PROIECT DE LECŢIE

OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: PSIHOLOGIE

CLASA: a X-a B

SUBIECTUL: REPREZENTĂRILE ( reprezentarea ca proces senzorial, însuşirile reprezentărilor, clasificarea reprezentărilor,

rolul reprezentărilor în activitatea mintală )

TIPUL LECŢIEI: de comunicare de noi cunoştinţe

OBIECTIVE :
Competenţă generală: Însuşirea limbajului psihologic şi utilizarea sa adecvată în acţiuni de caracterizare şi
autocaracterizare.
Obiective operaţionale: Oo1: să definească reprezentarea ; să stabilească asemănări şi deosebiri între percepţie şi
reprezentare ; să cunoască însuşirile reprezentărilor
Oo2: să explice diferite tipuri de reprezentări ( clasificarea reprezentărilor)
Oo4 : să explice rolul reprezentărilor în activitatea umană

STRATEGII DIDACTICE:
 METODE ŞI PROCEDEE:
expunerea, explicaţia didacticǎ, conversaţia, problematizarea, observaţia sistematicǎ şi independentǎ,
reflecţia personalǎ, activitatea independentǎ.

BIBLIOGRAFIE:
Iosif,Marcusanu;Eugen Marcusanu manual „Psihologie” – cls. A X-a, Edit. Carmins 2005

1
 Elemente esenţiale de conţinut Strategii didactice
Secvenţele lecţiei T Ob. Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace
- se va realiza prin
1. Captarea 3' antrenarea elevilor în a face - participǎ la discuţii, -strategie observarea
atenţiei câteva desene : argumentându-şi discursivǎ de -manual de sistematicǎ
«Gândiţi-vă la silueta rǎspunsurile ; tip psihologie- a elevilor;
umană şi faceţi mai multe argumentativ- Editura
desene pornind de la unul persuasiv ; Carminis;
detaliat către altele din ce în -dezbaterea ;
ce mai generalizate şi mai
schematizate. »
- în urma discuţiilor se va
preciza faptul cǎ
informaţiile perceptive care
servesc direct la organizarea
conduitei omului nu dispar
fără urmă ; ele mai persistă
un interval scurt de timp
(de la câteva sutimi la o
secundă) şi apoi intră într-o
nouă procesare specifică
procesului reprezentării.
- reprezentarea ca proces
este constructivă şi
reconstructivă pentru că
poate face să apară în plan
intern mintal , pornind de la
diverse elemente
semnalizate de percepţie, o
imagine unitară şi apoi o
poate modifica aşa cum o
cere desfăşurarea activităţii
2
 mintale şi practice.

2.Comunica- 2' - se va anunţa subiectul observarea

rea subiectului lecţiei şi se vor comunica - ascultǎ cu atenţie -manual de sistematicǎ
şi a obiectivele într-un mod obiectivele lecţiei ; -strategie psihologie- a elevilor;
obiectivelor accesibil, clar ; discursivǎ de Editura
lecţiei - se vor analiza urmǎtoarele tip explicativ ; Carminis;
aspecte relevante pentru
tema în cauzǎ :

- Reprezentarea ca
3. Dirijarea proces senzorial
învǎţǎrii 30'
Oo1 Definiţia reprezentărilor
Însuşirile reprezentărilor

Reprezentarea are ca - ascultǎ ceea ce li se -expunerea ;

surse informaţionale comunicǎ ;
fundamentale senzaţiile şi
percepţiile ; în desfăşurarea
ei se constată o implicare
latentă a analizatorilor.
Definiţie :
Reprezentarea se defineşte
ca proces cognitiv-senzorial
de semnalizare în forma
unor imagini unitare, dar
schematice, a însuşirilor
concrete şi caracteristice
ale obiectelor şi -manual de

3
fenomenelor în absenţa psihologie;
acţiunii directe a acestora
asupra analizatorilor.
Calitatea reprezentărilor
este condiţionată de cea a
percepţiilor corespunzătoare
şi de frecvenţa contactului -explicaţia
direct cu obiectele.Dar didacticǎ ;
reprezentarea nu este o
simplă sumă a percepţiilor. - elevii vor utiliza corect
J. Piaget a adus două conceptele de bază ale observarea
argumente în acest sens : cunoaşterii senzoriale sistematicǎ
a) avem cu mult mai multe a elevilor;
percepţii decât reprezentări
b) percepţiile apar mai
devreme , în copilărie ( la 2- -conversaţia ;
3 luni) faţă de reprezentări
(acestea apar după
împlinirea primului an de
viaţă).
În procesul de elaborare a
imaginii reprezentării, un
rol foarte important îl are
relaţia activă cu obiectele
corespunzătoare acesteia,
care sunt implicate într-o - elevii vor exemplifica
activitate importantă pentru cu situaţii concrete din
om. viaţa lor
Specific procesului
reprezentării este şi -manual de
implicarea mecanismelor psihologie-

4
verbale. Acestea au -strategie
următoarele roluri : didacticǎ de tip
1)cuvântul evocă argumentativ-
reprezentarea deja formată, deductiv ;
aşa cum este cerută de
sarcini cognitive şi practici;
2)dirijează construirea unei
imagini noi mai bogate sau
mai schematice, mai fidelă
obiectului sau mai
îndepărtată; - elevii vor face distincţia observarea
3)asigură înlănţuirea şi clară între percepţii şi sistematicǎ
organizarea unei serii întregi reprezentări a elevilor;
de imagini; -conversaţia ;
4)este instrument de
transformare a imaginilor ;
5)integrează produsele
reprezentării în gândire şi
imaginaţie.
Procesul reprezentării se
sprijină mult pe memorie ,
dar cele două procese nu se -problematiza-
identifică. Memoria rea ;
conservă informaţia
percepută, apoi o pune la
dispoziţia reprezentării.
Rezultatele procesului -manual de
constructiv al reprezentării psihologie-
sunt conservate de memorie, Editura
dar memoria nu construieşte Carminis;
ea însăşi imagini, calitatea - elevii vor explica

5
ei cea mai importantă este importanţa
fidelitatea şi nu reprezentărilor în
transformarea imaginilor şi activitatea mintală a
ideilor. omului
Apariţia reprezentărilor şi -strategie
manifestarea lor la niveluri discursivǎ de
calitative din ce în ce mai tip explicativ;
înalte presupun strânse
interacţiuni cu nivelul
mintal general, cu
inteligenţa şi operativitatea observarea
gândirii şi de aceea se poate - vor prezenta unele sistematicǎ
atinge un nivel înalt de situaţii din viaţa lor, în a elevilor;
generalizare. care au apelat la
Procesarea informaţională reprezentare
realizată în procesul
reprezentării implică atât
analize şi sinteze senzoriale
ca cele ale percepţiei, cât şi -expunerea;
altele mai complexe, cum ar -explicaţia ;
fi selecţii, schematizări,
accentuări, estompări,
condensări, simplificări,
eliminări, dar şi generalizări
şi regrupări ce se apropie de
gândire.
Deci, reprezentările se -manual de
aseamănă sub raportul psihologie;
conţinutului cu percepţiile,
dar din punctul de vedere a
procesului de producere, ele

6
se apropie de gândire.
Reprezentarea are o dublă
natură: -strategie
- intuitiv-figurativă didacticǎ de tip
- operaţional-intelectivă argumentativ- observarea
de aceea face trecerea la deductiv ; sistematicǎ
procesele cognitive a elevilor;
superioare.

Însuşirile reprezentărilor

Deşi reprezentarea apare în - ascultǎ ceea ce li se

absenţa obiectelor şi are o comunicǎ ;
intensitate mai slabă în
comparaţie cu percepţia,
însuşirile importante sunt
mai accentuate în
reprezentare. -conversaţia ;
- reprezentarea este o
imagine panoramică , adică
ea reconstituie în plan
mintal şi apoi redă integral - participǎ la discuţii -problematiza-
şi simultan toate rea ;
informaţiile despre obiect –
în timp ce percepţiile -manual de
cuprind numai acele însuşiri psihologie-
care pot fi percepute din Editura
poziţia pe care o avem faţă Carminis;
de acel obiect (numai ceea
ce se poate vedea)
- ca şi percepţiile, temǎ de

7
reprezentările în cea mai lucru în
mare parte sunt figurative , - elevii fac unele clasǎ ;
adică simbolizează însuşiri comparaţii între percepţii
concrete intuitive de formă, şi reprezentări, -exerciţiul;
mărime, culoare înţelegând că
(reprezentarea nu cuprinde reprezentarea nu este o
detaliile, ci însuşirile simplă urmă a percepţiei
intuitive pentru un obiect ci este o verigă
sau pentru un grup de importantă în procesul
obiecte) unitar şi ascendent al
în reprezentare , imaginea cunoaşterii umane -observaţia
este desprinsă de contextul sistematicǎ şi
spaţio-temporal în care independentǎ; observarea
obiectul a fost perceput, sistematicǎ
aceste schimbări sunt a elevilor;
însoţite de conştiinţa
absenţei obiectului şi de
reflectarea trecutului ca
trecut
- toate calităţile
reprezentării pun în evidenţă -conversaţia;
nivelul mai înalt de
generalizare pe care ea îl
atinge, este vorba de o
generalizare intuitivă
(schematizarea9, dar
superioară celei perceptive,
pentru că este susţinută de -manual de
operativitatea gândirii şi de psihologie
semnificanţii verbali
implicaţi în desfăşurarea

8
 acestui proces psihic.

-Clasificarea
Oo2 reprezentărilor
a) după analizatorul -reflecţia
dominant: personalǎ;
- reprezentări vizuale – sunt
cele mai numeroase în
experienţa fiecăruia şi
prezintă cele mai multe observarea
dintre caracteristicile sistematicǎ
analizate anterior a elevilor;
- reprezentări auditive – - elevii vor exemplifica
reproduc atât zgomote, cât cu situaţii concrete
şi sunete muzicale şi verbale întâlnite desfăşurarea - expunerea
şi structuri melodice şi activităţilor lor explicaţia
verbale
- reprezentările chinestezice
–sunt imagini mintale ale
propriilor mişcări
b) după gradul de
generalitate :
- reprezentările individuale
– sunt cele ale obiectelor, -manual de
fiinţelor, fenomenelor reale psihologie-
şi care au o anumită Editura
semnificaţie pentru Carminis;
persoană
- reprezentările generale –
cuprind în structura lor

9
 însuşirile comune şi -activitatea
caracteristice pentru o independentǎ; observarea
întreagă clasă de obiecte şi, - ascultǎ ceea ce li se sistematicǎ
de aceea, orice nou comunicǎ ; a elevilor;
exemplar cu care ne-am
întâlnit este recunoscut ca
aparţinând aceluiaşi grup
c) după nivelul operativităţii
mintale implicate în
generarea lor:
- reprezentări reproductive
– evocă obiecte sau
fenomene percepute
anterior; ele pot fi : simple -
statice, complexe - cinetice - conversaţia
şi de transformare, cele
complexe apar după vârsta - participǎ la discuţii
de 7-8 ani
- reprezentări anticipative –
se referă la mişcări sau
transformări care nu au fost
niciodată percepute, apar tot
după vârsta de 7-8 ani.
-manual de
- Rolul reprezentărilor în psihologie-
activitatea mintală Editura
Oo3 1.Reprezentările readuc în Carminis;
minte imaginea obiectelor şi
fenomenelor care nu mai
sunt prezente.
2.Datorită însuşirilor lor de

10
a fi configurative şi
panoramice, reprezentările
sunt un sprijin necesar în
construirea sensului - ascultǎ ceea ce li se
cuvintelor noi. comunicǎ ;
3.Reprezentările pregătesc
şi uşurează generalizările observarea
din gândire. sistematicǎ
4.reprezentările constituie a elevilor
un punct de plecare şi suport - expunerea
intuitiv pentru desfăşurarea explicaţia
şirului de raţionamente în
vederea rezolvării unor
probleme.
5.Verificarea logică a
generalizărilor din
activitatea gândirii poate fi
anticipată prin aplicarea la - participǎ la discuţii
situaţii reprezentate.
6.Reprezentările pot fi -observaţia
componente importante ale sistematicǎ şi
procesului de imaginaţie, independentǎ;
atât în forma ei
reproductivă, cât şi
creatoare.
7.Ca şi alte procese psihice,
reprezentarea contribuie la
reglarea mişcărilor şi
acţiunilor omului.

11
4.Obţinerea observarea
performanţei ; - se vor trece în revistǎ sistematicǎ
asigurarea 5' elementele-cheie ale temei, a elevilor
feed-back-ului prezente în schema lecţiei - participǎ la discuţii observaţia
(anexa nr.1) sistematicǎ şi
independentǎ;
5.Intensificarea - se va realiza frontal, prin
retenţiei şi 7' evaluarea rǎspunsurilor
transferului obţinute la solicitǎrile - evaluare
adresate; evaluarea va avea orală
o componentǎ predominant
stimulativǎ; - conversaţia
6. Evaluarea
performanţei 3' - se vor da îndrumǎri
bibliografice, referitoare la
tema abordatǎ.

12
13
 ANEXA NR. 1
SCHEMA LECŢIEI
I. DEFINIŢIA REPREZENTĂRILOR..ÎNSUŞIRILE REPREZENTĂRILOR
Reprezentarea se defineşte ca proces cognitiv-senzorial de semnalizare în forma unor imagini unitare, dar schematice, a însuşirilor
concrete şi caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor în absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.
- reprezentarea are ca surse informaţionale senzaţiile şi percepţiile, în desfăşurarea ei implicarea analizatorilor este latentă.
- calitatea reprezentărilor este condiţionată de cea a percepţiilor corespunzătoare şi de frecvenţa contactului cu obiectul.
- reprezentările se aseamănă sub raportul conţinutului cu percepţiile
- reprezentarea se apropie de gândire din punctul de vedere al procesului de producere
Însuşirile reprezentărilor:
- reprezentarea este o imagine panoramică
- reprezentările sunt figurative
- în reprezentare imaginea este desprinsă de contextul spaţio-temporal : există conştiinţa absenţei obiectului reflectarea trecutului ca
trecut
- imaginea reprezentării atinge un nivel înalt de generalizare
II. CLASIFICAREA REPREZENTĂRILOR :
a) după analizatorul dominant b) după gradul de generalitate c)după nivelul operativităţii mintale
1. reprezentări vizuale 1.Reprezentări individuale 1. Imagini reproductive
2. Reprezentări auditive 2.Reprezentări generale 2.Imagini anticipative
3. Reprezentări chinestezice
III. ROLUL REPREZENTĂRILOR ÎN ACTIVITATEA MINTALĂ
1.Reprezentările readuc în minte imaginea obiectelor şi fenomenelor care nu mai sunt prezente.
2.Datorită însuşirilor lor de a fi configurative şi panoramice, reprezentările sunt un sprijin necesar în construirea sensului cuvintelor
noi.
3.Reprezentările pregătesc şi uşurează generalizările din gândire.
4.reprezentările constituie un punct de plecare şi suport intuitiv pentru desfăşurarea şirului de raţionamente în vederea rezolvării unor
probleme.
5.Verificarea logică a generalizărilor din activitatea gândirii poate fi anticipată prin aplicarea la situaţii reprezentate.
6.Reprezentările pot fi componente importante ale procesului de imaginaţie, atât în forma ei reproductivă, cât şi creatoare.
7.Ca şi alte procese psihice, reprezentarea contribuie la reglarea mişcărilor şi acţiunilor omului.

14