterarea -restabilirea - i se va aplica o
nevoii de a poftei de sondă nazogastrică
bea si a mancare. pentru alimentarea
mânca parenterală
cauzată de - punerea la
durere. dispozitie a unui
meniu diversificat
-aerisirea camerei
-comunicarea cu
pacientul
Scăderea -restabilirea -anunţăm doctorul După
stimei de stimei de sine pentru solicitarea punerea în
sine unui consult practică a
datorată psihologic. obiectivel
incapacităţi -discutăm cu or şi
i de a se pacientul despre ajutarea
mişca si de problemele lui. pacientulu
a se -încurajam i să
alimenta pacientul şi îl înteleaga
singur. susţinem psihic si rolul unei
emoţional. gândirii
pozitive
acesta se
simpte
încurajat
Scăderea -restabilirea -vorbim cu Pacientul
calităţii şi orelor de pacientul prezintă o
cantităţii somn acestea -ne oferim să îi bună
somnului . fiind în număr recităm anumite dispoziţie
18
 de 6-8 ore. opere datorită
-oferim un pahar satisfaceri
cu lapte fierbinte i nevoii
-ii pregătim o baie somnului.
fierbinte
-la indicaţia
medicului ii
administrăm
Fenobarbital 1 tb
seara.

CAZ CLINIC II
Culegerea Datelor:
Informaţii generale:
Nume: R
Prenume: F
Sexul: Feminin
Vârstă: 67 ani
Starea civilă: căsătorită, 2 copii
Greutate:70 kg
Inălţime:1,69 m
Grup sangvin:AII , Rh(+)
Ocupaţia:pensionară
Religia:ortodoxă.
Domiciliul:Cartier Luşca, nr. 24 Oraş Năsăud
Data internării: 5.04.2016.
Antecedente heredo-colaterale: neimportante, părinţii - decedaţi.
Antecedente personale:
a) fiziologice
19
- Menarha: la 13 ani, ciclu cu flux normal, 2 sarcini, 1 avort.
- Traumatisme: nu a avut.
- Alergii medicamentoase: nu prezintă alergii medicamentoase
- Utilizarea de tratamente empirice: nu a urmat tratamente empirice
b) patologice:
- bolile copilăriei:bolile infecto-contagioase ale copilăriei.
- spitalizări:a fost internată la vârsta de 18 ani pentru apendicectomie.
- interventii chirurgicale: la vârsta de 18 ani a fost operată de
apendicită acută.
Condiţii de viaţă şi de muncă:
- locuieşte cu soţul şi cu familia băiatului, la casă, în condiţii bune;
- condiţiile de mediu în care trăieşte sunt normale.
- se mai ocupă de treburi în gopodărie.
Comportare faţă de mediu:
- nu fumează
- nu consumă alcool
- consumă în medie 2 cafele pe zi
- alimentaţie normală, fără excese, ii plac prăjelile, carnea, prăjiturile,
portocalele si bananele
- somn: cu dese întreruperi (perioade de veghe), când are crize de astm
nu poate dormi.
- nu efectuează exerciţii fizice.
Profilul psiho-social şi cultural:
- Limba vorbită: română
- Etnia: română
- Echilibrată psihic

20
 Relaţii normale cu familia şi anturajul
MOTIVELE INTERNĂRII:
Plagă parieto-occipitală
Plagă transfixiantă planta dreaptă
PLAN DE INGRIJIRE I
Data: Problema: Sursa de MDD: Dg.de
dificultate: nursing:
06.04. -durere -plagă -cefalee Pacientul
2017 parieto- parieto- prezintă
occipitală occipitală durere la
cranină nivelul
craniului
segmentul
parieto-
occipitală si
la membrul
inferior plantă
dreaptă.
-creşterea -proces -subfebrilitate Risc de
temperaturii infecţios hipertermie
cauzată de
infecţie
manifestată
prin creşterea
temperaturii
peste 37
grade C.
-agitaţie -durere -anxitate Frica de o
-frica de o posibilă
posibilă operaţie,
operaţie cauzată de
durere,
manifestată
prin stare de
nelinişte,
agitaţie.

21
 -puls rapid -durere -TPSV Circulaţie
-proces modificată,
infecţios cauzată de
-proces durere,
inflamator manifestată
planta stângă prin puls
rapid şi
slab.
-dificultate -durere -impotenţă Nevoia de a
mare în -ameţeli funcţională se dezbrăca şi
schimbarea -proces cauzată de îmbrăca este
lenjeriei inflamator procesul alterată
-astenie inflamator şi datorită
durere. impotenţei
funcţionale
cauzată de
procesul
inflamator
,durere,ameţe
li şi vertij.

PLAN DE INGRIJIRE II
Data: Dg.de Obiective: Intervenţii Evaluare
nursing: Autonome/
Delegate
06.04 Pacientul -calmarea -administrăm la Pacientul
2017 prezintă dureri indicaţia susţine
durere la medicului ameliorarea
nivelul analgezice şi durerilor.
craniului antiinflamatoare.
segmentul -efectuăm toaleta
parieto- plăgilor cu apa
occipitală şi oxigenată şi
la membrul betadină.
inferior -la indicaţia
planta medicului punem
dreaptă. fire de apropriere
pentru hemostază.

22
Risc de - pacientul -testarea alergica Pacientul nu
hipertermie să prezinte pentru antibiotic este febril.
cauzată de temperatură -adm.
infecţie corporală în tratamentului cu
manifestată limitele antibiotice la
prin normale în indicaţia
creşterea timp de medicului.
temperaturii 4-6 ore -folosirea
peste 37 mijloacelor
grade C antiinflamatorii
nemedicamentoas
e, pungă cu
gheaţă,comprese
cu rivanol.
-recoltarea
produselor pentru
examen de
laborator
(vsh, etc.)
Frica de o -pregătirea - se măsoară şi se - Pacientului
posibilă pacientului notează în foaia I s-a efectuat
operaţie, pentru de observaţie o bună
cauzată de operaţie puls, respiraţie şi pregătire
durere, - diureză. preoperatori
manifestată comunicare -se efectuează e.
prin stare de cu pacientul testarea la
nelinişte, si anestezice
agitaţie. explicarea (xilină)
metodelor -cu 30 min
de pregatire înainte de
preoperatori intervenţie se
e administrează
la indicaţia
medicului câte o
fiolă de miaglin şi
atropină i.v.
-efectuarea
psihoterapiei
Circulaţie -pacientul -se măsoară şi se Pacientul
modificată, să prezinte notează în foaia prezintă o
23
cauzată de o de observaţie circulaţie
durere, circulaţie pulsul, T.A, bună.
manifestată adecvată respiraţia, diureza
prin puls -pulsul, T.A şi se anunţă
rapid şi să aibă medicul în cazul
slab. valori modificării
normale în valorice.
timp de 6-8 -informarea
ore bolnavului asupra
stadiului bolii
sale,asupra
gradului de efort
pe care trebuie
să-l depună,
asupra
importanţei
intervenţiei
chirurgicale.
-se administrează
la indicaţia
medicului o fiolă
de amiodarona
diluata in G 5 i.v

Nevoia de a -pacientul -ajut pacientul să Obiectivul

se dezbrăca să poata să se schimbe este
si îmbrăca se schimbe -încurajez atins,pacient
este alterată singur în pacientul u se poate
datorită următoarele -comunic cu schimba
impotenţei ore pacientul şi ii ofer singur fără
funcţionale indicaţile ajutorul
cauzată de necesare asistentei
procesul -administrez la sau
inflamator indicaţia infirmierei.
,durere,ameţ medicului
eli şi vertij. antiinflamatoare
si analgezice

24
 CAZ CLINIC III
Culegerea Datelor
Informaţii generale
Nume: P
Prenume: F
Sexul: feminin
Vârstă: 21
Starea civilă: sing
Greutate:70 kg
Inălţime:1,69 m
Grup sangvin:AII , Rh(+)
Ocupaţia:pensionară
Religia:ortodoxă.
Domiciliul:
Data internării:
Antecedente heredo-colaterale: neimportante, părinţii - decedaţi.
Antecedente personale:
a) fiziologice
- Menarha: la 13 ani, ciclu cu flux normal, 2 sarcini, 1 avort.
- Traumatisme: nu a avut.
- Alergii medicamentoase:nu prezintă alergii medicamentoase
- Utilizarea de tratamente empirice: nu a urmat tratamente empirice
b) patologice:
- bolile copilăriei:bolile infecto-contagioase ale copilăriei.
25
- spitalizări:a fost internată la vârsta de 18 ani pentru apendicectomie.
Condiţii de viaţă şi de muncă:locuieşte într-un apartament.
Comportare faţă de mediu:
- nu fumează
- nu consumă alcool
- consumă în medie 2 cafele pe zi
Profilul psiho-social şi cultural:
- Limba vorbită: română
- Etnia: română
- Echilibrată psihic
MOTIVELE INTERNĂRII:
Plagă înţepată planta dreaptă.
PLAN DE INGRIJIRE I
Nr. Problemă: Sursă de M.D.D Dgs.de
crt dificultate: evaluare
1. -durere -proces -durere Alterarea
infecţios -inflamaţie nevoii de a
-plagă se recreea
întepată datorită
planta dureri
dreaptă cauzată de
plaga
înţepată.
2. -creşterea -proces -subfebrilitate Alterarea
temperaturii infecţios nevoii de a-
corpului si menţine
temperatura
corpului.
3. -tulburarea -proces -insomnie Alterarea
somnului infecţios nevoii de a
-durere adormii si
dormi
26
 datorită
dureri şi
procesului
înfecţios.
4. -agitaţie -durere -anxietate Alterarea
-stare de -agitaţie nevoii de a
nelinişte se mişca
datorită
durerii şi
agitaţiei.

PLAN DE INGRIJIRE II
Nr. Dgs.de Obiective Intervenţii Evaluare
crt nursing Autonome/Delegate
1. Alterarea -ameliorarea -comunicăm cu Pacientul
nevoii de a durerii, pacientul susţine că
se recreea -îl ajutam pentru a durerea s-a
datorită obţine o pozitie ameliorat.
durerii confortabilă
cauzată de -administrăm
plaga medicamentaţia la
înţepată. indicaţia medicului.
2. Alterarea -aducerea -invelim toracele Temperatur
nevoii de a- temperaturii pacientului cu a corpuului
si menţine la 36,5 grade comprese reci. a ajuns în
temperatura celsius -administrăm limite
corpului. medicamentaţia normale
prescrisă de medic
3. Alterarea -pacienta să -ii oferim un pahar cu A doua zi
nevoii de a aibă un lapte cald pacienta ne
adormii si somn de -ii pune la alegere o dezvăluie
dormi calitate şi serie de cărţi pentru că a avut
datorită cantitate. lectură un somn
dureri şi -administrăm odhinitor
procesului medicamentaţia
înfecţios. prescrisă de medic
4. Alterarea -pacientă să -ajutăm pacienta să Pacienta
nevoii de a aibă o işi găsescă o poziţie susţine că

27
se mişca pozitie confortabilă. se simte
datorită confortabilă mult mai
durerii şi bine după
agitaţiei. ce şi-a
schimbat
poziţia

28
 EVALUARE FINALĂ:
CAZ I
Pacienta O.P se prezintă la serviciul de urgenţă cu o plagă la
antebraţul superior drept şi plagă gambă membrul inferior stâng.După
investigaţii ea este transportată pe secţia chirurgie şi este supusă
intervenţiilor chirurgicale. Operaţia a decurs în condiţii bune, fără
complicaţii.Pe toată perioada spitalizării pacienta a primit tot sprijinul
din partea echipei medicale.Ea a primit:tratament medical cu
calmante, sedative,a fost echilibrată hidroelectrolitic,repaos la
pat,alimentaţie parenteralăBolnava se externează pe data de
03.02.2017 vindecată cu următoarele recomandări:evitarea eforturilor
fizice.
CAZ II
Pacienta R.F. se prezintă la serviciul de urgenţă cu o plagă cranină
parieto-occipitală.După investigaţii ea este transportată pe secţia
chirurgie şi este supusă intervenţiilor chirurgicale. Operaţia a decurs în
condiţii bune, fără complicaţii.Pe toată perioada spitalizării pacienta a
primit tot sprijinul din partea echipei medicale.Ea a primit:tratament
medical cu antibiotice, calmante, sedativea fost echilibrată
hidroelectrolitic,repaos la pat,alimentaţie parenterală
CAZ III
Pacienta se prezintă la serviciul de urgenţă cu o plagă întepată plantară
dreaptă .După anamneză ea este transportată pe secţia de chirurgie
pentru investigaţii suplimentare.Pe toată durata spitalizării pacienta a
primit tot sprijinul necesar.Control peste 12 zile.

29
 DICTIONAR:

Țesutul conjunctiv este un tip de țesut animal, format din celule distanțate, între care se află fibre și
un material numit substanță fundamentală, asigurând conexiunea dintre celule, țesuturi sau organe.
Fibrele pot fi de colagen, elastină sau reticulină

30