În adresa inicial ctre patronat, dup întoarcerea de pe Venus,Tews

spusese printre altele: E dificil pentru noi s ne dm seama, dar ora_ul Linn
a rmas acum fr un du_man redutabil. Adversarii no_tri de pe Marte _i
Venus, fiind învin_i decisiv de armatele noastre în ultimele dou decenii, ne
aflm acum într-o pozicie istoric unic: suntem singura mare putere din
lumea oamenilor. Pare inevitabil o perioad nelimitat de pace _i
reconstruccie creatoare".
S-a întors la palat având înc în urechi ovaciile patronilor _i într-o
dispozicie de profund triumf. Spionii lui îi raportaser c patronii îi atribuiser
mari merite în victoria de pe Venus. La drept vorbind, rzboiul se desf_urase
cu mult înainte de venirea lui. ^i apoi, brusc, se sfâr_ise aproape peste
noapte.
Concluzia a fost c o contribucie hotrâtoare la aceasta avusese _i
conducerea lui ilustr. Tews nu avea nevoie de perspicacitate ca s-_i dea
seama c, în asemenea împrejurri, ar putea pune în mod generos triumful
pe seama lui jerrin, _i nu s-ar _tirbi cu nimic bunul renume al altora.
ln ciuda propriilor cuvinte ctre patronat, se trezi, în timp ce
sptmânile curgeau lini_tit, din ce în ce mai uluit de realitatea celor spuse:
nici un du_man. Nimic de care s se team. Chiar _i acum, i se prea greu de
crezut c universul aparcinea ora_ului Linn; _i c, în calitate de lord consilier,
dispunea de propriul su domeniu, într-o funccie de mare autoritate asupra
mai multor supu_i decât orice alt om.
Era un conductor devotat, desigur, s-a lini_tit el grbit, renegând
mândria de moment. Vedea în mod clar marile fapte bune care ar reflecta
gloria Linn-ului _i epoca de aur a lui Tews. Viziunea era atât de nobil _i
inspirat încât, pentru mult timp, se mulcumi numai s se joace cu planurile
mrece, nebuloase _i nu întreprinse absolut nimic.
A fost informat imediat ce Clane s-a întors de pe Venus. Curând a primit
un mesaj de la el:
Excelencei sale, Lord consilier Tews, Stimate unchi, A_ vrea s te vizitez
_i s-ci descriu rezultatul câtorva convorbiri între fratele meu jerrin _i mine,
legate de pericolele potenciale pentru imperiu. Ele nu par grave, dar noi
suntem deopotriv de preocupaci de preponderenca sclavilor fac de cetcenii
de pe pmânt _i suntem supraci datorit nerecunoa_terii situaciei prezente
de ctre popoarele de pe lunile Jupiter _i Saturn.
Din moment ce acestea sunt singurele pericole pe care le întrevedem,
cu cât mai repede vom analiza fiecare aspect al problemei, cu atât mai siguri
vom putea fi c soarta Linn-ului se va afla sub controlul unei acciuni
inteligente _i c acesta nu va mai fi guvernat pe viitor de oportunism, care a
fost pentru atât de multe generacii principalul element de guvernare.
Nepotul tu asculttor, Clane.
Scrisoarea l-a iritat pe Tews. I s-a prut intrigant. I-a adus aminte de
controlul asupra ora_ului Linn _i c viitorul glorios pe care îl preconiza pentru
imperiu nu era împlinit, c de fapt nepocii lui ar putea s cear compromisuri
care ar umbri frumusecea unei victorii pe care numai el o putea bnui. Totu_i,
rspunsul lui a fost diplomatic.
Dragul meu Clane, A fost o plcere s primesc ve_ti de la tine _i, de
îndat ce m voi întoarce de la munte, voi fi încântat s te primesc _i s
discutm toate aceste chestiuni, pân la capt, fr compromisuri. Am dat
instrucciuni diferitelor departamente s adune date, ca atunci când ne vom
vedea s putem discuta pe baza faptelor.
Tews, lord consilier.
În realitate, dduse instrucciuni _i ascultase efectiv o prezentare
sumar a unui înalt funccionar care era expert în ce prive_te situacia de pe
lunile lui Jupiter _i Saturn. Acestea erau locuite de triburi în variate stadii de
cultur primitiv. Rapoartele recente, spicuite din interogatoriile primitivilor
(barbarilor) _i de la negustorii din Linn, care vizitaser anumite porturi de
intrare, indicau c vechiul joc al intrigii _i crimei printre _efii de trib care
urmreau puterea, continuau înc.
Lini_tit, în ciuda convingerii sale anterioare, c situacia era exact cum
fusese descris, Tews plec în vacanc la munte cu o suit de trei sute de
curteni _i cinci sute de sclavi. Dup o lun, era înc acolo când veni al doilea
mesaj de la Clane.
Milostive lord consilier Tews, Rspunsul la mesajul meu a fost o mare
u_urare pentru mine. M întreb dac a_ putea _i în continuare s abuzez de
bunele tale oficii _i s-i pun pe _efii de departament s determine câci sunt
înc aici _i unde sunt concentraci. Motivul pentru aceast anchet este c am
descoperit executarea subit a câtorva dintre agencii mei din Europa - marea
lun a IuiJupiter, executaci acum mai bine de un an, _i c de fapt informaciile
mele din teritoriu se bazeaz pe rapoarte, toate mai vechi de doi ani _i
extrem de neclare. Se pare c acum aproape cinci ani un nou lider a început
s unifice Europa; _i rapoartele agencilor mei- acum când analizez datele
furnizate de ei- devin mai pucin clare pe lun ce trece. Bnuiesc c am czut
victim unei propagande pregtite cu atencie. Dac a_a stau lucrurile, faptul
c cineva a fost destul de perspicace s-mi intercepteze canalele de
informacie, m îngrijoreaz.
 Desigur, acestea sunt numai bnuieli, dar pare indicat s-i punem pe
oamenii ti s fac cercetri, cinând cont permanent c este posibil ca
sursele informaciilor actuale s fie îndoielnice.
Al dumitale servitor _i nepot credincios, Clane.
Referirile la agencii mutaciei" i-au trezit amintiri neplcute lui Tews,
care tria într-o lume de spioni. Presupun - se gândea el posomorât - c _i
acum se face propaganda împotriva mea, deoarece sunt în vacanc. Oamenii
nu-_i pot da seama ce planuri mrece punem la cale pentru stat în timpul
a_a-numitei mele cltorii de plcere.
Se întreb dac, dând publicitate seriei de declaracii despre un viitor
grandios, nu ar putea s le reteze criticele.
Iritarea lui dur o zi, apoi reciti scrisoarea lui Clane _i se hotrî c era
de dorit s abordeze totul în mod diplomatic _i cu calm. Era necesar s se
afle în situacia de a spune c luase fr excepcie msurile de prevedere cele
mai ferme, împotriva oricrei eventualitci.
Ddu instrucciunile necesare, îl inform pe Clane c fcuse întocmai _i
apoi începu s analizeze serios situacia care ar aprea când Jarrin s-ar
întoarce de pe Venus, dup _ase sau opt luni, pentru a-_i primi triumful.
Propria lui întoarcere de pe Venus nu-l mai mulcumea. Nepocii lui intencionau
s se amestece în afacerile statului _i, într-adevr, ambii aveau dreptul legal
s fie consilieri ai guvernului. Fiecare, în conformitate cu legea, avea un vot în
consiliu în ce prive_te afacerile de pe Linn, de_i niciunul nu putea s se
amestece în mod direct în administracie.
Presupun - Tews recuno_tea în sinea lui cu prere de ru - c nepotul
meu Clane se afl în deplintatea drepturilor sale; darî_i aminti de-o vorb
de-a mamei lui:
- Este un brbat neîncelept acela care î_i exercit drepturile. Râse
schimonosit.
În acea sear, exact înainte de a se duce la culcare, Tewsavu o sclipire
de fin intuicie: Iar alunec pe panta suspiciunii - acelea_i temeri care m-au
tulburat când m aflam pe Venus. M aflu sub influenca atmosferei acestui
palat detestabil.
Personal se simcea incapabil de gânduri mâr_ave _i accepta prezenca
lor la alcii -î_i spuse - cu cel mai mare dezgust, _i numai datorit intereselor
statului.
Sentimentul datoriei- iat adevratul imperativ sub care acciona - era
lucru cert. Recurgea la motivacia aceasta - era nevoit s-o recunosc -în
intrigi _i comploturi, chiar dac cel mai mrunt indiciu de intrig îl revolta.
Con_tiinca propriei sale integritci îl lini_ti din nou pe Tews. La urma
urmei, se gândi el, pot fi indus în eroare câteodat, dar nu m pot în_ela dac
rmân ve_nic vigilent la pericolele din alte surse. Iar o mutacie care se
bazeaz pe cuno_tince _i arme _tiincifice este o chestiune despre care eu, ca
aprtor al statului, trebuie s iau act.
Acordase o atencie considerabil armelor de care vzuse c fcea uz
Clane pe Venus. ^i, în timpul zilelor care urmar, ajunse la concluzia c
trebuie s treac la acciune. Continua s-_i spun cât de revolttor era s
fac asta, darîn final îl în_tiinc pe Clane:
Dragul meu nepot, De_i nu te-ai simcit cu adevrat îndreptcit s ceri
proteccia la care rangul _i valoarea activitcii ta|e îci dau dreptul, sunt sigur c
vei fi fericit s auzi c statu| este pregtit s asigure proteccia materialului pe
care l-ai recuperat din subteranele zeilor _i din alte surse antice.
Locul cel mai sigur pentru tot acest material se afl la re_edinca ta din
Linn. În consecinc, voi asigura fonduri pentru a transporta în ora_ orice
asemenea echipamente de care dispui, de pe proprietatea ta de la car. O
unitate de paz va sosi acolo într-o sptmân, cu transport adecvat, _i o alt
unitate de paz va începe serviciul chiar azi la re_edinca ta din ora_.
Cpitanul grzii, rspunztor desigurîn faca mea, îci va garanta
bineînceles toate facilitcile pentru desf_urarea muncii ta|e.
Este o plcere pentru mine, dragul meu Clane, s-ci asigur aceast
proteccie precioas dar binemeritat.
Cândva, darîntr-un viitor nu prea îndeprtat, a_ vrea s am privilegiul
unui turneu personal, ca s pot vedea cu ochii mei ce bogcii se afl în
coleccia ta, cu scopul de a le gsi utilizri ulterioare, spre bunstarea
general.
Cu cele mai cordiale urri, Tews, lord consilier.
Cel pucin, se gândi Tews, dup ce expedie mesajul _i ddu ordinele
necesare forcelor armate, pentru moment materialul va fi adunat într-un
singur loc. Ulterior, un control mult mai riguros este oricând posibil- nu c n-
ar fi vreodat necesar, desigur.
Pur _i simplu conductorul încelept elabora planul pentru orice
eventualitate. Pân _i acciunile celor mai dragi rude pot fi examinate obiectiv.
Imediat afl c nepotul su Clane nu se opusese planului su _i c
materialul fusese transportat la Linn fr incidente.
Se afla înc la palatul din munci al familiei Linn când sosi a treia
scrisoare de la Clane. De_i scurt, era un document social important.
Introducerea preciza:
Unchiului nostru, lord consilier:
binând seam de opinia lordului Jerrin _i a lui Clane Linn c exist în
linn o preponderenc periculoas a sclavilor _i c într-adevr starea de sclavie
este cu totul indezirabil într-un stat sntos, se propune prin urmare ca
lordul consilier Tews, în timpul guvernrii sale, s stabileasc, drept regul de
urmat pentru generacia viitoare, urmtoarele principii: 1. Toate fiincele umane
care respect legile au dreptul la un control neîngrdit al propriilor lor
persoane.
2. Acolo unde nu se obcine controlul neîngrdit, acesta va fi atribuit
individului în mod progresiv, primele dou msuri intrând în vigoare imediat.
3. Prima msur prevede c nici un sclav nu va fi pedepsit fizic, pe
viitor, decât printr-un ordin al tribunalului.
4. A doua msur prevede ca pe viitor ziua de munc a sclavului s nu
dep_easc zece ore.
 Celelalte msuri schicau o metod de eliberare treptat a sclavilor,
urmând ca pân în douzeci de ani numai incorigibilii s nu fie |iberi", _i toci
ace_tia s fie controlaci de statul însu_i în conformitate cu legile prin care
fiecare este tratat ca individ". A
Tews citi documentul cu uimire _i amuzament. l_i aminti de o alt vorb
de-a mamei lui: Nu-ci face griji din cauza ideali_tilor. Mulcimea le va tia
beregcile la momentul potrivit". Starea de amuzament dispru repede.
Biecii _tia se amestec cu adevrat în afacerile statului chiarîn Linn, care
este izolat în provincia lor. Fiindc vara era pe sfâr_ite, se pregti s se
întoarc în ora_. Tews, încruntat, analiz amenincarea pentru stat" care - i se
prean- se înlca cu vitez alarmant.
In cea de-a doua zi dup întoarcerea lui în Linn, primi o alt scrisoare
de la Clane. Acesta îi solicita o audienc pentru a discuta acele probleme
legate de aprarea imperiului, despre care departamentele tale au strâns
informacii".
Ce l-a înfuriat pe Tews în privinca scrisorii a fost c mutacia nu-i ddea
nici mcar rgazul s se aranjeze dup întoarcere. Era adevrat c
activitatea de reculegere nu-l angaja - dar era o chestiune de politece fac de
funccia pe care o decinea. Tews hotrî într-un acces de mânie rece c
îndârjirea lui Clane purta toate semnele unei insulte întrecinute, intencionate.
Trimise o not tioas, ca rspuns, ce declara pur _i simplu:
Dragul meu Clane, Te voi în_tiinca de îndat ce m voi elibera de
problemele presante ale administraciei. Te rog a_teapt ve_ti de la mine.
Tews.
In noaptea aceea dormi convins c luase în sfâr_it o atitudine ferm _i
c sosise timpul pentru a_a ceva.
Se trezi la _tirea dezastrului.
Singurul avertisment a fost o licrire de metal ocelit pe cerul diminecii,
devreme. Invadatorii se npustiser asupra ora_ului Linn în trei sute de
navete spaciale. Trebuie s fi spionat dinainte locurile, pentru c au aterizat în
forc, în prcile care erau încesate cu grzi _i la principalele cazrmi ale
escadroanelor de artilerie din interiorul ora_ului. Din fiecare nav debarcar
dou sute _i ceva de brbaci.
- ^aizeci de mii de soldaci!
- Spuse lordul consilier Tews dup ce studie rapoartele. Ddu
instrucciuni pentru aprarea palatului _i trimise un porumbel voiajor la cele
trei legiuni cantonate în taberele din afara ora_ului, ordonând ca dou dintre
ele s atace când vor fi pregtite. ^i apoi se a_ez palid, dar potolit, urmrind
spectacolul de la fereastra care ddea în întinderea înceco_at a ora_ului Linn
propriu-zis.
Totul era confuz _i ireal. Majoritatea navelor invadatoare dispruser în
spatele marilor cldiri. Câteva stteau în câmp, dar preau moarte. Era greu
s deslu_e_ti ce lupte aprige se ddeau în vecintate. La ora nou sosi un
mesager din partea lady-ei Lydia:
Drag fiule, Ai vreo veste? Cine ne atac? Este un atac restrâns, sau o
invazie a imperiului? L-ai contactat pe Clane?
 L.
A fost adus primul prizonier, în timp ce Tews privea încruntat la
propunerea dezagreabil de a cere sfatul rudei sale. Era ultima persoan pe
care dorea s o vad. Prizonierul, un uria_ cu barb, a mrturisit cu mândrie
c era din Europa, una din lunile lui jupiter, _i c nu-i era team nici de
oameni, nici de zei. Dimensiunile brbatului _i curajul fizic evident l-au
înfiorat pe Tews. Dar concepcia lui naiv despre viac l-a consolat. Urmtorii
prizonieri aveau trsturi fizice _i psihice asemntoare. ^i astfel, cu mult
înainte de amiaz, Tews avea o imagine rezonabil de clar asupra situaciei.
Era vorba despre o invazie barbar din Europa. Scopul ei era evident,
numai jaful. Dar dac nu acciona cu repeziciune, Linn ar fi fost în câteva zile
jefuit de bogciile adunate de-a lungul veacurilor. Comenzi sângeroase ie_eau
de pe buzele lui Tews. Trececi pe toci prizonierii prin sabie. Distrugeci-le
navele, armele _i hainele. Nu lsaci nici o urm a prezencei lor, ce a poluat
ora_ul etern.
Dimineaca î_i urma cursul ei lent. Tews se gândi s fac un tur de
orizont al ora_ului, escortat de cavaleria palatului. A abandonat planul când
_i-a dat seama c ar fi fost imposibil s trimit rapoarte, dac erau în mar_.
Din acela_i motiv nu-_i putu transfera cartierul general într-o cldire mai
pucin vizibil. Chiarînainte de amiaz ajunse raportul de ie_ire din încercuire,
care preciza c dou din cele trei legiuni, cantonate în tabere, atacau în forc
la porcile principale. Ve_tile l-au calmat.
Incepu s gândeasc în termenii unor informacii mai largi _i mai
importante despre ceea ce se întâmpla. ^i-a amintit cu neplcere c
departamentele lui erau probabil în posesianunorinformacii pe care - zorit de
Clane - le solicitase cu câteva luni în urm. In grab, chem câciva experci _i
se a_ez posomorât, în timp ce fiecare din oameni spunea ce aflase.
De fapt, existau o groaz de date. Europa, marea lun a lui jupiter,
fusese locuit din timpuri legendare de triburi care se certau fioros.
Atmosfera sa vast se spune c a fost creat artificial, cu ajutorul zeilor
atomului de ctre oamenii de _tiinc din epoca de aur. Ca orice atmosfer
artificial, ea concine o mare proporcie de gaz, teneol, care prime_te lumina
solarndar nu permite degajarea unei cantitci mari de cldur în spaciu.
Incepând cu aproximativ cinci ani în urm, cltorii începuser s
întocmeasc rapoarte despre un conductor, numit Czinczar, care unifica,
fr mil, toate fracciunile rivale ale planetei într-o singur naciune. Pentru un
timp a fost un teritoriu atât de periculos, c negustorii aterizau numai în
porturile de intrare specificate. Informacia pe care o primiser era c
încercarea lui Czinczar de unificare e_uase. Dup aceea, contactul devenise
din ce în ce mai confuz, _i era clar pentru Tews, care asculta, c noul
conductor reu_ise de fapt în cuceririle lui _i orice cuvânt care contrazicea
acea afirmacie era propagand. Vicleanul Czinczar pusese stpânire pe
mijloacele de comunicacie _i manipulase, în timp ce î_i consolida pozicia
printre forcele barbare ale planetei.
Czinczar. Numele avea o cadenc sinistr, un inel de violenc
dezlncuit, un zngnit aspru, metalic. Dac un asemenea brbat _i adepcii
lui ar scpa cu mcar o parte din averea care se putea strânge din Linn,
sistemul solar locuit s-ar face ecoul acestei isprvi. Guvernul Iordului consilier
Tews s-ar prbu_i ca un castel din crci de joc.
Tews ezita. Avea un plan care ar fi avut mai mulci sorci de izbând dac
era aplicat în mijlocul nopcii. Dar asta însemna s dea atacatorilor un rgaz
suplimentar de câteva ore, pentru jaf. Hotrât s nu mai a_tepte, expedie un
ordin ctre a treia legiune, înc neangajat în lupt, s ptrund în tunelul
care duce în centrul palatului.
Ca msur de prevedere, _i cu scopul de a distrage atencia
conductorului du_man, trimise un mesaj lui Czinczar printr-un oficer barbar
capturat. In el menciona despre nebunia unui atac care ar avea ca rezultat
numai represalii sângeroase asupra Europei îns_i _i sugera c înc mai era
timp pentru o retragere onorabil. Toate acele intrigi erau o gre_eal.
Czinczar concentrase o armat mare în scopul capturrii deta_amentului
imperial. ^i a_teptase, în speranca c va afla dac lordul consilier se afla sau
nu în interiorul palatului. Prizonierul eliberat, care transmisese mesajul lui
Tews, îi confirmase prezenca înuntru.
Atacul în forc, care a urmat, a dus la capturarea palatului central _i a
tuturor celor dinuntru _i i-a surprins pe legionarii care începuser s apar
din coridorul secret. Oamenii lui Czinczar au turnat tot petrolul, din
rezervoarele mari ale palatului, în coridorul înclinat _i i-au dat foc.
Astfel a murit o întreag legiune de oameni.
In noaptea aceea, o sut de nave de rezerv ale barbarilor au aterizat
în spatele soldacilor linneeni care asediau porcile. ^i dimineaca, când barbarii
din interiorul ora_ului au lansat atacul, cele dou legiuni rmase erau
distruse.
Lordul consilier Tews nu _tia nimic din toate astea. Craniul su fusese
predat cu o zi înainte bijutierului favorit al lui Czinczar pentru a fi placat în
aur linnean _i transformat într-un pocal, slujind astfel la srbtoarea celei mai
mari victorii a secolului.
Vestea cderii ora_ului Linn fusese un adevrat _oc pentru lordul Clane
Linn, care analiza registrele proprietcii sale de la car.ACuexcepcii
nesemnificative, tot materialul su atomic era la Linn. li ddu drumul
mesagerului care, nesbuit, rostise cu voce tare vestea în timp ce intra pe
u_a direcciei de contabilitate. Apoi se a_ez la birou _i î_i ddu seama c ar fi
mai bine s accepte pentru moment cifrele contabililor sclavi privind
proprinetatea.
In timp ce arunc o privire prin camer, dup anuncarea amânrii, i se
pru c cel pucin unul din sclavi manifesta o u_urare vdit. Porunci ca omul
s i se înfci_eze neîntârziat. Avea un sistem fr gre_ de a se purta cu
sclavii, un sistem mo_tenit odat cu proprietatea de la mentorul su joquin,
mort de mult.
Dac sclavii se dovedeau a fi integri, harnici, loiali, manifestând în
general o atitudine pozitiv, aceasta le ddea dreptul la condicii mai bune, un
program de lucru mai scurt, mai mult libertate de acciune, dup treizeci de
ani dreptul de a se cstori, iar dup patruzeci de ani libertatea legal. Lenea
_i alte atitudini negative, cum arfi în_elciunea, erau pedepsite prin
pierderea unor drepturi. Lipsit de posibilitatea de a modifica legile
pmântului, Clane nu putea în momentul de fac s imagineze un sistem mai
bun în privinca sclaviei. ^i acum, în ciuda nelini_tii lui personale, î_i ddea
seama de valabilitatea preceptelor lui Joquin, a_a cum se aplicau ele la o
situacieîn care nu dispuneai de nici o dovad imediat. Îi vorbi lui Oorag,
brbatul ce-i stârnise suspiciunea, întrebându-l dac aceasta era justificat.
- Dac e_ti vinovat _i mrturise_ti - spuse el- vei fi degradat cu o
treapt. Dac nu recuno_ti _i ulterior e_ti descoperit vinovat, vei fi degradat
cu trei trepte, ceea ce înseamn munca fizic, dup cum bine _tii.
Sclavul - un om masiv - ddu din umeri _i spuse în batjocur:
- Din momentul în care Czinczar va fi terminat cu voi, linneenii, vei
lucra pentru mine.
- La munca câmpului- spuse tios Clane - pentru trei luni, zece ore pe
Zl.
Nu era momentul s se arate milos. Un imperiu atacat nu se d în lturi
de la cele mai aspre acciuni. Orice slbiciune se poate dovedi dezastruoas.
In timp ce sclavul fu condus afar de ctre grzi, acesta strig o ultim
insult peste umr.
- Nenorocitule - spuse el- o s ajungi acolo unde îci este locul când
Czinczar va veni aici.
Clane nu rspunse. Gsea drept îndoielnic ideea c noul cuceritor ar fi
fost ales de soart pentru a pedepsi pe toci rufctorii din Linn dup cum
merit. Ar dura prea mult. ^i-a alungat gândul _i s-a îndreptat spre u_. Acolo
zbovi _i ddu cu ochii de sclavii credincio_i care stteau la birourile lor.
- Nu v grbici- spuse încet, pe un ton clar. Dac nutrici emocii
asemntoare cu cele exprimate de Oorag, e bine s v strunici. Cderea
unui ora_, într-un atac prin surprindere, nu e semnificativ.
A ezitat El apela, _i-a dat seama, la prudenc, dar raciunea îi spunea c
în situaciile de mare criz oamenii nu iau în consideracie toate posibilitcile.
- Sunt con_tient de asta - spuse în final- nu e o plcere prea mare s
fii sclav, de_i situacia prezint _i unele avantaje - securitate material,
calificare gratuit. Dar cuvintele dure ale lui Oorag sunt o dovad c slavii
tineri ar fi liberi s fac ce poftesc, iar asta ar constitui un motiv de discordie,
dac nu chiar un factor revolucionar pentru comunitate. Din nefericire, e
adevrat c oamenii de rase diferite pot învca treptat s triasc împreun.
Ie_i, mulcumit c fcuse tot ce-i sttuse în putinc în împrejurrile date.
Nu avea nici o îndoial c în sfidarea lui Oorag, întreaga problem a unui
imperiu de sclavi ie_ise la lumin. Dac Czinczar ar cuceri orice pozicie
important pe pmânt, ar urma automat o revolt a sclavilor. Erau prea mulci
sclavi, mult prea mulci pentru securitatea imperiului linnean.
Afar vzu primii refugiaci. Veneau lâng principalele hambare într-o
varietate de scutere aeriene colorate. Pentru moment Clane le urmrea,
încercând s-_i imagineze plecarea lor din Linn. Era uluitor faptul c ei
a_teptaser pân în dup amiaza celei de-a doua zile. Pur _i simplu, oamenii
vor fi refuzat s cread c ora_ul era în pericol, de_i, desigur, primii fugari ar
fi putut pleca în toate direcciile _i nici s nu se mai apropie de proprietate.
Clane î_i reveni hotrât din reverie. Chem un sclav _i îl expedie la locul
de sosire, cu ordine ctre grzile personale.
- Spune-le acestor oameni, care au mijloace de transport rapid, s se
mi_te iute. Aici, la optzeci de mile de Linn, vom avea grij numai de cei care
nu sunt sprinteni.
Ptrunse apoi grabnic în re_edinca oficial _i-l chem pe oficerul
comandant al trupelor sale.
- Vreau voluntari- explic el- mai ales brbaci profund credincio_i,
care în cea de-a doua noapte dup invazie vor fi dispu_i s zboare spre Linn
_i s aduc de acolo tot echipamentul transportabil din laboratorul meu.
Planul su, a_a cum îl schicasesingurîn final în faca a patruzeci de
voluntari, era simplitatea întruchipat. ln confuzia inerent cuceririi unui
mare ora_, probabil c ar dura câteva zilenînainteca armata barbar s ocupe
într-adevr toate re_edincele importante. ln primele zile mai ales, du_manii n-
ar putea nimeri o cas situat, cum era a lui, în spatele unei bariere de
copacL
Dac printr-o întâmplare nefericit, casa era ocupat, probabil ar fi fost
pzit atât de slab, încât ni_te oameni curajo_i ar putea ucide cu u_urinc
orice strin din incint _i astfel _i-ar atinge scopul.
- Vreau s v dezvlui - a continuat Clane - importanca acestei sarcini.
Dup cum _tici cu tocii, sunt membru al ierarhiei templului. Mi s-au încredincat
metalele sacre ale zeilor _i echipamentul sacru, inclusiv materialul luat chiar
din casele zeilor. Ar fi un dezastru dac aceste precioase vestigii ar cdea pe
mâini necurate. Deci, eu v cer, de cumva printr-o întâmplare nefericit aci fi
capturaci, s nu dezvluici scopul adevrat al prezencei voastre acolo. S
spuneci c aci venit s salvaci proprietatea particular a proprietarului, chiar
admicând c ar fi o nesbuinc s v sacrificaci pentru o asemenea cauz.
Grijuliu fac de grzile lui Tews, î_i încheie instrucciunile astfel:
- S-ar putea ca soldacii linneeni s pzeasc echipamentul, în care
caz, daci oficerului care are comanda unitcii aceast scrisoare.
lnmân documentul cpitanului voluntarilor. Era o autorizacie semnat
de Clane, cu pecetea rangului su. De la moartea lui Tews, o asemenea
autorizacie n-ar fi fost trecut cu vederea.
Când au plecat s se pregteasc pentru misiune, Clane expedie una
dintre navele particulare în ora_ul din preajm, Goram, _i-l întreb pe
comandantul de acolo, un prieten de-al lui, ce fel de contraacciune se
pregtea împotriva invadatorului.
- Se afl oare autoritci în ora_ - a întrebat - care s indice c ele
înceleg acciunile care sunt cerute din partea lorîn caz de forc major? Sau
trebuie ca vechea lege s le fie aplicat pentru început?
Rspunsul sosi în cel mai scurt timp posibil, în mai pucin de patruzeci
de minute. Generalul î_i trecu forcele sub comanda lui Clane _i-l în_tiinc c î_i
expediase mesajul în fiecare ora_ important de pe pmânt, în numele
excelencei sale" lord Clane Linn, supraviecuitorul, cel mai de vaz de pe
pmânt, al nobilului Tews, rposatul lord consilier care se prpdise în fruntea
trupelor sale, aprând ora_ul Linn în faca mâr_avului _i criminalului atac prin
surprindere, lansat de o hoard barbar de oameni bestiali care urmau s
distrug cea mai minunat civilizacie care a existat vreodat.
Se înscria cu atât mai inspirat în aceea_i not, dar nu excesiva
plvrgeal, îl uimea pe Clane, ci oferta în sine _i implicaciile ei. În numele
|ui, o armat se organiza.
Dup recitirea mesajului, se îndrept spre oglinda în mrime natural
din baia vecin _i se uit fix la propria imagine. Era îmbrcat într-o rob
prezentabil, a unui om de _tiinc al templului. Ca toate celelalte haine, stofa
cdea pe umr ascunzând deosebirile" neoficiale. Un observator ar fi trebuit
s fie foarte perspicace ca s observe cât de atent era tras pelerina în jurul
gâtului, cât de bine era croit pentru a ascunde înclinarea corpului de la gât
în jos _i cât de strâns erau legate de încheieturi capetele mânecilor.
l-ar lua trei luni pentru a-l în_tiinca pe lord Jerrin de pe Venus _i patru
luni pentru a ajunge la lord Draid de pe Marte, ambele planete fiind de
cealalt parte a soarelui, fac de pmânt. I-ar trebui aproape de dou ori pe
atât, s primeasc mesajul de la ei. Numai un membru al familiei
conductoare ar putea obcine sprijinul diverselor elemente ale imperiului. Nu
se auzea înc nimic despre soarta rudelor apropiate ale lordului consilier. Pe
lâng asta, mai erau _i femei. Rmânea lordul Clane, cel mai mic frate al lui
jerrin, nepotul rposatului conductor. In consecinc, pentru cel pucin _ase
luni, va fi conductorul în exerciciu în Linn.
Dup-amiaza celei de-a doua zile a invaziei era pe sfâr_ite. Nave mari
începur s vin aducând soldaci. Pe la apusul soarelui, peste o mie de
oameni erau încartiruici într-o tabr de-a lungul _oselei spre ora_ul Linn _i pe
malul râului. Aviacia mic lansatoare de sgeci _i navetele spaciale de rzboi
pluteau pe deasupra capului iar patrulele de pedestra_i erau în misiune,
pzind orice încercare de a ptrunde pe proprietate.
- Drumurile erau efectiv pustii. Era prea devreme pentru gloatele din
Linn care, a_a cum raportau scuterele aeriene cercetase, fugeau din ora_ul
capturat pe porcile care în plin dup-amiaz erau înc deschise.
În timpul ultimei zile dinaintea lsrii întunericului, patrulele aeriene au
raportat c porcile se închideau una câte una _i c valul de refugiaci se
împucina treptat în apropierea ora_ului care se întuneca. Pân în ultimul
moment, pe cer nu se mai zrea nici un scuter aerian care transporta
refugiaci. Prea clar c oamenii care puteau s-_i permit ma_inile
costisitoare erau fie în siguranc, fie a_teptaser prea mult timp, poate în
speranca de a ajuta un membru absent al familiei.
La miezul nopcii voluntarii plecar în misiunea lor periculoas, în zece
scutere _i o navet spacial. Ca un prim gest al noii autoritci, Clane le-a
sporit efectivele cu înc o sut de soldaci din armat. El supraveghe plecarea
navetelor, apoi se grbi s participe la întâlnirea cu oficerii care avuseser
timp s soseasc. O duzin de brbaci se ridic în picioare în timp ce el intra.
Salutar, apoi luar pozicie de drepci.
 Clane se opri brusc. De fapt, intencionase s fie calm, spunându-_i lui
însu_i c ceea ce se întâmpla era firesc. sentimentele îns reaccionau diferit.
Surveni o emocie familiar, terifiant. Putea simci cum emocia de_tepta
reflexe îndeprtate ale sistemului su nervos, ca pe un început vechi al unei
panici periculoase copilre_ti, un produs al zilelor lui oribile anterioare, când
era o fiinc chinuit. l se zbteau mu_chii fecei. De trei ori înghici în sec. Apoi,
cu un gest rigid, salut _i el. Se a_ez dup ce se îndrept în grab spre capul
mesei. Clane a_tept pân când se a_ezar _i ei, apoi ceru rapoarte scurte
despre trupele disponibile. Î_i not cifrele date de fiecare brbat pentru
domeniul su _i la sfâr_it adun coloanele.
-În afara celor patru provincii de la care nu avem date finale - anunc
- dispunem de un total de optsprezece mii de soldaci instruici, _ase mii de
rezerve parcial instruite _i cinci sute de mii de civili zdraveni.
- Excelenca voastr.
- Spuse prietenul Morkid -imperiul linnean î_i mencine, în mod normal,
o armat permanent de un milion de oameni. Pe pmânt, cele mai mari
force erau stacionate în sau în apropiere de ora_ul Linn, _i ele au fost
anihilate. Patru sute de mii de oameni sunt înc pe Venus _i pucin mai mult
de dou sute de mii pe Marte.
Clane, care adunase în minte cifrele date, spuse rapid:
- Asta nu însumeaz un milion de oameni.
Morkid ddu din cap cu gravitate.
- Pentru prima dat în ace_ti ani, armata se afl sub numr. Cucerirea
planetei Venus prea s elimine pe toci du_manii potenciali ai ora_ului Linn,
iar lordul consilier Tews a considerat asta un moment prielnic pentru a face
economii.
- Înceleg - spuse Clane. Se simci palid _i sleit de puteri, ca un om care
descoper brusc c nu poate merge pe propriile picioare.
Lydia se ridic greoi din lectica ei, con_tient cât de btrân _i
neatrgtoare trebuia s par brbacilor care rânjeau în curte. Nu se ls
prea mult cople_it din aceast cauz. Era de mult btrân, _i imaginea din
oglind încetase s-o mai _ocheze. Lucrul cel mai important era c cererea ei
de a i se acorda o întrevedere fusese satisfcut de Czinczar dup ce, la
insistenca lui, ea retrsese clauza contractual de a i se oferi un bilet de
liber trecere.
Btrâna femeie zâmbi posomorât. Nu-_i prea mai precuia combinacia de
piele _i oase care reprezentau propriul trup. Dar privea cu voio_ie faptul c se
îndrepta probabil spre moarte. In ciuda vârstei _i a dezgustului de sine, nu se
simcea dispus s accepte uitarea. Dar Clane o rugase s ri_te. O amuza vag
pe Lydia c, acum, conductorul nu o mai îngrozea. Avea propriile ei motive
pentru a-l crede pe Clane un om capabil. Se plimba încet pe culoarele
familiare, printre arcade strlucitoare _i prin camere ce scânteiau de bogciile
familiei Linn. Peste tot erau brbaci masivi, cu barb, care veneau din
îndeprtata Europ pentru a cuceri un imperiu despre care aflaser din
auzite. Uitându-se la ei, se simcea îndreptcit în toate acciunile necructoare
pe care le întreprinsese la vremea ei. Erau, a_a cum i se preau unei btrâne
femei posace, personificrile vii ale haosului, împotriva cruia Iuptase toat
viaca.
În timp ce intra în camera tronului, gândurile negre îi disprur din
minte. Se uita în jur cu ochi ageri, pentru a-I zri pe conductorul misterios.
Nu era niciunul pe, sau lâng tron. Grupuri de brbaci stteau în jur vorbind.
Într-unul din grupuri se afla un tânrînalt, gracios,diferit de toci cei din
încpere. Ei aveau barb. El era proaspt ras.
A vzut-o _i a încetat s asculte ceea ce spunea unul din însocitorii si,
atât de vizibil c s-a a_ternut tcerea. Tcerea vorbea de la sine grupului.
Dup mai bine de un minut, brbacii din camera plin s-au întors spre ea,
privind-o fix, a_teptându-_i comandantul s vorbeasc. ^i Lydia a_tepta,
examinându-l rapid. Czinczar nu era un brbat frumos, dar emana forc _i
ddea impresia unui tip bine. ^i totu_i, nu era de ajuns. Aceast lume barbar
era plin de brbaci cu aspect viguros. Lydia, care se a_teptase la calitci
deosebite, era nedumerit.
Chipul lui Czinczar prea mai degrab sensibil decât brutal, ceea ce era
un fapt neobi_nuit. Darînc insuficient pentru a explica faptul c era stpân
absolut al unei hoarde imense, indisciplinate.
Marele om fcu un pas în fac.
- Doamn.
- Spuseel- ai cerut s m vezi.
Astfel ea îi cunoscu puterea. In întreaga _i lunga ei viac, nu auzise nici
o voce de bariton atât de vibrant, atât de minunat de frumoas, atât de
sigur pe autoritatea ei. ^i dintr-o dat l-a vzut într-o lumin diferit. ^i-a dat
seama c se în_elase în privinca modului în care arta. Cutase o distinccie
fireasc, bine definit. Brbatul îns, era de-a dreptul frumos.
O cuprinse teama. O voce ca aceasta, o personalitate ca asta...
^i-l închipui convingând imperiul linnean s-i împlineasc voia.
Mulcimile hipnotizate. Cei mai importanci brbaci vrjici. Rupse vraja cu un
efort de voinc. Spuse:
- Sunteci Czinczar?
- Sunt Czinczar.
Identificarea aceea limpede i-a oferit Lydiei un alt rgaz, de_i mai scurt.
Dar de data asta _i-a revenit mai repede. ^i complet. Ochii i s-au îngustat. S-a
uitat la marele brbat cu o ostilitate care sporea.
- Înceleg - spuse ea - c scopul venirii mele aici va e_ua.
- Normal- Czinczar a înclinat din cap, dând din umeri.
Nu a întrebat-o de scop. Nu prea curios. Ci doar sttea politicos,
a_teptând ca ea s termine ceea ce avea de spus.
- Pân ce te-am vzut - a spus Lydia cumplit - am luat drept bun c
e_ti un general ager. Acum vd c te consideri un brbat al destinului. Te _i
vd cum te coboar în mormânt.
Un murmur suprat al celorlalci brbaci din încpere îi întâmpin
spusele. Czinczarîi potoli printr-un gest al mâinii.
- Doamn.
 - Spuse el- asemenea remarci stârnesc mânia oficerilor mei.
Prezentaci-v cazul _i voi decide ce voi face cu dumneavoastr.
Lydia a dat din cap dar observ c nu spusese c era ofensat. Rsufl
u_urat în sinea ei. In mintea ei se conturase acum imaginea acestui brbat
_i asta a deprimat-o. De-a lungul întregii istorii, ace_ti conductori naturali
fuseser scuipaci de masele mute. Ei aveau voinca s conduc sau s moar.
Darfaptul c au murit tineri nu avea nici o importanc. Impactul asupra
epocii lor era colosal. Un asemenea brbat, ar putea, chiar, în agonia morcii,
târî dup el dinastii de mult stabilite. Il _i ucisese pe conductorul de drept al
ora_ului Linn _i dduse imperiului o lovitur în inim ce-l fcuse s se clatine.
Dintr-un moft militar, ce-i drept, dar istoria accepta asemenea accidente fr
crize.
Lydia spuse lini_tit:
- Voi fi scurt, din moment ce fr îndoial v gândici la o politic
înalt _i campanii militare viitoare. Am venit aici la cererea nepotului meu
lord Clane Linn.
- Mutacia - Czinczar ddu din cap. Remarca lui a fost evaziv, o
identificare nu un comentariu.
Lydia simci un _oc la gândul c cele _tiute de Czinczar despre fracciunea
conductoare vor trebui s se extind _i asupra lui Clane, care încercase s
se cin în umbra viecii linneene. Nu îndrzni s se opreasc pentru a analiza
consecincele. Continu încet.
- Lord Clane este un om de _tiinc al templului _i, ca atare, a fost
angajat mulci ani în experience umanitare _tiincifice. Majoritatea
echipamentelor, din pcate, se afl aici, în Linn. Lydia ddu din umeri. Este
fr valoare pentru tine _i pentru oamenii ti, dar ar fi o mare pierdere pentru
civilizacie dac acestea ar fi îndeprtate sau distruse accidental. Dac lordul
Clane ci-ar cere permisiunea s trimit sclavii în ora_, pentru a scoate
instumentele _tiincifice _i a le transfera la proprietatea de la car. In schimb...
- Da - rspunse ca un ecou Czinczar -în schimb... Tonul lui fusese
u_or ironic _i Lydia î_i ddu brusc seama c se juca cu ea. Trebuia s se
prefac a nu da atencie acestui fapt.
-În schimb - spuse ea - te va plti în metale precioase_i bijuterii, la
un prec rezonabil, pe care s-l indici chiar tu. Dup ce termin, respir adânc.
Pe chipul conductorului barbar se a_ternu o expresie gânditoare.
- Am auzit - spuse -, de experiencele lordului Clane cu a_a-numitele -
ezit - metale ale zeului din Linn. Pove_ti foarte curioase, câteva dintre ele; _i
îndat ce m voi fi eliberat de sarcinile militare, intencionez s examinez
acest laborator cu ochii mei. Poci s-i spui nepotului tu - continu pe un ton
tran_ant - c micul su plan de a rscumpra cele mai mari bogcii din
întregul imperiu linnean a fost fr speranc de la bun început. Cinci nave au
coborât în primele câteva minute ale atacului, pe proprietatea lordului Clane,
pentru a se asigura c armele misterioase nu erau utilizate împotriva flotei
invadatoare, iar eu consider drept o adevrat nenorocire faptul c el însu_i a
lipsit din car în acel moment. Poci s-i spui c nu am fost surprin_i de
încercarea de la miezul nopcii, cu dou zile în urm, pentru a sustrage
echipamentul _i c temerile lui cele mai cumplite în ceea ce prive_te soarta
acestuia sunt justificate. Conchise:
- E o mare u_urare s _tiu c cea mai mare parte a echipamentului
su se afl cu siguranc în mâinile noastre.
Lydia nu spuse nimic. Propozicia poci s-i spui" declan_ o adevrat
reaccie chimic în trupul ei.
Nu-_i dduse seama c era atât de încordat. I se prea c dac ar
vorbi, i-ar dezvlui propria sa u_urare, formidabil. Poci s-i spui- ar putea
exista o singur explicacie. Urma s i se permit s plece. Dar mai a_tept.
Czinczar p_i înainte pân ce a ajuns chiarîn faca ei. Ceva din originea
lui barbar, atât de atent înbu_it pân atunci, se strecur în
comportamentul lui. Insinuarea unei batjocuri, disprecul unui brbat puternic
fizic fac de decrepitudine, o senzacie de superioritate autentic fac de o
persoan atât de rafinat precum era Lydia. Când vorbi, dovedi c era perfect
con_tient c acord mil.
- Btrâno - spuse - te las s pleci pentru c mi-ai fcut o mare favoare
când l-ai manevrat pe fiul tu, lord Tews, s devin - cum î_i spunea -lord
consilier. Mi_carea aceea _i numai ea singur mi-a dat _ansa de care aveam
nevoie ca s atac vastul imperiu linnean.
Zâmbi.
- Poci s pleci, luând acest gând cu tine.
De câtva timp, Lydia condamnase acciunea care-l propulsase pe Tews în
funccia suprem. Dar era cu totul altceva s realizeze c, departe în spaciul
interplanetar, un om receptase mi_carea aceea ca pe un adevrat dezastru
linnean. le_i fr a mai rosti vreun cuvânt.
Czinczar urc încet dealul care ducea la gardul urât _i scund ce se afla
în faca casei lordului Clane din ora_. Zbovi la gard, recunoscu materialul de
construccieal templului _i merse în continuare gânditor. Cu acela_i interes, A
câteva minute mai târziu, se uit fix la fântânile câ_nitoare de ap fierbinte. li
fcu un semn inginerului care se ocupase de construccia navelor ce
aduseser armata lui pe pmânt.
- Cum funccioneaz? lntreb.
Proiectantul examin baza fântânii. Nu se grbea, era un om masiv,
durduliu, cu reputacia c spune glume atât de vulgare încât pân _i brbacii
în toat firea se înfiorau de ru_ine când le auzeau. Tocmai î_i stabilise
domiciliul într-unui din marile palate, cu trei fete linneene ca amante _i o sut
de brbaci _i femei din Linn drept sclavi. Era un om fericit, cu prea pucin
vanitate _i mândrie încât s-i poat îngrdi mi_crile. Localiz deschiderea
uneia din fântâni _i îngenunche în noroi ca orice muncitor. Totu_i, nu era
singurul care s fac acest lucru. Czinczarîngenunche lâng el, dându-_i
seama cum acciunile lui _ocau pe linneenii de neam mare, care fceau parte
din suita lui personal de sclavi. Cei doi strpungeau bezna cu privirea.
- Material de construccie pentru templu, spuse Meewan, proiectantul.
Czinczar ddu din cap. Se ridic în picioare fr vreun alt comentariu,
deoarece cele ce aveau de spus trebuiau discutate pe larg, pe o perioad de
ani întregi. La cas, câteva minute mai târziu, conductorul _i scutierii
ridicaser draperiile grele care acopereau perecii coridorului ce ducea la
laboratorul principal. Precum gardul din afar, perecii erau calzi, ca _i când ar
fi fost înclzici din interior. A
Material de construccie pentru templu! Inc o dat, nu fcur nici un
comentariu. lntraser în laboratorul propriu-zis _i acum se uitau unul la altul
cu uimire. Camera fusese mrit considerabil fac de dimensiunile ei iniciale,
de_i ei nu _tiau aceasta. O porciune mare din perete fusese decupat, iar
bre_a, de_i complet înghicit, era înc nefinisat _i crestat. Asta cât prive_te
perecii. Pe aproape fiecare iard ptrat de pardosea, imens _i nou, erau
ma_ini opace _i ma_ini transparente, mari _i mici, câteva prând complete,
iar altele neîndoios doar simple fragmente.
Pentru moment, totul i se prea prea încrcat. Czinczarînaint
gânditor, privi la câteva dintre mecanismele transparente cu un ochi ce
încerca s surprind rapid elementele esencialeale formei, ca _i alctuirea
interioar. In primele momente nu avu intencia s se opreasc pentru o
examinare atent. ^i apoi, surprinse o mi_care cu coada ochiului.
O lumin. Se aplec _i se uit atent la o cutie lung de metal, parcial
transparent, imitând grosolan forma unui co_ciug, pân _i în privinca
cptu_elii colorate _i aparent costisitoare. Interiorul era u_or curbat pentru a
forma un canal îngust. De-a lungul canalului se rostogolea o bil de lumin.
Se rsturna încet, trecânndaproximativ un minut pân s parcurg distanca
pân în partea cealalt. In acela_i ritm lent zbovea, prând c mediteaz la
ce va face mai apoi _i, cu o enorm chibzuinc, î_i începea cltoria înapoi.
Tocmaiaceast mi_carefr noim îl fascina pe Czinczar.Î_i apropie
mâna grijuliu cam la un col de bil. Nu se întâmpl nimic. Se ddu înapoi _i-_i
cuguie buzele. In ciuda atacului asupra ora_ului Linn, nu era el omul care s
ri_te. Fcu un semn ctre gardian.
- Adu-mi un sclav - spuse. La indicacia sa, un fost nobil linnean,
transpirând din toci porii, î_i întinse degetul _i atinse bila care era în mi_care.
Degetul îi ptrunse ca _i când nu era nimic acolo.
A Se ddu înapoi, uimit. Dar neînduplecatul Czinczar nu terminase cu el.
Inc o dat degetul _ovitor, dar nu chiar a_a de temtor cum fusese, trecu
prin bila în mi_care. Bila se rostogoli în el, prin el _i peste el. Czinczarîl ddu
la o parte pe sclav _i sttu privind gânditor. Trebuie s i se fi citit, pe chip,
ceva din scopurile lui, cci brbatul scoase un cipt înbu_it de groaz.
- Stpâne, eu nu înceleg nimic din ceea ce am vzut. Nimic. Nimic.
- Ucideci-l - spuse Czinczar.
Se întoarse, uitându-se încruntat înapoi la ma_in.
- Trebuie s fie - spuse, _i era o not încpcânat în vocea lui
admirabil.
- Un motiv pentru mi_crile _i pentru existenca ei.
O jumtate de or mai târziu, înc o mai examina.
- l\lumai de a_ putea...
- I_i spuse Clane în gând de mai multe ori. ^i _tia c nu îndrzne_te.
Nu înc.
 Le permisese cu un anume cinism soldacilor trimi_i de lord Tews s
mute echipamentul la Linn. Inclusiv premiul pentru toate descoperirile lui, o
bil care se rostogolea într-un du-te-vino neobosit într-un container ca un
co_ciug; o descoperire a epocii de aur care îi zdruncinase certitudinea pân în
adâncul fiincei.
Datorit bilei de energie nu ezitase s-l lase pe Tews s preia controlul
tuturor obiectelor de art ale unei culturi vechi _i minunate.
Trebuia doar s intre în posesia bilei _i, datorit cunoa_terii funcciei
acesteia, ar putea s se acordeze ritmului ei.
Ar putea fi apoi controlat mental de la distanc: toat ciudata ei
putere disponibil - timp de aproape trei zile. La un moment nedeterminat, în
a treia zi, arînceta s vin" când o chema" el.
Apoi ar trebui s-o viziteze în timp ce ea se va afla în container _i, printr-
un contact direct, s restabileasc raportul.
Pruse evident, din acciunile lui Tews, c lordul consilier nu intencionase
s-l împiedice s ajung la echipament. A_a c amplasarea bilei în propria sa
re_edinc din Linn, sub paz, nu conta.
In ciuda îngrijorrii, nu anticipase un atac major ce-ar fi putut cuceri
Linn-ul printr-un asalt rapid.
A_a se face c arma ce-ar putea pune capt rzboiului nu se afla la
îndemnân,numai de n-ar putea ajunge la ea prin mijloace necinstite.
Inc nu se simcea atât de disperat.
De fapt, nici forcele de care dispunea nu erau destul de puternice
pentru a profita de miracol.
Chiar dac se întreba, ca într-o agonie, cum ar putea intra în Linn _i în
cas, începu s se dedice cu înver_unare instrucciei de rzboi a armatei.
Circula o veche zical în armata linnean care spunea c în timpul
primei luni, un recrut, dac era aruncat în btlie, putea provoca moartea
camarazilor lui instruici. In timpul celei de-a doua luni, soldatul împiedica
retragerile, provocate de prezenca sa. Iarîn timpul celei de-a treia luni, era
numai bun s se lase omorât, de cum se angaja în lupt.
Clane, urmrind un grup de recruci dup câteva sptmâni de exercicii,
trecu prin toci fiorii spaimei, într-atât de adevrate erau vorbele din btrâni. A
învca s arunci cu arcul cerea efectiv o mobilizare complex a mincii _i
corpului Lupta cu spada trebuia s includ capacitatea de colaborare cu
camarazii. Lupta cu sulica era o adevrat art în sine.
Planul pe care îl schicase în noaptea aceea în faca plenului statului
major fusese o încercare de a se feri de orice slbiciuni. Era o hotrâre
sincer de a utiliza oameni nepotrivici pe linia de aprare. Puse o vorb bun
pentru cei necorespunztori.
- Nu-i suprasolicitaci. Scoateci-i în aer liber _i pur _i simplu învcaci-i
primele elemente ale folosirii armelor. Întâi arcurile, sgecile, apoi sulicele_i
apoispada.
Dup întâlnire, târziu în noapte, examin rapoartele privind ora_ele
Nouris _i Gulf care czuser, practic, fr lupt. Deoarece barbarii atacaser,
sclavii se ridicaser pur _i simplu _i î_i omorâser stpânii. Un raport
suplimentar al statului major recomanda execucia în mas pentru toci sclavii
brbaci, apci de lupt.
Clane expedie mesagerii s adune _efii comerciali _i industriali pentru o
conferinc matinal apoi, dup ce se culc, se gândi la problema sclavilor, cu
neplcere.
La ora zece convoc _edinca pentru ordine _i le spuse celor o sut _i
ceva de negustori adunaci c armata recomandase pedeapsa capital pentru
sclavii brbaci. Declaracia sa stârni trboi numaidecât.
- Excelenca voastr, este imposibil. Nu putem distruge atâta
proprietate valoroas - spuse unul dintre brbaci.
Cu dou excepcii, aceasta prea s fie atitudinea general. Ambele
excepcii le constituiau doi brbaci tineri, unul dintre ei argumentând:
- Domnilor, este o acciune necesar.
Cellalt zise:
- Senzacia mea este c aceast criz face posibil o acciune radical -
sfâr_itul sclaviei în Linn.
Comerciancii, sco_i din srite, cipau la cei doi brbaci.
Clane înaint _i ridic mâna. Când se fcu lini_te, începu:
- Nu e timp pentru jumtci de msur. Trebuie s abordm una sau
alta dintre alternative.
Urm o serie de discucii printre grupurile de negustori. În final, un
vorbitor prietenos spuse:
- Excelenc, negustorii prezenci aici sunt în favoarea eliberrii sclavilor.
Un moment îndelung, Clane senuit la publicul care rânjea _i deodat
întoarse spatele _i prsi încperea. In dup-amiaza aceea pregti un
document special: u
LIBERTATE SPECIALA PENTRU SERVITORII LOIALI.
Din ordinul excelencei sale, lord Clane Linn, conductorul ora_ului Linn,
om de _tiinc al templului, preaiubit de în_i_i zeii atomului, se dispune prin
aceasta _i a_uava rmâne ve_nic:
SALUTARI tuturor acelor brbaci _i femei buni care au slujit în lini_te _i
eficient imperiul pentru a isp_i pcatele conductorilor care i-au condus în
rzboaie fr speranc împotriva imperiului Linn protejat de zei- aceasta
este _ansa unei libertci totale pe care aci câ_tigat-o prin acciunile _i
atitudinea voastr din timpul ultimilor ani.
Imperiul a fost atacat de un invadator barbar _i crud. Domnia lui de
teroare nu poate fi decât temporar, cci force invincibile se adun împotriv-
i. O armat de un milion de oameni se afl pe drum dinspre Marte _i Venus, _i
aici, pe pmânt, force invincibile totalizând mai mult de dou milioane de
oameni se organizeaz pentru btlie. A
Numrul du_manului este mai mic de _aizeci de mii de soldaci. In
aceast armat pucin numeroas, care a câ_tigat victoria inicial prin
surprindere _i atac, câciva brbaci _i femei nesbuici s-au înrolat grabnic.
Toate femeile, afar de cazul în care sunt condamnate pentru delicte majore,
vor fi iertate. Pentru brbacii care au trecut la du_man, exist o singur
speranc. Scpaci imediat de du_manul barbar _i PRZENTAbI-VA LA TABERELE
DE CONCENTRARE indicate la sfâr_itul acestei proclamacii. NU vor fi grzi în
aceste tabere dar se vor face apeluri de prezenc sptmânal. Fiecrui brbat
al crui nume apare regulat pe aceste liste de prezenc, i se va oferi libertate
deplin atunci când du_manul va fi învins.
Pentru recalcitranci pedeapsa este moartea.
Pentru brbacii _i femeile care î_i îndeplinesc cu loialitate sarcinile
încredincate, eu, lord Clane, lord conductorîn exerciciu din Linn, dispun
urmtoarele:
Toate femeile _i copiii vor rmâne la re_edincele prezente, continuând
s serveasc la fel ca în trecut.
Toci brbacii vor raporta stpânilor lor, spunând:
- Este în intencia mea s profit de oferta lordului Clane. Daci-mi racia
de mâncare pe o sptmân, ca s m pot înscrie _i eu într-o tabr de
concentrare.
A A Acestea fiind rea|izat_e_i dup primirea mâncrii, plecaci imediat. NU
INTARZIAbI NICI O SINGURA ORA.
Dac din anumite motive stpânul vostru nu este acas, luaci mâncare
_i plecaci fr permisiunea lui. Nimeni nu v va împiedica s prsici ora_ul.
Orice brbat cruia i se aplic acest ordin _i care este gsit
ascunzându-se în orice ora_, douzeci _i patru de ore dup ce aceast
proclamacie va fi trimis prin po_t, va fi suspectat de intencie trdtoare.
Pedeapsa este moartea.
Orice brbat care dup o sptmân este gsit pe raza de cincizeci de
mile a unui ora_, va fi suspectat de intencii trdtoare.
Pedeapsa este moartea.
Pentru a te salva, mergi pân la tabra de concentrare _i f-ci regulat
aparicia pentru apel. Dac barbarii atac tabra, rspândici-v în pduri, pe
dealuri _i ascundeci-v, sau mergeci la alt tabr. Se vor asigura racii
potrivite de mâncare pentru toate taberele.
Toci cei a cror loialitate va fi dovedit, vor fi eliberaci când rzboiul se
va sfâr_i. Ei vor avea imediat dreptul s se cstoreasc. Se va institui
colonizarea. Dup expirarea celor cinci ani de re_edinc, emigrancilor li se va
acorda cetcenia pe baz de cerere.
Acesta este sfâr_itul sclaviei în imperiul linnean.
Flbl INbELEPbI - Flbl PRUDENbI - Flbl LIBERI.
Era un document care avea punctele lui slabe. Înainte de emitere,
Clane petrecu nu pucin timp argumentându-i meritele în faca unui grup de
oficeri dubio_i - pe negustori îi ignor, erau prea venali pentru a fi luaci în
consideracie. A scos în evidenc c va fi imposibil s cin secret o comand
general pentru execucia în mas. Majoritatea sclavilor vor scpa _i apoi vor
deveni periculo_i. A recunoscut c proclamacia, de_i orice promisiune era
adevrat, era plin de minciuni. Un milion de sclavi numai din Linn trecuser
la Czinczar, mulci dintre ei fiind soldaci instruici. Czinczar i-ar putea folosi la
garnizoana fiecrui ora_ ce-l putea captura, _i astfel s pregteasc armata
pentru btlie. Morkid, un tip sarcastic _i caustic, pusese capt cercii târziu
dup-amiaz.
 - Domnilor - spuse el- nu pare s fim con_tienci de faptul c
comandantul _ef a eliminat dintr-o dat toate iluziile _i falsele noastre
sperance _i a ptruns direct la rdcina situaciei în care ne aflm. Ce este clar
prin chiar natura discuciei noastre este c nu avem de ales. Ridic vocea:
- In aceast perioad când dezastrul s-a declan_at, suntem fericici s
avem drept conductor un geniu, care ne-a îndreptat pe singura cale, cea
militar, care s ne scoat la liman.
- Domnilor - vocea rsuna cu omagiu - vi-l druiesc pe lordul Clane
Linn, lordul conductorîn exerciciu al Linn-ului.
Au btut din palme timp de cinci minute.
Clane urmri btlia pentru Goran de pe un avion patrul care câ_nise
de pe o pozicie întrit. Escadroanele inamice încercar din nou s se
apropie, s strâng rândurile în jurul lui, dar propria sa ma_in era mai rapid
_i mai u_or de manevrat.
Trucul cunoscut de a trece deasupra lui a fost încercat, era o
stratagem veche a avionului patrul _i se folosea în lupta navelor. Dar fluxul
de energie a_teptat, îndreptat în sus, nu avu loc. Nava lui mic nici mcar nu
se înclina, de_i aceasta era reaccia minim atunci când dou surse de energie
atomic operau pe o linie de gravitacie.
Eforturile aprtorilorîl îngrijorau pe Clane. Czinczar era, desigur,
con_tient, de data asta, c du_manul lui _tia mai mult despre metalele zeilor
decât el sau tehnicienii lui. Dar ar fi fost regretabil dac ar fi tras concluzia,
din acciunile acestei singure nave, c înuntru se afla Clane. Dorise s vad
aceast btlie. În ciuda a tot _i toate, o vzuse minut cu minut.
Aprarea era dur, mai dur decât anticipase din faptul c patru ora_e
czuser în ultimele patru sptmâni. Neinstruicii luptar înver_unat pentru
viecile lor. Sgecile au fcut o mulcime de victime printre atacatori. Lnci,
manipulate stângaci dar cu disperare, au provocat rni _i chiar moartea.
Momentul luptei cu lancea a fost cel mai greu. Barbarii, musculo_i _i
puternici, o dat ce au penetrat armele care puteau s-i atace de la distanc,
i-au împucinat pe adversarii mai slabi. A
Prima linie era la pmânt, nimicit, învins. lncepu btlia din linia a
doua. Rezervele de barbari înaintau _i erau atinse de valuri de sgeci ce
întunecau cerul _i-_i luau tributul când loveau grupurile de brbaci care
înaintau. bipete rgu_ite de durere, blesteme, cipetele stridente ale rnicilor
disperaci, groaza muribunzilor, a linneenilor osândici _i rpu_i brusc ajungeau
la urechile celor din mica nav învingtoare. Aprtorii se chinuiau s stea
laolalt. Aceasta fcea parte din instrucciunile lor. S se retrag încet spre
piecele centrale, care erau aprate împotriva unui atac surpriz pe la spate.
S se retrag _i, în ultimul moment, navele ar ateriza _i ar salva armata
încolcit, dar teoretic înc intact, a celor care fuseser cândva ni_te civili
zdraveni. Dup o lun _i jumtate de instruccie, erau prea valoro_i pentru a
se sacrifica într-o lupt eroic.
A_a cum era, rezistenca lor dârz imprima caracterul btliei. Desigur,
Czinczar, numrându-_i oamenii în fiecare btlie, avea propriile sale îndoilei.
Armata lui, sporit prin sclavii care înc nu se ciau, cre_tea zilnic. Dar cu cât
armata cre_tea, _ansele de a o putea controla scdeau.
Totu_i nu existau îndoieli asupra rezultatului acelei btlii. Pe msur ce
noaptea se lsa dinspre est, focurile victoriei începeau s ard pe toate
strzile importante. Fumul se ridica în rotocoale spre cer _i flcrile ro_ii ca
sângele mistuiau întunericul. Linneenii de jos, chiarîn acel moment îndurând
începutul ocupaciei barbare, nu ar fi fost dispu_i s admit c înfrângerea
acceptat în sil reprezenta un posibil moment de cotitur al rzboiului.
Venise timpul s se decid când, unde _i în ce condicii principala forc
linneen va fi aruncat în btlia decisiv pentru controlul planetei. ^i mai
trebuia luat înc o decizie, ce implica, de asemeni, o încercare deosebit de
riscant: aceea de a se apropia de bila de lumin.
Clane se mi_c greu _i-_i strânse pelerina în jurul umerilor lui slabi.
Înc analiza mijloacele _i cile de intervencie, când i se aduse un mesaj
printr-un nobil linneen eliberat, care fusese capturat de barbari.
Mesajul era format dintr-o singur propozicie interogativ din partea lui
Czinczar.
Te-ai întrebat oare - dragul meu lord Clane, cum a fost distrus
complet civilizacia vârstei de aur?"
Era o problem asupra creia Clane meditase de multe ori. Dar nu-i
trecuse prin cap c rspunsul ar putea fi cunoscut unui barbar de pe luna
îndeprtat a planetei jupiter.
Îl întreb pe nobilul eliberat, un cavalerîn vârst al imperiului, despre
condiciile din Linn. Rspunsurile nu erau plcute. Mulci sclavi î_i luaser
revan_a asupra fo_tilor stpâni. Numeroase femei de neam mare din Linn
fuseser reduse la statutul de prostituate.
Punându-i omului întrebri în legtur cu re_edinca din Linn, afl c
Czinczar i-a invitat public pe oamenii de _tiinc ai templului s aib grij de
anumite vestigii care se aflaser anterior în posesia lordului Clane.
În acest moment Clane spuse:
- El a mencionat de fapt numele meu.
- Mesajul a fost expediat prin po_t - veni rspunsul, _i omul înlc din
umeri.
- L-am citit în timpul uneia dintre misiunile mele pe terenurile
palatului.
Mult dup ce întrevederea luase sfâr_it, Clane analiz faptul. Bnuia c
era o curs, _i totu_i, Czinczar nu putea _ti cât de valoroas era acea sfer.
Dac conductorul barbar ar fi examinat-o prin tubul gol, ar fi fost uimit
de ceea ce era în interior. Totu_i, asta nu-l putea ajuta la nimic.
Cu toate acestea, presupunea c era o capcan.
Tot nu avea importanc. Pentru obiectivul lui, vecintatea momentan a
bilei reprezenta tot ceea ce ar fi fost necesar,îndrznea s ri_te?
Inc cântrea _ansele când un alt nobil eliberat aduse un al doilea
mesaj de la Czinczar: A_ vrea s am o conversacie cu dumneata _i s-ci art
un obiect pe care - pariez - nu l-ai vzut niciodat. Te poci gândi la un mod în
care s-ar putea ajunge la o asemenea întâlnire?"
 Lord Clane art mesajul statului major la _edinca de a doua zi
dimineaca. Interziser cu tocii o asemenea întâlnire dar fur de acord c
aveau _ansa s trimit un mesaj oficial conductorului barbar.
Clane, care avea propriile sale motive de a se arta ferm, scrisese deja
comunicarea. O citise oficerilor adunaci:
^efului barbar Czinczar!
Încercarea la_ de a câ_tiga îndurare pentru crimele tale împotriva
umanitcii, printr-un apel personal ctre mine, este zadarnic. Prse_te
aceast planet, împreun cu armata ta barbar. Numai o strict supunere te
poate salva pe tine _i Europa de la distrugere. Ia seama!
Clane, lord conductor în exerciciu.
Mesajul a fost aprobat _i expediat prin grija oficerului barbar capturat.
Clane începu imediat s finalizeze pregtirile pentru lansarea unui atac
împotriva ora_ului Linn. Acesta a fost discutat de câteva ori cu personalul
militar _i s-a czut cu greu de acord s fie un atac simulat. Generalii simceau
c o debarcare ar putea provoca o confuzie în rândul aprtorilor ora_ului _i
astfel s împiedice armata linneen s captureze ora_ele periferice, care ar fi
putut într-adevr fi cinta adevrat a misiunii lor. Au convenit ca armata de
asalt s se retrag din Linn în timpul nopcii dinaintea atacului.
Clane era mulcumit de hotrârea aceasta. Plec spre ora_ul Linn în ziua
dinaintea atacului, fcând partea inicial a cltoriei într-un scuter aerian. De
aici, într-un loc izolat, descrc un mgar _i o cruc cu legume _i merse cu
greu pe lâng ea ultimele dousprezece mile.
În ve_minte mohorâte, de lucru, ale unui iniciat al templului, era unul
din mulcii cruca_i, încât nu era nici o problem. Atât de vast era armata de
sclavi cinut în Linn, c forcele lui Czinczar au cutat rapid s stabileasc un
flux normal de alimente din satele din împrejurimi ctre ora_ pentru a preveni
foamea.
Cerceta_ii linneeni raportaser de mult c porcile erau deschise.
Clane intr fr intervencia forcelor sclavilor care pzeau poarta. Odat
înuntru, era înc _i mai pucin suspectat, _i nimeni nu i-a pus la îndoial
dreptul de a merge pe strad ctre re_edinca din ora_. Urc dealul spre
intrarea comerciancilor _i i s-a îngduit, s intre cu cruca prin deschiztura
din gardul scund, de ctre un singur soldat barbar care pzea acea porciune.
Supus, ca _i când ar fi fost trimis cu o afacere juridic, se îndrept spre
intrarea casei comerciale _i rsturn legumele în faca a dou femei, zicând:
- Cine rspunde astzi aici?
I s-a dat un nume barbar: Gleedon!
- _i unde se afl?
- Intreb Clane.
-În birou, desigur - pe acolo. Femeia mai btrân art spre holul
principal, unde, ca s ajungi, trebuia s treci prin încperea mare, central, în
care erau depozitate majoritatea ma_inriilor _i echipamentelor precioase.
În timp ce intra în camera mare, observ c se aflau vreo duzin de
soldaci barbari pe la diverse intrri. Vzu c recipientul cu bila de lumin era
în centrul camerei.
 O sfer nebuloas, care scânteia nedeslu_it, ca mistuit de o flacr
interioar, rostogolindu-se încoace _i încolo...
Putea s treac pe lâng ea _i s-o ating în trecere.
Fr s par prea grbit înaint, puse degetul pe suprafaca subcire a
sferei _i, fr s se opreasc, a continuat s mearg spre birou.
În acest punct, era grozav de tentat s nu-_i mai asume nici un risc.
Dac acciona imediat _i captura casa, atunci ar fi decinut contro|u| _i asupra
cutiei.
Dar dac î_i ducea pân la capt p|anu| su inicial, apoi cutia era
îndeprtat, astfel ca s nu poat fi gsit în timpul celor trei zile în care bila
nu va fi activat? Ddu din umeri _i refuz s se gândeasc la o asemenea
eventualitate.
Fusese impresionat de mesajele lui Czinczar. ^eful barbar avea de dat o
informacie important. Intr-un fel, undeva, fcuse rost de un obiect atât de
valoros încât î_i riscase propria reputacie, din dorinca de-a intra în contact cu
el.
Dac se acciona pripit, cuno_tincele acelea se puteau pierde.
Pe msur ce se plimba prin camer, Clane î_i reafirm încet scopul. Un
moment mai târziu intr în birou _i-l inform pe oficerul barbar de acolo c
venise pentru a avea grij de moa_tele zeilor atomului.
Brbatul masiv se ridic în picioare _i se uit cu coada ochiului la el, îi
ddu de înceles c îl recunoscuse _i chem doi soldaci de pe hol. Apoi spuse:
- Lord Clane Linn, sunteci arestat.
Ordon unuia dintre soldaci:
- Aduceci frânghii. Legaci-l!
Cu umilinc, Clane consimci s fie legat.
În momentul anuncrii ve_tilor, Czinczarse îndrepta spre Linn. Meewan
l-a întâlnit pe acoperi_ul palatului central. Brbatul cel masiv avea întiprit un
zâmbet pe faca lui dolofan de om cumsecade.
- Teoria ta a fost corect - spuse admirativ. Ai crezut c ar putea risca
într-o perioad critic a invaziei. A venit azi dimineac.
- Spune-mi exact cum i-ai acceptat serviciile. Vocea sa, unic prin
frumusecea ei, era lini_tit. Chipul lui ciudat era gânditor, pe msur ce
cellalt povestea amnuncit Manifesta un interes necrmuit Când povestea se
termin, puse întrebare dup întrebare. Fiecare rspuns prea mai degrab
s nasc noi întrebri. Meewan spuse în cele din urm, pe un ton plângrec:
- Excelenca voastr, n-am nici o îndoial c oamenii no_tri au dat o
aparenc cât se poate de bun capturii pentru a aprea mai buni în propriii
lor ochi. Ei revendic dreptul de a-l fi capturat în timp ce intra în cldire,
înainte de a putea face ceva sau s ating ceva. Dar nu sunt decât o _leaht
slab de punga_i, a_a c le pun dorinca sub semnul întrebrii. Dar ce
importanc are? Te îndoie_ti cumva?
Cele aflate îi ddur un rgaz lui Czinczar; nu-_i dduse seama cât de
încordat era. In ultim instanc, î_i spusese, situacia era destul de simpl.
Adresase o invitacie deschis oamenilor de _tiinc ai templului s vin _i s
aib grij de câteva vestigii metalice ale zeilor", care czuser în mâna
cuceritorilor. Fusese o cerere inteligent formulat, menit s câ_tige
aprobarea general din partea înfrâncilor, chiar dac atrgea pe oamenii de
_tiinc ai templului spre propria lor ruin. Se stipula doar, formulat foarte
precaut, c în schimbul privilegiului de a împrci paza vestigiilor, experiencele
ar trebui continuate ca _i când nu s-ar fi dus nici un rzboi.
Zeii - spusese Czinczar cu fcrnicie în invitacie - sunt deasupra unor
certuri meschine ale omenirii."
Aparent, se realizase cel pucin unul din scopuri. Clane însu_i fcuse
cerere pentru slujb. Czinczar medita prudent asupra tacticii.
- Adu-l aici- spuse în final. Nu putem risca s stabileasc controlul
asupra tuturor lucrurilor din casa lui. ^tiu prea pucin _i el prea mult.
In timp ce a_tepta, examin bagheta de forc, unul din pucinele
instrumente funccionabile care fuseser gsite în cas. Nu era el omul care s
accepte adevrurile trecute drept definitive. Faptul c bagheta funccionase cu
o sptmân în urm nu însemna c funccioneaz _i acum. O test de la o
fereastr mare, îndreptând-o spre frunzi_ul de sus al copacului din preajm.
Nici un sunet, nici o lumin vizibil nu se revrs, dar partea superioar
a copacului se prbu_i la pmânt, pe poteca de jos.
Czinczar simci satisfaccia unui om a crui logic s-a dovedit corect. Nu
era o satisfaccie neobi_nuit. Din primele zile, când fusese un copist de
mesaje dintr-un cinut îndeprtat, pân în ziua când ajunsese la putere,
riscase atât cât i se pruse necesar, nici mai mult nici mai pucin. Nici acum
nu putea fi sigur c vrjitorul atomic, lord Clane, nu l-ar putea înfrânge printr-
un tertip bine pus la punct.
Medit o vreme apoi ddu ordin s i se aduc cutia din camera
frigorific a palatului. Indicase sclavilor unde s a_eze cutia, când un oficer
ddu buzna, cu sufletul la gur, în încperea tronului.
- Excelenc - strig el. Sute de nave. Un atac!
Stând la fereastr o clip mai târziu, urmrind aterizarea navelor,
Czinczarî_i ddu seama c vagile sale bnuieli fuseser corecte. Aparicia lui
Clane în ora_ fcea parte dintr-o manevr planificat, care putea s-_i
urmeze cursul fatal. Era o plcere s _tii c lordul Clane însu_i fusese prins în
capcan.
Nu irosea nici un moment urmrind o btlie pe care nici nu sperase s-
o vad, în detaliile ei, din palat. Nici nu avea senzacia pe care o avusese
Tews, cu câteva luni mai devreme, c era necesar pentru comandanci s _tie
unde se afla el, în primele momente ale luptei. Ddu instrucciuni rapide,
poruncind ca acea cutie împachetat în gheac s fie trimis dup el _i-i
scrise un bilet lui Meewan. Apoi porni clare, însocit de o escort puternic, la
sediul armatei de rezerv din mijlocul ora_ului. Rezerva era format dintr-un
nucleu de barbari, dar aprarea principal a ora_ului era alctuit, în
proporcie covâr_itoare, din sclavi. Sosirea lui Czinczar a fost întâmpinat cu
urlete de izbând. Ovaciile nu contenir mult timp dup ce intrase în cldire.
Vorbi despre situacie cu câciva dintre oficerii sclavi _i constat c erau
calmi _i încreztori. Conform estimrilor, _aizeci de mii de soldaci linneeni
aterizaser în primul val. Faptul c acesta era exact numrul de barbari care
invadaser inicial ora_ul nu prea s aib vreun sens simbolic. Aceast
posibilitate îl fiicu sardonic. Nu simbolurile, ci sbiile vorbeau limbajul
victoriei.
Pe msur ce trecea dup-amiaza, atacul linnean se manifesta peste
tot. Cutia, înc aburind, a fost expediat din palat pe la trei. Din moment ce
nu exista un pericol imediat, Czinczar trimise un mesager la Meewan. La trei
jumtate Meewanveni rânjind cu gura pân la urechi. Era urmat de sclavul
linnean care purta lectica. In scaun, legat de mâini _i de picioare, se afla
lordul conductor al Linn-ului. S-a a_ternut o lini_te deplin în momentul în
care sclavii au pus jos lectica apoi s-au retras.
Clane îl cercet pe conductorul barbar cu un interes vdit. Opinia lui
lady Lydia, despre barbar, îl impresion mai mult decât i-ar fi plcut s-o
recunoasc. Intrebarea era, putea oare acest geniu militar puternic, frumos,
s intre în panic la gândul c zeii atomului exist? lntra în panic în timpul
urmtoarei jumtci de or? Din fericire, pentru prima dat în cariera sa de
om de _tiinc în domeniul atomic, avea în spate cea mai mare putere
dezvoltat vreodat de vrjitorii din glorioasele zile legendare. Vedea c
expresia impersonal de pe chipul celuilalt se transformase într-un început de
disprec.
- Pe zei.
- Spuse Czinczar cu dezgust - voi linneenii sunteci cu tocii la fel - ni_te
oameni slabi.
Clane nu scoase o vorb. Deseori se uitase cu regret la oglinzile care îl
artau exact a_a cum îl vedea Czinczar. Un tânr zvelt, cu un chip alb _i
efeminat _i ei bine... Nu avea ce-i face.
Czinczar se schimb din nou la fac. Brusc, i se putu citi ironia pe chip.
- Vorbesc - întreb politicos - cu lord Clane Linn? Nu e nici o gre_eal?
Clane nu putu ignora introducerea.
- Nu e nici o gre_eal la mijloc - spuse lini_tit. Am intrat în Linn pentru
simplul motiv de a-ci vorbi, în timp ce se desf_oar btlia. ^i iat-m.
Trebuie s fi prut ridicol faptul c replica venea din partea unui om
legat a_a, cum era el. Grzile din apropiere izbucnir în hohote de râs _i
Meewan chicoti. Numai Czinczar nu se manifest prin nimic. ^i vocea lui
minunat era tare ca ocelul când spuse:
- Nu am timp s cochetez cu cuvintele _i nici înclinacia s-o fac Vd c
te bazezi pe ceva care s te salveze _i presupun c are de-a face cu
cuno_tincele mele de energie atomic.
Art sugestiv cu degetul spre bara de forc.
- Din câte pot s vd, te vom putea omorî în mai pucin de o secund,
când vom pofti.
Clane cltin din cap.
- Gre_e_ti. E de-a dreptul imposibil s m omorâci.
Un sunet se auzi dinspre Meewan. Inginerul înainta.
- Czinczar.
- Spuseel ameninctor - omul sta e insuportabil. Îngduie-mi s-l
plmuiesc _i vom vedea dac zeii atomului îl vor proteja de infamie.
 Czinczarîi fcu semn s treac deoparte. Dar privi fix la prizonier, cu
ochi anormal de strlucitori. Rapiditatea cu care tensiunea ptrunse în
camer, îl uimi. ^i, incredibil, prizonierul profit de avantaj.
- Imposibil s m ucideci - printr-o propozicie îndrznise s-i pun la
încercare.
Sprâncenele se încruntau pe fruntea lui Czinczar. Fusese atent la
manevra lui Clane, ca la o chestiune de bun simc, anticipase de fapt
dezastrul. Dar acum, foarte sincer, recunoscu în sinea lui c omu| nu
reacciona norma|. Cuvintele pe care le spusese îi ddeau de gândit - o
convingere pe care nu o mai poci ignora. Scopul invaziei sale asupra
imperiului linnean ar putea fi în pericol.
Spuse cu grab:
- Am s-ci art ceva ce nnusufer amânare. Nu se vor face încercri de
a te ucide pân nu vei fi vzut. ln ce te prive_te, nu întreprinde nimic pripit,
nu acciona, de oricât putere ai dispune, pân nu vei privi cu încelegere.
Era con_tient c Meewan îi aruncase o privire atent.
- Putere! Exclam proiectantul, _i a fost ca un blestem. El are puterea.
Czinczar nu-i ddu atencie. Era vorba de propriul su secret _i nu mai
putea fi vorba de nici o întârziere.
- Grzi.
- Spuse el- aduceci cutia acolo.
Era ud leoarc când au adus-o. Lsa o dâr murdar de ap pe
covorul neprecuit _i începuse s se formeze o bltoac în locul unde fusese
pus. Se vedea c avusese loc o întârziere, în timp ce brbacii asudaci forcau
capacul. Pân _i grzile de la u_ile îndeprtate se uitau atent, s vad
concinutul. Un acces de groaz întrerupse tensiunea a_teptrii.
Ceea ce se afla înuntru era de opt picioare lungime. Lcimea era
indeterminabil, pentru c prea s aib cute pe corp, care ddeau impresia
unei dimensiuni mari. Evident, murise numai cu pucin timp înainte de a fi
împachetat în gheac. Arta proaspt, aproape viu, acolo în înveli_ul de
gheac, inuman, zgâindu-se cu ochi orbi la tavanul ornat.
- De unde l-ai luat? lntreb Clane în fine.
- A fost gsit pe una din luni- câteva ore dup ce a fost reperat o
nav ciudat.
- De când? Vorbi pe un ton calm Clane.
- De doi ani, timp terestru.
- S-ar prea c oricine a fost în nav va fi plecat pân acum.
Czinczar ddu din cap.
- Minerii au gsit acum _apte luni pe un meteorit al doilea corp, exact
ca acesta, îmbrcat în costum de astronautn.
Clane privi fix, îndelung, la creatur. ln cele din urm înlc capul _i
ochii i-au întâlnit privirea întrebtoare a lui Czinczar. Spuse încet:
- Care e teoria ta?
- O ras neuman, capabil de mari realizri _tiincifice.
Neândurtoare, neprietenoas - cci exist rapoarte de distrugere
instantanee în zonele periferice ale Europei, care m-au uimit, pân ce a fost
gsit corpul. Intencionez s-mi pun întrebarea dac aceasta ar putea s fie o
a doua vizitare a sistemului solar. Nu pot s-ci ofer pe scurt toate relaciile
logice pe care le-am imaginat, dar senzacia mea este c civilizacia epocii de
aur a fost distrus în timpul primei vizitri.
Clane spuse.
- M bucur c mi-ai artat asta, dar care e scopul unei asemenea
acciuni?
Czinczar rsufI adânc. ^i fcu o a doua mi_care, pentru a para
catastrofa sugerat de fiecare acciune _i purtare ale acestui prizonier
neobi_nuit.
Spuse:
- Ar fi o grav eroare, pentru fiecare dintre noi, s ne distrugem
armatele.
- Ceri îndurare?
Asta era prea de tot. Barbarul î_i art dincii într-un rânjet:
- Ici cer bun simc- spuse e|. A
- Imposibil - rspunse Clane. Oamenii trebuie s se rzbune. In
victorie, nu vor accepta nimic altceva decât moartea ta.
Cuvintele lui Meewan izbucnir ca un blestem obscen.
- Czinczar.
- bip el- ce-i prostia asta? Nu te-am vzut niciodat a_a. Nu urmez
nici un om care accept înfrângerea dinainte. O s-ci art eu ce vom face cu
sta... Se întrerupse. Grzi, strpungeci-l cu lancea!
Nimeni nu fcea nici o mi_care. Soldacii se uitau alarmaci la Czinczar,
care ddu din cap cu rceal.
- Executaci - spuse. A_ vrea s _tiu dac poate fi ucis. Tot nu se simcea
nici o mi_care. Era pe cât se vede un ordin prea moale, sau ceva din
tensiunea conductorului se transmisese oamenilor. Ace_tia se uitau unul la
altul _i stteau acolo nehotrâci, când Meewan smulse sabia de la unul,
îndreptând-o spre brbatul legat.
Doar acolo putea ajunge. Acolo unde fusese o bil de lumin.
-Încearc - se auzivocealui Clane- s utilizezio baghetdeforc
împotriva mea. O pauz profetic. Incearc. Nu te va omorî.
Czinczar ridic bagheta de forc _i aps pe activator. Nu se întâmpl
nimic - A_tept! Bila de lumin se aprindea. Vocea lui Clane strpunse
lini_tea chinuitor:
-Înc nu crezi în zei?
- Sunt uimit - spuse Czinczar - c nu ci-e team de rspândirea
supersticiei mai mult decât de rspândirea cuno_tincelor. Noi, a_a-numicii
barbarL
-
Spuse cu mândrie - te disprecuim pentru încercarea ta de a îngrdi
spiritul uman. Noi suntem liber-cugettori _i toat energia atomic nu ne va
întemnica.
Ddu din umeri.
-În ce prive_te controlul asupra bilei, nu am pretencia c-l înceleg.
 În cele din urm, îl impresionase pe Clane prin comportarea sa rece ca
gheaca.
- Tu de fapt - întreb Clane neîncreztor - nu crezi în zeii atomului?
- Grzi.
- bip Czinczar ascucit - atacaci-I din ambele prci!
Bila de lumin sclipi dar nu prea s se mi_te. Nu existau grzi.
- Acum m crezi?
- Intreb Clane.
Barbarul prea tras la fac _i btrân. Darîncuviinc din cap.
- Am pierdut rzboiul- murmur el. Numai c eu recunosc. Depinde
de tine s iei mantaua care a czut de pe umerii mei. Izbucni:
- Ce este bila aceea, în numele zeilor?
- Concine întregul univers sideral.
Czinczar se încrunt _i se înclin înainte, ca _i când ar fi încercat s
înceleag.
- care univers?
- Intreb în sfâr_it.
- Atunci când te uici în interior printr-un tub gol, explic cu rbdare
Clane, vezi stelele. E ca o fereastr în spaciu - numai c nu e o fereastr. E
universul însu_i.
^eful barbar arta cu adevrat stânjenit.
- Acest univers? Spuse absent.
Clane ddu din cap, dar nu fcu nici un comentariu. Nu fusese u_or de
înceles o asemenea idee vast, chiar cu explicaciile scrise pe care le gsise.
Czinczar încuviinc.
- Vrei s spui c pmântul este înuntru? ^i îndrept degetul spre
sfera strlucitoare.
- E o idee în patru dimensiuni- spuse Clane _i continu s rmân
rbdtor. Putea recunoa_te un om nucit, mai ales când îl avea în faca ochilor.
Nu era momentul s insiste asupra oricrei alte idei. Barbarul î_i îngust ochii
_i a spus în sfâr_it:
- Cum se poate face dintr-un obiect mare unul mic?
Tonul lui impunea o explicacie logic.
Clane înlc din umeri.
- Când mrimea este rezultatul unei iluzii a punctului de vedere,
problema nu exist.
Czinczar se încrunt _i ridic privirea.
- A_ fi presupus - spuse el- c la acest punct din relaciile noastre n-o
s spui decât adevrul. Evident, nu e_ti pregtit s-mi spui ceva valabil
despre arma ta. Fire_te, resping aceast istorie fantezist.
Clane ddu din cap, dar nu spuse nimic. Oferise singura explicacie de
care dispunea _i întâlnise întâmpltor realismul uimitor al celuilalt. Nu c l-ar
fi învinuit pe barbar. El însu_i numai treptat fusese în stare s accepte ideea
c materia _i energia erau diferite de ceea ce preau pentru percepciile _i
senzaciile corpului nostru.
 Dar acum era momentul s accioneze, s forceze, s conving.
Legturile czur, ca _i când n-ar fi existat. Se ridic în picioare _i coroana,
cel mai desvâr_it dintre toate giuvaerurile epocilor trecute, pluti deasupra
capului su într-un ritm perfect, unic, cu mi_crile lui.
Czinczar spuse cu încpcânare:
- Ar fi o gre_eal s ucizi un brbat zdravn, fie el sclav sau nu.
Clane rspunse:
- Zeii cer capitularea.
Czinczar continu cu furie:
- Prostule, îci ofer sistemul solar! Monstrul din cutie nu ci-a schimbat
prerea câtu_i de pucin?
- Mi-a schimbat-o.
- Dar atunci...
- Nu cred - spuse Clane -în aranjamentele de conducere comun.
Urm o pauz. Apoi Czinczar spuse:
- Ai ajuns departe - tu care ai utilizat cândva energia atomic numai
pentru a rmâne în viac.
- Da - spuse Clane. Am ajuns departe.
Czinczar privi încruntat la lucrul din cutie. A
- Adevrata amenincare pentru Linn este acolo. lmi promici c vei
încerca pentru lordul conductor?
- Eu - spuse Clane - nu-ci pot promite nimic.
Se uitar unul la altul, doi oameni care aproape se încelegeau unul pe
altul. Czinczar fu cel care rupse tcerea:
- Capitulez - spuse cu u_urare - numai în faca ta, cu toate forcele, în
credinca c ai curajul _i dreapta judecat s nu te eschivezi de la vreuna din
noile sarcini în calitate de protector al sistemului solar. E un rol- conchise în
mod inutil _i dintr-o dat posomorât - pe care am intencionat inicial s mi-l
atribui.
Într-o încpere bine pzit, dintr-o suburbie îndeprtat din Linn, un
miez de energie se rostogoleaîncoace _i încolo de-a lungul unei poteci
înguste. In tot sistemul solar nu exista nimic asemntor cu acel miez. Prea
mic, dar asta era o iluzie a senzaciilor omului. Crcile care îl descriau _i
oamenii care scriseser crcile _tiau doar o parte din secretele lui.
Ei _tiau c macrouniversul din interior pulsa cu o form multipl de
force minus. Reacciona la razele cosmice _i la energia atomic precum un
burete nescios. Nici o energie submolecular descrcat în prezenca lui nu-i
putea scpa. ^i în momentul când atingea propria sa variacie, a masei critice,
putea porni o reaccie în lanc la orice atingere.
Avea o slbiciune, _i oamenii _i-o însu_iser, în felul lor lacom. Imita
gândul. Sau a_a prea. A_a prea.
Marea întrebare pe care Clane, _i înaintea lui anticii, _i-o puseser
observând aceast remarcabil caracteristic era: S fi însemnat oare c
omul controla universul sau c universul îl controla pe om?
SFÂR^IT