UZ INTERN {

.t
't
rn
.t

\
T
,i t''
)
CaPitolul I
relatiei.dintre anomie qi devianfl, a$a cum se manifesti ea in societatea rom6neascd
q
't
'$.
de astdzi. ..t
J

. Elaboratl c,u ihtengia de a pune in eviden[X confinutul gi evolulia principalelor -.t

\
interpretdri teoretice din domeniul sociologiei devianfei, prezenta lucrare constituie lf ,DEVIANTA $I ORDINE,A SOCIALA
o reluare, mult revizuiti gi adiugitl, a cursului universitar editat in 1994; sub titlul
/
:+
ii \d
Teorii sociologice. tn domeniul devianlei Ei al problemelor sociale (Bucuregti, .;!
4
TIMS, 1994,79 pagmi), publicat qi premiat (la concursul de rnanuale universitare) :!
de citre Fundalia Soros pentru o Societate DeschisX. Cu acea ocazie, iursul a fost ! ;il3ll;J'iXTff:il::;TT:::1
t asigura liniqtea popoarelor, fdrl a
evaluat qi avizat favorabil de ctrtre sociologul americal John Ely cXruia ii mulfumim * lor"'
micqora libertatea
gi pe aceastX cale. $
Edi{ia prezentX completeazi lacunele fostei edifii, oferind o serie de infor- 1
I Vauvernargues ( Refle xio ne s et
.*
;, maximes.788)
mafii suplimentare, care au solicitat revizuirea unor capitole sau subcapitole, eli-
?
minarea altora qi redactarea unora noi. Capitolul privitor la formele specifrce de ,
devianfi este bazat pe studiile publicate de autor in revista ,,sociologie romA- +
neasc5". in ansa"mblul ei, intreaga lucrare a fost conceputd in aqa fel; incAt sd. '*
1". Devian{a in context normativ
rbspund[ exigen[elor qtiinEifice universitare, c6t qi interesului publicului mai larg .t
care iqi pune, adeseori, intrebbri de genul: ,,De ce nu mai exisdi ordine in societatea
t ,intr-unsensfoartelarg'devianlasemnificXdevierea(abaterea)de'launanu-
4
romAneascd?", ,,De ce atat de mulfi oameni incalc[, astilzi, atdt de mult norrriele?", 7 mit set de norme sociale'
,,De ce sistemul de sanc[iuni are un efect atat de slab?".
di:
guvernatX de nomre' care o diri-
Aqa cum se gtie, orice acliune uman[ este
indivizjlor
ali""iiisi ,pre u.,,rr.rit" finalir[li orice noiln[ prescrieexigenfe'
F
incerc6nd sX ofere un rXspuns acestor intrebiri, lucrarea noastrd reprezintX ji
jr"re;;;;i"
un scurt ,,itinerar" intr-un univers pe cdt de fascinant, pe atat de complicat de se conforrneze anumitor sd
sa
forme specifi"" a. "o.rauit[, obligdndu-i social
in[eles - universul celor diferifi de noi, veritabil ,,cosmos al lumilor altemative" .1 interesele qi valorile grupului
t realtzezenumai ac{iuni compatibiie cu regulile,
fald de lumea convenfional5. sunt, de fapt, prescripfii ale actiunii sau repere
l
;;;;*" fac parte. Normele sociale
conduiti umana nu este strict normativl'
ir

* ideale de comportament. Deoarece nici o

; ,,r,u ,".p""te into"mui regulile
acliunii"' norrna' ca a:al:e' ilj"^t*"ltficd cu con-
mr este- t-T-lu'"u crede -
duita, iar comportamentuf (strlct) norrnativ-
tn
.19u.:l*
a]n1-o societate' Cu alte
de conduit[.
'i cel mai frecvent qi ""i -ui obiqnuit model (care eviden\iazd. ceea
;;;r;;;;; ,;*ld nu se idlntifici cu norrna statistic' comportamcnt dintr-o
qi cel mai normal
ce este cel mai comun, cel mai frecvent
ideal de conduifi, un reper in funclie
societate). Ea nu este ul,,.uu decAt un ',ghid''
car-e oamenii iqi ajusteazd conduitele sau acliunile
de
Concretizateinformaobiceiurilor,conven{iilor,regulilor,obligafiilorsauin-
r"rdi"i;: ;;;"r" r;"i"r" indeplinesc urm6toarele tuncfii mai imporranrel :

a)gasanteazhpredictibilitatearelativ[aac[iunilorsocial-umane,inaqafel
incat aceitea trebuie- (acest irnperat.iv este esenfa
oricirei norme) s[ producd un
unui anumit grup social;
anumit efect scontat suu anti"iiat de tofi membrii
uman6 intr-un sens dezirabil, in concordan[f, cu
b) d\rtjeazd. sociabilita@;
interesulgeneralalgrupuluisocialsaualsocietSliiinansamblulei;
c)ra[ionalizeaz[acgiuneauman{deoaqamanierXincAt,pentrurea|lzarea
specifice;
sx respecte indica[ii normative
anumitor scopuri, aceasta trebuie obligatoriu

iralionalitate tn acliunea unnnd'

1 Sorin M.Rldulescu. Homo Sociologicus' Ralionalitate Si
Bucureqti, Editura ,,$ansa" , 1994' pag 21
33'
'

16
t]
 UZ INTERN
.Reglementfileimpusedenormelesocialedetermin[compoltarnentetipice
irtt' ia' L n'u"tut intregii societ[li asiguri
d)oferitemeiuripentrulegitimitatea,consistenla,eficien{agicorectitudinea si actruni permise '"t";'l;;"";itii"f ordi'nea sociall'
denumit
ac[iunii. r^-iei franceze' normc sociale asi-
tranceze, normele :'J;:;#oiogii "r^i"i au*"**' regulile iu'iOitt' morale' dogmele
religioase
Penuu Emile Durkheim' fondarorul
sociologiei
t::ilo^:u"" un sen sociale'iO"
Faptele *'l
aetey111nl t
stau ain,' tip'll"a::9;fffi $:' .o."
eurd organiz*"u
colectlvx;'
" ::
asupra indivizilor presiuni
'u1'oturT-^^"i"titt"*i-e'
"u
coercitive gi im- etc ) con
cu o nuteie imperabva qr ' i:Tll;.,:";ffi Jl'#:ij'1,;
nformez ei
i
de
le ,,congtiing "-" "^"'"itx
moral5' La randul lui;Max Weber'
unul dinre suni r,inzestrate
itllFa'e ind3lara' atunci cand md
co
Derative, stimulandu-1"-'ofiO*iooa normele sociale ca an- impun, cu t'i fetfi;;;
voia pulin simlitl' fiind inutild' Dar
germane' considera nu este
reprezentangii de frunte ai sociologiei de ac$unea bunl voie, aceasta '^";;;;
ur- o""ttoi rup," gi dovada este c' ea se
;;*p-tamentul indivizilor
mai
"o"'oa"g"'"
pulin ff;ril;:; ;*rrr"" sa incalc regulile drep-
sambluri de reguri nu esre
"J;ili;;'"nil1":"F ea
afirmX indatd ce it""i^'A
*a imnotriylsc "i';;t 1"""t"u":ql meu' dac[ mai este
'o"t"ur"r*"nul de normd provine de-la cuvintul "nomos"' ii':T"'in i-pitOl""
cele mai
mea' astfel-cu
distribuirea bu- tului, ele ,"u"1io""u'i
"J"* 'e
vechi rexte greceqti ";;;;;;"-,
semnihca p[scutul unei turme sau
desemna o anumiti acliune' il',,;;'1i1""':'#,';if*i?If ^,"Tu',9:i+iEfti^::,:{1
catelor la un festin' di;;;;t''cuv6ntul "nomos"va vAntului din Nord' La Eschil' qi este
slvArqit rePar mea nu
rumii' oace in imbrlc[mintea
. Hesiod infelegAnd' pti"" i"t"t*"diul
lui' ""afatottu" avea puterea altfel (...)' Dac[ nu ;;:"t"";i"lUtrtl
cuvontul este e"hivol#
de a face ceva" - D" ;;
;;;;F;;"^ o" "u rotosi" ' "a intrebuinla"' "a
tni"*' "uuaotol ua too sensul de autoritate' obicei sau
de la zeila Nemesis' cars'
il';;; *tr:::#:rull*,'f,
dePlrtarea la care su
:"'l"iJ'ff T:;ff"};r;l"' "'"""
a"*"-i'- constringerea' deqi indirectd'
nu
se pare' 9i 'in It J"
reeull. Dar, cuvdntul "nomos"pro!1e, a reglernenta respecta-rea impdrfirii lumii ca qi o pedeapsi ,#;;' compatriofi met'
u"I"n"u mitologie "giirl*X,
avei rolul de
codul qdu de este mai pugn
;;; ;j,lr?i s[ vorbesc frantuze$te cu
de exemplu' ii va lreze{ spre aprobarg' ':"t!'i "n"u#'*
intre zei. Numa,
optt'a a" "physis" ' de origine indic[' ;;;;td"io*1"'*-o""J"r"r"eur";a*:"1*T":$;t,H#::iit3"^ttTtT'"':i:;
conduit[. Noliunea de "nomos" "'t" ""tJi- ti:"p-g din secolul al ,1
dlI."i?'dar dacx o rac'
care desemna, ini{ial, tot o
acliune sau un p*"'' qi cure' de-
{..'
:*r'"r'X".?"Ji,JffTJ:*? ii *'1"q" d^'"
d"ot"bi'e de ordinea
V-lba, va desemna ordirr"u ,,nuto,ii" 'p'"
la
"umanului" au
distinclie' filosohi qcoti ioniene
+:
a.i =;:r"p;
cusigurange"a*eGruina.Chiaratuncicand,de.fapt,pofsxm6eiiberezde
,u"""r, ir-,*a ,ri-"JJut' nu o
pot fu"" fhr[ s' m' sirnt
acesre reguli gi ,[ bi;;;;o
n"f.j"Or-re aceastl
semnatx d" ,,rro-or,i. (Roger Pinto' ti din urm[ inlaturate' ele fac
indeajuns
numai in "nomos]" t"t qi itt "physis'; ' cAnd sunt i"
-i.
af,lrmat cl binele qi rXui exist[ silit se lupt contra l;'':';;* "J
..i
prin rezistenta pe care o opun"3'
MadeleinGrawitz:M1thodesd",,,i,n,.,soci'ales,-(deuxibme6dition)'Paris'
r!
il ' si se simt6 puterea ior de constrdngere'
Dalloz, 1967, vol' I' P' 8-9)' s[ ordine sociali' Intr-un
Sociologiadevianleis-an[scutd*;;;il"ciotogitorde'ainleiegecauzele
grupului tEid: -:9ll'""* trebuie rentali ;e;;^1." acels*
.j

incorpor6nd expectalille membrilor care indivizii ,oni, ua.r.ori.

qi o expresie a aprobdrii a
': Denrru
'*,'*l.sens,deviarrlasemnific[violareao,oi,'ilsociale,oriceact-saucolnportament
se comporte qi
hdivizii'."o''i=u'i"p'"'i"ta r{,t ordine'
'e ^;;i;;;le expectalii ,r,r rrrniino"p'nite, datorit' violSrii unor unei
;;g*prJ-""t*"ti'e impuse de aceastx
celorlali. Atunci piin aplicarea ir care se opune ;;;;;;l^
"a"i^""ro i:i maniresta dezaprobarea_ "n':;
norme sau atteia, ;;;;il;"i"i (reglemlntate' de exemplu' de coduri
juridice ?

sancliuni. s*"1i"*i":iot n lot*ur" pildd' in diferite

't
'..1
-2^
sau de r"goti p'o""itiJ"-*tt"l
od info;;ale (exprimate' de J 2. Devian{a in context fenomenologic
$
,"u"Eii af"*"Piniei Publice)2' "t
modeiului normativ dominant'
Caformidedevieredelacerinlelenormadve,compoltamentuldeviantim-
inoricesocietatepotexistaurmdtoarelecategoriidenorme:! ottti model antinoTt"t G;t
.i*

ceea ce trebuie s[ facl;

:i
plicl adoptar"u ftJ u
a; prescriptive - ;" indicd indivizilor l
ceea ce nu trebuie s[ fac[; normativ[, aqa
asacumestecazul,depild[,alinfractorilo,,uuucelorcarese,,rlzvrdtesc''contra
b) proscriptiu" - "-" aratd indivizilor ,,o.',,o,*atiu (lipsit de coererr![ pentru care nu
r{
.t
oiamii sociale), n" l ooul model
psihic'
c)formale-exprimatesubfbrmaregulilorscrise(a'normelordedrept,de :!
indivizilor asociali ,uu Uotnu'oi
B
cum este cazul OJ plfJe, "f diferit fa16 de aqteptrrile
sub forma regulilor nescrise, dar
subin[elese (a i"'"##i; ;;;;;, i"a"tiri r"1o*porte
exisrd reguli).
"*"*pl)ln{ormale
regulilor sau
exprimate
convenliilor
-
morale' de exemplu);
societ5li; .---,i
celorrarlio""i-1i#ffi ,;:tlfy ',:,:*;;:*fr'f
,"", diierite conduitele
fa!^1 de acuurure csrurr4r$ ;ruIiHfi il;l;
e) generale - caracteristice unei i.ntrbgi
numai p""tto anumite grupuri sociale' traducere din limba francezd'
edilia a II-a'
f) specifice - caracteristice
, --ilrlrr" ourkheim, Regulile metodei^socioro.gice,

Editura Hyperion XXI' 1995' p'

i1-12
2 Dan Banciu' Sociologie juridicd'Bucureqti'

18
tl

l
rl

sau al uner anume sociedti. Aceasta diferen{i (care este

UZ INTERN '.:G
.;l
tf
,l
$
,:t

de devianfi) reprezintd,-pentru majoritatea membrilor,

,,rD'rca. oricxrei forme 4
,* de spirit a publicului care i-a fost martor" (...). Comportamentul privit ca fiind
uo,,r-*,,ar imora_litxtrii t
a ra{ionalitf,lii individului deviant, provocand reacfii sau
:* normal intr-o societate poate fi considerat extrem de deviant in alta. De exemplu,
ostile, etichetdri, stigmatiz5ri
gi. evidcnt, sancliuni. in Statele Unite, consumul de bduturi alcoolice este considerat normal, dar in cul-
Devianga are insd un caracter rerativ, pentru tura islamicd este prohibit. Chiar in cadrul aceleiaqi societi{i, membrii anumitor
perspectivd normalivi, apare ca frind,,devianf
ci ceea ce. dintr_o anumitd grupuri sociale se comportd in moduri considerate deviante de allii. tn mod clar,
, dintr_o afte perspectii;;;;;
este perfect normal, regitirn sau rafional. Din perspectiva diferenlele intre valori sunt o altX surs[ importantd de def,rnilii ale devianlei. Un
devianrurui insuqi, ceea
ce face el sau adoptS ca conduiti este absorur'"o.-"r exemplu este controversa privind fumatul in reStaurante qi alte locuri publice. Ase-
confinutului normelor sociare are roc prin intermeoiur'pr.i."rJri.a" ilil;;;
Eiri"i.^;;;*;", menea controverse pot fr urmirite in multe alte arii cum sunt avortul, educaEia
majoritatea indivizilor devianfi au fost socializali
,."i"iil"'* sexuald, consumul de droguri, violul intre parteneri care se cunosc etc."5
intr-o ,,subculturi deviantx,,, care
exercitl, ea insdqi' presiuni asupra indivizilor pentru intr-un fel sau altul, togi suntem ,,devian[i", deoarece nu existX individ, care,
a-i face sI se conform eze, Cu
alte cuvinte, devianfa poate, ea inslgi, in mod paradoxul, intr-o anume perioadX din viala lui, sd nu fi inc[lcat cel pu{in o regull, mai im-
impti"a #;";;; ;;
infractor specializat intr-o anumitd activitate criminalr, portantl sau mai pu[in importantd.
oe novate tehnicile
infracfiunii prin interm"ediul subculturii (criminale)
care "x"rrrptu,
t-u ,o"iufiruJt;;;;; Mai ales intr-o societate pluralisti qi democratici, unde nu exist[ un singur
lor. mulqi homosexuari qi-au insueit p*f.;"i;;;;;";;;; #;]
Sistem normativ-valoric, ci numeroase asemenea sisteme, adoptarea unui alumit
ces de socializare exercitat ra vdrste timpurii..pen,*
'ri"*r"o"ri",l, model normativ implic[, adeseori, inc[lcarea altora. in asefiIenea societ6[i, unde
tamentul lor este ,,a$a cum trebuie sd fie,,,
,"rit"."Ei-i""t*E, ..-;;; indivizii sunt liberi sd decid5, ,,consensul" (normativ) este o nofiune ideologicl,
adici normal.
Sociologia devianfei incearcd, inrre a]tere, .a a"s.ir."r" care obligi la conformism, establishment, plsftarea statu-quo-ului, supunerea la
normere qi regurari_
trlile care caracterizeazi comportamentul deviant, interese de grup, contrare interesului individual gi, de multe ori, celui social' La
ceea ce ar putea ap'rea, cel pufin
la prima vedere, o incercare hazardati, daci n-am fel ca qi procesul de integrare sociald (nofiune extrem de vulnerabilX sub aspect
1irr" s"u*a aJ ruptut ci este +:
caracteristic vielii sociale. ca unele reguli sI
fre inc1lcate, anumite valori si. fie
t:
{."
qtiinlific, date fiind exigenlele sale conformiste)6, consensul normaliv a constituit.
negate, iar diferite scopuri sd nu fie realizate.
Nici un individ nu este un,,robot,,
,1:
de altfel, o trXs5tur5 dominantd a regimurilor totalitare, in cadrul cdrora ,,tot ccea
g;
sau o magind care se. sup.une necondilional unor ce nu era interzis era obligatoriu". Aceasta nu inseamnd, evident, cX, in societXgile
,,ao,',"nril. non.',utiue, fiecare $
dintre membrii oricxrei societxti confruntandu-se,
in diferite momenie ale viefii lor,
t
de tip pluralist, devianla este echivalentl cu libertatea, ci numai faptul c5. nu existi
cu tendin(e de agresivirate, iraEionatit",", ti{1 (qi nici nu poate exista) un singur model de conduitX, motiv pentru cale devianfa
no"imei este, de artfel, o tendinfi funciarx a ""-C"#u;.d"oililil*r". o fi contra ii este relat.ivS.
speciei u-urr" p".rtru care iniotdeauna
,,fructul oprit este mai dulce"- veritabilul subiect al sociologiei J Exempie clare de relativitate a devianlei ne oferd istoria obiceiurilor gi mo-
devianfei (ca de
altfel al intregii sociologii) nu este omur ultrarafional
gi supraconformist, ci acera I ravurilor. Prostitu[ia a fost in mai multe societ5li un fenomen normal, in timp ce
dominar de permanente acrc de crearivitare qi,'impticir, in majoritatea societllilor contemporane este privitd ca un fenomen deviant. Ho-
oi"i*ga."eenku ci,
nu
trebuie uitat, in numeroase cazuri, devian{a impricd
qi creativitatea, adici cdutarea mosexualitatea, la rAndul ei. a reprezentat, in cadrul mai rnuitor popoare (in Grecia
unor noi.cii gi mijioace care pot face aciiunea antic[, de exemplu), un obicei normal, in timp ce in multe societdfi de astEzi este
m^i Lficace. n""rta este de p'dr,
cazul marilor invenratori artigti de ,,avangardd", .ut ;; irri apreciatl ca o preferinld deviant[. Exemplele de acest fel sunt numeroase, demon-
1au. de con-
temporanii ior ca frind ,,devian{i", '-
dar timpui le_a dat dreptatea."pr*t"gi strAnd c[, ceea ce in anumite contexte spa[io-temporale este dehnit ca deviant, in
"Devian[a este o temd in mod .p".iul controversatd. Existr, de. obicei, un alte contexte spalio-temporale este definit ca normal. Nu atdt actul, ca atare, con-
dezacord accentuat nu numai in legrturi cu
comportam"rrt"t"-"*" ,unt deviante gi reazl., ci defniyia care i se aplic[ qi care se afl5 in concordantS. cu normelc qi
care nu sunt, dar, de asemenea, in leglturl
.orrdrrit"l_ .*" ;;;u;; sever pedep_ valorile timpului, ale grupului social care elaboreazd aceastl definilie. Din acest
site gi cele care trebuie absolvite sau sancgionate
"u punct de vedere, in prezent; sociologia devianfei este caracterizatd, de doud tendin[e
doar bland. Dezbaferile legate de
intr'ebarea daci avortul trebuie si fie sau principale:
1"gur este un bun exemplu al acestui
"u
cum observa Erikson, ,,Comportamentul a) una de esenli deterministd, care igi propune identihcarea cauzeLor pentru
9:r1.o:O ,Aga care recomandl un om
p"nT. inchisoare poare recomande pe atur pentru rnri"ru1, l"r*;;-;;i;; care indivizii deviazd de la norme;
_sd-r
actului, insuqi, depinde foarte.mult de circumstanfere
in crue s-a p-d, ;r;*;; ;,
5 William Kornblum, Sociology in a Changing Workl, Orlandq Harcourt Brace and Jovanovich,
4 Sorin M Rddulescur Anomie, cret,ianrd Inc., , p. 257 -258.
1991
si patorogie sociard,Bucureqti, Editura Hyperion XXI,
1991, p. t5. 6 Sorin M. RXdulescu, SocioLogia regimului totalitar. Manipularea concepSiilor Si conceptele
manipuldrii. in: revisl-a ..Alternative". anul II. nr. 9-10 (33'34), mai 1991' p.2'7'28.
20
2t
 UZ INTERN *
.',t
,1
-+
i
1
-t
mult' mai
ootot'ute de la: foarte pulin'
:.4
,{ inainte.Pedealt6parte,oricedef,rni[i.estatistic[adevianleiimplicl,dinpunctde
care apteciazd ciutarea cauzelor ca :.1
vedere metodologic,
ft;;";;;;;-'"ur" or'"ii ba cbrar imposibil de
b) cealaltd de -esen!6 !'enomenologicd'
cd identifrc area motivaliilor
qi evidenlierea definiliilor t
"t
mutt (devictnt)' ceea"J'"tfiil;' ;;;;-J"
fiind inoperantd, considerand r*

;;;" ievianlilor este cel mai important lucru' ij realzal' Devianla:reprezintd o incblcare
a nonnelor social^e'
b) no'maiiv' In
t Criteriul a conduitel Ia cerinlele sociale'
',{
Adoptaleaunela-saualteiadintreceledoulpelspectivear'eoseriedecon. situarea pe *'ig":T
secinfe metodologice i-f-t*t",
deoarece ciutarea cauzelor presupune 1 care sunt standardele ;;;'n"" o p'op'i"* i"oi"'""a
a comportamenfuiui
unor de{initii qi etichet[ri n"
raDort cu acest criteriu'?uiuop
,H
impune aplicarea "'t" o caracteristicl atribuitS
aces-
o pozifie exterioari (de iutsider), care impticd o pozi{ie de insider' '1
J" u
ci
iar crutarea motivaliitor indivizilor,care se abat u.u tt dezirabil sau inde-
,,din afaral cdmpului deviant, "*ig"rr1"i".ror^utiue, este
R

ieviant chiar,,diniuntrul" lui' in tI -".i^f" care stab;;s;

unui act
care incearcl se surpr;.n06 semnifrcalia
Situarea pe 'pozilia deviantului nu
t tora chiar de c6tre "";; Nt;;i" ;;;iale - sublinia 6' care-l
Durkheim
concordan!5 cu optica- fiopie ^ -O9"fg1ti' cl t zirabil, licit sau ili"iL;;;J'-'uula"ui*t' o ' face
Weber obignuia se spuna' in acest sens' o "p'"'i""c;;" "constringere"
inseamnd identificarea * u"""u' Max devian[ei
Ii
- exercit[ asupra "t;;il;uio t"e"riitt:Tli"j' t:ffliil"tl'ff1Tt
,,nu este nevoie ,e f i C"'*
pentm a-l inletege'ye^Cezat" , s[ se conform"'" ouiii-]'iiJi "'o*u.o'lt*.g
:1

presiuni sau constrAngen -

--Lurnea'l + col
care posed[
interpretarii, a hermeneuiicii, in care numai cei {
social din care face
partelO' Asemenea determin[ ca
este, de fapt, o lume a {I o"
,,codul" respectiv pot avea^acces
la semnifica{ii' Tarde - .se exercitl ffi
"i*it+""' "T'" sx devinr
int"'*"oiut proces'ilti
inperspectiveo"t"'"1*'ta''-sociologiadeviunleiesteodisciplinlpreocupatl
?
d rot ceea ce este t"dti,;;;i;^J"*u^,-1t1i;;';; i;"" "i ::::-1it"nt conduitl
devian[a reprezintS acea
de cauze,in timp ce, in perspectivd
fenomenologici' ea este-un.gen de ';interpretare l
asemandtorrr. i" .o"";i;
*t *o'"" Y:#' sociale ale
normele .-iuulii," p"t'tto status-urile abslract' ct
,{_{
acordate de aceqtra ta
deviarililor, o ,,semnificarb a iemnificaliilor"
a interpretdrilor,,
,€
,,care se uuu," ,"JnJjtiv de mod
i deviant-"-' po*" n'descris'i1
actelor lor. rl*
{ oamenilor t"'l' Ct*p"'t"*entul ca fiind
Oin pun"i i" u"d"'" t:t-i"tj^1"tt*te difente
de not'il"I" care sunt'
:1 trebuie legat pentlu cei care ocupl
de vedere. moral, oiligatorii
adecvate, iar din punct
3. Criteriile principale de definire a devian{ei
'+
.1

un comportament con-
'rl
'1, t**t-Xl;t;And Sherif aprecia cd
a devianfei' Cele mai frecvente sunt acelaEi criteriu, Muzafer normel' ilc1
Existd numeroase criterii de definire n etichetat ca frind conforrn
in sine' ntt':i';:;;t'1" n*" N"*J";;;;;J"r'g.1" culturale
ir
.! de
stabilesc'
_iii siderat
urm[toarele: - .:-.Y r^
ca fiind devianr d" ;^;;;;r',e
oo.-a.
a)Criteriulstatistic,devianlaesteoabateresemnificativ[delamediacom-
oorruri"r,*io, ""f.tf"ili *"t"uti
ai. grupului sau ai societ6{ii' Pentru
exemplu' comportam€ntul
Jacques
normal este
t1
:?t
;il:;;; ffiTl:'."#xli.'i g1iii"t"l T. Tri: l, 1Tld"
de de ricienqe'
in funclie de
Adolphe Quetelet/ (seiofuf )CX-lea)' de O" fluctuant
"tl":"t'
'"u*u :*u"1"':1 '"l"ti"';i
a o*uiui mediu. omul mediu reprezintd deoarece nu line '^t-
acela care se incadreazf, in imaginea-tip
a celorla\i, cat qi o normx sociald care P"-l; ;ltt pa$e' nici o norm[ social[
diferiteperioadeistoriceqicontexte.*iur"'ceeacedetermj:nlschimbareasau nu
atit o medie statistic[ "o..rpoitorn"rrtelor o"n"i'"'
trebuie reatizatE. d" i;;";;i.-in concep6a
lui Emile Durkheim, ,,tipul normal se chiar inversar"u ""o]'^'i-o"i" comportament
i" "uo'oi"a'o'u o" ut'o'Irit cadrul
poate
t, caracterele cele mai generale dintr:o spe- specificd in a"tuuu iltJti-"*1"t" in unei petrecen'
confundl cu tipul *"Jirr" ca.e prezinii Jeviant. Be1ia, o* manifestatd
fi sau nu consia"rat "*"*prt, devia.,ta dac[ este manifestatd
ciedatx.PentruCtaudeBernard'intemeietofulmedicineiexperimentale'normalul f,'easc[, d.t
nuesteatAtofrecven![statistic[sauomediearitmetlc[,c6tun,,tipideal,'care este apreciatl o ".tj;;;a adesea' ca un act deviant
i" li"o"1 "t' "*" a-iJie' cel mar de luptd' devine un act
"u "*o-rroJa
nu poate fi reprodus decat itt condi[ii
experimentale determinate9' ' la volan. sit't"io"#' *"*i;;it'pe campul
sunt vulnerabile.inse, deoarece iau ca ,.etalon" al con- (ori chiar patoroeic]]#';;; ";"
Definifiile statistice ij
duitei normal" "o*p";;entele majoriretii.
ori, istoria a dovedit de numeroase
Exist6, de altfel, o ,,devian!6 pozi-
; t;":if* ll3"I''r'"'oinii si srat'itdl'iry)'*t:J'T::;:::criteriu
aprcciazr
ori cX majonrur"u rrri"-" irrtota"urrir* drepiate. d semnificativ de la aqteptarile
_'1

care t";;;;;.
I

de la staldardele generale qi ale- t

devianre numai acele acte
dvd,' a mariior inovatori, care implic[ abaterea 1
ca fiind
geleaunornornealternative(sauchiaropuse)cedeterminf,mersulumanit[lii
i Emile Dirrkheim ' OP cit" o 58'
I0
tr^"t.resAdolpheQu6telet'Phisitlue-soc.ialeouEssaisurlediveloppementdesfacultdsde
l,homme (2 vol), Brusser.i, l. trr*orr,
de I'homme, Brusseles, Muquardt' 187
1'
ig69 gi Anthropometrie ou mesure des difrbrentes Jacult4s li
btems,
::*",'i*t;i,r;;!,,,1;;:L;:';iFTii;dlzr;:::;
* o.'frii" - l' N"* v*l' #;;:;;";
(R.K. Merton' 'J'
'^andt?:,:::'.'ry
confo-ii4''Deviation' N"':"':';;;;;'p'i"to"o"''in"
Conformiry
s'ciat Pr'-
world' 1e61' p 6e't-13'7 '
and De-
r3 Muzafer snefi' and Row' 196l' p l59-198'
8 Emile Durkheim, OP' cil'' P lO5' ;;';'-';t )''*"* York' Harfer
t,iation (1 A- Berg' B M
Edinrra
s.r'l*a,'irroau""i" in stilul medicinei experimentale, traducere' Bucureqti,
9 Claude
23
$tiinffice. 1978.

)2
 UZ INTERN
celorlal[i qi al ciror grad de periculozitate soliciti intervenfia agen[iilor de control AmbiguitateainterpretativXanotiuni.lofdemagnitudinesaupeliculozitatea
pentiu simlul comun, de pild6, periculozitalea este o anomalie
sscial (a poiiliei, justi{iei sau institu{iilo1 corecfionale). Kai Eriksonla aprecia. in este bine cunoscute.
acest sens, cd devianfa este o conduitX pe care membrii unei societ[1i o considerl amoralit[lir,intimpcepentrucriminologieeareprezintxuncriteriuclaldestabilire
in expertizele psihiatrice' care
atat de periculoasd incAt elaboreaz[ sancfiuni speciale impotriva ei, mergAnd pAnI t?tp""J"* penal'e a iifractorilor' !e f altl parte'de periculozitate a actului este
"aduc clarificer io a"*"rJ criminoiogic, no[iunea
la excluderea devianfilor din cadrul grupului din care fac parte. Exemplul pedepsei
capitale aplicate ucigaqilor in serie este un exemplu sugestiv din acest punct'de transferatf,Ianivelulconduiteiqialstructuriidepersonalitatglindividului.ori'
a individului, trebuie acceptat,
vedere. in mod evident, nu toate actele deviante sunt considerate periculoase. Non- dac6 se acceptd teza unei p",,o.'ulit[1i ,,periculoase;'
aleagl aceaste personalitate.
conformismul manifestat in imbrdclminte sau in conduit[ este o forme de devianli in egali mxsurx, si r"p-J "e a ,ru " tort tiber si-qi stabilt{ea gradului de rispun-
problema demonstreaz'[ cx in domeniul penat, pentru
,,neutr[", deoarece ntr provoacd reacfiile ostile determinate, de exemplu, de'un act
de viol. in toute societ[1ile insI, omorul sau incesful, de exemplu, sunt apreciate dereaunuiindivid,singurulcriteriuop"tuhtestecelde"discernlmant:':ar-:':u-
cu privire la diho-
medical-pslhiatric
ca acte deviante grave, care trebuie obligatoriu pedepsite, pentru cX pun in primejdie
muleazl.de fapt, toate dlstorsiunile discursului
tomia intre normal-Patologic;
supravie{uirea colectiviti{ii. critefiu, indivizii devian[i sunt
d) criterilil *"air"i.^l" concordanfd cu acest
acelepersoane.care,datoritlunordeficienfeltzicesaupsihice,nuposedd'capaci:
Cele mai grave infracgiuni Publicul american Publicul romdnesc
tutea de a respecta t."i"r". Aceait[ incapacitate. determinx pe individ sd

Omuciderile I 2 "";;1"
recurg[ la devianli, "u tu o" anume gen de "alegeie
fo49!Ai^' impusd de o anumitd
Violurile 2 1
meJical. Bolnavii psihici (in special psihoticii sau
Jafurile (cu arma)
deficienll structuralr "u "uru"t", de a distinge intre
3 care nu au capacitatea
Furrurile 4 4 psihopagii) sunt' de pild[, acei indivizi
fl"" iIo, intt" ceea'ce este moral 9i imoral'
Coruplia (crima organizatd) 10 J ii Tdcott Parsons!6 aprecia' in -a9e.st sens' cd boala
este
Alcoolismul 9 5 Sbciologul .*J; este incapabil
Trficul cu arme 6 singura forml de ,,a""i*tl iegitimE"^deoarece
individll 9oh1"
este ,;un rol social
Afacerile ilicite '7 il
J rolurile sociale nirmale. in concep(ia lui, boala
sx-gi exercite
Delincvenla juvenild il 8
Trfrcul (consumul) de droguri 8 9 t"{
parliallegitimaf,,oro,,,,adedevian{itoleratd,caracteizatedefteicornponente
ak"no" dep)ndenld' Rolul de bolnav implici
patru exi-
l0 principale: pasivitate, Si
Homosexualitatea 6 'l'* genlespecifice:(a)scutireaaeindepunireaobligaliilorsocialenormale;(b)scutirea
de Uoittu.r; (c) acceptarea ideii cX acest
Prostitulia 5 11 ,,j

Nudismul (expunerea organelor genitale in public) '7 de responsabilitatea o!,,.,* fropria'condifie

.:
Iolesteindezirabil(implicit,acceptarealdeiicXsimulareatrebuierespinsl);
(din partea medicului) qi de
Gravitatea tliJeritelor -fonne de devianld, a;a cum este ea perceputd de publicul american (1964) Si (d) obligaEia bolnavului de a solicita-ajutor competent
romAnesc (1993) (scorurlle variazd de la I * cea mai gravd form6 de devianld, la I I - cea mai pulin a coopera la procesul de vindecare' ce poate
gravd). Surse: Thorsten Sellin, Marwin E. Wolfgang, The Measurements of Delinquency, New York, Conform medical, boala inseamna ,,constrangere", ceea
.it".iut
John Wiley and Sons; 1964 qi Dm Banciu, Sorin M- R[dulescu, Coruplia Si crima organizatd tn "u deviantului. Acest criteriu de definire a devian{ei este
moti,ra-("s"uzu cu patologicul
Romhnia, Bucureqti, Editura ,,Continent XXI", 1994: "hi*;-u"r"l" (noliune sociologic[)
insd inoperant, o"ou.Jl" .orrru"ox devian[a
(ca noliuni cale aparFn ariei rnedical-psihiatrice) gi atribuie pro-
sau anormalitatea exercitatd
La fel ca qi cele doue criterii de deirnire anterior menlionate, criteriul mag- pensiunii ,pr" O"ui^rrqa O-ena"'i1et" medicale' ignorAnd influenla
nitudinii este vulnerabil, intrucAt in viala socialX nu existl un singur comportuunent
"t^^i
incadrul subculturilor deviante. Interpretarea
homosexJahtifii' de exemplu, are loc

conform cu norna sau contrar normei, ci o mare varia(ie a acestuia. Unele conduiie deseori,peobaz6'rnedical5',individulhomosexualfiindcaracteizatcaopersoand .Ori'
aTeagd preferin[a sal conduita'
sunt considerate mai pulin acceptabile, dar, totugi, sunt tolerate, aqa cum este cazul patologicX (bolnavl) care nu este liber[ s[-qi
cd cea mai mare parte a homosexua-
incilc[rii unor conventii stabilite de obiceiuri sau moravuri. Furtul sau simpla ne- majoritatea dovezilor empirice-demonstreaz[
punct de vedere clinic, homosexualitatea nehild
potitele - observa E. Durkheim - nu ofenseazd'. in egal[ m[surd, sentimentele lilor sunt persoane ,eoi ouro din lucru demonstrat' intre altele,
colective qi nu afecteazl, in mod egal, solidaritatea morali a membrilor unei so- o conduiti, o ,,p."r"rirrEi sex'al1 a individuluil?,
"i tu"
bir";;;lii;;, cea mai mare parte din homosexuali'
ciet[!i. De aceea, ,,nepoliticosul este numai blamat, pe cAnd hoful este pedepsit"ls. qi de exempl"l "p"'intd
Parsons, The Social Syslaz' New York'
The Free Press' 1951'
14 Kai I. Erikson, Notes.on the Sociology of Detiance, in., ,,S,ocial Problems". nr. 9, 1982, ; *"ot,
Sociologia istoria comportamentului sexual deviaLrr, Bucuregti, Fiirura
p. 3O7 -314. 17 Sorin M. R[duiescu, si
15 Emile Durkheim, Op. cit., p. 115. ,,Nemira". 1997. P 28l
25
 UZ INTERN
faF
Deqi ,,semnificativ", fer[ indoial[' criteriu]
reactiei
,sliale
deviant,
{ OlvlanF
criteriul su--
a comportarnentului
criteriulmedicalnu[ineseamadefaptulcisocietateaeste,defapt,aceea substituie criteriile obiective de dehnire geneze\ devianlei,
care ftxeazdveritabilele ,"p"r. de definire a devianlei, medicii
sau psihiatrii avAnd omite cauzele iniliale ale
biectiv. pe de alt[ parte, acest criteriu
doar sarcina de a stabili cauzele ei clinice' (dehnifia, reacga publicului, sanctiunea)'
;;"* accentul doar pe consecintele acesteia
e) criteriul reacliei sociale. Acest critefiu, introdus de sociologii
fenomeno-
care o de-
logi, considerl cI devianfa depinde de punctul de vedere al publicului
nrr"qte qi care utlhzeazd, diferite definilii in caracterizarea unui
act ca hind sau nu 4. Clasificarea deviantei
deviant. Devianfa - sublinia John Kirsuse - nu este o stare, ci un ,,proces
defi-
membrii unui grup social: (a) interpreteazi un com- Lafelcagicriteriilededef,rnire,criteriiledeclasifrcareadevianteiSunt
nilional" de-a Lungul cxruia
multiple,implicdndopticidiferiteasupraunuiaqiaceluiaqicomportament.Ceie
portament ca fiind deviant; (b) defrnesc persoanele cale se comporth diferit
de
(c) le acordl persoane un tratament aparte rezelvat mai frecvente criterii do clasificare sunt urm[toarele:
dt"l" fiind deviante; acestor
"u de- .a)nafuradevianlei-devianld"pozitivl"(caresereferelafinalitlEilepo-
numai devianlilorls. Dehniliile sunt deci acelea care decid asupra caracterului .zttlvealeunuiactdeviant,aqacumestecazulinova[ieisauinvenliei),devian{[
viant" Ori aceste definilii, ndscute din reac[ii socia]e extrem de diferite fald de acte , cum este cazul in,
asupra nor- (indreptat[ contra- valorilor lrnui grup social, a$a
,*r;rr"[,,
similare, sunt relative, ftecare grup social avandu-qi prgpri]le percepgii
.
(acte sau conduite tolerate de grup, aqa cum.
fracliunilor) sau deviarrli ,,neutrx''
malitllii sau devianlei. De aceea, orice explica{ie trebuie inlxturata, pentru a aprecia
' este cazvl bizatenei, excentricit[[ii sau nonconformismului);
cd sinlurul criteriu cu adevirat adecvat este inodul in care publicul reaclioneazl ei) - devianli "deschisd"
b) de manifestare a devicm{ei ("transparenla"
la un act de devian[i. DacS acest public nu rcac\ioneazi, derrianla poate lemane forma (secretd)' care
ci cele ale simlului (identificata de agenliile de control social)' devian[[ "ascunsd"
,,invizibill"sau nu existd ca atale. Nu defrni{iile qtiinfifice, sexuale" sau actele de corup[ie ale
comun sunt cele mai importante - apteciaztr fenomenologii, deoarece njci o
teorie c*acteizeaza, cei mai adesea, ,,patologiile
rlman ascunse ochlului public; .-..
qtiinfific[ nu a dovedit pAnd acum, cu certitudine' care sunt cauzele reale ale con- ofrcialilor publici. Majoritatea actelor deviante
duitelor deviante. c)tipuldedevictnYd(formeleel)-devianp"penalf,"(infracliunile)"'sexual5'"
(farratismul), ,,autoalresivi''
(delictele Sexuale), ,'politic6,] (terorismul), ,,religioas6''
(maltratarea) etc';
SEVERITATEA PERCEPEREA
GRADUL DE (sinuciderea sau con'sumul de droguri)"'familial["
TIP DE REACTIEI ACORD AL EXEMPLE
DEVIANTA NOCIVITATII EI PUBLICULUI pd)caracterulindividualsaudegrupaldevianlei_spredeosebirededevian{a
SOC]ALE
strict,,individual[,,,cea,,degrup''implic5socializareaincadrulunorSubculturi
Severd Exrem de nocive Consens Omuciderea
Infiacliuni de deviantedefinitedeanumitenorne,valoriqistiluridevia![(cazulorganizaliilor
premeditatE
,,consens"
criminale,alreleleiprostitulieiqivAnz5riidedroguri,deexemplu).LawrenceSher.
Punitivb intrucdtva nocive Conflict Prostitulia,
Infracgiuni de manaintroduschiarnoliuneadedevian|d,,orgarllzafional[''pentruadeserrrna
consumirl de
,,conflict"
droguri acteledecorupliecomisedeorganizaliile(agenfiiledecontrolsocial)desemnate
Potenlial nocivb Nesiguranld Boala psihicd, crl prevenirea qi combaterea corupliei;
Devieri sociale Nedeterminati
delincvenla x'e)carrtcterul,,nonrtctl"sau"patologic"alctctuluidedevianldcomis-
juveniid devianlaagazis',norrnala,'esteconsideratddpceamaimareparteamembrilor
Diferenle sociale BldndE Relativ daundtoare Indiferenld Obiceiuri gi grupuluisocialsauaisocietdliicaopractichfrreasc[,deoarecelestemanifestatd
consumul de alcool, cdld-
mode (stiluri de i il;;,*J de largi segmenre de poputagie. Fumatul,
viald)
p" *iiioucele de,transport in comun, dar qi sexualitatea prema-
i; ;ii"Jr^"J"r.^r"
'------
categonre. Actele deviante ,,nor-
Grad.ul de al publicului tn legdturd cu aprecierea unor'acte de devianld (sursa: Sociology'
consens i, ritall ori masturbarea fac parte toate din aceaste
general editor, Toro'to, Holt, Rinehari and Winston of Canada,.Limited Canada' {ma.le,,suntconsideratecaatale,maralescdndnuintrlinconflictcumoralapu-
-o-or"uir"
Robert Hagendorf, include in
1980, p. 165) i ffi.; ;;;; de devian{a normald, devianla ,,parologic[" se
(srarisric rare), care nu sunr socia-
I ;";Jo;ir*0,"", angajind conduire anormale Violurile cu pafienere strline qi actele de
i hzateintr-o anumitS. subculturS. deviant[.
patologicd'
18 John l.Kitsuse. Societal Reaction to Deviant Behat'ior. Problems of Theory and Method'
in Lcest sunt cele mai frecvente forme de devianlX
,, Social Problems" , nr 9
(Winter), 1962, p.24'l-256
27
 I
UZ INTERN I

5. Relativitatea criteriilor de definire, evalirare ducerea maqinii sub influenfa alcoolului (befia la volan) nu era supus6 unor
Ei sanc$iuni prea,dure, aga cum a inceput sI fie in deceniul 7 sau 8. Cercetitorul
clasificare a deviantei american Joseph Gusfield a eviden{iat faptul cI rata deceselor cauzate de acciden-
tele de circulafie a scXzut cu incepere din anul 1945. Toruqi,'percepfia publicuiui
Cea mai imporlantd dificultate a definirii. evaluXrii gi clasificirii devianlei
asupra relaliei dintre aceste accidente qi alcoolism a devenit din ce in ce mai pu-
o reprezint[ marea mobilitate qi variafie a interpretlrilor care i s-a acordat in cursul
ternic5, mai ales, in uitimele douX decenii atdt ca rezultat al unei mai adecvate
timpului. Nu existi criterii neschimbXtoa-re sau reguli ferme de definire care sI fie
mediatizlri, cAt qi ca o consecin!5 a protestelor diferitelor grupuri de cetdEeni contra
valide pentru .contextele spafio-temporale in care se manifesti devian{a. Trecerea
acestui flagel al lumii rnodernelg.
la noi perioade istorice impune schimbarea vechilor norrne, valori gi, implicit, noi
defrnifii, ceea ce determin[ qi o schimbare a percepfiei normalitilii sau devian{ei.
Devian[a, ca atare, este o noliune relativd, neput6.nd fi evaluatX decdt prin
intermediul simbolurilor culturale qi a reglementirilor normative existente intr-o
Aceste schimbXri determinX, la rAndul lor, modifrcdri aie sancgiunilor.sau reacfiilor
anumitX societate, aflat5 intr-o anumiti perioadd istorici, Fiecare societate justificd
publicuiui, in aga fel incat ceea ce alterior era definit ca deviant devine normal qi
acliunile membrilor sli in raport cu criteriile ei de normalitate, astfel c5, de multe
invers. Pe de alti parte, schimbilea prea bmscr a sistemelor normative provoach
ori, aqa cum sublinia celebrul filosof Biaise Pascal (1623-1662), ,,pungXqia, ince-
deruta qi dezorientarea indivizilor, care adoptd atitudini ambivaiente fagh de de- stul, bltaia aplicati copiilor sau plrin{ilor au fost plasate intre acfiunile vjrtuoase"
vianfd, conformitate, anormalitate ori normalitate. (Cugetdi). Relativitatea devianlei semnificX, de fapt, trei lucruri diferite in raport
de diverse puncte de referinfd:
PROCENTAJ AL CELOR CARE CRED CA TREBUIE
SANCTIONAT LEGAL
a) un act sau o conduitX va fi consideratd deviant(5) in funcfie de circum-
TIP DE ACT
stanlele in care se produce. in circumstarle diferite un asemenea ac( sau o ascmenea
INDIA IRAN ITALIA S.U.A. IUGOSLAVIA conduiti, este posibil sX nu fie considerate ca deviante. O rela{ie sexualX intre doi
Homosexualitatea in oameni clsdtoriti va fi consideratl normald, dac5. se desfdgoard in intimitatea prir.at5
locuri private intre 74 90 18 '72 a locuinfei, dar va h califrcatd ca deviantl dacX va avea loc intr-un loc public (un
adulli care consimt parc, de exemplu). Actul ca atare nu poate fi izolat de situalia in care se produce;
Protestul pubiic, b) un act va fi calificat ca deviant sau nondeviant in funcfie de status-ul
non-violent, cu caracter 33 '77 35 6 46 autorului. intr-o societate care condamnd sinuciderea prin prescrip{ii morale sau
politic
religioase, sacrificiul unui cdpitan de vas care acceptd sX piari in naufragiu, decAt
Refuzul de a ajuta pe 45 56 80 '7'7 sd-qi abandoneze nava, va fi considerat un act de eroism. Omuciderea, Ia rAndul
cineva in pericol ei, constituie una dintre cele mai grave infrac[iuni pentru orice societate, dar un
Poiuarea aerului produsd 99 98 96 96 92
soldat care iqi omoarX inamicii intr-un rdzbo| va fi, probabil, decorat pentru aceastd
de o unitate industrialX faptX. De asemenea, status-ul autorului poate decide chiar asupra sanctiunii, astfel
cd delictele ,,gulerple albe" (funcfionarii publici sau membri ai puterii executive)
Relatilitatea ctilturalii a devianlei (Sursa: Donald Light Jr., Suzanne Keller, Sacrnlo.g;,, New york, vor fi cel mai pufin pedepsite qi, adeseori, tolerate de polifie sau alte agenlii de
Alfred A. Klopf. 1982, p. 237)
control social;
c) un act va fi calificat sau nu deviant in raport de contextul normativ in
Trecerea de Ia o perioadd istoricd la alta, de la societarea traditiohald la care,este piasat. De exemplu, ceea ce este condamnat de citre un cult reiigios
societatea modemx nu a modificat numai stilurile de viati ale oamenilor, ci qi poate fi tolerat sau acceptat in altele (carnea de porc, de exemplu, constituie un
structura qi func{iile familiei, caracterul diferitelor institupii, definigiile date feno- aliment prohibit in religiile mahomedane sau islamice, in timp ce in religia creqtini
menului de devianf5. in secolul trecut, de exempiu, homoiexualitatea era conside- nu existd nici o interdicfie de a o consuma)2O.
ratd ca una dintre cele mai ,,grave" forme de devian[d, pentru a dobAndi dstizi un ExistX, pe de altd parte, o sftAnsI corelalie intre gradul de consens al publi-
statuf ,,tolerat" sau acceptat in s.u.A. sau intr-o serie de !d.ri europene. Deqi ma- cului cu privire la natura unei conduite deviante qi normale ori valorile dominante
joritatea heterosexuaiilor o calificx incr ca o formi de devianfx, percep{ia publicd
a acestei forme de sexualitate a devenit mai tolerantS" sau oritum, contradictorie.
19 Joseph Gusfield, The Culture of Public Problems. Drinking, Driving and tlze Symbolic Order,
Dimpotrivx, prostitutia, larg acceptat[ anterior ca un,,r[u necesar", a devenit, in Chicago, University Chicago Press, 1981.
prezent, una dintre formele de devianld cele mai supuse oprobriuiui public. Ca un 20 David Popenoe, Sociology- Sixth edition. New Jersey, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, I 986,
alt exemplu, pand acum doui decenii, in S.U.A. sau in alte state europene, con- p. 192-193.

13. 29
 UZ INTERN
in sistemul de sancEiuni Capitolul il
ale societ5lii sau epocii istorice, care sunt iniorporate-Datoritd relativitilii crite-
indivizii considerali devianli.
utilizate penftu a pedepsi
qi rnterpretlrile date de so-
riilor ei de dehnire, e.oaluare qi clasificare, definiliile
ciologiidevianleisunt'eleinsele,.extfemdevariabile:Jindnd,seamadeaceast[ GENEZA SOCIOLOGIEI DEVIANTEI iN ISTORIA
frecvente interpret[ri asu- SOCIOLOGIEI EUROPENE,
variabilitate, James Orcutt (1983)21 a clasihcat cele mai (vezi
qi
pra devianEei, in functie o" o"ri"iEit" ,,normativiste" cele ,,relativiste"
tabelul). sunt mai puternice
,;:3:ilrJ,"li,"

INTERPRETARI BAZATE PE INTERPRETARI BAZATE PE I Menandsr (Monosticha,3g)

DEFINITII NORMATIVISTE DEFINITU RELATIVISTE

Nivel de analizd Nivel de analizh

Macro
Paradigrire principale'cu privire la ordinea sociali
Micro Micro
Caracteristici Macro
Micronormativd Macrorelativistd Microrelativistd
l.
1. Tipul de Macronormativf,
interpretare .Noliuneade,,ordinesociald'reprezintS-a$acumammenEionat-conceptul
devianlei. Problema
2. Exemple de Teoria anomiei . Teoria asocierii Teoria conflictului Teoria etichetirii rurrau*ariJ in func[ie de care se structureazd problematica dintre acliunea
teorii diferenliale
,,centrala"a sociologiei devian(ei o constituie' in esenli' relalia
3. Scopul teoretic Explicagia ratelor Explicalia lnterpretarea ,,inlelegerea" umandsiordineasociald,carecaractenzeazdoricefortnddevtaldsocialdorS0-
central de devianld din comportamentului surselor sociale implicaliilor
individuale ale
nizatd' numai proble matica socio-
societate deviant ale reac[ilor Dar noliunea de ordine social1 nu caracterizeaze
deviante reacliilor fald de a cunoadtelii sociologice' De fapt' intreaga
devian!i logiei devian{ei; ca ramure distinctf, a condi[iilor care
cwacteiza-ca o tentativd de cdutare
Procesul de
iJ;" a soci;logiei se poate o pot schimba'
4. Focusul Variabilele Variabilele Conflictul
fac posibild ordinea so;iaH qi a factorilor care
conceptua.l macrosociale microsociale macrosocial interacgiune la
principalele conceplii ieoretice elaborate in istoria sociologiei qi-au.propus
nivel microsocial
problema ordinii sociale: ',de ce in
,e ,XrporraA'iu-ur-a,our"f" i.ro"Uel legate de
5. Sursa datelor Statistici oficiaie Tehnici de Documente Observagia directd
ctrice s.cietate existd o coordonar" o
,rop.riilor indivirJuale?" ' ,,tn ce condilii
istorice ordinii soctale?,,' ''ce rol au
scopufiIe indivizilor intrd tn conflict cu exi'genlele
anchetd
empirice
-e-lementele umand?" '
$tiinlificd Activistd Umanistl ragionale 9i cele nerayionale tn acyiunea
6. Orientarea $tiinlificd
(liberX de valori) (liberd de vaiori) (angajatd valoric) (angajatd valoric) ltt au fost elaborate incd din secolul al XWI-lea'
va.loricd dominanti Premisele schitirii acestol
"um Hobbes (1588-1679), inl]ocrarea I'evia-
de cltre cunoscutul mo*r Thomas
"ogr"z ecleziLstic si c'ivil (1650). Acesta a
Clasificareaprincipalelorinterpretd'risociologicealedevianyei(Sursa:J'Orcutt'1983)' than sau materia, Jbrma si p."u,","o'unui stat
ra{ionalitatea actrunii qi socialitatea
observat cI existl o profoode andnomie intre
in mod evident, nu exis6 o singura defini{ie satisfacatoare a'devianlei' iar
critelii de referin{[' umani:pedeoparte'indi.viziiurm[rescs[-qiatingdscopurilelor,indiferentde
p" O" altd parte, Pentru ca ace;te scopud sd poat[ h realizate'
ele
interpretarea sau clasificarea ei implicd utilizarea a numeroase
problema cale an9ajeaze Cu alte cuvinte, pentru a-qi atinge scopurile' indivizii
Care dintre aceste criterii este mai bn., .uu mai valid este ^i"-*f..f"fE,
o ie.
trebuie coordonate intre
paradigmele cu privire la natura' celor mai bune c5i
Jit".it" opliuni teoretice. Teoriile, concepliile sau ftebuie s[ adopte deziiideratul ralionalitd[ii, constdnd in alegerea
au tocmai rolul d€.a fumi3 pnncipalele crilerii in
Eeneza qiimplicatiile devianlei qimijloace,indiferentdac[printreacesteasenumsle:for[a,inqel[toria'transfor-
r" pout" decide care acte qi care.conduite pot fi considerate ,,normale" a scopurilor' Dezideratul rafio-
6uru marea propriilor semeni in ,,rnijloace" de teahzare
"a-ru adicd cu necesitatea de
li care trebuie apreciate ca fiind ,'deviante" nalit5{ii intrd insl in conflict ct dezideratul socirtlitdsii,
cooperale.aindivizilorincadrulunor'formedeorganizaresociall'careasigurd
/ oidineaqicoordonaraacliunilor.DinacestconflictsenaqteceeaceHobbesdenu-
mea ,,bellum omnium clntra omnes" (r[zboiul
tuturor contra tuturor)' o stare de
21 James D. Orcutq Deviance as a situared Phenomenon, in: ,,Social Prob1ems",22(February)' beligeran![continue'carecompromiteordineasocial[.Soluliapreconizatlde
1983, p. 346-356.
31
 UZ INTERN
Hobbes pentru reinstaurarea ordinii sociale era ,,contractul social", const6nd in
instr5inarea atributelor suveranitilii individuale gi incredinlarea lor unei autoritX(i
legale, capabile sI normeze actiunea, sd. impiedice utilizarea unor mijloace ilegitime
qi sI coordoneze scopurile indivizilor intre ele. :
Aceast[ solugie, considerat5 nesatisficitoare de cltre marii fondatori ai so-
ciologiei, a constituit premisa principalelor cbnceplii sociologice de mai t6rziu, care
au adus in centrul atenfiei urm[toarea dilemX in care se gXseqte individul in raport
cu necesitatea respect5rii ordinii sociale: supunAndu-se imperativelor acestei ordini
care ii este impusl dinafari, el trebuie sI-qi sacrifice propria libertate, conforman-
du-se obligatoriu la norrne qi reguli; in felul acesta, pot apErea numeroase conflicte
qi incilcdri ale acestor reguli, intrucdt oamenii nu le respectX din convingere, ci
din necesitatea evitirii sanc{iunilor. Singura solu{ie penftu a ieqi din aceast5 dilemi
este participarea indivizilor la edificarea propriei lor ordini sociale, in aqa fel incAt
exigen{ele acesteia sX corespundi propriilor valori qi aspira(ii,
Pornind de aici, in istoria sociologiei s-au constituit, treptat, doui paradigme
teoretice fundamentale, care au conturat atAt problematica sociologiei ca qtiinfd,
cAt qi pe cea a sociologiei devianlei ca ramurd sociologicl distinctd:
a) paradigma conflictului (coerci[iei), care considerl c[ ordinea social5 este
determinatd. exclusiv, de autoritatea regulilor gi sancliunilor impuse de factorii de
putere din societate, ceea ce dX naqtere, inevitabil, unor con{licte;
b) paradigma consensului (integririi), care apreciazX cX ordinea sociaid este
determinat[ de participar-ea indivizilor la un set de valori comune, ce permit coor-
donarea ac{iunilor individuale qi genereazi veritabila socialitate a fiinlei umane.
Cu alte cuvinte, prima paradigm[ pune accentul pe constrAngerea impusl
de norme, iar cea de-a doua paradigmX subliniazd importanla consensului oferit
de valori.
Majoritatea teoriilor sociologice pot fi clasificate in funclie de apartenenfa
lor la una dintre aceste paradigme.
Sociologi, de talia lui Durkheim, Weber, Pareto sau Parsons, au incercat sI
argumenteze de ce valorilb care orienteazX ac[iunile indivizilor, odat[ internalizate
de aceqtia prin intermediul procesului de socializare, sunt mult mai ehcace in asi-
gurarea ordinii sociale, dec6t normele impuse de factori coercitivi, institutionalizali.
Aceqti sociologi, ca qi mulli al1ii, au eviden[iat c[ nu autoritatea regulilor, ci efi-
cacitatea asimildrii valorilor sociale genereazd perfornianfa acfiunii qi contureazd
o ordine sociall echitabiH. Conformarea sau adeziunea la norinele unui grup social,
de exemplu, poate avea loc ftri intervenfia unor mecanisme de control exterior,
ci 4umai ca urnare a internaliz[rii unor valori cu privire la sacru, singurele care
motiveazl conduita. Apare aici contrazis[ imaginea ,,egoistului rafional", propusd
de utilitarisrn, care considerX c[ individul se.conformeazd. numai dacd este sancfio-
nat sau numai dac6 ob[ine un beneficiu din aceast[ conformare. Se poate vorbi,
dimpotriv[, de o conformare,,altruist5", in mlsura in care individul ,consimte sl
se conformeze in numele unor idealuri culturale qi nu pentru oblinerea unor avantaje
personale.
. 2, Concepfia lui Max Weber cu privire la relafia dintre
. ordinea sociali Ei rafionalitatea acfiunii
, Cel care a flcut din valoare premisa fundamental5 a ordinii sociale a fost
sociologul gennan Max Weber (1864-1920), cale a propus, in acest scop, distinclia
inhe dou[ no[iuni: rafionalitatea instrumental[, constdnd in realizarea scopurilor
cu cele mai eficiente mijloace, qi rafionaUtatea simbolici, constdnd in corespon-
denla scopurilor cu valorile sociale. Eseirga lumii moderne - considera Weber - o
reprezint5 procesul de rafionalizare, ca principalX premis[ a constituirii capitalis-
mului.
Acest proces const[ in edificarea unei ordini sociale caracteizatl de calcul,
eficacitate, eficienl[, rentabilitate, profit qi de ,,birocratizarea" (formalizarea)
rela{iilor sociale. Toate aceste elemente sunt, de fapt, norme sau reguli, care orien-
teaztr acfiqnile qi conduitele indivizilor, fdcAndu-le sX he ralionale. Singurul -criteriu
obiectiv'de apreciere a acliunii, sublinia Weber, este deci.rafionalitatea. in mod
paradoxal insd, aceastd ragionalitate cuprinde, implicit, premisele iralionalitilii: ni-
mic nu are Valoare decAt raportat la logici Ei calcul rafional, iar ordinea social[
este garantati numai de conformarea obligatorie la norme ori proceduri formale.
Dispar valorile autentice, iar lumea socialX este dezumarnzat{'.
Aceastl idee nu apare la Weber nici in mod explicit, nici implicit. Ea trebuie
subliniatl pentru a putea evidenfia o contradicfie fundamental[ a gAndirii weberiene.
in conceplia lui Weber, normele sau regulile de ragionalitate sunt, in acelaqi timp,
valori colective, singurele care oferi sens qi legitimitate scopurilor acliunilor in-
dividuale. Aceste valori coiective se opun valorilor gi motivafiilor personale ale
indivizilor. Rezult6, astfel, o antinomie sau o contradicgie de esenfi, recunoscuti
explicit de Weber, cea intre aqa-numita ,,ra{ionalitate formallt' (,,instrumen-
tal["), adicl orientarea acfiunii de norme qi reguli impersonale, care contribuie la
eficienla realiz[rii scopurilor acfiunii, qi ra{ionalitatea substanfiali (,,simtrolic["),
constAnd in guvernarea ac(iunii de motivalii sau valori individuale'
Pentru weber, numai in mod intampldtor o ac[iune ra[ionald din punct de
vedere formal poate coincide cu o rafionalitate de tip substanlial. Cu alte cuvinte,
rareori o ac{iune economicd eficientX corespunde cu respecta-rea valorilor morale'
Cea mai mare parte dintre acfiunrle bazate pe instrumentalitate ignord valorile uma-
ne (acfiunile bazatepe rafionalitate simbolici), intrucdt acestea din urml nu au nici
o eficienf[ qi, in plus, sunt, adeseori, dominate de afecte qi de ira[ionaiitate.
Opozilia dintre ralionalitatea formali (normele) qi ra[ionalitatea substan[iall
(valorile) se afli in centrul ordinii sociale capitaliste. Ceea ce este ra(ional din
punct de vedere al ehcien{ei, aprecia Weber, este irafional din punct de vedere al
uulotitot la care aderl acfiunea umanX.. In aceastii subliniere este con{inutd qi prin-
cipala contradiclie a concep[iei weberiene: din perspectiva ordinii sociale capita-
hs1e, regulile de rationalitate (calculul, efrcienfa, rentabilitatea g.a.) nu sunt numai
norme, dar qi valori pentnr acfiunea uman5.. Principiul rafionalitX{ii insugi este o
orientare valoric[ cu caracter general. in consecingd, in consens cu propriile idei
JJ
 UZ INTERN
intre ralionalitatea for'' surs6principallaproblemelorsociale'qanselelorsituAndu-se.:?inafaracursului
ale lui Weber cu privire la distinclia intre norme qi valori, ;;r*i;";stengei".
a sistemelor
Sublinierea weberian6 esre o critic[ tulburltoare
principiile ralionalita{ii au un
mall qi cea substan[iala, rezultl paradoxul c5 inslqi i"*Ur*", atAt prin acuitatea, cAt mai ales prin actualitatea
sa'
caracter...iralional,aprecierecare,a$acumammaimenfionat'nuaparelaWoberr IdeearaEonattegisubstanlialenutrebuieinterpjghtecaorespingeredecatre
considera motivafiile
Dar ea este implicatx de concep{ia sa. Aceasta, pentru c[, a W"U", u ,of,riui vutoiito*' Dimpotrivi' in concep[ia
lui' principiul ralionalitdgii
valorice ale acliunii ca fiind iralionale, inseamnS, implicit, a 'admite c[ cea mai ira$onale ale acliunii
este ira[ional[' irrG o valoare social[. Ce"a ce considerd el ca elemente
importanta motivalie de valoare a acliunii gi, anume, ralionalitate4; "ra"
,t*,a"fapt,motiva{iilevaloricealeindivizilor'careseimpunimperativelorde
qi cea sociall
in concordanll' cu toate aceste. qi eficacitata RezultS, de aici' cd intre acfiu*i iigiY:dYal[
este qtiinla u"1io.rilo. sau activitXgilor umane) este
- "ir"i""g
distingeal: ssteodiferenl5deesenfi.Intimpceprtrnaestenepredictibil[gi,deci,iralional[,
aprecieri. Astfol el intrucat se raporteaz6 la norme qi reguli
:

in raport cu un scop: caract€nzatd de faptul cd cea de-adoua este preOlctiUiU qi iagionaU,

a) Activitatea ra{ionall cu caracter colectiv'
incAt sd fie cAt mai eficace precise, care sunt repere simbolice' adicl valori
actorul social iqi alege in aqa fel mijloacele ac[iunii, Sepoateaflrmadeci,cXWebersenumirdpfintresociologii'careauconsi-
inginerului care construieqte un pod,
in raport cu scopul propus. icesta este cazul al ordinii sociale, bazate pe con-
sl caqtige bani, al generalului care doreqte derat valorile sociale ca principalul fundament
al speculatorului la bursd care doreqte nici primul' nici ultimul
acliuni presupuR norne gi strategii precise crue. sensul actorilor sociali. Dar el nu este "T"..u {t*i'
,x oblt5lie. Toate aceste cale a remalcat contribufia valorilor Ia asi-
aceastl idee. De fapt, primul sociolog
nu "?q,ig"
perrnit rrici imaginalie, nici fantezie; fondatorul sociologiei ca qtiinfd'
actorul gurarea coeziunii gi oiainii sociale a fost insuqi
b) Activitatea ra$onal5 in raport cu o valoare: constd in faptul c5 "Augu.t"
dac[ Comte (1798- 1 857)2'
. social este determinat
in acgiunea sa de valorile la care aderx, chiat conse-
Pentruelordineasociallaparecaurrnareagenezeiuneisolidaritd[imorale
cin[ele acestei acfiuni pot fi eqecul sau chiar moartea actorului: Acesta este, de
Aceeaqi idee a fost suslinutI cu o
nu pf,raseqte puntea, av^nd la baz[ un sistem de credinle comune.
cazul unui cepltan de navd, care' in numele onoarei, care distingea doui tipuri de
"x'mplu, pe cdmpul de lupti' serie de amendamente qi de cet " E*ile Durkheim3,
chiar dacd vasul se scufundl, cazul duelistului sau al ostaqului tradilionale' constand in
iqi sacrificl viala; solidaritate: oou ,,***rrici", caracteristicx societbgilor
care, in numele demnitilii, fldehteFi ori eroismului,
c) Activitateabaitt1pe un comportament tradifional: reprezintd o acliune interdependenfap[r{ilorasemdndtoaregiomogeneintr-untotnediferenfiat,qicea-
muncii sociale gi caracteristicd
dictatfl de cutum[ sau tradi{ie, care-l determinX pe actor sd acgioneZe intr-o manierl laltd, de tip,,organic,,, rezultdnd din diviziunea
qi sarcinilor dife-
succesul' societ5lilor moderne, constind in complementaritatea func{iilor
tradilionala, adoptdnd mijloace care le-a mai folosit cAndva gi i-au asigurat
b[tranilor, care sacrific[, adeseori, eficacitatea acgiunii in renliate'AmbeletipuridesolidaritateimplicXadeziunealavaloridistincte.
nste, de pildd, cazul
schimbul utilizlrii, cu inc[p5fAnare, a mijloacelor tradilionale;
d) Activitatea fondati pe un comportament afectiv: constituie o reaclie 3. tra(ionalitatea ac{iunii qi ordinea socialb in teoria lui
pur afectiva la un eveniment cu caracter ernolional
De fapt, numai primele dou[ sunt cu adevlrat activit5li, intrucat au un scop I,i Vifredo Pareto
acliunii'
rafional, ultimele doua fiind doar reac[ii mecanice, care se situeaz[ la timita I
Distincliaintrenormeqivalori,IhcutideWeber,neatraSeatenliaasupra
Distinclia ficuta de weber intre ra{ionalitatea formal[ qi cea substanliald ii lf
I
exclusiv ralionald' care acfio-
a sistemelor economice de tip.comunist; unui fapt esenlial. In mod real, omul nu este o hin{d
permite s[ efectueze o criticd argumentatd El poate ceda gi unor impulsuri ne-
weberiene. Inte-
* neazd numai ca urmare a presiunii normeror.
aspect relativ ignorat, dupd pdrerea noastr6, de exege[ii concep{iei t poate inova unele mijloace de
membrilor la o Clasd social[ cornun[, ca valoare controlate, unor ,,porniri,i cu caracter iralional,
..r"iu," pe sentimentul apaftenenlei n
economice co- t acgiune-dacdacesteasuntmaieficiente-'qisepoatechiarabate'innumeleunor
generali, pe care weber o denumegte ,,comunalizare", sistemele se poate con-
subtinia el, modvafiile ideale care indeamni la solidaritate social6'
{
viori, de la exigenfele normative. Numai ac{iunea de tip economice
tu.riste {

"iufta, sideracafiinddeesenli.absolutragionald,deoarecepenftureahzateaeitrebuie
in dauna imperativelor normative ale efrcien{ei. Astfel, aceste sisteme se fondeaz6
?

fantezie qi improvizagii, cele mai bune qi eficiente mijloace'

q

pe o mentalitate extraeconomicl, cale pune acceRt pe valori (ragionalitatea sub: * alese, ftrI
.normele de efrcacitate (raEionalitatea formal[), care nu sunt I Acfiuneaumand,tng"""'ut,sedistingedeacgiuneadetipeconomic'intrucAt
I'i
stanliall) qi'ignor[ pe o serie de tendinle instinctuale.
sebazeazd,in majoritatea iazurilor, pe valori gi
utiliiate decAt in raport cu manipularea indivizilor. Pentru acest motiv, conchide ii
Weber, sistemele economice de tip comunist sunt impregnate de ira$onalitate
ca
i (1830-1842) Paris' Anthropos' 1968'
2 Augusre Comte, Crurs de philosophie positive
t Emile Durkheim, De Ia division tlu travail social' Pans' Alcan' 1893'
Max Weber. Economie et Sociitd' tome premier' Paris, Plon, 197i
i 3
L
i5
 UZ INTERN
eurLLhn Y rcdo r do0343 1923)
I t l
doDE{ de .:iscildc .sr.drni nlion n4ii'
omul
ci rcd o'i (IIoM{t socIAI-Is) orc Pddc rcic(iona I nrb hD{iur uror r 4u
cDq,ofrc$nlc Li,1c mmlionrc,
1
;,,", ,+
a4iud rosi(e. c do tiuni ,nro4
',1
€ !i fiiod ninla rc1n',ii. rnd" d*rncl illl
rchfk umscJ'L &ur orprt F,i.iralc rc1iuoi r,std !ioctnninonl4iccr

Loaldc {!'L'Lii. 4^ clm s pt.ri :1

qih 4ri
!' sieudr. rc(runi in sDrlin\a doilh'i !o, criFrr
iorrc nijlorcdc
Gdopnl suhirrn c{e d. hor DtnF!ddooLui, rcd ohLcdi! Gcif $biccdv)
dr Er rtr ohliur sfcdn
c . d'lbtr.4 k,si$ nur ddb ! dc coi.$oodc(! (omcftnlt
!n( llfd ntluc! 'nilc
si sonu
'Ncir..nc ros,li d&i !
.14'ir o iq
otlxa.m Du !@riii. i,d r(!ri
pin. dr cdo n ihr. FiiEc $r nrtrcc
)t h FddiL coi{rlclin n i Nd dc cikc

c Lifa d. cooPuid'\i ((i.rd.'l.)

i ic miji)x. ti {oruL, .r dii I
.r<ihcs,.no ({'!i d cr ntrolcdc N a qotud rsc(n! { roAicfxsPsc
h oo,4if. iir Eri' d sr dr.r
rcsruri trc hr$lic !i rli detr! rq w:t ur .rerlfu dc 34nm oi og(i
no mtrorld. , nn,.'dc!'dc !',

cIcE, LDPrrci loirldoli sqlouruicu

o6tdi (+) . Ji s'riicnv (+) LLe nnr
 UZ INTERN
mullimih'r
4- Irationalitaie ii instinct in psihologia
d(nixr- .apab c r
a(,,om,'e in **"':;:;'j."::Ti']:l'.'i"li.'lll '' i#nilil d'tave Le Bon li Gabriel de Tarde)
c.,iuu au d\ur arre ,c/urr"rc "'1' 'i: """-;;L;ro *)"u o" ..;adiria. in.
t""''J;.:: iralTiHL lt,:,'l;'J:::fi#Ti
.,"mpru. ^,s^,"r", mi,,ngL,rJi ,r,1 li *.1,,,",i. i" .onlrd cerui rde re ambiror zurJn imprica,crarLfed
{.,uiat; de fostDl dLctalor de a mobiliza
ml
,conlar.LrinnJncrJldeveoer'alLiPderoJlonodcltulenonlogka'nuadunj
;il;. ;,";* .. '"mcni dflalr 'ub ren'i'rnra e\enrm nreror de
r"'r inurod"\' ::,:"J'"il;':"il:T:i:{1:T::*t#rtl;"*ir'"um:t
senre denumi'e
Acere J.Uunj core'fund "le'rcror
n"v'""d Borrdon' penru
"eme
' 'dbtina
rel'l' de ina ;"'r;:;:::m1[t*:tt,l:lti*;:T::']:':::.',*:"';:
1.,i.. oame^i.e deo'ebc'c pnl.;i';;;;;i; Jc ,zp,
".,'., oi '".'.'"'*' ; i'u","r" ,und. ,ecru,
:.:';:;' .;; ; ''-'") 'i'o'r'' i relr'rr"rere
e'cL'i\< are dciuni cJre
'',r,*a
o,r'on,L;'n'" \4aronrarmacuuturoriTi'-ll'i",.,;*lJ,'r,;nrtnuarlumenLere
r '''drc e\'.'
Pde,o d c'n'iderrt serLr > fen
' I prelupJn
'b*"1"' ' :lirll ,,.o' -ooir,ti t'ct"*oecdieindr\rddr unddmenrdl de nurerc.
tonJu'a
.",..;;';"; ;";; ;;;'i-'" a'" p'*' de''dcre nonroe c utruc;r odm-u du
,.""*o. .r .",*,-,."
,""''*' :.I: l.;;i";,i,
i" .,","i"., n
#;;,,;":il',oi Ln ru'rru rosrc rri''|ro'| ror Dc
-
dked ju urrcared
iorr, ;'r uazrari domindred Pc T-'pi11:cono;i;":1:l,i;.
-'lli:;.;',;,..*"",, ."r "
a-,,'* " "-
" 'ren
;,;,.;;';.:' ", ,.1 ,' rc IaJe 'd rre r"d rn sJnur Lrier'eenur
2rcar'pre'upune
i.i.','i i'"";".'* iru/dror Ade\ira .,"
:::'l;^".
surescita{r' qerruaun ". ".
:it.; ."."*, ;...,,., .r,.-: :.t, i.":1;,.,11 .j,iliJilll.T,i','.1; ,.- ,n*"'zi nelrozdlr'
ceea ce lc face sa [erci in genDL a Li rnecmi'me cdrc N r'd or'i'T:
Iotic. ^"b"''io .,*.lti" Iur c d' lJrde' prin(;p"lck
4.upnndalrcdUui,pecii ., oft ".,",,.,i.r,,,".. .*u'l.,lif i:l
d' $dr\Ldul d puLed accepti scoPDL-.".r,rrre/JlraL-le,dcciLId.unoa)r'. I
.*,"," ""rt" :,":;.: J"l']'":ilj"L;::.'"r'
.,., i.;i ;,;; ;;;nu d ;,hac. - ,,.i#::
l:J:,lL:[.: :1::i'iT:;:
-]::X::, 1

,t
i",0. .*',0* imporrdnu
div,/iuneJ mun.ii $c,at€
mre
"i''5,.' i"::"ii':.;;;:;...atu
nu. aP.l. o:','i"'
i-"
m(,u,J.
,oci.re . on rL. I Lr. . d,
br rndr\rJul rcccpLd sllrpuL oorccr
J'Jrra con -c ,ni.ic \, .o,nd;cdre :"* ,f::,f i:"fl.;"::;;;;;J"u
-.,"ii **^r,a ., ..,
,o'.. '' p,'\cr-"a
-*i'"'Paned.ea il ?"::": l. a.cea rde .e rder,i opune pe fei .,abi ceror orle,tuc,. *1.::"?;;:"1i";,,. r, n,rur.r. o ord,nc
mai rnterequd a lonLepf'' nu c
(\Pr'rrle \etbclc *'" "i.'". *t ihrrtcaed loBrcir d d'!J
lor ;'ro,,ni r o,Jine scidrd
'":'l:.
r'aj/a :1.';; "*., , ''.
ld !pori.le 'drr 1

.ocura ,,u .e poare "..;;:' "".'"

:T:il,"i;, il;;, p"^,n,"rmco,ur dlr
.""':il1::,3;:lJ
;;,;;;..,."
,:.:":"
niermcd,u *on'o'
i ";;..i,.n" '^ill:i.'1":lll,ii
.,. .. o i.-,,,'."
j
pcrrecra
rmpcrfecrrb'la O reinLoucere decr rr conL(

,1;;:.j""::1;::l.i; ;;;,
":::l:;; ;.;,.;;".
winismului social
. .. ." . " *, "r -",',:1:':.':"" anomie in
:::l;1.:1;J;, L,:ffi , ffi:: 5. Relatia dinrre normd'
normalitate !i
ideoroBii .J" reorii nonroer(e '' ")'i i'::il;;:,;0""", ,,, o-" ,-"0,'".
- ^- ^ - "rr.^n(tint;.in(tincd! nonlogtra
o€ conceP(ia lui 6mile Durkheim
',i:,:[;i;"" :l ;']l',.,'*'' i'""*'' *".'"r';, ::':il:"?:i:'l?'l :::" (onceptia claborala de F Durl.heim
rste importanta pcnrru s0ciulogia
'
ill:: :* :: lT"":,1.:.1: ::ii:'':;; ;; :."'.. o,ordcaund inl.h ce'|
d$ianrci din doua morive o't":]llt::.-
-" c\pr,c,r. in i.ro,iJ.n(ioro",ci..oJr
;;;"1':,'. .""'.. uno ;n,ef" bd7d'|e p' d;e"'|e Primd darr' rn
i:il:,: il"]:; *-*": rur paeto este aceea ctr o socictaie
care se bazeazn
", -tur ozu Ptnt'u
aonorer.,,pontlr'rr crDre
nui'ndr, :i
l:'l'liJ:.. pJne s de|enJ"n\a .dftcr.rur
i1lLi"..i J'" -",*'a c\t( impo\ibir' sa runc!'ooek' b, run'rrn'm'"/a uq modi' :oic";;:;:;. i,' q,,,.*'ir" nrm" 'e are
;Hi ;"';:i''.; ,.r,"** o' o' c"nduire rosiceprimd reod' de scnumenre l ,,,t,ooai al a+'uoi unune de dcLeglinle
:ffiJ, in actetc ror' io
;;;;''; 'i'
';,"".*. "#;; "o"''o pe ba^ !at':n:re
ru'io o'dinc 'o'iar; ru po''c rrorsrni/du ,o"i.,egi
;;i::;';r;;;'.""d;nro'uira unu.i'rem dc a'rr.^ n"n'oc; 'u arrur a
e
nu4n'ilar ll s95)' tadtcerc dc Oda Vlad ii
Mdina chnoc'
I CosBve Le Bon' Pri'aLqia
trnei minonilt PoLtice cu alta' rseo
r "r' odr' FU t i-
i
:'*.':;Hil: tlli J:?i'r /e r'lni@r"' Pdi's Aha"
ie
*. **-_ f|tt D- "- t at I
 UZ INTERN I
a) Raporlut dintre normal Si patologic cdraclct delin/ind de nomPle
,normahrdlea .u1l Produre 'crcrlirr
in concordanli cu prop ilc idei ate lui Durkheim, fc.omenele normale sDnl ."tt r,re ai'";Lefo, .or Ie\lc
'u de
'oJidte
\ird 'ultural
acelea,,care sunt ata cum trebui€ si ne", in rimp ce fenomenote pitologice '"'" ;,";-"r. ;",..'" in conclu/re, c; L Du-kieun ' ror primul 'ociolus elopedn
sunt @le ,lcarc ar t ebui si fie altfel decat sunt"e. ; , .;;;,;i;;;:'"r,"". ,.p.,.h ue, reorii 'oLiorosi(' d'uPr/ de rdntci
carre el nu dre un cd'Jcrer
Defilind. in d.en mnd. nomdLt rj Ddtotogicul. Du,tlc,m uliti7a drepr cn i.,-.U-.r-0. -."",U'"€ 'au oarologic utit/drr Je
rdentirr'andu-'e a\rfFI cu de' idrk
rermea t are
leriu norlna, caracterizatx ca o fome de presiune coercitvn ti imperativb (sinte- .r -crologrc
".1n"'".r""',', """r;il-'-1.,." ,n*cdsd {.onccDie in a'es
tizald do imperalivul ,,irebuie"). care Plcscrie !i evalueaze tiput de acliune qi con_ :',"#;ff.;.;;; ""ui.r"t.' a.
duirJ d ceprarc de o dumir) .oL'crare domcniu.
Rolul nomelor. ,ubtinra Durkherm. Ietirimtire e.le dak d.
.,conqtiinla colectivx" a socieiedi, constx iD srimutdea solidarialii morale Ei asi b) DevianF riitr pcrspccliv' anonxei
in sociologia
gurdea generafiutii comporramentelor. in consecinle, normah are doui caracle cea mai jmoortanli contrjbuFe pe care a adus o Dukheim- perspecrva
din
dstici de bazi: a) ceea ce esre in acord cu norma (cu ,,imperativr " rrebuie)i n.t-i"i *i,itarea unci reorii expticativc a devian(ei
b) ceea ce corespunde reslrorilor cetor mai generale existenle in socielare. Dim, anot"i. "'|"*tj,ii"
potrirn, patologicul (anornulul) contrazice imporativete normei (esle aufet decar '"""i"rt"""" de snomie nomos - ff,rn norme) a fosl utilizata
(r de catre
I
ruprurd' sorrdiridtij m^'arcr in''
v'ruta I a
ar acbui sn fie) ii corespunde numai unor conditii exceplionale (rarc) existente i,a ;;.1;;.;;''
""*#';.;*".
;;il : a. r" -'i''"- trzdrtionar; rd 'o:rerireJ TodcT:
in acclaqi timp. Durkleim preciza Ei faprd ce nomatul se contundd cu ripxl ";:":;;;";;.'"
.;r, den\; din unn;lodelc lcnomene cu caracler patoloS;c inlerrenrlc
,,mediu", mcdia nonnah, ca eraton tn junl ciruia sc integislreazi o serie dc variatii "....u
ld fali de cele preinduslriale:
'"'
societetib industdale
indn,iduale. Aceasta lnseamn; cn sociologul francez concepea normaiiralea nu n;, ;li':-;;.; ;;i:,:l' "i;; ;," ercmrnrPrc p'(ire'i cn'i"l'
r'rn('i;r'r' rmu' J:
mai din puDct de vedere normativ, dar Qi statistic, o conceplie dezvolratl aDrcrior
-.,n,---",..," uner , ,.i-b$r cdacr"nrlu: dr'''"'nii cponlr munLi:i a
I nl'-n nu P\rcn)
lui Durkheim (in 1869) de citre sociotogul betgim Adolphe eu6teletro (1796- hr rb"cnla rcAl'rnenr'iri i'lec\al' cu (ardcler
l8-1r Pe baza lce.ror dnur pJncre dc vcdcrc rreb ic intctedi ri dprecier.a. aparenl qa'".r'"' 'i."r' '*' *:mprcdic'l coordordea lor:
, pnn dr(olrlia rr !: mo
tocarfi, a hi Durbeim, confodn ctueia,,crima €ste un fenoDen normat". Nor '*.u".'
cr inrnuttirea rcntinFlot d' eSoi'I'l ale indr\i'?ilor'
mal in sensul ce ea corespundc unor risiruri scnerale exisrerle in socicrare_ fiind d auronririi normelot 'i valorrlo- 'o(ialc'
in aco.d cu nomele impiJtnEib dc criminaii l'i oscilind in jullll unei medii sraristice
'-'"
rale, -1"
de iip - sublinia Durkheim diliziu-
*"-!ii-""iif.ona1e "segmenrd" run'r"
nomale. AFccierea in concordutn cu carc crina, infracljonaliktea sau derincvenja n.i mur.i bdzdla De ,,solidaril'lea mecanr(d Prc'{pumJ n"pe'rrlr/arc1trcfu'urur
coDstituie fenomenc normale nu implce nici uD fel de irdecdlj de vatoare. ci con_ Ior tdentiurcd n".tu.la'ott;n r;mp d acuvitrplor ii 'iruLrudrma i Ltrr
-'r
crdrl pur rr .implu un rapr Lu retF, d\, geqerit;. D- aJrtct. Durthcrm a.rrpu, ..n.1,,'relo' ,nd$irilor. drroill dulonrJlii <8uLI'r mor'lc
're 'an(1'orrau
crilicii pc reprezenhlii lco1ii iraiiene poziriviste de criminotogie penrru ci, por_nind morala
de la cancterul intamptnror qi !tr al crimelor cu cdacrer patologic, rrigeau de aici """ a lcgitunlo. de souariuLc
ruDtura
i ':.';,;t;;.-;;" l' bdlare pc rrn drr rip de 'oridtur'"r'
"o 'nouun"' drmpoltrv:l 'prcidb"dt" 'r Jih
..solidoritale. orgsnics . Jcedna pre'upurre
concluzia cn intreaga diminalitate are un caracter eomal (parotoAic). Ca si boala, ""
rdirc'irr r a(L:uniror
cubunii Durkheim. cr,ma e\rc o normi cdre nx cup,indc rn pd rimic anorrrurt F. i.i-t.te ul n trut'[r"r rialcc'r/' ml vrnatmodPme
nu este nici bune, nici rea, nici utild sau inutiu, nici p.eferab{n sau indetrabilx, '.n-..'ili.i'
'' .""n-,.r.. -.f;"ir,*r' A.cie cddcterc 'ociet!{il"r rl ftLu'erA pc
d;qi ftce*a {:re ra socielir e
ci pur Si sjmplu, e un fapl social cu rrasituri Acnerale cde ex.isti in orice socieLare. I ::il;i;:#;; -*ia*.
'r,
O altn idee imporlanttr dezvoltatn de citro Durkieim viza caracrenl retrtiv p*-a,""'",.l, .. 1 '"a,'""."'"i"ri"',
.; 'e *""'l"I"i'i,i'::i:,i'Hi lJ.ff:.;TiJ:,
al nomalului sau patologicului, astfel c, ceea cc inrr-un anumit conlext socirt esrc clale, accasd trecele prcsupunc 11 uu regr
nomal, in alt conrcxr este patologic $i invers. Rezuld d alat normalirarea. cat g acez'!d reTa afre'rrnd c; rr ;n sor rlSLile
-onsriintcr .olecrire Dur$e,n d nlritutdr unor' rc'rmr'
;;,i.;:';;;'; ;";, conv;in1a' orecr^ i aar u conditjir(runctrrro*o(rdr(
9 Enne Dtrrknein, Rdsutite neto.tei :ociatqi.e, Edtia a tr a Bncurcltj. Editu.a
Sriintiricn,
1ff";;;:,;"^;: ;:;li" a'r'*"r'"r ." 'paidLraLi d
"".i
1914,p t7 (Editra I a 1895)
l0 Adolphc QLdtelet, Physigue sachle, au E$ai tut le rl,et.ppnent des facutt,s de l,hohrne,
Dd la ditiria' ttl trarail tociat Edit 'it
Brusrcls. L lssa*ofr, 1869 1t imil€ Durknein,
tx Augustc Comte, OP .ir'
40 41
 UZ INTERN t
l
i
din intreaga conceplie desFe
Ccea ce lipseSte diviziunii muncii in societaba modemd este insi prez€nIa Cel mai imPodd! spect dupl p:rerea noastrd'
{ r"i Ouir,r,.,m...r" 'd"ea de
'u{ciri inrc
in'; di*uti:L'nLiJi'rorrr
unei acliud reglatoate cu caracter intem. cde s, coordoneze aceste funcGi sociale i "*-'", "";;":;'; o "rare \oR\4Ar'A carE \c rdnri"ri in'; n'or
e
intE ele. pentD a asignra solidaritatea pirFror ii elemetLelor sistcmului social if
:H;; ".'. (a n au t-'r rc"'ilirc
Absenla acesiei acliuni regiatoate pe care Durkheim o identificn cu norma,
;Xi;L;;i; ,;"o*MALFT Lsr' nodnra tn 'en'ur 'r e'r' Pdrorostrs
i,'1,'.""iojnli.
'"Ii
i. .' ',."ri al" ura \enra"ire 'orrddnrrr; ors"tuJedici c' o nde de
atd! coa c caracter mor3l, cat lsi cea cu caracter €conomic (e vorba de norma ca
formi de ralionalizare a otidrei acliuni -si condurre sociale), de na5tere uner stiri l i".-.',.
"l
l;,:;:';;;.;.;;;
o. m.rure, re 'o':ala Anormrlul 'e manir'n'
unri ,aodcr rdear norm'r' rr normarur e
'unei 'e
e'hi
dc ANOMIE caraclerizall de unnntoarele trisituri: I ..ir"",.,...u.. trebtric sb lie nu cu ceer ce esle
a) ddegldea funciionalitilii sisremului social (funcliile nu sunt coordonale l
,]
b) absenla linlelorimpuse acliuni !i conduitei umanc' cde, in absenla nor' 6. Contribuliile teoretice ale Scolii clasice Ei $colii
melor ralionaLizatoale, nu mai au un obiecl li o finalitate Fecisd;
i pozitivisle de criminologie
c) iladecldea Dormelor existonte la ceriq.re ftljonalc ale acliuii unane I cd 't!nli Dre
(exisd norme, dnr elc nu au un cdacler ralional, nu sul adecvate reaiilililor exis I E\ceDdnd .onr.ibuli:le leorerice hlc lon&rorilor 'ocrologre:
pr"n€l: reo
ri rio.,'""i"
'Ia",'. 'i' e'"""i '"c;orogr"' de\iu\ei por fi idcnriLr'at'rn
crinin"r rinldcLionar)
d) contadictia intre nome cu conliDut difcril (o dati cu irdsformarea so' ';".
;;;.*; oe cnmrnulosi 'au/eror cornponamcnrLlur
ricraF. Lnele d n \erhjle nome nu mdi .u obie.r' dd coolinu, 'r luncljoncr'
i ;;:; ;';;'.;;ii;':n.i i" ,." , dom'tuu Jpar' ri frrropa odarr 'uibmlo
l"rg rd'pmdrri n E\ul medi'r' 'J ^rm cdrerr
ailele intri chiar in coDtradiclie cu noile tendinF ale viclii sociale) "-.- ".--"ii"' ..a"monolog,.e p' odicn: 'a 'miri dc'r
in lucrarca stnacilerear3, publicatd dup;4 ani (1897) de la aparilja lucrirn 1
ii i.'"'.1'; iem"nir '-' rlui' ri inoeama dr' reri7'r' a'a curn rue
.;, der n,e in nenor4a
","i."..".T'"e: I umiL murur' '
Dn)i.iuned muncii ro.,.re (1E93), Drrkbeim va imbogeli teoda sa cu Pivire la j ":;;': '
roinLei rrbere {r
anomie. considcrand anomia nu numai ca rbsenF a lirnilelor impuse acqiunii, dd- :;';";.':';;"; i'," '"'';*'- rdei;
't'"."1'"" l19,
ri ca limirare irnpuse aciunii.
";;;;
','aut,'."o'pr:lncl'lnle.plelsIdceale.omP^n.J1.n'U
(rd\rcd oe'n'rrr I ru;\
,l X\4il iea. a-'" 8ec-dnd Il-a Io4r a i^nd \(ocrJ
i
Astfel, perioadele de prosperilale economicb ii prcpulseaza pe unii indilizi de
ra naddei ci\temeror rnodeme iusiilie
intr-o condilje suporioarn de h inlllirnea cireia pretind din ce in cc Mi mult, j li.'#i ";;;;t $;-Fncc au condus a suslinltt ideea c[ aclilnile
ncmaiplrnand slavih acliunii 1or. Aceasti liPs:l de ljmitde genereazi sentimentul ia cafiea s . Despre delicte ;i rlespte pe'tepse'Beccariarc'onarrr"e Lb rdLc !i -c
i".::';iJ;;.;; ;:;.",^inn'' c; impun
flrsllant aI ,.rnului de inf rit", al innnilului f-me mtugini, caracterisiic lui Faust 'a'';n'b re
personaj deosebit de rcpEzentatir al societtrlilor modeme ;;;,;;,1;,,,;;, " ; lLe." excesi\e
.. J .,ercr,
i : sa \: ::1. H.'",[]i"".ili,"1l?ilx];
cr rebure
Tema aceasla ene i pnmulaG de Durkftim de la Goolhe -..,1c i" hehoLe s;
iiii'",-r"."*.'", ,'r"i. ., " '-'1i""ir'' i/i ' B"cdh' 1 /co-dar reLrer'cl'r
Dar cxisti areta Durkheim - li penoade de dczdtre economice cd€ de- nu d' 'orcJUi prooriu zi'ara
claseazt po unii indivizi intr-o cond4ie inferioard celei dinainte, considerati ca "1"," "",.i"-i.
''l-' -r"' oe,,rr;nbrdc'r lur c Be'cd" rrro orul ensle/ r(r'm) Bcnrhd'
"'"" a:n
I]ind intolcrabili penlru cn pune staliln acliunii lor. Aceasth limilare a ac(iunii ,,ra*'ir]'.' .,i'.;r",re edr; l rn(rultr' renircnJrar modem a r1' lNr! ?
" ""
pnnc |r'E
contnbuie, allruri dc iipsa de Linrtde a acliunii, la insmurarea sttuii de anomie. ptin ,pule n - -1" 1?gtslrL:Pit' rn cde li ' de/\orrzr
lnt,otlt zn in tP |
n'
in concluzic. ca diagnostic alsllrii Patologice a societdlilor modeme anonia .;i. ;,ii;;-;;'r. .;..'"$ro . u cJrc 'rarur 'r 'ocierd*r rrebur( ': .'Tl:.i"
arc la Durkheim umilodele semiflcalii: uebuinrlo inui\'dLlLr' G onc.plia lui B nthm fllmd'"rrnrtucrD.
a) absenja rcsldrii mlionzlc a ac! r i socialc; "'* '' ',,'U" ' rdr oncr oorlsaruu
1."' .* .'or,-" c. un gen dc i^ul utrlrar u 'ddrrer '
Penuu el I-re(drc indr\id 'Lbrir'r
el
b, nelin'rded,(riL,nii:
*."" l;r dlcagd.ee. ce
c) limilaJca acti'-lniii '"
""--".r";;.''..-.;;. *pur'e lur pr'"erea ,r 'a (vrre rn d d r'' in';r'
'; 'rJrcre' b) fi€
d, hf alionai,raU, ic!un;i: i"..^["-.*^ *.p.it..,ari, er arc ooui sorugi: a) fie so]ulii convenlioraier
e) conlradiclia dinre nomelc care ghideazn acliunea
Aceste semificalii au fost contundalc de o serie de autori cu alienarea (ca o, t tinte: 6a Punsh'ren^ D'i leltri z LilP Pc'e (rnlul orieinal)
sixr
absenld a semificatici acti!i1i(ii), sau cu egoismul (absenF lalorilor moiale)
*-a*.**"...
ed LJ.d.'For.. Booo. v"'. .rtartlrod_.t,,,t. .\. ptt .,1. a.va.tt.
< "o--
Lrm\ R.oLhrm a F'atn'nt on rinrttnnt?nI

l3 Anile Durkheim. l? .9li.t&. dr,re lc r,.t,ld!ir, Pdh. Alcan. 139? ,-rr"',.,,'' w',,-n-lon 'o O ^o Br' B-'"' ra6

43
42
 UZ INTERN
solulii criminale (deviante din punct de vedere peDal). in nod evidenr, soluliite
criminale par mai atractive, deoarece solici!tr mai putin eforr qi aduc un profit mai
mare. Penru a impicdica pe indi\rizi sX aleagi solulii criminale aprecia Bentham
- sistemul de .iust4ie in general, cel corectional tn special, rrebuie si exercire un
rcl de frann, aplicand asemenea sanctiuni, lncat pldcerea asociate cu cdma sn fie
echivahin de durerea asociattr cu pedeapsa.
Caiculul utilitar, pe cde se bazeazi concepla lui Bentham, era dependcnr
d€ ideea ralionalitljii ird;vidului: acesta va calcula, intordeaona, credea filosotul
engtezj consecinlele acliunilor lui. alegand solulia cea mai convenabili. Nuinai
dacn gie cu adevtuat sd preluiascl libertatea sa, indilidul va evira si ajungn in
detenfie. La randu] lui, sistemul penal trebuie organizal de o aEa narurA incat fiecirui
gen de crimi (intuactiune) sI i se asocieze o pedeapse corespunz;roaro (de la amon
dd penbr faptele mai pulin grave )a privarea de libe aie pentru cele mai grave).
Sple deosebi.e de gcoala clasici, care a acordat o atenjie deosebitA cdmei
ii sancliunii, $coala pozitivisd de cininologie, care a lost fonda# de Cesaie Lom
broso, Erico Feri Ei Raflaelo Caofalo, s a ocrpat cu priorirate de crimin.l (in-
fractot. Perioada iD cdc au acrivat reprczcnranlii acesrei ulrime icoli a fosr carap-
terizali dc nagtrea Revolu$ei indusniale $ dezlolrarea purennci a Eliinle1or natD-
rale, in special a biologiei (o dat.{ cu reoria evoluFonisri a lui Ddwin), care au
influenlal, iD mare misurl. concepliiie c.iminotosice a.le rimpului.
Adopmnd ca explicalie a crimei modetul dererminisr al ttiinletor narurii.
Cesare hmbroso (1836-1909) a ar:rar c, individut, criminat sau nu, esle derominat
in acliuDile lui de ,,forte naturale" (instincre biologice) pe care ntr te poate conhota.
Lombroso * a inceput studiiie sale de a ropotogie crimifrli. intervievend Si ob,
servand fiiiiLuri]e de personalikre a unor cdminali .etebri. mi$rand!-le difeircte
deficien(e fizice Pe aceasd baze expeiuenialS (nrtoda experimenrati era extreD
de respanditi in epoca lui), ei ti a elaborar leoria,,crininatutui imi!cur,.. in cfu:e
a s8slinut leza ci indivizii caracrenzali de un oumit profil anuoporogic, cei cx
domalii sau dolicienle anaromo fiznJlogice. au o rendinla iMdscuri spre
-ime.
AsemeDea monalii sau deficienje, pe care Lombroso le a.lenumi!,,srjgmatc,' sau
,,semne" ale degcncrescenlei, por Ii, de pildx: asimerria cranidri ori faciau. fruntea
letiti, maxilarele p.oeminente, nasul plat. urechile mar| sensibiiitatea sctzutn la
dnrere etc. Cu alte cuvintc, constilulionatitarea corporau esle cauza principaH a
ln lucrsca .d pi.nltprli. a)n,t d"ti^. ta4l b. inmbro.o r: a co.ntterd, .on
ceplia prin sL'sFncrea ideii unei ,.regresiutri atavice,, sprc omui pdmiliv a cnmi
nalilor, care nu sunt aitceva decar Ddivizi ,,degenera[i", verirabile,,eaecuri gene-
tice" care nu so po! adaph, in nici un fe], Ia condiliiie dc vlale ate sociertlilor
ldeile lui C. Lombroso au senir ca bazd principaltr pcntrlr afimrca unei
noi conceplil in dome ul sanctiunilol dace cnma csrc dereminau genelic, atunci
16 Casue Lombroso, OauL delrttent,lL ana deli,quedr, lorino. Bocca. t316 tlcmre,.rl
s nJ r B rer. Et'a' , ,,\,1d .!'" , to '
'.r
ea se poate evita prin eugenic (merioreea catd(ilor biotogice ale indivizilor prin
mtrsuri de sterilizare, aleserea atentn a p&illilor etc-).
Teoda td Lombroso a fost desminlitn de evidenla empirice, care a dcmonstur
ce nu constituliona.litatea qi predispozilia genetici sunt cauze ale crimei, acedt.l fiind
un efect conjugat al unor meca sme mai complcxe care se regisesc in mediul
.ocial
7. Modelul psihiatric al deviantei: conceplia lui
Sigmund Freud .
ftirnele lentative de a identiiica cauzele psihice sau psihiatrice ale deviantei
sc pot gdsi in studiile iDEeprinse de diferili cer@tntori asupra personainelii de Lip
-,pa!ologic". Atat in secolul Lrecul cat ii in perioada contempordi au aptuut nu
meroase tcoii cde au sutinul cd actelc cnminale sunt comise, cu priorilate. de
indivizii deficienli psinic, care au o sede de tulburiri de compodamco! Si de per,
sonalitate ti cde incedci, pdn inlomediul actelor criminale, sl-ii ,,ajusteze" con-
diga deficit.rn. Teoria ,,degenerescenlei mentale" a dininalului a fost, de exemplu.
lfig respandile in cursul secolului trecut, hind aplicau 9i iLr t@da devimt.i scxualc,
pentru cxplicalia proslituliei. homoscxuatitdlii, masturbirii Qi altor dclicb sextlale
Conceplia lui S. fteud a reprezentat Si mai reprczinta ince cea naj jmpofldli
contribulie in domeniu] rispandiii modelului psihiatic al devimleir7. Principala
teorie a lui Fr€ud posluleaz.e cxislenla, in structura persoanei, a tlei cornponente
principale
a) rl,ele - ]ocul unde se nasc pulsiunile inslinctuale Si cde srni izvoml
primo'didl dc cD.rg,e dr p..lx.rnulr
b) rrplz"rl nBld(a psihicd cu rol prohibitiv, cdre intrzice €xteriorizarea
plrlsiunilor incontlienle:
c) arl sislemul co$hont de conducere Ei contoi al comporldnentului, ia
ni\eiul c:ruia 'e ,ezohA .onllic e'e rn're nn. )r .,/ /r',.
in funclie de aceast5 conceplie, compoltmeDtDl cnminal, vlolenl sau de-
viant, caract€riz€azd, in special, pe psihopali Gociopali), care au un vprder slab,
motiv pentru care lru si pot coDtrola tendinlele incoDrltienle emdate de sine-
intr o alti inrerpretoe a reoriei f.eudiene,
cea mai importantx funclie a earri
o reprezinti fayonzarc subliwirii, adicl subsrrtuirea dorinlelor inconqtrente de
cltre activi$li dezirabile djn punct de vedere social. Sublimarea este absentl insd
in cazul criminalilor sau dcvielilor, datorite unui deficil de socializ&ei in copilnrie,
acestom le-a lipsii afecliunea Si conrolul exercnat dc pinnfi, astfei c, le lipserle
capacitatea dc subLmec.
Ca o alll consecinF a concepliilor lui Frcud in domeniul devimlei, bazali
pe disrinclia fiicuti de acesta int€ t/or ti'lhandtos, \Dn aulori au apreciat cI
rl Sigmund Frcud, lrrfuduceE i" psihtmlizd Ptel.eteti.l! psihanalizd, P.tihopa1.bgtu rietii
.orilide, Bucurc$ti, &t,tora Didacticd t, Pcdagogic!, 1980, p. 90.

UZ INTERN
numeroaie forme de deviailn prinlrc care tumatul, sinucjderea alcooiismut, con-
sumul de droguri Ei alte conduite ,.autoagresive" nu sunr altceva decat expresii
deschise ale .,dorir4ei de moarte" (at Thanatos ului) pe cde orice individ o posedn
1n mod inconAtienl.
Psihanaliza a avut $i are ince o mare rdspandire in doneniDl devianlei, con
tribuind eseniial la airm&ci, in acesr domcniu, a modetului psihiatdc.
8. Contribu{iile teoretice Ei practice ale antropologiei
cultural€ la fundamentarea sociologiei devianfei
Generalzand constattuile srudiilor lor, antropotogii au sus!;nut, de ta incepur,
ideea ce conduita,,normali" este acel rip de conduite carc dspunde engenteloi
morale. \Jlorilor tt nomelor colecri\rLifi . (dre suhrtesc ce ,eruul'calii nebuie s;
acorde mcmbrii acelei colectivitdti sirualiitor sociale in care sunr implicati. in acesr
sens, orice comllonamenl normal este modelat de cultura de apartenenl:.
Definind cultura ca un bsamblu complex cde cnprirde crnoa$tcrea, cre-
drnla. arri. rnordld. Iegea. uadrld. p,ecum !i atle Jeprindcn dobd"/r/p de individ
ca mcmbru al societnlii, anrropologii au oferit rn camp lar-g de gederatizare a idcii
confom cdrcia modelele culturale ai ale socierxlii creaze tipuri particuiare de com
portament ,,invn1af' Qi nu .,mottenit"13. cradul de inregrare Ai coerentn a acestor
modele .- inreu/ed/; inlr ur rip de nm ..idedl . .drre ctue .e ccnLred/d in(rnoa
conformitate sau normalitate a grupului (de pildl, katot kllltathan pcnrru culrura
gred.; \du. n;\ ,?rydrrr penuu..a lrr:na'. O cu,rur; dc.i nu podre fi pn.I/ ir
mod reiticat, ca o coleclie de reguli $l tehnici existand indepcndent de compona
men1, ci ca un ansamblu de instirulii cde deazi Fi generalizeazn o personalitate
t?i.d'. Relaliile dintrc aceste instirujii (familie, $coati. insritnlii create pe bazc e.o_
nomice. politicc. culturale t.a.) reprezirtd organizdea intem, ti rlodul de func(io
naie specificn a socieulii respcctive sau, ceca ce se denumeste prinr un concepr
sintelic,,,structura ei sociaU". Nefiind reductibiln h o Fobteme de psiholoeie
individuall, structura social:'impiice problema nomarteli din punct de verlere al
rlaliilor constante intre insrirulii cu privire la sociatizarea dezilabiti n indiviziror Si
pe baza tlnui modet de in.eracliune oferit nembrilor u.ei societnli.
AsLfel, in orice societaie sau coiecrivitarc socialtr sunr oferire indivizilo! anu_
mite poztlii care presupun modele prcstabitite dc ompoltnmenr. Organizaiiile $i
inclilur-ile,oLralc pot 0 pri!itc pril pri(ma roturitor lucare de indirrur. dependenre
de o serie de a,'lcplnri despre modul cum rrebuie si se compone individut care
dcline Dn anumit .,sratuJ' Ai fidcplineire ,,rclul" care i s a oferit. Slatus ut este
coinstituil din msambiul drepturilor Si indatoriritor ce i revin persoanci intr-un mu
mit snp social Si cde i oferl o pozilie diferid de a acetora c! care inrrt in relaie.
Oricc tcBoand poare aveJ mai mu1. \ldrus dr dd-Si fo/rtie sociat; d,n;ird
^ rq
13 Confom cr Sorjn M Rddulescu, Mncca piticdiu, Derianld cahpo awntatd ,i boai
4i . Buc -elh. tnr " q!rder'.'. ro8q. p 20 1t
I
$
t
prin imporrdla sa pcntru existenta Si activiralea glupului. Spre deosebirc de sratus.
1 rolul consd inir-un mod ,,traditional" de a face lucrurile. inh un sisrem dc com
portarnente relativ pemdontc lsi consistente intre ele. Presc.iind cDm trebuie sd
I
se comporte o penoand in viala sociaH, stalus-ul apde complcmenrar cu rotul,
I care rcpezintE un tip normal de comportament dependent de siarus. Asrfel. dac:
j status-rll reprezin0l ansamblul de compodamente la care cineva se poate attepra in
mod legitim din partea altora, rclul reprenntn ans.mbhl comportamenrelor po care
a\ii le alteaplS in mod legitim de la noi. Dacb status-ul repeziDtd pozilia,.saan
icdri a rndrvrdului ir cadrul .rrucruru dc grup. rolul e\prima .omporld..rele
{I atitudinile asociale accstei pozilii. Unele rohn sunt.1ercr6e (inforfuIe) \t por
Qi
* n aFibuite oriclrui individ cdc se conformeazn rnei anumiie succesiuni de acre
ricompnrlmenre.Allerolurirunl(r".ar&repuLindfiarriturt.doarunor:ndr\r/.
$ inzestrafi cu calitnfi specifice. Pot exisla $ io]['], complet farfulizate, a cerct i\
depliniie solicid realizdca unoi prescriplii pr@ise. De fiecar ml social sunr lcgate
o serie de prcsffiplii sau conduite prestabilitc, definite de modclut culrural al gtu
putui respectiv. Fiecde grup social qeeazn modele (par?/, uri) specifice, cdre ii
rau individului cum sn se comporte in diferite situatii. Idealul cultural at pe$o,
naLdlii este. de pildn, ]]n demcnca model care, um5nnd i.deaFoape cednlole
socialc, roprezind lntnrchiparea tns:turilor celor mai dorite !i apreciare in gruput
respecrrv. Modul ln care individul sc identifice cr tolnt (conlotnitatea) co'srir1ie
totodad un l]rilei de sancliuni ai Ecompcnse. moliv pent care orice model culrural
J va fi inledoizat cat mai protund de individ. penru a deved un elcmcn! irlegrat
.t
o.gdniL personalir;lr, .oc dle
'I
Teoria ,.slrucurii socialc" a iaciLital mulre dinbe analizele inrrcprnrse de
j sociologi Ei anlropoloai 6upra rclaliei dintre nomal ti parologic, in mnsrra in care
a evidenliat faptul cX anormalilarea nu numai cl allercaze funclionallatea organis
l n1ului. d ca interzice lolodati persouci sn-!i indeplineascd rolnrjle ti si exercire
I smtus lrile pentru ca.ea lost socializali, impiedicand conlin itarca ii fulctiionati
j latea organisnului social. O persoann bolaavi este dcci o pcrsoda care afecreazi
echilibrul nomativ al
-elupului Ei modxl siu de nraiificare sociali. Normatul d€ljne
'1
in acesl sens tunclional. nomalitatca fiind condilia dc bazd a omosenirilij unui
anumit sistcri sociocultural Funclia considera antopologul cnglcz B. Malinowskj
- ,enmific; pcnlancrr r,ctuncDl la o nevorF rn mpofl cu e{stcnli
nilor sau cu valorile culNni societdlii punitoee a acesiorale. Fiind reprczcnraltl
dc orice activitate recllrenl:, considciatd sub Dnghiul de vcd6e al condbuliei sale
la existenla !i conlinuitatea st ctuilor2o. funcqia se idenrifici cu normalirarea, iar
disfunclia cu dormalitatea.
' PeDtru accst motiv. existd antropoiogi cde disting ,.anomaliGF absoturc ,
cde au o bazi corrqtitu$onalx $i se pot identifica in o.icc socielare ii ,,anonnalil:ti
Bronklaw Marinow.b, rre Dynanics a.f Cu\urat chansc. Nev Haven, Yate Un,leEnt
psi 20 Clayd€ Klucknonn,.12 ..htept de cuhure,in Les s.ie e le Ia palitntuc aD. EtuLUnn, Patis.
Am d-d /o ro. I p. ,:b,.
'r
 UZ INTERN
CAPITOLUL trI
. car. indi a slddul dc aDronc e s,ru de depana'e a conilguratiei dtleriltlot
'elative
nc'\onall!li in raporr "u cca d r'"r'onahririi d" hd/d cultural derenanate'
'xr',.t t.tn ,ri"n".. ..,o"r. tulrrrrile rrebuie in mod obligalorru 'a 'on AMERICANE
"ttta,
sidere ca anormati subieclii d ceror comPoltament nu poate fi nicidecDm
pre CONTRIBUTII ALE SOCIOLOGIEI
vtrzlt de normele culturale sau caro sunt incapabili de a cxercita n minimum tN ARIA DEVIANTEI
22 Acoastl subliniere demonstreaze incl o
.le control asupla pulsiunilor lor"
dati incipacitaiea ctnocentrismulDi cultuial de a oferi o defimrc adecvati ra-
porlului ;tre normal !i patologic, dovedind ce acesre doD' noliuni nu Pol fi r:;l;:";"i"::;1::":: [',i:;
cvatuate din cxterioi. in acest sens, apare de la sino inleles de ce epilepticilor hPie;lcc cernhlt rn stndeasci
P€ li
li se acordalr itr snumite socictilli totemice prililegii specialc, in limp in alte sn sc e\Primd in felul si!?"
soci€hli ei sunt considerali ca boinavi psihic Un Qaman epiloptic cezut in
'e tianse
eltadc; nu nunai ci nu oste etichclat ca bolnav, dar e privil c respcct Si
t U n
", - "' "'a "l "
t'""'lI tili'
inveslit cu prestigiu. inlrucat indeptinelte o activitale rituali, considerati
funclionali pentru intrenga comunitato- Dimpotriv5. in acest rip de socjetnli'
disfunclionai estc acel tip de comPortament crc nu se conformeaze prescriplii
1. Paradigma schimbirii sociale ca model etiologic al
lor normei qi n o impun ca atare Budismul' pdn practicile sate dc ascezd {i ^' patologic'I
€vaziunc din realitatc. poale fi privit. de pildn. ca favodzand dezvoltdea
por O"ti."1""i Ei comportamentului
obiecl al pre
sonaliUlii schizoide. f' X a considera prin aceasla schizofreda zl xx red probrcn"rc * ''' ij"-':
ca
judiciul;i social De altfel, spun stalislicile, in lndiz existx de hci ori mai pxhni in onmele 'rer dc'enii ble ecolu'tri
ichizofreni decat ln America Din plnct de vedere cultural nu putem califica ;';;".J'.. modurui rc \i'r; o"'ill,"l,l,"l
\ lili."J:;"i,;:ij i, .:;'
t."i.r arcpt onormot. aeoai""' simptomatologia care din "afa ioeie oe rar.nrpluare c:!c rn rddrca/a
',".,.i';;
"" ".^0.""-"",
rn" par; paiologici nu corespunde intotdeauna cu dezadaptarca saucu confliciul .i",,1*"-ni"ip,ii"r",or'ei"' o::- i';;:;,,:ii":.,T;':J:.";Ili
inte;n al pers;alite$i Dezadaptarca este. dc fapt. o consecinlx qi n o cauzx dcrorganrz in; coc,are rnyoduse 9:.e'I :;.'l;";"
zn'hcre 'de r"',,',;;, . ; ;;",', " ": d
a rulbur;rilor mentale 9i ea trebuie clutatl la nirel normativ qj nu psihopalologic uepnnd mlrrrprc monografi' \i ;;." - .da.,e /r'd rr,n
r /de
Existtr, dcsigur. coDflicte de .,rcI' cde geoercaz: anumite tulburSri Psihice' t iTorarc >r mdJsin
'" :"- ' 9':::: rnsrLrulrrror
."::."1:",,;;,. ,^ ;; " |n ", .
"^
s -2lmv:'i;lill;.[]:;;'i" ;["::ll;'' '
:i rnefLcacitlea
da! ele nu si giscsc localiz:rea la nivelul personaliulii, ci al sl]uclurii socialc'
sursa I ececul obi!erunLor
:;,;i:1.;., ;"',."" e,
1

loi cea mai freclenti fiin.l pregaiirea inadecvati pontru jucdea roluriior sat so- 'oc,a,a
inti_un
impcdecliune apare din a rdr\izLlor. carc 5c Ielugiazi
m^d de *'"'"'lll,l,
ciatizarea imperlecli a indivizilor Aceasd inadecvare sau
discrepanqa e;istenti intre idealul de rol sociaUzat de insdtu$i $ modul concret
in :#,";.;, ;'"" "" nou l,iii li,,t; i"il l'l' ; :
.rc se realizeazn acest rol. mai ales cend rolurilc invilatc dupi modelele c lturale teda, .:."it o io'r d'ri1". ,.r''l
d.-. liY .".r"u,r., )i oeFrd.nr.. r c. r.a,c
existenie nu mai pot fi cxercitate in situalii noi- Conflict l de ',rol" nu esle irls: ma'e.mprnijP..die rrr p':p'T' '1:'"""1',;r;,",i-, ." n. .J^n" grubdr. .!hrm
rn
identic cu conflictul intem al lJersonal6lii, exis$nd o sedc de mecanisme sociale inke schimbarer soclal: $i bolile l'sLh'ce nar J!mosrd'rLa e rog ':
i'll-...,"'. '. *''-'-'i dc Lip'rldi rtumbdide
Si culturalc prin cde el poate ft conitientizat ralionalizal sau dopn$il Dlsfunc(ia iu'i' rr'erLlrrr"Lrih
'a
ocrar" :: currurc ar--Lrnn
.,gM.m.ocidl cdu al uncr PAr'r drn el. mobili/;nd ir1.i".'"ii,, I.o".-ou'e ."'
"hare
ar., .d n:\elur rnlt"sdlur vdlor ':r un d'emcn'd c !t' pl I frnrr
,".r*et",nneg" cole rr.rrlrr pen'ru d o conLrdre ln.oncecintl 'li'runclid nu c ,--.if", o ."ofii'ot 'i d'/\urt r ndr .Lrre
toiuna.u anormalilatea. tebuind cn ht; la ovelul social ai nu individual ln esenta ;"" ii;';.;;, ;;'...porrdm'nrrr td'orosrc'Jcorosrr''
ei, ea este devia4i de la nomele culturale ale g polui. ncputand fi identifical5 metode teoretrce2r
cD dormalitatea in sens patologic. Din acest punct de vedcre, antopologia a adus D t
n or^'t'ntr-\
contribulii tcnetice imPortantc sociologiei devianloi ;-*" , so a\4 R;du^c' v {t{ du z4d
.,.. c,,"r-,, Edr d q..den.e' so n'-,_.n,.u \,1 B^.,.p, ro,1. F s.o
) s.d;lotrcJ P{sr{n'{ oI Dd au' uewr
21 Ralph LiDron, Crt ra L arn Me;dl Disoraers. spttrgfiel'I. Illi'oh Chdles C Thomas 1956
rL"r" "'""r.- ' te'
ro ' rr1'
r
" nd)oe ( r'hon d. I '.',. ',:.,;'.;
49
 UZ INTERN
devidlfl " dcvrdre d rulhuririlor ciiLun\'n e in'er-
rcPtezind un model domindr al teodei socioiosice li'
- mulLipLcaJca 'db(urruFlor a P'turd ln
a:) funtliondLishut
""." .r"a, a'" sislcmrrlu; de a drenra Id ordrnez \i naorlitr'rtu
toroaotl, inA co"trouersati ii criticad vdiante a conccpliei schimbbrii socialo dcviarld rcFezint: simPtomc
ionlorm acestui nodel, sislemui soci.l consdruie nD ansmblu integrat de elemente ;:#;;;;;; '*.t-"' car qi Ienomonul
're r'nr; in
in rnod I:.;;;;' mod rr"'r'ponar
unui"sihici, de e\i''cnt' )i rncrLcn de 'cl' r'pi
i,"G""r. '"'"a"p."acnre. in cadrul c'iruia Irecdre elemen{ cootrrbure cLenanr' deiLar prin coivcrrir'd 'nter"crn.i
oo;itir ia mer,Lincrea siremurur in loru 'd cla'rca d\a tum afl menforut rn l"',;;';;';;'..-"^ror rr
i',"r uori'." a."n"l, runclionali'mul J ror elaborar dc 'oc;olos ldmeri'"n ,oilitor lnar.iau,te io rnrere'e \i 6prra('r ptrou(ei (dJc pun
din cad| t "" -.,"1"n, *i- o ure''r;'I r/r'1 dc rrnria runclion'r;
i. p-*"". "-. rlistingea inrre schimbarea sistemului ti schimbdrile '.i'z""u"a 'ocral modelur
re'rdri 3l
schimblrite din cadrui sistemului sunt prlvite ca mici transformdn ac(enLul pe con'en ul ord'ne3 ?i 'rabrLuLed
'isremulL'i ire
",^i"i 'i'*^. itt -na
... i.*t"r" evol lia naturatf, a unitilii sociate Ele nu i 'fectcazl :;;;";i"' -*'*', cocrcitir jr conuorur 'oJiJr cr eremenrc rlndmelrdrc
punct de vedere'
esc a. d;oarcce "*mal
erjsti multiple mccmisme integralive li de control sociale cde :il1'1'Jii;;#;;;"ila inaivio'tui connicrut este din acesr
e privil ca bazd a existenlei
i'"r..e; L.re )i cilu' tolii..on.eluro La dc\rdltr 'onud 'arerd 'unr mobi nn miiloc de dislocare a consensulul' caJc nu mai
""r inlresii .o].cJt,r;! Spre Jeo'ebire de 'cnimb'inle din caorul 'is- u icnomen cor'cri\ rmpu" rr'ri\i/rror drn arJJs
i'z,re
'.,uncr"
Lemului, schimbarea sistemtlui insuAi are o natui exogcnl Si c definiti ca fiind -'-'.:;il;r .; .;;'', ,n e\aziun<z de rd nom P 'u \iordeJ rur' il 'erorta in
;;:;:.4
cornponamenre de
n.flL'brloare D.nrru(chrLbrul .dbll 'r'remuluisocrJ Socrerarea inreag; d"\ine
rl **'." .."l'" .i"t- societr'{ilor donindre rnd muluplelc
d" de\idnta rle in_ \4oderur leore':' !L
,,lor-', .l- mecdr.melc ei nu uai tor Lonlrola lendintel< :l:l;:;; .."" *himbula imJamenrni rsrcmurui
;ivizilor. solulia constn in adaptaJea sistemului la noile condiF $ in intariea me .',."un'.i.'"; in'er'rire "'cior^qr'" o(cidcnrar de a s1'r ' rret'
]"-ti.L,iru, ";..
caPitarrs@ c.ar: di tll-
ca;ismelor dc control social Modelul funclionalist, care de o seie de implicaqii natirEla ,,ralonaiira&a irs$menlau" a socie;ln :zl
in conccperea ti institulionalizarea bolii psihice, nu reuqest€ si ofere o explicalre
p€ con
adecvati a scbrmbdrii socizle, reprczendnd mai mDlt o ideologie conservatoart'
ffi; ;ilui,' il . DauJndorf, in timp ce abordrea teoleticn bazain
sociare cea bazali
l Horowitz ;;;;;;tt ;";;'e^zd aspectere norm'tive are stru*utii
docal o torie Stiinlificn in calitatea sa de credo sociologic" observi concenireaze 6 pra rromportamenruluia
comport,,"onlul dcvianr
a obse a(iild empirice ci mai ales o conse ;; ;;.nni"t '" \c 'u r'nornrc or
- irrnctionalismul nu e o consccin{d ::"':;;'" .: :";;-,"-""' conni'ru", 'asi
cin!5 iidnecd a inferenlei li judccnln filosoicer; Pcnr'r ru
;'"'":"'. n'cror de mnrror dcrdarerJr 'rcremurur 'ocrar
b) nadernizatea - constituie un all model leoretic al schimb;rii sociale ';i.-.:;;
::.:il;i.:;;;;;.,i" t"'01"" inrencru 4J'\ dudr c:'"u('[uir noi\
care ii propunc analiza fenomenulxi de devianld li studiul comporlanentului Pa- ll"tui" ."'uu'" d nr\' lul gruPdarot ri rru'rJrl r 'o(idlr
rologic oin-puncrul dc vedere al modiliclrilor strLrcturgl€ introduse in comunitilile ""","' ?"'" a. '*t .'-''-denF'' n Pnsddeu' ri 'ero r
tradilronale qi in !ii1e in iurs dc de7-voltde de citre revolulia indusdali
Moder- i:l;:;'."";;;';1"i.J*'
']fi;;.: :;";""; in c"oru, .-orr"r ...n'Jr,' r" r"' moJer rn or'' /" 'r
tise$iile 'LL
' rsL.n
in acesl sens. un concepl sinletic care inglobeazn ri ar(ind
nzaiea reprezintl,
;ll.,i;.i:;. in .u'" p'o* i-niu"''i rn(o'|Jdr 'e'ine
generale alc procesetor de industializare, u$anizde, birodalizale (iDstitulionali-
:::il:i', *.;;;"; ...i.rdp; Lon,,o,.n'idruro' i.orn.r'rJr d rot !r " '
ire) qj lalionalizue. Aceste procese schimbi din temelii srrucluia comunitalii ta- 1

:'.;;;';; i;';t"';,"'. oc''re a^iunre rn 'nqcin'' mLr' d:nue c" h

dilionalc, marificend li standddizand in mod alienanr componarnentul indivizilor' +

antiosihiatriei odgineazl in acest modct teoretic:
Voae..zare" acceniueaze se imcntul de m ginalizare a individuiui' 'de nu se " ""' rL,,ri.-r... -cp,e/,nLao pe*pe'rrtd dronu'rd tutrprr ''him
'dl
mai poate regisi in normele li valoiile tradilionale Mars nedia, de exemPlu mo
difrc; imaginile individului, int.Nenind in defintca situaliilor, rclurilor ii chid a l "'
brrii .ocrdle, .are )i ptolune e\ idenr:c"ed ror'rll r 'eh cotiilor
., actrutulot md\i/ilor in d'e't nto'"t Ludd'r uturd'e tr
rmJ"rn ror'
u'rr/;L
'nor'"4\ 'r
@ml o'ri (c Jl
modelelor .lc socializde. FaciLtand generaiizdea unol norme qi valori cu cdacter ir'e- nr'
niversal, modenizdca eiimina capacitalea individulDi de autonmie persotah
rl ::";ii-;;;.i,' ,;.'.t.,r beh;v;on murJi 'ocr3r Pn\e'rP "'rmbJr(' d< \rard
,doindu-i oo ibil,rrrea idenri6crl ru comnralea rr inuodulddu-l rnrr o lumc { iu a't-r,.i uirerrrelor 'tru'tu'r 'ocr"le !r 't:lun 1'-"'"1 ' :
ad;cr De quluri (onJep'rre
""*.lr."t
o. ..in,.a.t'r,rute '.mruficaute alc indrrr/ilot
,ri...', '.-*".u,nui de idenrirdrP 'a un.orold al modemi/drii il "* J'iompoadmerrrlur 'o'ral
cesul de di{cm1ierc a st rcturii sociale, consmnd in specializarea rohritor ti funcin'
*:, -".t.-. '"" \rrucrJn
'l.lo'J'i"t. cu comunitLttea llind
societatoa este lratate ca iiind sinonimn
lor instiluliilor sau orsmizaliilor ii nrstatrarea unei ordini sociale bazare pe con un set de grupuri
trolul social ralionrlizat asuFa comportamentului. Acestc mutalii sociate laciliteazi d"f'J;; ; sisten compter ar inLcracliunj socjaie' adice
--illr stmlord u'irc61tv
ant! ctas! canJti't in tn'1dnol so're4 shfo'd'
3 tar 'Hor.witz, Prtlrrrp ]D of sci.nc ann the gcialti! ol Kz"ledgd Sprinefield The FEe f -.-oot, ci"

50 1
 UZ INTERN
sociale suiicient de comprehensive pentru a rezolva, in lavoarea unei pluralitili de un fel de judecn$ de valoare (vet, de pilda' conccplia tui E D rkliein), socioiosja
ameicann a avul de la incepul o tenfi moralistd, impusi dc moqtenirea
puitanis
indi.rizi. toatc problemele exlstenlei colcclive care intrn in Perimerui lnei viefi ca fiiDd
mului britanic. din peispectiva circia comportamentul deviant era aPreciat
si conformcre exigenlelor etice ale socicdd'
Sktuand ce schimbarca sociali consle ir destructurarea grupunbr Ai conu imoral, incapabil se
nilnlilor tradilionalo Si in fomdca a1lora noi, behaviorismui social rcprezintd o Form; pe care a luat o aceastx orientare a pdmit denumnea de srcblogie a
Droblemelor so{ialc ri ed " .on.'rrurr l-a/a Ieo'llci ii prr'd'A a Lon
itui.i: \o
conceptu.lizare a mutaliilor inregislrate in societatea trad4ionaft ca urmdc a ln-
locuirii ei cu societatea industriali modems Sub impactul unor proccse sociale dc riolFsrei dcvidllei de rd rirzrr io cunrrr'impnlur. 'ociologrd
piohl"melor - ' iJ-
i'" .t1"", .u n"-oi dcvianla. dtu Ai aite fenomene cde afccteazl indilizii
mare amplode (urbanizde. iDdustrializarc, mobililate etc ) are loc o modiiicde a
lcgntunlor socialc tadilionalc intre individ !i comunitatc, societatea indusFiau mo \, \Lrucru"",c \oc:Je, aa\rmilrr numerod'e irrPTredri pdddgme 'nn_ Pr:i rr'_
"u-
deml ftnd rcsponsabilS dc destructurarea salul i. a rclaliilor familiale, a imaginii ;di\e ru -hrd di\"-senrc rnrte elc, ddr.re'e t"r reduce de rdtl ld dori" J re' i
individului despre sistemul de norme Ei vatori care Lrebuie se-i cahuzeasce con fundamentale:
dlita. A1at devianla, cat 5i boala psihici sunt privitc ca efecte negative nemijlocite a) prnna, cde considera cn problemele sociale, implicit derialla pot i
prin intermedill
dle un:v( FiL/arii moduld de viaLi urban. soluliona;e dod prin schimbarea comportamcntului indivizilor'
social:, poliiici ti secuilate sociaH. al acljunilor intrcpnDse
Toatc cele patru modele teoreticc alo schimb:di socizile posmleaztr conse praciiClor de asiitenqa
cintclc (pozitive sau negative) aie modificlrii structuni sociale asupra comporta- rle factoni de control sociali
dcvianta
mentului indiviziloi, subliniird d oricc schi bale sociale csrc acompaniatn sau b) a doua dircclio, care apreciazd cI problemelc sociale !i, respccliv
chiar reaLizats dc citre tendinlole de devian!: Si fenomcnelc de Psihopatologie exis- pot fi sot.rlionot Aoo' u.nde a schimblrii structurilor sociale !i economice
"a
rcnle in cadrul grupurilor !i indivizilor. AlAt ca tip do comportament disfunclional, nnn intermcdnrl re{o.mei
cat ii ca rcfugiu sau, dimporivl, catalizatoi al schimbxdi, devianla !i boala psihice Anbel. dtrec!, ru imlLcal lardndul lor'dou;peFtccrrteiL"" r' rr'
reprczinti un corolar firesc al trdsfom:'ilor sociale de anvosurn, care modifici todologic ti aplicativ:
din temelii vcchea imagine asupra lumii. Pun6nd la baza lor asemenca ipotczA sau ;) prim;, conronn cdrcia dcfitirca li soluqonarea prcblemeld sochle impxn
adelca'
teoic ctiologictr. o scrie de cercetdri sociologice lnlreprinse ln d*cniile lrecute au adaphr;a unui puncr de vcdere elaborat din cxterior' idondficabil' cel mai
cdutat si evidenliezc in ce misDrn schimbd le sociale sunt sau nu tunc$onale cu .oliiica oficiah a altorildtli sutulur;
pcntnr societa[e ii pennlr irdivid, propunindu 9i, in acelaqi timp, claborarea unei sollcirn
b) a doua, confonn dreia definirea $ €zolvdea problemelor soclale
etiologii soclaic complexe a delia{ei Si bolilor psihicc, car. face din rapotul adophr;a unuj puncl de ledere elaboral din interior, identificabii cu oplica srb-
schnnbare sociau comportament un elenent fundamcntal. culturilor sau gtupDiilor miDoriiare impli'ate direct in aceste problcms
RczLrlt5 umitoarea para.ligmn care schileaz: elemcnEle
dctitritorii ale so

2. Devianla in contextul sociologiei problemelor sociale ciolosrei nrobl<nclor '^. ule

MODALTTATI DE INTERVENTIE
Sociologia americane se caraclcrizeazi pdntr'o s€ne de ascmin:n qi deose l ''
biri faln dc sociologia eurcpeani. Alet pentru primii sociologi americani, cal li ."1 ll'tctu d^\s" 'l\o lr'lo'
ponr primii sociologi eDropcni, devianla sennifica o conduiu reaclive, o formn Asistenli. rcrapie, Politici Asi8lrru mor drcptr.i, dr€Ptul ld
de reaclie faF de schimbhrilc inlercnile ca urmare a tecerji do la societaiea de
tip preinduskial Spre deosebire insn de sociologia eutopeane preocupate, cu pre' S.hinbdea o.didi sntnulL,i
cidere, de aspec(ele teoretlcc ale rclaliei dintre schimbeea v@hii ordini socialc li
irrlioodlirdr"d dc(iutrir umrnc. \ociolo8id ameo\drd .d of,'nr.r. inL: de ld :ncepur. Cndcii prmctuld de vedere oticial in dohnirea Si rozolvarca problemelor
sociale consirler5 cn a@sta favorizezn praclicile .,palelnaliste" alc
autondlilor'
urre o drre, \rF prdgmdllcr 'rntu\J de neLesiuted \olu!jon'inr pracliLe a Problemclo'
generale dc procesele ile modemizare (industriauzare, urbeizare) qi de integraEa .a,e orn eldborare. unor legi'ldUr !i pLtici 'p1lale d" Drorecirc 'i2'i ' 1(; '
:mpun J' rdpr' un
migranfilor in socielarea americani. Ca o altn compdalie, spre deosebir€ dc socie- .rdl6, in .pnjmul g.upurl"t de J\on,',r-. le 'ril dr:'dr- d
larca european; cde elalua comprtamenlul deviant ln mod ,,natual". ftuI njci **" * '"'..'"1- c''or pri!:leerari u'!r'o'arin'Li'lr
''ou "n-ou,iO't
.i i;..;nunAto'.ociite. Ac.,\ra :n..dJnnJ o inren.ltie hnrrdlr'r 'e , or rar;
5 rJo. Man,ndale, J..nl Li.fe aha CuLu.al ChanSe, Ncs Yor*, Princeron, D i i.al'laut.i ale cnrui acduni sau conduite s!n1 regiaie 9i manipulate de c:tre
agentrile dc control social, ce includ nedicj, psihiatri,
juriqti educalori' asislcnle

t?
52
 UZ INTERN
ndle. con.rJero cd once 'ocielate tunclionea?d cd un orldnism:mrr' ii c'tuIibicr
sociale etc. Toli aceltia sunl veritabili ,.bnocla!i" ai politicii sociale cD
caractcr
i*. - i*ro.l"" pe're mb5urd a normelo ale mordle produce imbolnarire' sd
conrol social proleclie sociali nu thc Ac'eri
oficiar ale clroi aqimi inlervenlioniste de si
*lt"*rti di'tunJ!ii probreme 'oridle !i dc\ianLa rnrer-
altceva dccat sd intbreasci ordinea sociali normaiivn a sislemului politic Aparle iu preruJe'alr' ulil ^rc
9i "'i" a.
-"',,ii't\ocr rrm;roaele milun
de sociologia americma, Jiirgen Habetmas6 (n 1929). reFezentdt de frute al "'",*..r,
"'-",'i,.'"," renlabtre rForii
"rereor'puri
D"rurale dle Foblemelor rcrdle
scol! criLiie de ld FraJ*lurt, 'uslrne rder 'inulde. conrderind c' poLlica de d'i''
i" '-;
"' .aLr. cd
"".air, \iolcnla cJu 'iracia de pird'i 'Jnr
i-n1a ociala nu itueanMa dlrcc'd dcldr acapddea Jpariului publin ri in\ddarea
;;H.i; 'ocrale 'un' iocvitabile:
anumitor segmente de populaliei
p.iuut al cefileanului de clhe stat prin aplicarea unor iebnici represive '' "-;, inevitab e ale
conduite
sau imperfc'tiunii morare
;;;*;"'. sockle 'e darm\ incap'cithlii
!; iatervenlii manipulato{e cee erodeaztr piofund societalea civili- grupurilor
"poili.tul
a. e\"mplu. cei mai 'iraci 'unr leneii rd s;racia lalelcd?'lened'
La randul lor, criticii punctului de vedere'al subculturilor sau "-a'.i,t', deli€nF;
minoritare implicate pu la indoiale viabiiitatea defutirii li solnliontuii "din nte- -"'- imorall.
este '- antrenand
*"rale su;r consecint€ rcre ale unor condilii rele satr inde-
rioi" prcblerelor s;ale, considerand cA esrc o PersPectiva excesiv subiectivisd
a "i-p-ii.-a"
ia premise dc rezolvde a unoi probteme sociale numai ideologia s'upului i".e .*istz..ime. acestoa se datoreazi peisoanetor sau grupurilor cu con
care ia 'i"aliIlr \alori indc/irabile
minorittu, ;dici numai no.melc !i valoiile subculrurii care il caractenzeazl "* " .i".;,.;,";;..",.r
d,trre
prcjudecili cu I ardcrcr mor^r d^ror'rond c"n!nurur r'l
Toare aceste critici 9i puncte de vedere au co urat. dc a luogul timpului dal;7ata cum esre 'i ara cum
principalele inlc.pret;ri teoretice din sociologia mericani a probtemelor socialc'
,r -.ir*.i .oci,le re'pecr'rc
i"i,-. te-it-,,0,." in 'apo'r 'u o nom;r mordi db'olura )i uni\erJ'
rnr'
a
i...Jir" a" l"*r,"i'". care considorase moralital€a si delianla sociali afirtlauavand un ca

3. Interpretiri teoretice principale in sociologia ..*- t"f",tt si variabil de la un conlcxt social la alrul' P;tologii imoralitatea aD ca-
Problemelor sociale r". i*rt, li uniaersal, aprcciind ct moraliratca sitizau
"^."","J
t*"- ft bate soci€tnlile Preocup:rile lor practice nu intelegerea

Sociologia mericmn a problemeld sociale se caracErizcazn printr-o mde

"-"f-"
-t i"ei"r-." **a*, suprimdea electclor, prin aplicdrea uno! masun roapeu
"i faw6're' reformei sociale Aces€ pEo-
diversirate tcorelici qi praclici PreocupiJite ei au vizat ti vizeazn, in aceeali mi_ lo, lr- *a"u*' '.l''imbarea sociah in
arnPIotue a'uprJ
surn, fenomene de devianln cum sunt ciminalitalea. proslitulia devidla sexuah
pnmPror dnche!e 'dm'ndrrrs!r'
";;;'-;; ""' 'arre,e 'mpin'e '.re con id'rdre tu fim'l n-olrlldc
in gencral, alcoolismul, consurnui de drogud, bolile psihice sinuciderile cft qi alte ."i*i.i-oi'"'r"""'.',"oolr'mului li Troniruri'
dcvid'r_i cu pdtoloord rbodrd
fen;neie cde. fiira a imprica, in mod necesd. abaleri de 1a norme, afecteazn ,,\icu rural LioLa lur pnicrP:Ll; "ra id'nu-6cd"a
diferitc grupxri $i strucruri alc societdlii. Dinlre ele se pol mcnliona divorlxile, I
avonurite, -vnrsia a rreia', relaliile Si conilictelc rasiale on ohice sSrncia, polua- 3.2. Conceptia,,dezorganizirii sociale"
rca. tomajul etc. Silra accstor problcme este fodte large Si maliza cauzelor lor a
I

rD.'ert er, d' !;rre 'Lro'(urc )c 'dla So'iolog i de 1/ Chj a;o

)
impus, in cuisul vremn, urmltoarele inrerprdnri €oreticc: t s,,.hnutx
or'o';
,Wl Thom6 fl. /nan:PckJ Ch Coole) ' sha$ HD VLhd\ ercld' d"1"1
."..."i,..."'r".'..d probremerc 'oci3re \i d''rdrrd J'"T.i",'
"ll' Zn4ni(kj)" P'odu'a dc
3.1. Teoria ,,patologiei sociale"
eadzarea s.,ciati 'noliuoe prupu'; oe w l. Ihomd\ lr l-l
rc- to p'o-
Pentrs socioloai eericaniT, Problemcle sociale erau consecinla imo'
pimii i,o."..1" a. moJ'ru/a,P rmdu'rnal;/ae >i urbdi/de' cd uma" a
ralitdlii indivizilor, care de Darttere uDei palologii sociale ce afectezn funcliondea :;,;.;;;.;i,"., .ociau dpde peaurbara. nu mar eu\ra cotuen\ dr rn(rbnror
uled )i
norm;E ii dezirabilx a orgmismului societal i'tcmeiat pe malogia dintre organis- :.;Ji;,;"'; rcnncror ,r 'aonror rundcmcnuie. e\te dilrocaLi oe/
ald colrllicre inu'
mul social ti cel biologic, moilelul leoretic al patologiei sociale unliza drept criteriu i.""J"t. ,. 'o-., i"oe indl i/i 'i insurulii rr' rn con'ecrnli modului in ca-
do definire a problem;lor sociale mo.alitat€a saD ordinea moraH Fesupusn ca ."i... ai'.i'e. n.mdje\i'Lind u inlelege'c cldrd dsupr'
funclionau, in mod univeisal, in loaie societllile. O asemenea intoryretare tribrl2Itr "",.^r'.
sr se compo e indivizii spre dcosebirc de sociedtile rxrale ra'
;;;;;;; v"lonc
unui punct de redere moralist, pe de o parte, li biotogist (medicalist), pe de alte "r
U-^. n. -*rt,,. 'ot'"t" notcuar" pe !on\en\ normal\ )i oe
"r;-"f.
;l;'l;;"":. ,n'ie rndr'rzi !r 'labe rendin\e dc de\imla 'ociFr'\rir'
uftuc
6 J[rgen HabenMs. Tre Theart aJ C.n unicatir? Actio, ro\. \: Reasah aad R'tionalisdlian
s,.ieD, Lnndon, EeinehaDn, r 984; vol II: rifivdrr, dn.l Slsten: ctnics ol FundianaLkt Reatan Florim Znadccki P' L*h Peaanl in ELroPe aAi Aneritd 5
vol Bo on
o/ s willa; I thonas,
Cob.idg.. Pollty Press, 198?. Gorham Press. l9l8 1920
I De crenplu, Smuel Smlti. Sr.idl P,rrolrg, Ne* Yorl Macnillan l9ll
55
 UZ INTERN
modeme sunt dominarc de dezordine sociau, conflicte normarivc ori valo.ice
t
i. funcfionarilor, inrre care se numer; corupiia. presupun un arad inalr de orgdizarc.
porturi.tensionare_i rc indivizi
ti tendinle putcrnice do devidF. nu d. dcrorSdni/de
Aceste lendinle - sDbtiniaD reprczcntanlii concepliei
dezorsmizirii sociare
se manifesli, Dai cu seami, tn ariile ,,inte{sriliale" (inlormedi;e) ale ora$elor,
iI a conduirelor.
leond de/organrT.dx ocalc rmpi.a. de tdpr. urm;rorut rdLionamFnr te r:p
tautologic: reprezentanFj claselor sociale defavorizare sunt mai dcvianti decat cei
.' ata numitcle slums uri (Dahalalc), caracterizare prin diversitare gi
populafiei, vdiabilitare nomarili sau.valoDce qi, implicir, prin;are "terog..it"te
a j z, alor Lla.e. intru(:r. u;ind rn medii .oc dte de/organiTarc ,rni urbde pe ten.c,.
sunt mai dezorganizati din plncr de vedere personat. i.
inatre de i._ ri.p -,i
irdc(ion.,liLare. dtcoo[.m
"inuc,de,e pr".rituLrc. lutbu;dri D,rhr.e ]j .re rome d. I ^".ruqi
dezorganizali din puncr de vederc personat, din cauzl cn sunt mai "",t atlii
devianli decar
c@portamenr deviar, reprczenmnd bibutul care rrebuie phrir, itr mod obliAarori!,
extinderii urbanismului ca,.mod de vialn G. winh).
Conceplia dezorsanidrii sale opem, de fapt, cu doui ripun de elaluEril
j J,3, Anomia ca alicnare qi sursa de derian!6.
a) o evaluare cutruratisti. in baza cireia problemete sociale crau pdvite ca Paradigma Iui Robert K. Merton
o consecinln a dezorgdizSni sociale impDse de amestecul eterogen irtre nomo
ti Noliunea de dczorganiz e pcrsonah, derivari din coDccplia ,,dczorga
valori cu conlinur dife r, care pun tn conftcr ori"ntur.n no.-utira dobanditl d;
indivizi in socieratea de origine cu cea cdc rrebuie urmad in socicrarea dc adoplie.
I znrii" sociale, a fost uriljzattr do cdrre sociologii americani pentru a consrrui, cu
incepere din decedul 3, un nou model teorelic al anomiei. difenl de conrexrul
Incapab i de a mai uiiliza, in mod adecvar, inatcagiite normetor cae se coatraz;c
inrcrprerari\ lolo{r de cdne Durkhcim.
inlrc ele, iDdivizii (ccl mai adesea. imigrdli sau migran(i) adoptn moduri dc com I
porlanenr devrdt .au r Lc , Astfcl, in timp ce pentru sociotogDl francez momia e.a @hivaleDtn .u o
,t stare sociali, concrotizatei in principat, de incapacitatea nomctor sociatc de a
b) o evatude ecologhti, iD iaporr cu carc problemete sociale erau apreciatc
regla in mod adecvar actiDnea membrilor societltii ai de a asisura solidaritatea
ca un produs al toc:tiz;rii inll un spaliu geografic sociar (slum ul), car;ckdzai
ti
de inslabilitale, mobiiilalc puternici ti Fesiuni scnzu@ de comrot social asuDru
i social5, imprelnl cu coeziunea moraH, alar de nccesare oricnrei socieidli, peDtru
sociologii americani. anomia dobandeqre scrmificalia de dezorsanizare p;rsonati
condL,irelor Pe bila .lausllcitor c,in;na rrdtij ,iu alc bot,to, p. ti(e c-,.-r.iron.
a individuiui alienat. dominat de c.niincnrnl lipsei de putere. at lipsei dc sens
raliaji aceslei conceplii au stabjtir chjar zoDc ecolosice dislincte dc disrdbulie ate
io.Lrilnr rnJc rnt,d,tiL.ule .JU .rtbLr.rite f,rtu.c . . mdrt td l al incapacitdlii dc a-Si indeplinj scopuilc sale pin rrijtoacc legirime.
ti
Cu alto cuvinte, in iimp ce penrru Durkheim, anomia insenna lrib lul obli
t gatoriu care trebuie plitir rrecerii de la socictarea tradilioDali ta cea modeml. ca
n,l ,ncn!.r.n
D"td fi tor rctormi.ra. mJtoritdtcl p,o:elt.tor Je r.r.erde _.J.
lizatc de reprczentanlii conccpliei dczorgeizirii sociaic au vizar ameliorarea
diliilor de viald ale conunit;ilitor urbde locale ai oprimiza;ea
con
j stee socialx patologice coNmnd din distocarea conlliinlci colecrivc, din incapaci
ratca divizirlnii muncii de a asjgura solida.itatea sociali
$upuritor de veci Ei moraH a firncliitor ti
ndrate. ca singura sotulic capabite st rcsrituie inclivi;ilor senrin;n;t I pirlilor socieHlii (de a asigura deci sotidarirarea de tip organic). pentru sodoloeii
idenlilitii de i im"ncani arllrDr' rn.cnma o ryp rn,I\idLd ;.:rre.- produ,c, a rrrmr- a atcrri,
3rup.ar farricrpj.l..,on.rrntJ(onun"m.n,rir j re,n.rilur- con,.n\ul normdti\ j individului, a dezorienrlrii sale .om1arive, a conflictului existenr inrc tiberralca sa
per'ondl5 ri normele 5().ratc cdre-i :nsrade\ ac^d.!, Lih.fld,e.
_ Modelul reoreric at dezorsanizdiii sociaie avca insi aceleaai deficietrie ca Ai in a,c{ tel. er"u cortunddre d^ud nununi d,.,,nrr. no{run^a de atienarc
cel al patologiei sociate cu care era inrudit, lntncat trosfera noli;nea
sociaH de la nivotui indivizitor la cet al comunidlilor. La fel ;a
de paroG;
con;pda
l cea de anomie.
_i

tolosiei sociare. cea privind dezorsadzdea sociaL ienora ,"*"jti ;;ilii;J; ; . datxC:1trd a a s: :rede do obicei, nojiunea .re atiende a fosr crcatd penrru
,1 :e€a
conrellclor nomariv- rmpLcind iuoec.rL: de \alode dod drn per,p.crivd c.dtu" prima n! d€ cide Mdx, ci de cilrc auto l Cohtnctului .ro.ial. flt;sofirl
r elemenrurui c\a-uar. De d.cea. .otutiite propu.e pcrrru rclot\dca iidcez J.J. Rousseau. Penrru el, rreccrea omutuj de la sta.ea dc naruri tips;tt de
problcmclor 'ocidle erau con\endbrt^ numd evdiLatorulur ridenu{i.ar cu Dozir,., normatililate la slarea dc civilizalie ca.acterizard de o ordine sociau nomarili. il
cllelo'pr\ilegr.re'.:n r,mp cc rdenti'a.ed ri punctut de,cde.e gruprrtui'mn'o I incrrJinca/d de e(enLd ca rarur"li. conpddu.i. obligandu I sd,i in.rrdrre,c,rh"r-
"t
rirar detr.onzar. cre era rmpLirar inacc.re probteme. e,du,gno,r,i,i tatca sa naturaH in favoarea voinlei generale inrruchipare de loge.
inuota"te
Pe de alti parle. schimbeca sociilti er. 4onfundat:i cu deirganizrea i La Hegcl. atiendea dobandetre un sens fitosofic, fiind ohilalenrd exledo,
sociare.
omilendD-se faprlt ce pot exisra schimbdri sociate cu orgioi.ar pt"Cncai n/arii id€ii rb.olute rde. re(end frin nci m rtr".radrr ,ndru.j. .pir.rl. . .d.rnF
\i fdtrul.Li d( vidF imptrct nLr "ara.r". in a\a
d./or!di/are. . i orBdi/dre
9;
tct d nomctor
tr \alorilor.;nldl podre ,a Jed ndr,ere uner,ub.utlu; Je up de,rm,. ( rma orSa
l ml in subiect conttient de sinc.
Pentru Max, care dezvolti aceste idei ale tnainraQilor s5i. alienarea desemna
nizate, dc exemptu, satr infracjiunito ..gulerclor albe,,, .r" ior.r""ruur
oi
"'uu
l condijla pdncipald a munciiorilor din socielatca capitalisG. in condiliite propdcritii

56 J
 UZ INTERN
private $i ale existenlei unei divizirni a muncii cde de posibilitatea r]nor oameni
;5-i domi'e pe allii, apd umitodele ibme de instriine€e:
a) a produsului muncii, cde, in loc se rcvinn produceb lui, se tansfonni
reire rn.naindr) in caPirdl:
b) a fortei de muncn, care nu mai aparline muncilorului, ci esle vatdutn
\insrdnaLc' capirblistulur ca olice rl!l mdft:
c) a vietii generice a omului, care nu-i mai apdline, ci este instrrinati
deposedad de atibuliile sale esenliale printre care cea mai importante este libertatea
ti auronomia peisonau. Din subiectu] muncn. omul se imnsformi iD obiect al ei
Pentru sociologii Si psihologii conlemporani, aliendea nu este nuroi o side
c{acterisiicn societ4ilor bazale pe domindea omoiDi de cntre om !i pc propietatea
privatn. ci o staic esenliali cdc cdacterizeazi pe omul din societnFle conlempo-
rme. supus ieretDei inegalitare a fomeld de orgeizde sociald qi tetnicii dez
Dmmizante. Astfel. principalele surse de aliende (de lnstiiinde a esentei utunc)
din socieHtile prezente suDl urmitoarele:
a) sistemelc de ralionaiilale bimcntici (orgdizaliile), unde oamcnii nu se
mai raportezn nii la allii ca indivizi, ci ca rcprezentnn! ai unor status uri qi pozilii
sociale icrdhice qi ca plrdto.i ai unoi coduri de conduiti reglemonkt€ pin norme
r'fr\crunale dicLDcre.
b) foma pdceldl 9i mecdizati a muncii indDstriale, carc irnpjedicd pe
muncitori sn aibl liziunea scopului tunddenlal a] unitnlii induslrialc, liccare rclio'
nand separat de ceiialli;
c) manipuldea indivizilor prin inlermediul uropiilor, ideologiilor, dasr 4.
dia.r..
Toate accstea conlribuie la iNLr)iinaEa omulDi dc esenla sa prcfund umani,
cro liberiatea. la reificarca sa (ransfonErea in obiect) qi, implicit, la aparilla
este
unor sellimente de angoasn, de ncputuF, dc pierdere a sensului existcn(ei
Acesca sDnt alributele p ncipale ale Dol nii de atenare, c&e. in esenln sa,
nu este un concept sociologic sau psihologic, ci lilosoiic, dd cde, in cursul tim
pului, prin conohliiie ofeiite de sociolosii Ei mericui, a ajuns sd fie
idr ntilr(ar cu d.mi". "sihologii
Primnl Fi cel mai rcprczentaliv sociolog alneiicd cde a conribuit la imbo_
g;l ed ri di\er"rlrctuea notiun,i dc une. dd intr-un.cn. jlcrrr de cel ddr de
E. Durknc,m, d tJ't R. K M..lon rr. lol0) in conceflra .ar0. ocicl,red 'identiir_
cate de el cD cea amedcali) impune indivizilor douE exigenle morale tundamenlalei
a) si aleagi ca iinaltare a acliunilor lo. numai scopuri ct rurate deziJabile.
Jcrepr.rc de i,,rreaga soLrerdte.
9 Krl Mdx, Friedrich Er1el\ Sctieri Jin tine.ele, Edlula Polj rici, I 968 |
t'-', / p. i.ir- aph ,a,, Bu. . .:r.. t .S.P L I d<6
10 Conccplia despre anonie r losr elaborat, de cdde Robe( K. Mertor,
vdimtd iclati! comple6 ios( sint.LizaLi in cdila din 1963 (vcz1l
11933, 1949, 1951, 1963 t.a.) O a
Robed X Meaon a, ot ln""a onJ r'r'Jlr', rpi'. N.$ Yo'1.I'er P':
b) se selecteze din lotalitatea de mijloace avule la dispotlie, pcntlu indeph
nirea scopurilor lo!, numai pe cele insntulionalizate, deci licite (legitime).
in mod real, nici o societate (ti cu atat md pulin cea americane. caractenzad
prin inegalilatoa sutus-uriior sociale) nu pelmile indivizilor un acces egal ]a mi
jloacc institulionalo, cde sunt distribuile inegal inte indivizi De aceea, unii indivizi
pertru a !i atinge scopuile, vor prefera sA ignorc, sI eludeze sau sd incalce ml
jioacele (nouele) institDlrona,lizate, alegand alte mijloace mull mai eficace. caJe
sbnr FA iLjcirP (rlegrtune).
Aceastd ruptur: (conflict) inuc scopuri Si mijloace di naltere unei stiri de
dezonentde noFEtive a indivizilor, de deregiare normativi, denDmig impropriu
de catre Merton, anomie. O asem€nea stde, cee esro aut de naturi sociali. cat
ai individuaH, obtgi pe indivizi de a-Si elabora conduit€le qi actiunile intr'un mod
deviant, pentn a le pulea adapta la siiualiile sociale cu care se confrund.
Pentru a evidenlia tipurile principale de conduid Si aclime dezloltate de
indivizi ca urmde a anomiei (conflictui intle scopui Si mijloace), Mcrton con
struie$Le urmitoarea pdadigml:
Modud de adaprBre la &onie (coIaictul
dintc scopuri ri n'jl.a&)
v R5zlrdrire(r€beliune)
Acceptarea (+) amt a scopudlor culturale, cat qi a mijloacclor hstitulrorali-
zale esle dcnumiltr conformitate.
Ea este repiczenlari de conduita ajontilii popuialiei cdo accept: se se
confomoze chiar atunci cand mijloacelc legitime nt! i sunt la indem6nn. Cci Lpsili
de mijloace impS lAesc aceleaii aspiralii, tinznnd la acelea$ scopui cultuiaie ca
qi restur?opulalrei, adice urm;{esc succesul Si b nnshea ca idealud inalt valorizate
in societatca ame cmi. Ei nu reuqesc sA rsalizczc aceste idealuri penru ctr accesul
]a mi]loace legitime le cste blocat- Totu9i, con{inul sd se coDfoim€ze la s@pun $
mijloace in condiliile in care aceastl conformiBte este intarild de valoile societttrii
ti de ideologia aulorealiz;rii personale (mitul sell-made-man'Dlui)i
Accoprdea (+) scopuriloi culturale, dd lespingerea ( ) mijloacelor instltutio-
natizate este spccificn inova{iei. Inovatorul alege idjloace dezaprobale social, dar
Kan Mn, F.irn.iub mult mai eficace pent realizeqa scopurilor decat cele cu caracte! conven{ional
instiiulionalizat. Exemple de inolabri sunt a i!!ii nonconfonnirtti, escroct, injrac_
r'n mdi nultc vdietc
toii. vanzxtolii de droguri. piralii iregistrxrilor de casete e1c. Acestia reuEesc se
loo3 reatizeze bosnfe qi bunnslare p;n mijloacc ilegilime, dar eicace: ,,Isroria mari]or
 UZ INTERN
avcn din America oste reprezeniali de ircvalii instiillionale dubioase", subiinia
Rcspingerca scopurilor ( ). .lar acceptarea mijloacelor (+) este speciflci
ritualismului. Ritualislul a.lopti dc obicei un comportament abslrrd intncat se
conccntreaze atat.b mult asupra mjjloacclor, incat alunge sd ignole chid scopuflle
culturale Exemple dc rituatsti sunt bnocralii care se conconteazi asupra realizlrii
oicirej icguli mbrunte in detrimcnlul chid al realizlrii scopurilor insiiluliei' Ritua-
liatii sc rccrutcaza de obicei dintre a.ci indivizi penrrD care rcspectarea normelor
e mai niult un rilual d-at o posib:lilate efeclivd dc a atinge scopurile Ritualismul
csle specific ti anumitor cazun do indivizi novrozali, obsedati de nevoia respccdni
i. detrinentul eficacileii realizlrii
cu orjce prc{ a regllilor convenlionale chiar
acliunii;
Respingcrea. atat a scopunlor ( ), ca1 Si a mijloaceld (-) cste particuldl
pentu evaziune (retragere) c acleristici. dc obicei, indivizilor asociali: vagabon
zii, aicoolicii. prostituatele, drogalii. psiholicii (adevSralii bolnavi psihici). .'epave-
le" care tr;ies. la megjnea socieillii, de obicei in ariile suburbane a ora$elor:
Respingerea scopruilor (-) aprobale de societale, inso$tn dc iolocuirca cu
alble noj (+). este cracte.islica rnzvrmiUlor (rebelilor) carc incoaici sa stabi'
leascd o noui ordine socialn li normalivn. ExemPle pentru acesl tip sunt reprezen
ranlii organizalilor terorisle (exlremisrc), liderii unor gruPrd relSioase fanaticc
,au ai unor srupDn sociale caic iqi propun schimbaea nodului de a fi Sj a sendi
al omenilor. pin intermedilrl unor noi idcologii, subcullurile juvenilc lbmate din
adolescenli crt sc reloltl conrra vaLorilor ad!]trilor (hjppv. boatnicii. rockcrii etc )'
in !tua.ligma lui Menon, cu oxcePlia conformidlii' loate celelalte modui
de adaprde sunt dcviante. in con@rdanle cu conceplia sa, anomia creazd devianla
ti nu inaers. Estc djlicil insn dc evaiuat carc nod de adaptde este mai devialt
dccar eilelc, mai ales cn unele moduri sunt conlinute i! altele Prcbabil inovalia
cxpiici md adecvat incdlcarea normckrr, a legitoi in cazul infractorilor'
Paradiema mertonidra de meritul dc a evidenjia cum Si de ce pot apSica
comporldnenre deliante i.tr o sociehte. deli. asa cum m mai menEional. Medon
se referd cxplicit numai la cazul socieG{ii americmc Aceasie pdadigmi de insl
ti o sere de deficienlc pent cA: a) nu poate exptica lcnomene de devia4e sexualx
c m suni homosexxaliratea, lesbimismul sau ftansexualismnl Chiar prostilu{ia nu
are rn loc prccis, unii ciitici ai lui Merton considerand cd ea poate li plasati mai
cu rd la nivelul inovaliei decat al evaziunii: b) m exPlice pe4tn ce indivizii aleg
un anumit mod de adaptare !i nu allulr c) pleacd de la presupunerea eronatn c;
exisu un conscns general asupn scopuritor (consens de vaioi) in lntroaga societatc'
ignorand enstenla conflictclor dinte sistemc qi odentid vaiorice difeiite: d) pri'
vetle devianla in mod ,,atomisdc", ca un act individual, independcnl de iduenia
subculturilor deliMrei e) bedeue conceplia odginala despre eomie a lui Durkhejm,
orientind o inlr-o direclie psihologizanti qi chial psihiatrizanti.
Ulterior conccptriei mcnoniene. majoritatca inlerFel-lrilor ca€ au aplical mo
dclul dooiei la evaluarca li interprctarea deviantei Ei problemelor sociale au psi-
hologizat Si chiar psihjabizat conlinutul originar al notiunii. convertindu i sensol
de i;o sh;e sodau obiectivi (independenta de individ), echivalontl cu dezinsfi-
tutionalizarea (dislocarea ordinei nonnalile li Perturbarea inldaciiunilor sociaie
(pici
intre indivizi). la o starc individuau subiectiYn echivalenti cu desocializarea
derea orientini oferile de normele sociale) qi cu alienarea (inslJeindea indilidului
Penlru acest motiv, matiza problemelo! socialc a incepul si fie €dusn h
inventdierea pi! intemediul scaielor de alitttdine a trlsiiunlor prjncipale alc in
divizilor ,,dornici" (in sensul impropriu in carc a fost Dtiiizat acost Ermen) l€o
Srclerr, psihiatru ii sociolog mcricd4 qLa popus. de exemplr (ln deceniul 5), sd
nnsoare starea de ,,anomie individuah" cu ajutorul Dnei scale dc atitudine care
cuprindea cinci afimalii (piopozilii) dcfinind modul de perccplie a mediului social
de citre individ qi locul unde se plaseazi acest ildivid in acest mediu:
a) !,lu foloseSte prca mult si te adresezi oficialitE$lor din cauzn c[ nu
strnl deloc lntercsate de problemele oamedlor obiAnuili"i
b) ,,astnzi, orice on trebuie sn triiasct mai mult pentru prezent' Hsand
' - pentru viitor"
grijile ;
"l ,,t" ponda a ceea ce afirtni tutoritilile, celor mii mutli oameni te
merse din ce in ce mai riu"i
d) ,,nu are nici-trn sens si aduci copii pe lume intr-o v'eme cand luclu'
rile tr€buie privite itr viitor !i nu in prezent";
e),,asttd nimeni nu mai poate €ti cu certitudi'e pe cine s€ poat€ baza
Acestor afirmalii, persomele invesligate le Prteau rnspundc prh doun cva-
lunri extrcme: De acord Gcor 0) ii in dezacord (scor r)
Scopul prhcipal a iui Srole a fosi acela de a odona persoanelor itrlesligate
de-a lungul unui co'tinuuD, mergand .le ta con$tjentizdea aparteDeDlei individllL'i
tu comu*rate. la perceperca insreinnrii aceluiali individ IaF dc conunitale
Anomia era considerate. in acest sons ca o staJe indiriduald dc alicnde
cdacteriz2li de anxietate, inceriitldine,.egoism qi fatalism, ttlsSturi cate roProduc
de fapt caractelele anomice alc unr.ri me.liu social dominat de de7-olganizde qi
multiile probleme sociale Din accst punct dc vedere. oriontarca bazad pc modelul
anomic ru diferea prea mult de cea bazati Pe modclul dezorganizirii socialc
ll Lco Srolc, Sa.ial nrtsrution anA Cettain Carattariesr '4' lir/orak"J Strl]-r" ni: Ancrica'
sociological rcvicw , r 21, dec 1956, p 70, 116'
 UZ INTERN {
3,4, Paradigmc alternative fali de conceptia mertoniani fipuri de adapt € delidtt iD a.liun.a so.ialt (R. Dubin)

asupra anomiei (Robert Dubin, Richard A. Cloward, {

william Simon gi John G. Gagnon)
I
Pornnd de la concep(ia Eopusi de Morlon, rDai mulli sociologi americani
au clabora! noi intorpretiri asupra anomiei, capabile, in opina ror, s, i corecteze I 1 1
neajunsunte. Robe Dubin", de exemplu, a consl it o noud paradigmi in cadrul
c5reia devidla nu de nunai coDsecinle disfunclionaie pentru societaie, intrucat,
I uaveGdea adolescetrlilor

sublinia sociologul american, pol exista Si condrite deviante ,,constuclive'r. bazate Capicri 9j Au$uri la modl,
pe rorrne dc .adrtrde de\rdll .
Dubin a adus o serie .le modificlri $ complet5n paJadigmei tui Mdton,
inEoducand o serie de elemeni€ qi criterii noi, printre cde:
a) rolDl impoitml al plocesului de socializare a individtor ii al relagilor cu
glupul social din care fac pdtei
l InreDtieors izalionald Folosires .vionului (cazul
Eenclalului Billy Mrcb€ll)
b) diferen{a dinlre cornportamentul real (cel corcretizat in ac!iu'€) ii @m j
ponde,rru. nornrartv ridedll rl indivi/ilo, RiruatisF compo.llmental
.) discrepdta dintre nomele iDslitutionale qi mijloacele efective utilizate de
ctrtle actorul social, ca urmdc a uno! preierinle valorice induse p.in soclalizao: Lidcrul snrdicil dutocrar
d) atitlidinile malifestate de cdlre actorul socjal in legiturx cu scopudle cul- Totul ficll .,dupi cdLe"
turale, nomele institulionalc lsi mijloacele cfective de acliune. Aciste atltudinl pot
fi de: acceptarc (+), rcspinscre ( ) ti strbsrituirc (!). I Mccatiy f i,,americdrnul
Rezult!, astfel, o noue paradigml fornau din 14 forme de adaptare la ano-
mie, rezultate din .elalia i.tre compodmcntul efectiv ori valoric al individului $i rc.ld5 a.orduri indusiiale,
scopurile culturale. nonnele ti Dijloacele instirulionale. Paradigma hse neschim i dd cdc sunt plliili aLll dc
batc intcrprelirile ficule de MenoD evatunii qi rrzvriiidi qi se coDcenteaz:i, cu I
euvern cat ti dd ndustidti
prc.;de]" r.upra inoratiei r, riruclisn'ului. OpoitunnLul fl illo.celor 0nive6itdul radicahn cdc
Inovalia cstc coDsiddatd .a rcspingerc activi a nomclol ri mijloacelor in' iti disimuleazi 6n!in!€rile
sdtuqionatc, i! lllp ce rilualismnl esle aprcciat ca respingerc pasian a scopurilor i
cullurale. Dar atft lnovalia, cet t dtualismul sunt de douA feturi: comportanenlal5
!i \ralorice, pentru a lruca faptul ch intrc conduitr efcctir5 (rea]n) !i cca nomalvn
(valoricn) cxistn deosebiri. Pe dc altl pade, oamenii pot respecta scopudle. nome]e
sau mijloacete fie pozitiv, fie negadv, iar aceasta se nanifesti lie in mod privar. Dar. la lel ca 9i inrerpretarea lui Merron. cea elaborad de DubiD nu preci
zeazn chr in ce mesurl se poate dilerenlia inlre nome ii mijloace. Mefior a replica!
Pdadisma lui Dubin esle fomatl, asdei, djn Sase fome de hovalie qi tase acestei inlerFettri considor6nd cd distincliile licxLe de DDbin (c.iLeiile inrroduse)
forme de ritualism, iiecde dinlre acestoa iDplicind distinclia intle conduita efecdve su , de fapt, cuprinse in propria sa tipologic, astfel ctr modudle de adaptde indi,
Ei cea nonnaiiln (valoricn). Tipologia produsn de aceasfi paradigne este bazatl viduald reprezini, comporldncnte reale.
pe cxempte seleclate din peisaj l dnericdl. Un avmiaj al acestci paradigme este Luard cabaze, de asemenea, conceplia me oni i, R. A. Clowardrr into-
acela cI, ln cadrul ei, inovalia nu nl"li este apreciatl ca un elenimeni de exceplic, duce noi elemente $i crilerii printre care diferenlele exisrenre inre indivizi in pi
ci ca un faclor normal al vielii sociaie, cerut imperios de schimbdea sociald. vinja posibiliutii de udrizde a mijloacelor legitne Ei tansele lor de acces (opor-

12 Robc( Dubin Deriant Behatior o\d Social Sru.trre: Conhuniz: in S..idl TLeory, in: 13 Ri.hdd A Clo*Td, Illqnthitate Means, A,.hie hd Deriant Berari,r, in: ..Amdican
,,Amcrican sociologicrl Rcvi€w . n.. 24, aPI 1959. p lrl7 t64 ap. 1959, D. 16,1-176.
Socrologrcal Review . tu. 24,

r2 6:l
 UZ INTERN
tu.iiitile) ta mijloacele lcgitime sau ilegitime $ansele in€gale de acces la mijloace
l.grrime -u ileSrrrnc .unr dale de dr r.rnilares rndicdtrrlor Iolurilor
(ocralc-Drin
p o"-.ur a" o.inti.," rr b, .r/rr'e de d frcird ac.\re Tn Londitine in
aes cu subcdtunlc deviante qi ocazii'olun
de devianld mai froc
uo .ootu"t
"-" "" ''ui
vente, memhii straturilor socialc dcfavorizarc au opotuniie! mai mari. decat cei
cde apdlin allor stratud sociale, de a utiliza mijloace ilegitine Compodamentul
ino"^t". ap*. nx ca o consecinle a npturii intrc scopun li mijloa@ cum :ta
Mcrton, ci ca un ef€ci al .lisctepanlei intre aspnalii Guccesul econonic de pildi)
Si oporlunitnlilc de iitiz&e a mijloacelor legirine
Aceaste discrepanlx impinge indivizii cetre selectaitea unor mijloace ilegi
trme. dar numai in condilnle in carc existe oportunit:ti de ulilizde a acestor liri-
jloace in acest mod, R. Clowdd, impreunn cu L. ohlinla au c{plicat formarea
bandelor cle delincvenli din zonete poriferice alc oraqelor, in mahaialele in cde
existi stuctud de oportunitate pentru acliuni dclincvente (fu uri' jocuri de noroc'
escrocherii etc.). in alte zone urbane neintegrate, localizatc in perimetrul noilor
constuclii alc orasului, condjFile cxistente (mobilitate li instabilitate accentuatc'
nesiguranla qi mixrura stilurilor de viald) faciiiteazn violenla adoloscentna mmi-
fcstai: pnn acle cle vandarism Si conflicle acute inlre bandele iivale
O cxplicale distincll a ofcril R. Clowdd ii comportmentelor evazioniste
(de retragere) spccifice, mai cu seami subcuhu.ii consumatorilor dc droguri. ox
plicabil5 prin dublul ,.c!scc" al hdivizilor de a avea acces la mijloacele legale sau
1a mijloacc ilegale.
Slructura sociale debrmtnd modlrd de evazi ne diferi6. Aslfel indivizii
apa4inand strahrilor sociale pnvilegialc rcsPing alat scoPurile cDlturale, cat !i mij-
loacele legitme on ilcgilime, desi poz4ia lor le'a! putea pennitc accesul la mijtoace
legitimc. Indivizii aparlinrnd strtrcturilor sociale defavorizate nu au acces inse la
tu., dn,,l d nrr. .,c'.'e . iil^J.c.
Nici concep[a hi Cloqdd nu poate elila deficienlole. printrc care trcbde
mcnlionale lnnltoarele: a) accentul prea mde pus pc inteFrelarea c lturalist: de
sorellnte drlropologicd; b) negalca evidenlei cn iniraclionalilatea este spccificl tu
rLro, r' c.Jor -r,r'ri ri Jdr'gorii
in deceniul 7. W. Simon ti L Gagnonrs au incercal o reformulare a concepliei
lui Merton .icspre anomic, dticuland-o cu o serie de elcmente aparlin6nd interple_
lefli lui Durkhcini. AJgDmcntul lor prin.ipal a fosl aceh cn Paradigma mertoniann'
elaborati in cursDl Nlarii Deprcsiuni din decctuul 3, eslc dcpnsiln. motiv p€ntfll
care ir.buie reformuhle din pcrspectiva noilor condtii alc deceniului 7. caracteri
zate dc piosperitate li afluenln. Conceplja lor privind ,,anomia afluenlei" a gencral
o nolr; tipologio bazatn pc conjugdea a doui criteni: a) oblgalia indivizilor de a
realiza scoptrile cuhurale propuse de societatei b) sradul san nnsura in cde acestea
14 AClowdd, Lroyd E Oh:Lin, DeLinquenq ahd OPPottuti1 : A nEoa oI Delstllent
Richdd
GaaBJ. New York. Tne F.ce of Olencoc, 1960
15 wilri:m simon, John c caEno.. The A"ahie a.f Alluence: a Poa Me Daon con'et)tian
in ,.A erican Journal of Sdc,ology , .r 32. 19?6. p 356 373
64'
sut roalizate efectj!. Tipologia evidcnliati de Simon li Gagnon dislingea lmn
rodrelc."lesorir de Indr\rzi conJormi ruloprrm 'r' conformi rulde/;nl'r"vr 'r'
r"mr..non'.ur".dc'ranrul,nnforn, lind\rdulderdldr dcrnrn;ngcrrnomdri"'
evazionislul, reformisiul convcnlional. misiona'ul $i rebelul total
in pofida laflnetii tipunlor dislinsc de Merton. Si aceasti conceple preia
deficionleie paradignci mertoniene, plecand, itr prjmul r6nd. de la picsxpunerca
greqite ca mql"acet. egitimo, pe de o pute, li forrnele de delianqn' pe de aiti
pete, aD un caractcr uuversal,
in realitale, delianla dc un proDunlal cracter relativ' cde facc ca fiecdc
societate sil aibn indivizi delianti cdacterizali de un profll distinct
3-5. Reformulari reevaluiri critice ale modelului lui
li
Robert K. Merton (Talcott Parsons, Albert Cohen,
Edwin M. Lemert)
' Umf,nnd interprclarea proprsi de R.K Merton no(junii de anomie o scrie
de sociologi au incerc;t - ala clm am dntal dela sl-i completeze ultcrior
lacunele
r'hriilor drnlr_ dnomrc de\rdli Und dmrre
ri .; rlezr,itre noi inr lp,erJn i'uDra ir
la0' Io80'c
.ele m'r.un".cLre nc.-cin dP r,e r rif rldLine lui I Parson' n
conceplia cnruia rela{ia dintro confolmirab deviang Si alicDare constituie o parte
inrcg;d a @orici sale gcnerale c! pnvire la acliunea sociaii Ei sistemul social
Modificarea princiPali pc cde o fice Parsons Pdadigmei mertoniene consti
in inlocuirea celor doul valiabile pdncipale (scoprri culturale ii mijloace lnsri
tutionale), Dtilizale de cxlre Monon, cu alie lrei variabile cum sunll
a) motivatile actiunii actorilor sociati. coffiderate ca frind rnspunsuri in
dividuale la presiunilc exercitate de shucturile sociale !i cu\nrale Acesle motrralrl
pot fi pozitive. curn estc, de exemplu, cazui conformitnfi. sau negative. cutn estc'
;e pildi. cazul aliennrii, adicn al tnstr;intuii fa(n de colcclivitalcl
b) orieniarea acestor motilalii, at in pllnul acliudi, cal Ai al ablinerii de
1a acliunc. Existn, astfel, o orientdc activi, consland in accentul
pus pe scopur'le
aclilrnii, 5i o oneniare pasivi, concretizati in accontLrl pus pe mijloacele acliuDiil
c) rapo.turile indivizilor cu obiectivele !i modelele normative propuse
dc societa;. Unii indilizi clezvold numai acliuni cdc str respccte obllgatorin nor
Din combinarea acesb; trei vdiabilc sau criteni a rezultat o noun pradiStnn
in cad l ceicia fomrcle de adaplre la domie plopuse de Me on dob6ndesc se*
nilircaliile unnttoaro (vezi schema):
de echilibru a sislemului personaldlii ti
- conformitatea lcprczinli stdeajnlffseclia axer cca orizontali' adice
a sistemului social, care este situatd la a
'toui
16 Talcotr Pdsons, lrs 5o.idl SvxTcn Ncq York. Tne fJee Prc* of Clcnco€' l95l Tal'ot
Pd$ .EdurdA Shih (cdt, rorzra a Cc,sral n1ea.'ol Ac'o'l C^ btldlc }t6a'd Univ' itv
65
 UZ INTERN
axa orientirii motivatiilo., dc la cele active.
subordonalc scopuild actriunii, pane h ccle
,.,c' pasivc, care pun accenrul pe mijioacele acliu:
niii cea vellicau, adic; axa motivatiilor actiu-
Es aa nii, de la cele pozitive (conforinitatea). la colc
negativc (alienarea);
I
9: inovatia !i ritualismul, care trec din-
colo dc axa motivaliitor propriu-zise are acliu-
\\ nii, sunt pdvite ca forme de hipercodbrmism:
inovalia este consideraie hiperco.formisD
acliv, individul concentrandu-se, cu pnontaie,
asupm inovtrrii a noi scopuri, iar ritualismul
este aprecia! ca biperconlbrmlsm pasiv, inhcal individul se concenreazi, cu
pnoriiale, asupra mijloacctor, ignorand scopurile acliu ;
rlzwitirea Si eraziunea, cde sc siLDeazn iD pdtea opusi a celor doun
axe; spre alienale, so idontifictr, de fapt, cu alienarea: rizvrdtirca devine alienare
activS, tutr cat indivizii lncearce si nege Si se modiiice scopurils, iar evaziunea
devine alienare pasivi. doodece iDdivizii cautn s: se sustrasi, mai ales, nxjloa
c.lor
in concopFa lui Pdsons, modelcle nomative oferile indivizilor prin releaua
de roluri sociale ie impun acestora fonne eonfonnisrc de acliune Ei cond'ritl socialr.
Exercitarea acestor roturi implich inloracliDnea eao ulti (temen imprumutal de ]a
Freud) cu a//er ul. pdtr .ealizarea reciprocE a a9tepterilor fiecbrui individ. atteptiri
legirnnate de valorile socialc carc asiguri conscnsul general asupra scopurilor care
rebuic indeplinite ti mijloacelo! cde rebuie utilizale pentru realizdea aceslor sco-
pui. Daci aceste aslepfiri nu se realizeazA, intervin o serie de fiustiri (Freud),
care genereazi tcndinlc dc devioF.
in schema menlionatd comporamentul devianl apare ca rezultat a doi factori:
a) corespondenla astepllritor individului cu situalia de interacliune in cde
se gnscste implicrl, prin contolxl acdv a1 acestei siruain. Scopuriie 1a care aspnn
sunt realizate, ne prin conformism. fie prin hipcrconfornisn, rczultand asfel. ca
ronnc de oe. rdrl, ino'alrd ri .ilLr"ri'mul:
b) nerealiz ea attepdrilor indilidului in silualia de inleracliune in cde se
gd,(!Le implhar cpea cr d.rFrmnr.(nlIncnr. JbFndre de pd.i\,ldrc ?' renunLdrcd
]a scopuri. Aceaste stxre de alienare determine alte doue moduri de devianqe $
anumc rnzvrntirea (fomn acdrn) $ evaziunea (Ioma pasi!i).
Argumenlele lui Parsons sunr inse contadictorii, pentu c[, de fapt, numai
. ' CoheD Si a elaborat Fopria concepjie cu privie ta retalia dintie compolta_
dliend,ea BFne.eard de\iMla in timp ce conlbmitelca .du hipcrconlormiralca
sencrcazd conduile normale ii acceptabile. Aslfel, infractorii. delincvenlii juvenili
oii vagabonzii (care in concepfia ]ui Merton ap lineau ritualismului sau evaziunii)
exercnn roluri care sunt alienate (i trlinate de sociehle) in mod acriv, iar repre,
zentanlii sectelor religioase ori bolnavii psihici (care pentru Merton apa4ineau ri
tualismului sau evaziunii) sunt auenali in mod pasiv.
Dacn luzm ca bazi intreaga conceplie sEucrulat tunclionatisrn a lui T. pdsoN,
so poate aprecia ctr devimla ca atare nici nu exisli. Fo4a inlesradvi a sistemutui
social de
resursete Si capacirarea de a absorbi oricc formi de devianF, asttel
aceasta apare mai mull ca srare porentiaH, decat ca stde reale.
c:
Pe de alli pa_rte, coerenta formau a schemei pdsoniene poalc fi susllnurd
numai cu conditia rcoinoaElern (ceea ce Parsons a rrebuir s o faci) fapiul .a once
conduit-n devimti, chiar ii cea criminah, este, implicit, ti inovarode tdeea sustj-
nul-a de Pdr,on in d.ord cu inovdlid ectc loturi o iorma Je ronronni,m acuv. de)r
criticatl de o serie dc socioiosi, esrc un bun argumenr pentru a evidonlia ci devidta
xe supune Si ea presiunilor confom n!ii. Aceastn idee estc sprijinid dc evjdenta
cr bddrle crimincle..ubculrurile.du.onDaculrurile Jevrdre, de5i ,c
"tar J< ia
nomele tr vtuorile socieLllir globale. \e cddcren,c.ra prin cunduirc >i dc{rLni cde
.e \upun codunlor Lulrural" ale SrupLtui. conromiullr cu modelete norma,i\(
".e
, O aft.e inrerpretare a concepliei tui Merton cu privire la rapo Dt dinae aomie
., devidl; r tos
"ldborald d. Atbe,r Cohenr". cde a .riucdr paradigmd tu, \leflon,
apreciind ce ieoria pe care se bazeaztr esre atomisU Ei irdividualisti, deoarece
pleacn de h presupun€rca eronaii cn fiecare individ iri poale selecta, in mod vo
lunlaJ. lomd Je-addp de pe L i,-o Jrrc:r.. indircr(.fr Jc d! inJrvr/r .J rar(
1r-rdctioncJ/:. ln crdtu pd."d.Bm imeflotuene. Lo ,:de,_ Coh"a. -pd,l.d Llu
act doviant este ralati ca Si cum d fi o schimbare bruscd de ta o srare de domie
la una de devietn, indifere de procesetc lqi inreuctiunite actorilor sociati. De
acoea. comp6lLamentlrle devianle Dtr pot fi explicaie numai pe baza ruptudi intre
scopuri Si mijloace, ft5 a line scma de roturile sociale, de interaclilmile sociale
!i
de modul in care sunt pnvi@ aceslea de cdae acrorn sociati.'..O adLudine durn si
violenti ob\e,vc A. Concn -. tolo,rca unLr t,mbai .b,.(n p.u.,p,r., t" o
activilatc sexuale ilicid, ircilcarea deliberara a tegahdtii ti auroiifilii, lipsa genc
Iald de rcspect penrrn simbolurite sac.e ale tumii,,respccrabile, , gustul penru ma-
rihuda, chiar sinuciderca - roab au funclia primdn de a afima, in limbajDl ge_
slxrilor ii faptelor, ci cjneva rcprezinii uD,numir gcn de persoani. Retalia, mesajul
!i simbolul par sA sepotriveascd mai do8rabl acesrui comportamenl dcca! nporului
_intre scopuri Ei mijloace. Un componamert cum esre, de exemplu, seduclia sexuali
poate fi conslderat ca un mijtoc i[cir de realizare a uui scop. Totuai seduclia nu
mpl,cc. jo nruJ ne.esdr. o adatrare rd .Ior rr_Jlor." un rdpun" t.
'n.ufi(icnta\edrclie,
ruJ'iura \coDun irl-Jlodce Crncvd pozr. cutrivd
].rra din cad,,d r" ac..r .or
de abiliiatc esle un semnificalt at unui rol ravnia rs
IneDl !i rol. flind cunoscut in lirerarura sociotogici americdd penhr
,,reoria bal
17 Albc.t K. Cohen, Ire S" ciolagJ aJ the lJeiaat Act: An nie, fhe.t! ahd Bej.na, ij: ,,Ahc
rica. sociologi.al Revirw , 30 (Febr.), 1965, p. 5 ta.
13 AIb.n Cohen. ./rile7,.
 UZ INTERN
delor detincvente", c,Ic apar ca un rezuttar al structuni de chsn al socierdlii ame
Conduita specifice de[ncventilor orsaniza[i in banile, zdra Cohen. esre m
produs al sotulrilor de gnp cu pnvire ta probtemele, L.cbuin{ete ii frusrrlriie cla
rclor d,dronrdrc .e uLc.q inu o so.icrrle rn cdre pre,zteal) vdtonle cld,er miJ
locii, cum sDnr mbilia, auroinc.ede.ea, bunete mani€re ai politetea, eailaiea sa
ll'lacli;lor rm.drdk'. dr,rrdcbilc urrte. opo/rtrd idLi de riolenLr ;/i., rr rc..pechrl
idLe de propri^tdre l-rucrraLr dc acesre \Jlori..d" nu fac parte din ur,r\er(ut Io-
dc vial:l, tinoii sunt constant ovaluaii do profesorii 1or ei inQiqi parlo a clasei
- gnrulur..e podre fi LoFrdera. o..d.nr a inreru.liunjr .ociilc \4djo, al"a ,1.
mijlocii - tu Dod negariv. motiv penlru care esecul lcotar esre penlru ci situalia
cea nai obiEnuiH. Ei iesirnt aceasttr cvalua'e ca flind profuDd nedrcapti, delcmi
nate excl$iv de rrar,r-Dl lor coborat cc nD te pcmile s; aibi acces la mijloacele
legnimc prin intdmediul drora sI poat! realiz-a srardddete de viale de conduid
ii
ale clascj mijlocii. Fluslrirca resimlid delemine agrcsivitatea
ti formarea unei
\/b. r/a,i d r:olenler. dr:rdu-rr prcpn te ei norme. \dtori (i .tddarde de \rdla.
opuse celor alc clasei mijlocii. Prinre accstea se numitl riutatca tn crea ce privegre
lucrurile morale. oscilalia inlrc diferitc ripuri dc comportamenl detincvent. t;n
dinlolc hedonistc pe renncn scurr! formetc parazilec de disrracfie. allrononia de
grup opus onc:rui ah conrrol sociat, de.at al grupului insusi. Cu alre cuvinre, in
lermenii lui Merton, cele mai obifnile nijloacc de a atinge scopurile urilizarc de
tinerii apartenenli ai ciaselor defavorizare sunt cele ilici1e, dezaprobare social, dar
aprobate dc ceb.e subcultura pc care au fonnat o, subcutture maDifcstad sub foma
bandelor adolcscenfiie.
Spre deosebire de conceplia lui Merron, teona lni Cohen ia in considerare
rolul importanl al socializlrii. intemcliuniior ti influeDlcror gropnhi in connrerea
acielor deviante. Deti aceasti lcorie pare o apticare indirccli a conccpliei despre
anomie a 1ui Merton20. Cohen a considerat cn modetd anomie;
- puiea r, " "x,
plicalie numai pen1ru infiaclionaljtalea profesionisri a adutlitor qi penrru delictcle
de proprierate comise de tinerii hoti semiplofesion\ri.
Critici nlanlatc asupra noliunii de uomie a inrreprins ai E L€mcrr21
Lr d .on.rd-ral (a paradrgma lur M-non.. bdleal; pe con.,ngcled eronald
cn toale socictifile conr€mporane sunt alefnite de utr set de valori uriveisate si ci
dLc.re wcron por .crr ,d prcdrclid conduiretor. temcn a .dbLni.r tdprut c; in
sociedlite pluralistc ensd sisreme nomarivc (va]oi) foMe diferite ci pot exisra
ti
tj sisieme normative rradiFonale care nu presupun nici o rcsrictie stmcruraH i!
c..r .e pI\.:r( dle8c-"a mrtodcet.r de reatr/dre a .cofurilor
l9 Albc.r Cohcn, Delinctent Bal's: The Cultutc of the 6arS. Ncs yort, Thc Fr* pruss
Olencod. 1955
20 Yeti: Ano ie aad Dei@t Behaiot A Dicussion.,nd Crtiqre (Mushrll B Clined edir),
Nev York. Iie Frcc Press, 1964, p. 3l
2l Edwin M L.men. Sa.id Sltuctur?, SociaL ControL an.I Deiali.n, in Anahie an.J Derioit
a3lt,lrrr (Ma6ha B Ctinrd €dit). p. 5? t?.
r8
Scopurite prcpuse indivizilor, aprecia Lemcrt, decurg, de fapr, din mal mrtrc
surse cum sun! diferite formc de asocicro impuse de narura complexi a socierilitor
lnodeme, presiunile mulrilaloicc exislonle ti influen{€le rehnologiei modcme. Dc
aceea, devianla se poatc explica, i! a.elaEi mod. ca ti confomilatoa, ftri a mai
srsline, cum facc Merton, ideea Dnor scopuri ,,itrerent€', care se aptich aclnrnii
tuturor indivizjlor. Ca rezulrar at interacliunii cu memblii unor glupu; Si asocialij
dr\.^c..ndr\i,,ij ili por mod,fic",atorite.du pol -lxmb, orJrncd rri.ia.enr to-
Devidla este, in consecinln, h fel ca ti conformiLarca. un produs ar inflrenteror
- ftactiunilor profesioniste, prosritulia li consumrl dc drogxri sunr acte.te snp in
cde.,rnl rrtlrdlcadt \ or.oecu\c..;r )i \it^-i ,nJi\id.ulc.
4. Cercetiri empirice cu privire Ia relafia dintre anomie
. Si devian{5 (Chartes R. Snyder, Doiothy L. Meier qi
Wendell Bell, Alfred R. Lindesmith $i John cagnon,
Robert E.L. Faris qi Warren H. Dunham)
Din pcr'1.. r'v" .erL-r ,r'c- empr,c-. mo.lFhr, anomicr u t,,"r oc c.r," :o
cioiogii mcricanj capntn noi valenle. Dirrrc celc mai cunoscule cercetiri in lcest
domeniu poL Ii menlionato, in pimd rand, acelea inrreprinsc de Charles Snyde/2,
pe de o parte, ii D. Meier impreun; cu W. Be rr. pe de altn pane, asupm rclaliei
dinrre.on.umrl e\ce..,\ de dlr.ot l, de\i.I{i.
Pornind de la idcite lui Durkheim in tegitur; cu rapo(ut dinrrc ruDlura so
fidditqii ti coezi! i grupului ti lenonleDut dc devia,ld. cerceciritc intrepri$c dc
sociolosii menlionali au cixtar si evidenliczc cA atcootjsmL poare f1 .tcpen.tcnr .le
aceasli tuprDri a solidaridlii colectivc, generand deljantd. Srudiile asuFa elreilor
ar aritat. asfc1. cn evrcii religioii tumizeazn proportii mai sdzute de atcootisnr
ri .3/uri de he!..dccdr e\ -Li cd-e 1u unnca,,d.du urm-a-.,nai putrn prc.c";rt te
I rinulullc religr' d.e. O €rie ,Je cer. eldrori arcicdi rL e\plicdr d p . e Jon.rJrd
pnn solidarilatea morali a .oDunidlji evreietri ii prtn atjtDdinitc ci riruale. ca
_
factori principali care conftacareazi mnsumut excesi! dc alcool si atco{nismnt .,
\td. pcrologrcd P- de dlra pa1e. e\rc.r reltio r raair-,lJ un girnd ton e -dr.
de anomie ir acclali limp,.obse^'aliile fecure asupra lor au rnat pimrs consrararea
ce ei ocupn o po7-itie dc clasn infeiotrd. Se punca inrrebarea, de ce
crreit
in c"d ul .J,ora proto(iile de.l\,"rdte .r dho. ti.m \un, \c,1/urc. por m.,nr c rr un
.eLigio.si.
grad scnzul de uomie qi ocupa, in acclati rjmp, o poziqje dc ctas:l cdacierizai;
de un rr.?tur coboret? Ce contcazi mai mutt tn tendintete dc alcootism? cradrl
ot scizut de anonie al conunitbtji, rituaturite retigioase sau rratzr"Dt de crasl?
22 Chrles R Sr\a.t, At..hol a".t the /-"ps New york. Ttc Fr€ press of ctcncoc. 1953
23 Dorcthy L Meier, Wcndcll Detl, /,,,,ia aid Difete4tiat AtLes ta the Achie\.nent of nt
u.,,r i'..a,c d.o. 1%'. R..! ! oa I t8o-2,:.
 UZ INTERN
Respunsul la aceaste in&ebare, dal d. sociologii americani. a pus accentul pe ri-
rualul reLigios, pe nomelc specifice ale comunidlii evreictti roligioase, care se
cxtiDd in direclii economicc Si psihologice. inlarind solidditatea moralx a indili-
zilor Si prohibind excesul de alcool.
Totuqi, g]adul de monie poate exercita Dn rol impoltot itr alcoolism, dar
n! in sensul elaborat de Durkheim, ca ruplurd a solid itilii morale, ci in sensul
postuiat de Merton, ca e$ecDl urci slrucluri sociale cme nu poate oleri mijloace
adecvaLe penrru realizarea scopu lor propusc. Alcoolsmul se datoreaztr, fi acesl
..n.. anomiei etccului.
Cercetdri in doneniul relaliei dintre anomie Ei dcviDle au IosI efectuale $i
deW Duahd- a in leg 'rutu cu ..tr,1r1. po/rlu,o, d. Lln,a dle indr\i/;lor in Jiv
lribulia boulor psihice Si de cdtlc A. R. Lindcsnith irnpreuni cu J. Gagnon':5 cu
piivne h innucnF aceiomli 1,dialii de pozilii de clase asupm coniumului dc drogui.
Conform lui Dunhm. datele cpideniologice asnpla boLilor psihice sunt lip
site dc orice rcridicilate !i vaLidilate, inlrucat co.elaliile semnificativc carc f'ol fi
inlorate in1rc ratele de incidenle (prevalenli) a ncestor boli Si poziliile sociale ale
indivizllor in slructrra de clasi prezinll fluct[alii de la o cercelare ]a al!a. Aceasia
impledici crcde Dunham - posibilitatea de a corcla boala mentali in gencrali
schizofrenia ln special, cu situaliile momicc, amt in seDsu] postulat d. Du*neim,
cat Si de Merton. PenEu a cfcctua tolx,si accsle corelalii, apde necesdn o evalude
critici a studiiloi epidemioloAice (dislibulia bolilor in socielaE), intrucal acesre
studii suDt culese, mai inlai, h njvelut unei anumite organizalii (sistcmul mcdical).
Cu alte culinte, datele medicului se convefesc in date penlru sociolog, pu16nd
apneJ. rn cce ..en.. mai mulrr 'rtr, oe dr.rorrmi.
Dupd pererea lui Dunbam. in domeniul explicaliei bolilor psihice este ple-
matur a inccrca elaborarea unor scheme teoreirce de dlcrAurn, curn esle modelul
Ccrcefirile sale de sociologie psiHaldci, lntrepdnse impreuni cu Robcrt
Fris'z6, asupra zoDelor lrbane, in spiritu] tradillonal al $colij de Ia Ctrcago. au
permis, totuti, o seie de corolal5i, care lac din anomie, dac! nu nn facror dctcr
mindt, cel pulh unul favorizant al bolilor me ale. Dinlro aceste consrauri, u
mdtodrc e sunl m|mllorrrrc:
a) .omuncdoa esre esenliall penlft dezvoltarea menhH nomnH, iar lipsa
de comunicde conduce, ce1 mai adesea, ia tutbur5ri menralel
b) intr-o a umitd conunitarc urbann (Chicaso), uneie dii sunt mai dezor-
ganizatc decat altele:
24 wanen E Drnha\n, Ana E ahd Mental Dsarder, in: Ananie a d Derian; Beharior
(Ma6hall B. clina.d ediL), p r28 r57
25 Al&ed R Lindcsmiih, John Gagno.. nna lie anl DtuE Adaitian. ii: Anomic and DcviMt
Behavior (Mashall B. Clinard edn.l. p 158 188.
26 Robeil E L Fuis !i WFen H D$\hN. Mentul Dn.)raers ia A/ru, Areas, Chicago, Uni
versity ol Chicapo Press, 1939.
70
c) dezorganizdea este c&actedzati de Dobilitale excesiv;, coDllict etnic,
perturbarea comunicalici $ lipsa consensului normativ;
d) retragerea ln sinc (aDtismul) esle o trls;turi fundamenlali a schizolreniei;
. e) persomeie care dezvoltt tendinlc de autism sDnt cele mai expuse izourii
perturbirii procesului conunicalional:
ti
f) acesle condilii pot fi identiiicate mai ales in adile dezorgeizale ale
oratului.
Concluzia celor doi sociologi amcricani a fost accea cl aceslc dii dezorga
nizate tumizeazl cete mai ridicate rate de schizofrenie O aJcmenea concluzie cstc
criticabih. .leoarecc csle bazad mai mul1 pe modeiul tcoretic al dezorgmiztuii
socialc, decet pe cel al allomiei. cu atat mai muii cu cat boala psihicd €sle Pdvili
ca un sen de alicnde sau anomie ,,individuale" Gn sensul impopriu al aces$i
rermetr), iar momia sociab eslc identificati cu dczorgdizdea sociali
in ccea ce pnveqtc cercetlrile efectuate de A. R. LiDdesmitl Si J Gagnon
asupra relaFei dintre anomie !i consumu! de droguri, acestea au cnutat sd evi
faptrl ci nu starea domici dercrmind respAndiioa consumulDi de droguri.
d€nlreze
Dacd domia d fi un factor explicativ, ea n-ar pulca totu$i evidenlia Pnhu ce
consumsl de droguri esle mai frecvcnl iD rAndul adolescenlilor beiei ca{c-prorin
din clase economice cu sla1u1 scizut.
in realilale subliDiau cci doi auori nu sldca domica, ci acccsul ]a uD
-
anumit dros detenin5 propo4iile idicate de consum de drcguri Ei ofereaD ca
exeDplu coe{icieDttrl ridicat de consum de drcguri din dndul doctonlor aproape
in roaie l;rile occidenl e, care au accesul cel maj uqot la stupefianle, La Iandul
ei, proportia ridicat5 a consumului de drogDri in zonele urbare locuire de PopDlalia
de culode se explic[ prin existenla in acele zone a unui tlafic de droguri extins.
Dacd consumul de droguri conchideaD autoni . s ar manifesla numai in
mahalaleie (slums) locuite de negri. unde cxisti o Ponu4ate stdc de snomie,
,,teoria uomiei ai devcni cu adererat mai imprcsiomnti. Dar, nu lrebuie 'ritat.e,
indiferent cali ncgri cde tocujesc in cdtiereie mtugilaSe sunt iniluenF$ de domie
z?
qi celi sunt expusi &ogurilor itcire .lisponibile, matea majoftalo nu ]e consumn
Concluzia geDerali a tuturor cercctitorilor menlionate a fost aceea ce teoiiile
cu privire li oomie. atat cca prezentaix de Durkheim, cal Si cea oferiti de Me on,
nu au un supor! empinc consisGni, inhucat nu iau in consideralie factori c m sunt
subcultura, sociarizirea, controlul social, rbanizarea qi, in gencral, rolul factoriior
de glup. Chiar daci pdadigma lui Merto.r a suslinut presupunerea fundmentald
ce exisri o raIS de devianln mai nare in randul membdlor claselor defavoizate,
nu apde ctar pentru ca acctttra folosesc. naj degiabi, conlomilalea, decit celelalre
fome de adaptde, pentru a-ii rcaiiza scopudle propuse.
qllrcd R L'ndesmtrh, John GJtsnon Of dr., p.16l
'11
 UZ INTERN
5. Marginalitatea ca desocializare (Robert E. park. @ritorialn a infracliunilor ti a boliior psihice. poate oleri posjbiliralea dc
William f , Thomas ii Forian Znaniecki, Fedictie
. a conduitelor devianre alc indivizilor.
Everett V. Stoniquist) : in realitatq a$a cum au sematal criticii aceslei conccpjii2q, exisri un vicju
. de ralionamenr, un gcn de..sofism ecologjc.. in ideile celo; irei .eprczenranqi
ai
Sennifrcalia cea mai fre.vcnttr acordatn de sociolosij amfficani $colii de la Chicago: nn sc pot face inferenle asupra comportamenLctor indili;itor
notiunii de plecnnd de la rate qi medii slalisrice. pe de alta p*t., ro"ufir-.u ."uf"gi"f
anomic a fosr acrea de,,desociarizare,,, consrand in abs;nla
orienrdrii D;rmali}e un tuclor cau/al al deqanle,. cr numd o condrl;e td\ori/anra, deremjr".,1 de
,, ."i"
!i valoncc a indivizilor, ca cfec. at plasnrji tor tntr un modj; sociat caracrerizar de
rluenlele .o. idle re.jproce rnne ind,\i/r. i1 dceta,i rjmp ddu(Ucrte cnmndLirjfr
f
existenta unor sisreme noruaive conradicto i qi in
"hi*originar
"o"ft.,r.r" i",." drhnre /om ecologne dle ordsulu pot trerondrF \au nF,cale. jntru.ar por,e
Aceasd senDificalie, care distorsioneazn sensut Ft,tid
.in conceptja at domioi "1".
exislont rnrer\etu mJr dclr\ il c(eh arii dcspre cd. .e crede .! g"nerea/,i in,,d.liondti,.r",
lui Durkheim, a fost propusi, cn prioritate, in tucrnrite mcmbdlor
cunoscutei Scoli de la Cl.jcago penin a cdacteriza consecinlote
- Si poale.trece sub dccrc infracfiudle comise de poputalia cu srara.r s.,ctai mai inalt.
individuale ca urmee a apereDcnjej indivizitor ta. a,tr:
dezorganiznrii
e.r"J-";.J . , crc triiettc ln zorele reziden[i]te.
Dincolo de accsre limitc, conccpjia lui park a pemis construirea
lJ'er_r.pre/' rdnLrlnr a.c.rei tloti. preo(updr,t. rn IrUe p c.""rti.e.
de ur ,o,,rtq; . tcoretic al marginatidfi, cu umltodcle tr:sntud c; definesc sihalia unui modet
.urrurdr nr /rrmcrdrrului dm-i.a. pro\eni, fie drn atrc \ociculr.""rr,
r," at,, mtrginal:
individului
tatca rurald, desociaLizarea individualn csk idenii.l *
..-*gi"uritnr.u,,. "o.L,niL
pozilia izolau ti perj{ericd a acetor indivizi sau glupui
dc inJivizi alc c:ror"ai.t
aclirDi
. a) izolare sociaii, absenla comunictiii, datoitn frecvcnt€i s.azure a rapor
turilor dintle indivizii
!i condDite oscileazd inrc infl]renle nonnative care se coirtranc irtre ete. Cct;are b) distanfn sociatn. raritatca conractelor dinl.e indivizi delerminai; de o
r^ troD:,1 Jdr; noti,rned dp mJr_in"riL"re rn \o.iotuo " , ro.sr a ro.r
frfil norerr srde obiecri\a
'i/otarea \ocista,. t' d( o p"ne..i Jc o.rdr.uhie.I\r preiu_
iiil"'.tl' li1l,JJl, ili:j; j"fi 1,s"...,.'d,: iJi,i"
decnfile rasialer pe dc dlr: prrre:
c) segregare cutrurah !i socialn, sepdarea nomlelor, vdtoritor. conduircl..
pnmutati, se pare. din psitriarie, "::T:T:,,1;:il:;:
in care mrgiDatitatca era prjviri i unul di; Si stilurilor_de vnF de cele ale socierilij slobalc. gen*at:i dc ame"_,t
simptomele .,deljrutui de perscculie. (oppresion psychosisi
c e caracle.izcaze psihismul Srupurilor minorite. p_ .i.;, a"l;. al popDlaliilor qi subcullurilori ""."g",,
"r" ai..,i_in:,ii
trore.;;, d) ambilalentn sti{udinfltn. o,cr.a!jd ronpo dm-nrcro,
qi
"up*"
limitirii arcesului ta rcsursetc econoDice, .ou""1to"^t-. dinil. r (ulr,rmle
9i
salc de ecotogtc urbai dcinqu-," t""o-",_ri."1ionur.. ".c rnJi.r/ tni in Jurut unor . .r-m- no,Edri c
_ . Indeinvesrigaliile
(zorcle
*;il. iir,..",ijj.""re..
,
fani(ic de la rurat la urbaD) ale oralutui Chicago. park, care
,
contrazic intre elel
a stuctiar e) inadaptarea sociati, incapaciktca rle ajusldc a personali$rii 1a mediu,
h Il"rvdd )r Herd. tbe'-. rvrnJ co.rr..tp apr^pidr. ., .o. ioto*ut conrrriT,t;.r. un prorunJ.onfljr.rnrit.,n;! .r t.(., rpu.,hit.
\,nmel rl85t | ,tF, d 6h.prvdr .d Dopu'Jaa d.,_dn CFo,g ",e.p,,"i...,."
drii -.rp L{".le,i/ari Jc ,e de/.ol ded Lnor roloruri dnaoni, J.c.: t-..aefi.".u,:n,cc,i.ira.c
g-PtJrc .' r/orJ ( tiL; Je ro.ierdrc. e\reInar.i.".".ro-
d. Jh.pnrj a tcidruitor Je sohdd.
,
t anomia Dsjhici. srm.ca de ijes..i,lizde, in@rritudine, Desiguranli rsi auicrAte
nrdrc \rcrJla ri d" Lir.J cun'rotltui .o.ial ..mr.n;rd..,;-",",".", rcsimliti si manifesha de in.livizi, ca urmarc a abseDlej indrcatin; nonninre
p.onunlat?i.rcndinl: de manifesrare a problemelor sociare
J.;;;;;
9i a rteviaiei: rate ridicate In psiholosie, majoritatea acestor caractcristici au fost elidenliale dc Knn
dc criminalitatc. naltoi ilegidme. familii dezorsdizar,e, Lewin (1890 1947) cu pnvirc ia Do{iunea dc cemp sociar (totatit"rea
s;r)icie, !i;ii morale, boli iiteract;,,ii..
psihice etc. Propunand utilizarca terrenului de marsinalitaLe dinrmcc ',,
penrru a defini si; "le pctroaneto..dc tc J('erm,n) ccmporlmrrrut, o A_r" ur.o u
escn{iaU a acestor calcgorii de populalic fonrrare, in eldb^_a'e d. R Pi-t. Wr tiam L thori. ,,8,rJ toq-, rf",,., !li,
ain i-ig.*1.i, l*t u
considerar cd Jel.rrvndre p.nLru l-ndiniete dr de\r.rnl;..ndi\r/iror
"p""iut, (1882 1952), in cclebE 1or jrcftie
1, 2"."
,u1r crdc Tdranul pat he. tu Au;op" si a,.",i,ott.lg
reus!c,re medrului c.otDSrc I .uLruraL ocuparcr5 !i ei de trnsiturile cmigrantilor care se stabilesc in auj socictare,
decat
Impr.und cu Frne\r w. Burr... tr Rod.rict D M.Ken/re)s. cea de origine !i.are lrebuie sn se confrunle.u siluaEii sociale
R. fIt , ine.lilo penin, care
u,!nur iJ.^d (: imp"4rred ora.utu, in /one d,.rin.r!. in run({je d- tocati/rred
- 29 Sbinley Eirqr, S.ciat pr.bjens, Boston, London, Sydney, Toronto. AUyD
and Bj.o0,
-D
23 Rob*t A park, Ern€sr W au.Eess, Rod€ri.k
D McKen2ie (eds ), fr, CiO., Chicago, Un!
versiry of Clricago Pres. t925, vezj 10 Kua tJ.r1. Dv.at 1,"o^ r.p.,..,1^ \cv worl \4d. ir, u l
,i Robcd park. t ,a,, U,g,.,. .,a a*,t_"i u"", ti ,.i^" .t rNt r rt D.\.t.a). \..yo.V.c,^it,rr 9.:ip,r,Lr.,
ncan Journal .t soci.toSy , 13. 1928. p. 383,396 sn
3 I willram L Thom's, Fl6ti8 Znani..\i, Thz patish peasanl ih Eurapa
ard Atnericd. EAit cij.
12'
 UZ INTERN
nu exisd defitrilii saiisfeciro,Ie. F;ri a uliliza, expticit, noliunea de mdsinalitate,
Ihomas -,r ,/naniecki au dardr ct .rJreo de emgrdnt rpenru socrerdlea Llc uaerne,
\iu de mBrdnl Urenrru ,ocietarea de dJopticr e\re rn.otil; de de/orienrrre. a;bi_
ralentir Ai dczorsani/arc person!ta. deremndre de Lonrucrul eu,renr rni-c nor
melc ori ralo.ilc de onsinF ti cete dtF.ocieulir de adopt,c.
Noliunea principat! de ta care au pleca! cei doi sociologi americani a fost
aceea de deffnitie a sittrlliei ca forml de schemalizde de cnac acront sociat a
scopxlui $ mijloacelor acliunn inbeprinse. Asemenea def,nilii ate sirDalitor de
viali, pin iltcrmediut schemetor, suor flecvenle in viala soaiatn, astfet ci un acror
cde d e{penmcnrdr (u lucce\ u \hehi rn rrcur, va incejcd sa o {rrlvcle \. _n
\Ilor. ..sLncmd nu e.lf, dlr!e\a dcLat un mod de a priri lLmca pM inremedrut
Yaloilor 9i arirudinilor. Oricirei dennilii a unei sirualii ii corospu;de un,,rezultar
atteptaf' de actor, dd ti ..realiLatea,. obiocdve a acestui rezulrat, care poalo fi
idenlicn sau dnbrite de rezutrarul a{reptat. Cet mai adesea, tnsl. obse , Thomas
\' Z utueeu. realrdrca ob;cru\a 1 re,/uhdrutui dcUunii e.Le.h.ar.on"eciotd d.luini
'rru,!ci dc.rlrc acrorul socidl. inrru.er dce,ra lindc,",e Jdap,e/e pemdnenr ta
situatie, alcsandu-g mijloacetc in raport cu denDi,ea ei. Din aaedle observatie, a
rezular cunoscura teoremd a tui Thomas, ce poate fi formuhn tn fetut u;ilor:
,,Daci oamenii denncsc situaliire ca fiind rcale, ete sunr real€ in ceaa ce pri_
vc$te semnificagile lor". Cu alie cuvinte, orice situaiie sociaii devine
semnific;d
nLrnJi drdn. r .dJ rndi\i,,ii uD dumjt rntetes. Arc.l inl.rc. s"L
semificalie es1c, de fapr, rezulrarut unui aumir mod de a privi inlcteg; lumea
Ei
dobandit ca urmare a asimiurii unei anumirc zesrre culturate. Atunci c6ntindividul
se trmsierd in alr meditr, decet cet de origiDe, schemele de defiDne a si$aliilor
care s au dovedir ciicienre in mediut de origilc se dovcdesc cct mai adesea iM
decvale, ceea.e deremin; eqeclt acliunii. Rezuliarul este o srare cle dezorgdizarc,
f rslrdc, conflicl intrapsihic ii ambivale li atiru.linali, care conrribuie ca in rrndui
imigranlilor sn aparn mdifes$ri iieclenre de iulburiri afecrive, disolulii ale vielii
iamiliale, acle dc devian(n.
Tradusn in alli rcrmeni, principata cauzt a acestei dczorg.niziri estc .leso
cializdea individului delermiDali dc conhadiclia dinrre plocesutde socializdc.pri
mdn !i cel dc resocializare.
Inte tipDrile deviarle. nu in mod neceiar ciminjle, generare de contradiclia
menliomu, Thomas qi Ztraiecki au distils unnitoaftte:
, a) filistinul - cdacterizar de contormjsmul ti conservarorismul alirudinitor,
cd t Le rncapdcildr.' de d.rmita,e a dlrcrd nu,. ddlonr:, crpuneru ,dr unei ,iosure
ca..gorir Jc rnfluenlc - c(le cre d(irne.. mcd,ut rnodul ,;u de ridl":
rr
b) boemul - caracterizar de o personalirale dindnici ai rrstab;]n, care se
,noJrfi.; p-mdnenr .ub rrluenla ricr.ritor \chimbi,rori a, mrJiuturl
O-creatorul pcnrru cdc Dr.r eisti probteme de adapldc sau conaadicF
inteme, inrrucat are capacilatea de a !i dirija aliruaine care nu gi gnsesc expresia
la nivel social in alte direclii, inovand noi valon sau mijroace rti actiune.
L n dll ..crolog dcicdn L dre \.i nL upar de noLjuned de MeinaLrdre si i d
Jcordar noi eMrficdtii a ro.r E. crclt Srurcquist. in nuan ,". Onut m,sinaL
l
(r937)r2, el a incerca! sd def,neasce trfttrtunle escnliale ale indivictult cu concluire
qi atitudi ce oscileazA inlre indicaliile normative ale dou, sax Dai muite cultun.
Ideea principaH a lui Sronequist :1 fost aceea a coftradicliei djntre cultura de ap.r
tenenli rti cultura de referinln a individului. Unitatea !i monia sistcnuiui sociaL
- sublinia StoncqDist - sunt r..lleclale de unitatea qi dmonia persoDaIt4ii. con
cordanF care se mmifestd pleDar in socictilile tradilionale, bazale pe cooperarea
iDdiviziior. ln socictdlile moderne dcfinile de conflic1, competilie Si raportui sociale
inesalilare, concordela mengonad dispare, avAnd &ept consecinla instabilitatea
sistcmulDi socaal, pe de o parte, !i instabilitalea peisonalitdlii, pc de alti parte. Se
menline rotuii o anumird stabilitare a accloi sisteFe sociale ce definesc lDivorsDl
iesrans a] claselor, grupurilor sau populaliilor privileaiatc. ,,Lumea modemi a
competiliei economice $i mobilidlii relaliilor soci: e aprecia Slonequjs! - pla
seazi individul lntr o situalie in care schimbarea ti nesiguruja su rns:run lun-
dmentale (...). Inadaptabiliiatea, fie mai scazud. fie mai ridicari, devine caracb-
ristica omului modern'33. Asemenea situa{ie defincttc atar pe indivizii aparlinand
unor grupuri minorittue din puncl de vedere rasial. culrural, religios sau social. car
Si pe cei care, pdn inlemediul migraliei. educaliei, mdiajului sau alto! lDflucnle,
ptunsesc grupul social prime sau cullura de apaltcncnle, fir; a purea realza o
ajustare satisftcdloare 1a noul g p sa! noua culturi de relcrinln. Acetri iDdivizi -
subliniaz, Stoncquist - pot fi defiDiqi ca fiind marginali. OriuDde erisdi rrdzilii
sau conflicre culturale, exisrn Si personatitlli cu ceacler marginal. caracterizare de
dualjtatea ati.udinilor od aspimliiior Si implicit, md.care dc Lensluni psihice
In luctuea sa, SLonequisl a iocercat str evidenliczc ca.ractcristicile persorale
ale mai multor tipuri de indivizi ndginali. cum ar fi de exemplu:
a) parrenitul (declasatul): individul carc, urcand sau coborand pe scara
mobilittrlii soci.le ;i trccard dinlr-o clasi in alta, dcslitoard acliuni diferite de un
contrast profund inlre obiceiurile asimilalc anterior ii noile obicoi ri sau tradigi la
cde esle coDsraN sA se adaplcze;
b) des.ndicinrtuli individr imigret dintr-o arie nrrali inlr o zon: urbaM.
caracterizat de bibridare culluratn ti care .u-Ei poare ajusra condunclc sau acllDnile
la cerinlclc normative ale noului nediu de apdtenenF;
c) aculturatul: africanri europcniza!, orientalul occidcnlalizar, curopeairul
desnalioDarizat (prin emigrare) sau evreul ic,jil din gheno, dominali de reaclii afec
iive, credinle \i atitudini ambivalenle ori conlliclualc.
Toli acegli indivizi - a conchis Sloneqxisr - posedi o pe.sonatitate caracre
rizaln de o ,,duble constiiDli", dcmoralizarc, hipersensibiliLatc, complexe de infe
doritalc etc , ce impun declantdra unor reaclii cr caraclcr compensaror, de adap
lare devianti la r.alitatc: egocen!.ism, agresivitatc. criticism exacerbar indreprat
contla culturii dorninante, tendink dc nalionalisn radical, tenrarire de sirucldele,
psihoze, injiaclionalllate s.a. Luand in consjdcree ansamblul de faclori de naiui
32 Ele.ct V Sto.equisr, Irr,r.rArzl,1,t , A slrdf in lertutut1\ nntl Culturc Caafln1, Ncv
33 Evcrcx V Sroneqrrisr, 02..ir, p 126
 UZ INTERN
de ce'c dlc mediurur dc orig;nc'
biolosicn, psihici Si so.iah care configureazl lipuri distincre dc personatjdti Ear_ -^.hp \alon- er\ie'rl , J luF Je \rdfd orlPrrre ader'are a sceslora ccea cc de
ginale, Stonequist considera cd dralitatea cDlturilot pioduce o duatitare a persona, i-i'"J"r ." -.r-"a cu dificLlrarca a'inurdii
ltedi. dilizard eu I intre tendinle Si impusun conrraro. Inl]uenlate de ideite psiha- :;"1 ".:;;; neJcceprdca sd !u drpturi
,;.";t, inreea'rr (cic in 'o'r'rdrP \cdPr'
::T:": ;; ;.."i*;;i;Jt.-.*i"',1i, Din run'r de indirtdDar' md'indri
nalizei qi mtropologiei culrurale, conceplia sociologici a lui Sron€quist rlmanc
tributari unlli psihologism plonxnlrr, cde conside.d marginatitarea ca produs su l,:H -..il. ;;l' .;"n'.i ;*"nir'' re7;rrar primda re rm{trr
din rru'rrdea ' d unndrc
bieciiv al unor influeDle cullurale eterogene. ::J";;.i;';-- prc'e'ur dc
'oca'uoe
rr 'erde te ^ rdri/drc'
r"1",'irnirara rr dce'd crrarrPlisrici ci'remLrui drrurar
nor'
Cadrul dc referinld asocial accstci conceplri pennire insn o inFlesere mai ;;:":;;;"i'";;r ";"'";tre
ddcr\rra d udrruril^, rndi.dului ..domc tr rnloo,red ace.re. utrime nuLr.ni cu il;";;i;"t*tt;carc
*"' incearce sr se integreze pcrsoana iespeciiln' .
o alta, mull mai adecvati di. punct de vodere Sliinlific. ' A;;;.;;;libr romari din cariromia it-os Anseres)' evidenilat de troi
Ideilc sociologjlor americanj. mai ales ate reprezentaDlitor Scolii de ta r"'.-"''.'jr""';.iil;; i" .*i.,^,.s*i'rog'" f"':"*1.1'^!il'-'lYl.l"ill
Chrcdeo.:n leg;,rL d ru:rd.z de mrrgrndLrnre .|r cdra..rer .tc rnd:vizilor tursindti. ;::.iil;;" i;;"; -;-r,;i "."'"q''i"'-'crr de De'r' occan
'udc'eri'/;n
prrn rlr'
au Dcrmi". ulF o_ .on ururrca Lrnui modet rcoreri il m,renili.dtii rn .; .e \ldl-; d.rmi,de cc,n"m.a. linC\r'r;'l tr Lultutdld 'd.\i
dih uled/,1. deop.ln\ i. .'.menre .rl. reoder ..nrtJcrxlui ,o. rdt .i reo .r acurn|la!.r . o"' fi rdcn 'lridl' in rnarc mr'uri cu crred dc marSttrarrrare
,
din antropoloaia culrDral:l. in cad l acesrui modot, urilizar int-o varimri saD ;lta ^,'"il
de diferili sociologi contemponni. marginalitarea desemneazn pozitia sociatn pe_
riferici, dc izolare a indivizilor sau grupxrilor. accesui d.aslic limirar ta resurscte
economice, politicc. cducalionale ii comunicalionate ale coteciilillrii. in mod
obirnuil. rdgin.'i Jrca cc md.t(..o pnn lb.enfd unui minim de .onLjrl,r .o.iare
dc viali - condilii economice. rcndcnliale, ocupalionalc, d€ educatie qi instructio.
on prn,r un delr,I dp tosiorlrati de dl,mde ti pr-ri. iDde t. lrard (-;.u\il"lir'.
Sursa marginalitilii mt rrcbuie dDrari in rsiratca reslrselor, ci intr un an;mil
mod de orgmizare social: caracrorizar pdD accesul accentuat, incgal, la resursc,
prin discrimindca uror posoane sau grupu.i sociale. MarginalitaGa are ca efocr
izolarca socialn, alienarea. jnadaprtuca. neintcgrarea sociati, dezorsanizarea fami
lie' r J rndivrdLlu, Ca ,.a(Lie Je .onpen\.rF. ea .c .ardcre.izc;/. p, n r-iclr!
o ril- tura d. nofl.-1. r \.d.nt .ocicrJii Bloh.,,e. dgrc r\.rlle ti .,"t,,,r- .o.
porlamentc dcvianle. Crupu.ile marginalc sunt, dc r€guH, compuse din siraci,
$one.i, nnDoritdlj etnice purcrnic discriminarc. hirdicapati, botna fsihic, detinc
lenqi. pcrsoane inadapraie, mcmbd ai difedlelor grupui minorirar;. Sirualia de
mn_gin,,rirrre.on\rne t' n cd i.u.r un.-'c rtrr.. per\orn.tc.r
SrLpu-ite mdC,
nale, fiind lipsjte de rcs rse minime economice. potitice, cducalionatc qi fice;d
obicclul unei disc mintui consrdre. sunt [psire de
Eansele rcale d; a depnri srarea
Je mJrgrndllare. Pcaodctc -\, fnrtunte rr.grn4le Lind, ,n Lon\cc !a. .a acc"n
r,r-lcrlolaed imlrg,natiror-d.de/,.rtrrndnume.\/lo .comportmenle!i mndul
d" v,or; dri. ri, dc !.1- d'e cotcr ri\ ir,tl d n Ld. ,d. parlc. r"pr .n, . nr"-; y
mai mult plasdea lor la penferia socierilii. ,, sriemalizandu_f. , obiigand! i sn aban_
doneze o..idenrilatc nomain . ategand pe cea de.,devidr". UD caz parliculd.to
marginatitale cste stdea de dezorienrare ti ambivate.li incue se
siseric un individ
.du u gruD pla.ar :n dlri cocrcr.,rc. oe(i, Lcd de on8rne,1"/ut en;xrdu..r .au
;migrdnlrlo, rLlzL' d\;nJ dc lacur rJid unor .itudLij ,". rale inedrre. pcrL|r .re nu
existe dennilii sau insrrumenrc cutluratc adecvatc. plasar inlt-un modiu so.i,l cD

in StokL l|nite Roninii din

14 C.nfo.m cu Sonn M. Relji)'..s.n, Mdryinalnata,in Dtrlr,/,dr,/c r .rr.F,c Bu.urclL ',a a.n" t Ridolcscn L'!dl!'ri Prn'i'd c tralia tutuAneascA l14 ll7'
i,.,so.iotoela Ro-aneascl sene nole nr l r9e3'p
Ed,
turr Dabcl, 1993. p. 333 i"
^i"i". '71
16
UZ INTERN
Capitolul lv

ORIENTARI $I INTERPRETARI TEORETICE iN

SOCIOLOGIA DEVIANTEI

,,z€cc (feluli) de oancnl R cdolc

cri l€se!: .el be4 eel n.eljjcnr. ccl
ndbtrn, cel obosit, cel fu.io!, cel
flnhrnd, ccl gribil cel lacom! cel
sD€ri.t si al zccelea, cel indrngGlt("
MdhAbhdrat. \5. lll l)

1. Critica nofiunii de probleme sociali

So.iolo8r3 proDlcmelor soc,alp a rprc/enrar- drd tum d mendon"r. cJ'.1
principali a constilunn sociologiei dcvimle| lnterprct;nb Si modeleie ei teo.eice
au pemis sociologjlot moricdi coDf.untdea cu o problemalice vastd dcteNinale
de procesele de schimbde ii modemizare din societaiea amencde. Pcnru primii
sociolosi americani. domina(i de ideile pragtnatismului, scopul fundmental al so
ciolosiei, in general, ti al sociologiei problemeior sociale, in special, da
^melio
reea ,,relelo/' sociatc prin i emediul reformei. DupA primul rizboi mondial.
sociologia americde a intrat intr o noue fazi de dezvoltue in cursul crJcia idcea
refomei adrea inadoclad din punct de ledere Sliinlific. Sociologii din aceasd
perioade erau din cc iD ce nai convinii de faptul cE problemele socialc nx mai
pot fi abordare sau sohlionate prin intermedlul reformei ij cn tcbuie stabilill, nai
inrai, o bazd teoret,cl Si empiricn amph, cdc sn pffmiH orientarea eforturilor
sociologice inlr o direcie slricl ttiidlificn, obicctivi, detatad dc ceinlele ,,tera
peulice", de cele mai mdte ori subiecdve, ale refonnei. Pentru accgi sociologi,
abordarea problenelor sociale din perspectiva unor c#nle organizago.alc cxte
noare insema, do fapt, abandonul obiectividlii ti angajarea sociologiei intr'ut
icgistru evalualiv, care impiedrcA dezloltaea ei ca ttiinli ,,puri", simildn i[inlelor
naluii, menfin6nd'o intr-un stadiu in cde rigorii discursu]ul ttiintific i s. substituie
considercnleie norale sau judecxlile de valoare.
in acesr sens, ins[qi noriunea de problerni sociau a fost supuse criticii, aprc
ciindu se ce ea nu are un cdactcr ttiinlific, ci unul idcologic, implicind strategii
manipulatoare din partea evaluatorilor. Plcdand pcniru neccsitatea unci sociologii
clibcrate de valori, criticii sociologjei problemelor sociale au adus, in sprijinul
poziliei lor, lnnftoarele argumente:
a) inti-o societate plualistl, remenul de problemn sociau de un caracter
relativ. intrucer .onlimnrl Si semificalia sa diferl in funclie de sislemul de valori
80

JJ3_Jli
"" ]i"r. 2,..n*' 6*p1'.2,Rrco rc?
UZ INTERN
o\Dsi($!z'!u zocril ELopJ.!." !r Il GqD' l'a?' IrrcpleD! ,ocrcrg' cr o,orrhe rsfq qe qrUcttryflc Irbnzc q6 o exce?Jlt.i6rrclc s
8T

botFctior blolslstr?te' blol'Jozsre ut qrc tg! Vnoatl !t cotzoflIc !u Clilii:r o

Dgrrrs I' cs!€ nol colzrqere zourslnl ,sn 'zcgqercs D^6lnIu csI4YlI ^lehl
cs $uq bollrtcs qeDoarlrcn qD clrrc s!c' ge exeurbid t! cstctc! slquslsp?f ut! obtz
sl e^rqslfls sau6toszc qeozopru'-v \c!rs o "roirir€,, !! reboli cn broplclN zlagciol Zr s cr6?teln.oznlril cxztellu_r'
,u"."o1ry aopg1.11 trr.]6r icrsq4 ge bqo-uryrt'
rZcrrrr nu6r qeteuorqr bellrslcrle s lr.etrlrl csjlrgiE sno4ti bo!!e reLle-
losrglcszcg' llzrercs lor' qe c;{l16 zbeclslifl zsfl r6?bcrsl'F'
^ p ?oclefsles
v4gsr'
?ocrcJe csr6 2e !!!ulez!g'
sI nllor urlr zer ctner sscr qe m' q6 lmrtrcorrqifir qe^iefif
c,'J e-rlcuh uroq6?!6' exbnzc
bplfln s ol6u t]J exctxblir ]eR{tt qe bropJeurcle ru'sle zr -rutlq p corTrcr cfl /,slonJc morsler rcIr8tos?e Ds qru btltcuJl qe rcq.r6
ro lsbr nuorlrf o bropleBy zocrstg csle $rreqDig boce?tl ge rcll'ro[e s rez,!?clor
cssrt polrro?eYtsFri{irr q icrplsxl,uttitr rrsu?6xt3F?Dtltl c46 4xzEsF^ ]lJ
Ersucc lcblesBrg' qru b6r?bec,r^s ?octoloEjc] bloptesretor ?ocrsle' t! "Lgn,, zoclsf
'?:rr
"!oirlJsl6,, zs' cel bniq scc€bFpue qlt bfllq qe ^cqdc
?ocrcl
- ,ocrute V^ol'{r!lt€' qe ercubtr' bul] e!.ci€le tor lcBstrrc sztbre crefuem qeDo
"r'1"1 ".i1nu' qe'ls'e cn qereul - !D obms btPF
lvlqq cir nuele s"t n!' .qlucsrri flrl.rIjor cc ere zrzhr' LU ccs us r!s!6 utqzmg' siE Eeulclc culrc{or zoctolo8lcr bropl6uclor
plre lrl:'br sccs?lg cF?ruc$e s lolllelor qe qe'{rsDfs 'z s 'zcpmpcr' rcUccrgDq crrzrelh E eub16j6 cs6 qeuou4l6ssg sce4 lflcrn atrr qco?,:plt g. D,luelosrc' ,I
zocrsrc'o b.opr6us ?ooelq'b€!!m slrc Embtu cou?f4tJ€ o cotqrflc uolDqq qc
I0df . lucvr cecv ce bclrl,r ru6Je qru&e eJe rcbresDly' ItE-o srnlJ,.r!: b6!osq;{ s qcs.ojryLlr
l0i!
lrrclrc qc ^slo!te' llx6t6z6]e i' IqeoIoEIIIc qlnerzelor tr]lbnftoclstc' ru sZ! {el
10.\0
I5{c
8rL o.,1 .r crrnt rr qe l" . ba.o'q, r.,ou c ,q utt{ y . tL qLr L,r, q, "ra ,r
tcnEn o r6sF!e!e
^s'sprlg
I' indr ,! ?beBn :rte clact qcgulMe ,cpropf q6 ls n!
If.\ Dcsbscrrgrcs ecczrel oueulyt c ,ocio]oEs sr]Jercsle qe c cporqs l!(-nlt lcq
]]ds bquqbsle crrFcg lrqrcbrcrg coues ?ocroloEJc] i[opt5ri6]or zoclsle \v q.cr
ildo er qcGrunrg pcg'nrr4rrble bloptcEc zocrsF'
crjrr!;f qs1 src cqrcI csa$i6 Zr qeucrellc qc Le8]6ur6lit.re ,I cblr.clc cr q6!.!ruJ'!!
- 5J{c ' qrjnr tnucrsr' care Zr g brobtz ?q rcsolno bropl6sc lcarrtru hoL!6lllt qrt clJr
:ld! lorrns EsuF?{Ggzu rlnr tu rollJgrrs' n! excublt ?Ilj{I!I ll rebcsrrt{ fcRcs t.,D-
cool s €6!6!sr' cs r! etecr ,6cnrqs' blotrt€le1es crnxer olEtrsvlc Dorte4e!.: ry
coleru'l q6 qroE u ' Zj s bmbrr l! qcccurrt st qoltes cr{tqrcscs stcoolr?rltlrrr ZI s cotrnBtlnt qc cJ_
!u?gzr'o zm?g qe brcp16rxc,ocrclc f6Ees bropplbcl q!'r 2n'n'qo bllqg csc
,ocrye Jorntf sq6z€o!' lv Ioc ?ji zoinlrorcsc bloplells' le8es boqe co!,ittrf .s
qcllsurg r z-lt slupjJlt o clnnjltg trec^6ulg I! rsbo4 cf, ll?btt"q]e bi-Iurle: qrlcllotor leaf qe eleDbin' U coDairilrc tuc6rcsres qe rcso]^se s u!o! brplE Jc
'
i -"nrr"i o tttll q. o ursc ql^c!?lsle' tu csqul cgrcrs uacqllli rlb qe scir"'re qror broptcrlje zocrsF' cs etsrc rcctoq*e ?s'I "ireucrrc,, zcobtl buuclbsl sl
qcxrsut€ (q€4s$it 0 Zotnfotc qo resoln9ae s broplcD6lo! ?ocqe bo! blo occ' c]e luzcic' sb$rls
iil6 q" neco.'c e.\qrcse scele schnr,r ?cn Fbn qe rDqr^Isr bc c$e le cou'zqcr{
zg
. diio-niri sqrcg colze!^eres ltrNcrg s olqDer ,ocrsle rue8slasc s ztztcDttni
cern! tnnl Io! qe
Iu lda2'qe bllq!' ,oclopBnl elcqcsrr 1 | zlurauolu r s q turbnulor zocr:tF umortam! !r ,o nrllrglezte sttcerc qccyr u6ljlu6rcs 2!qs
,g n"q!' q" -- -oJ!e or:' bropierele lor bsrscnlsre cs bropleuc zoctslc stc qr.e.zelor Znbr! aocrejG Dsr Iu sce4 16l IrrI! rtsuo!fl.es bnllclttrll qe .cq€$
e"ea.i" p "";"
,r,oq a**q ' hesrur.r,{ cou?eu?nsp i!1g s lDc ,csll'e qa Jurcre,ele qr.lelttc ,r clrtsr qr^6186!ie
,u","sr. i" qr'' qsr zr qe Ie t! Erqr^rq I:t sJ1nl tD Lsbou cn lorureF zl
^qorlF ust rurjra oq'r'rllJr" JIJ *borr cn cvlBarrle]e n!e' ?oc'ergt "r4ol'Ice,'tu Doq
c) l4ollrlos qe bropleq{ zocrsH ste ,cu'lr Lrcsh qlteqre D' musl
qe ls o c) Ircdc$]le qe ,otnftorsle s brcpleuelor zoctslc zrul 6tspor.s!c' qe ccj6
zexflslrrsles' qe exdlbJn' ttr st r6b!es€tfs!' Ioqestls' b'opldte ?ocrsF: Utuq nrorqe ?sfl qeavnrc mIIJs cooqn{e]e a scfuqe cpzelor zocrqe qelsrorsste:
Iroste L6bras6tts o 4sre 2ocrlt]g uoDsjg bolt$res irloqln]nf blozlrrniry
zsn pouo i eFporsre qru bnucr qe q rlel boslh qoqusure' q6 c]s,g' cclc csliucs .s
qreb! o broP]eug ^eqere
bnleurcs wcc-lcglnlg rqeolo8rci' blezrbfllgrq cbFcscs ruor 1nq6c:li qc
cces ce 1!rl'o slJ]1ltnfg bclo{tqg lzlotc{ s to2t sbrcclsl
'?ocrsJ{ ^vlos.o
p) Deulris flle' bropleue ?oc]sl6 ?6 zcpruPq llj "!'?!I rDbrJlnr s4tel cg qr! ber?becE^s ooqelelol rcotcrrcc stc bsrotoEcl Zt qeror8cns$.Ir,ocrsle'sLL_
q) 1/porqclov lJolqjrq' b?Jpolo8rss{g ,st Dcqrcc[2lg s brcplcuclor,ocrsl€'
,ocrqe,, bo! u qcgfte w urog rqculc:
coobts ?sr qeFc.relts ]rneDr{ cc rcblcseulglg szeurelcs bropler.ue:
;".' cqreqi zritul'ucc nqls!6' hJ! Iuredcqlrl csrorc "b!ople46p Bs qtr
'd";r,u;r"" celc rurbor.rsrle bropJeBc zocrEe' !u Fu.tb ce ,\or colzlgers clt'rr,lgFlc!6s'
i';" ;; p""y qe Gieu'fs l,{s!es rsusPrlrsrc c '?r?tenclor !o!,,:'r^e lurbreqlcy
 UZ INTERN
Ca un alt exemplu, prostitutia reprczintl. in opinia celor rui Du]li cvalua 2. RelaJia intre notiuea de problemb sociale ;i conceptNl
tori, pnntie care moraligti, medjci, odneni politici sau educaiof. o Foblemd sociali
de devian!5
importanta care arc o serie do consecjnle neganve asupn un€i na$uni PmmiscLli
tarea. creqterca riscului bolilor venerice 9i a conracdrii S.I D-A sc numAri
pdnuc prdle rmpolri\d nouJtui le probi -"'oc'" 'i
C"rclJl .r dl rrilicrlor ndii
argumentele cele mai frecvcnl folosi€ impolriva piostiluliei ca inttitulie"
Din r suc dre 'rc:'r'u
d orielbrir c!1o*ure 'ub oeDdttu'd de'o'iorogrd Problemel
p;cd dc vedere al acelor prostituate pentft care taficul trupului (,,amorul tdi il;;".i; A
;; ;, .'" dezvoltat in s u(deviance)
un nou cad teore'ic ai conccplusl
de dcvianF sau comportarnent de'iart
iat') rcprezind un nijloc de exislenF, prosti.u(ia esre, de iitpt, o solulie de supra- , ;'J;;-i,.""enurui vcdee
mai dD puncr de so
viEune'qi oe adaptde la condiliile unei societtli care se confrurti cu o ialn ridicati
mulr adecvate
ii."i."i r,"i'"'1"O, apreciate ca fiind
a tomajului. Chid din punctul de vede€ al mor specirtisti' in5dru$onalizrea
pros- ciolosic. dccir cel de lroblemr 'ociald'
iotucat o de sigu'
'* "';;.;;;;';"":. d. per'pe'" ii -e Jcrorec/e p'dearrapdle m'd rr:'ru
'ociorJsic; rn 'rv-drs du* *'
tiluFei are n efect benefic in cadrul societilii, ofern ,.supape o'1-":11.:
,-ie" p.n* educa$a qi iailierea sexualn a rinerilor, pentfl buna fuclioMb a . l'"""j"-r' -.""1" oe r"o,'r'."r" d
(cocoqali' in mordlaL 1r influenlei deo'ehrre "\e'drble n 'ocioloqa
r"zb"i -i-**'i
lamiliei ti pentru gnsiea unor pattercre de sex pentsu acei indivizi deviant ;i con-
r" **;p!ia ciruia rroliuDite de componament
fimi sau difomi) cde, in absenla aces€i instituln bhmale morar, f-ar cmaliza ",*i
trol aL dwl ur rol 'eo$zl
instinctul scxual sple cii litulalnice, dovianle qi chid criminale Penhr aceste tno_ "" \octsl
"J".t-t.,r.
de perioa'r' poJl-'Li'r' renn nur de d'\idrin "11"" '- _-_1, ' "
tive, in prezent, unele state $ au modificat legisldli3 aadilionati pcnlx'r s accepla Oe
" sociologri LrLd/trd ru Dri rtirc norrLtule u '
tr'erarura 'p*iaUrarc. p{r 'ud
prostirulia ca insritufie de stati Belgia, de cxemplu. iar, de curSnd Letonia ."-;noloer oi ffima rinlruc(ionalirarer ?r dclinc\en(a duri dced.a
ln ceea ce privertc homosexualitatea. catficad. astizi de c:he meea majo- o rd'pddr-- Jn ce in 'e md '4de Lr<\etru o :--r
:

nlaLedldlo lu'nn.a o problemd 'orrbl".tc iml licJ de'idna 'exrald ircrrr'iu'

"-"'*, i" a.',* " cdr;rd prm nrenr'"0;ur c'i"!jJ' au res :'t-ar rt'':rr " r'
:;i':;;"';;",:,:".:r
nite istorice demonstreud cI la vcchii greci, de exmplu, acest dp de ,,dcvian!i" :ili." ';";".;
repreTinta, de fap! o mnduiid ob4nuna rcrnar4 un model cultural legitim, ii mterior sub denuroiLea de problcme socialc
'ro' ch:mb'Jr' pdr< d nrre 'oJ;oroe'ii JnerL: u 'i '
consens cu valo te socicdlii $ecclu cu privire la prietenie qi plncere Problema in o,r'o" ac ' de'ma orrer re"
,,pneteniei" se roferea, do lapt, ia rclaljile de tip erotic dintre un b;rbat ma1lr 9i ,.,d;;). ,;;;i.. prout"ma ocratrr oenrru d
T d" ? 11" 'l
.onduiL r d"' ar'e in ru-re lo{_ e dle d' 'n'ntr " "unr
un adolesced. Cercedrile etnografice au evidenliat laptul cn in multo socielili cu
caractcr tribal, practicile homosexuale sunt slrins legatc de riiurile €ligioase ln p.il" p,",tlffi' ^r"".tsm. iocu de noroc' homosexuaiirare' sinucrdere li boari
cadrul popdaliei ker*i din Noua Guineee, de excmplu beielii sunt iniliali. la " "-".*n"., s're nnl'rn"r re Iool tu Li'" 'r .'"d'J(\'''_\''' l'
vatsta puberlnlii in pnctici homosexuale actlve in anrl urmitor eI adoptn un rcl :.;...un;n a'oe erir'rea d orunurl'leror L Ja'oru
j
pasiv. Ultcrior, panA se cesehrcsc cu o fcmeie cu cee intrelin Dumai rapoluri 'Le \'nrtuLca aDorarr( d' rd 1- mi Isb'e
ri
'"',..'.;;;
.^1..i 'r,- J-.J'. L dcvianp
hetcrosexualc, ei pariicipx, in mod acliv, Ia sodomizeoa altor tincd'? o" *cieiate, problema sociau cdepoare fl definid ca o
i"iarnri"L
Dar chid in cadrut acaluiaqi slal, puncrele de vedere Ei. mai ales legislaline "'i-,ip
r"aU'.b;U, se ci'cuNcrio numi unui spaliu geografic
pa1icu.11r d+

cu pdlile la combaterea homoscxualidlii snnt extrem de variabilc in S U A, de ""r""C"; de dinNrdli co

;;;;; ;-;""*t p;.toad! a dezlollirii sare, de un ansdnbru in timp ce sociologiei
pildn, un nun:r de 26 de state tru au lici o lcee cde sA sanclioncze honosexua- .-".t", airLi""l tLt; a. "itc sPalii geografice Cu alre cuvintc'
(prcvincidl)' faptulla' o'u-
litatea, in timp ce nlie 24 au asemenea legi, cdc previd diferite secliuni mergand nroblemelor sociale i se reproria cdacte l "pdohial"
de la o amendn .b 200 .loldi in Tcxas, la 30 de tle incbisoare ln Aiizona Ai p'nl ;:;;;,.;"." a'p,oor'" i' L'ei 'insu'e 'oc' L'\: 'c a rnen'djr' n' ) '1r
' r anrma
i1.'t,":*.;. ":-.''"trri rnn(ir' o'ror"sier de rdrerpin(o1\(pr'l( c'hri '' r'
la 20 do ani incblsoare in Georgia qi Rnode Island rf Iodc
Toare accste exemple li incn mulre allele dovedesc ce nu exisd defmiln.ii J.Jitr nc,L cddc'r un\(r 'al '"pJbrla r 'u?rLld
n;ci inr.ryretir urulde .au undnim" d'uprd a , t'd ce 'e corno:rA de dele grunuri .[ Detra t
sau unel€ societ4i ci ar reFezenta o plobleml sociali 1 a ie ledea. in o.est scns, Mdshall B Clindd Robe!! F' M.|et, So.bl.trturd \Ii.{or.
Aolt, i{inckn
;,r,ri,r. rifin cdition. N€* York, Chr'aeo, sd lrmcnco DallBs

n.'"]r"- ra"rve^s Buir"ii'

-rldiiu.
2 C.nform c! ftank A. Beach, Cellar S Fod, Pade,f ,J Jaral ,Be/''rnJt New Yo'k. Harper 1tt' * ttn"u ."- e^ sa'ialen aneti'nnd Tend!''rd '!i
1974 p ?0
En iclopedioi Ronann, col , Enciclopedia dc buzund '
 UZ INTERN
gcnDdle de conduid care deviaze de la exigenlete normative. Respingrnd aceasd
cdricd. o parie din sociologii amedcani au continuat sX arglmenieze cnacterll
..u versal al sociologiei problemeld sociale, evidenfiind ce orice socieiate se
conlrunti cu probleme sociale. ,.Dintre toate ariile sociologiei sublinia L L.
Horownz nici una nu pare mai unive$al, qi md provin.iald. Univelsale in scnsul
cI 1o!i sociologii recunosc d cxisln problemc socialc ti ci e1e lrebuie elirnjnate.
Provjnciali in sensul cd acest interes pent u problemele sociale pare si frc limital
Un al doilea aspect se referea la conlin 1u1 dcfinilional al celor dou: no(iuni,
aprccnnd se cd, sprc deoscbirc dc corceptul de Fobleme sociall care pres puDe
dcfinilii ti interprettui ]ipsito dc unitatc teoreticS, conceptul de de\,ianli sa[sIa@,
in mod mull @i adccvat, cxigenleie lnei definjlii rtiinlifrce. Astfel priDtr o prc
blemi sociah, sociolosii inlelcg. in nod generat, siluaFle considerale indcznabilc
sau inrolerabilc de cilre cea mai marc parte a membrilor unei sociol5li sau dc ctue
experlii cahflcatri ai a.estei societlili. Paul B. Horton qi Cerald R. l-€slie, de exem
plu, au mers pane acolo incat au eonsideral cn,.o.1 de cAte ori lumea incepe si
spuni: Nr,-t aaa ci e $oaznic? De ce nu se incearci sn s€ facn ceval - avcn
. problcn, o.,ald 6.
Dar o asemenea dcfinitie, care pune accent pc cdactorul indezirabil al pro
blemelor sociale nu poate evita judecalile dc ralode. Vom vedea, ultedor, ch noliu
rca de dcvidtn sDfere de aceleaQj deficientre, tecure insn sub ticere de dlte ma
joritatca crilicilor sociologjci problemelor socialc.
Un al troilca aspect liza calactenrl dnbiguu Sj echivoc al noliunii .le plo
bleml sociali a c;r€i intelpreldc i]np]ice abando r€a consideronrclor Stiinlifice
in favoarca ccrjnlclor cu caracter terapextic sau orgatuzalional, care impun solutii
nxmai din perspcctiva culiurii doninante. Niciied nu cxistl o rup[uri maj m.rre
inir. tcorlc :i praciici decai ln domeniui prcblcrnclor sociale - aprecia L L.
Horo\ritz considcrind cn socjologii care se ocLrpi cu studiDl problemelor sociale
s'rni. mai degrabe, ierapeulj !i agenii ustiLllionali, dccat oameni de ttiinln. trebuind
sn abdice de la exigenlole itiinlifice, pentru a line seama, cu prioritare. de cerinle
politice.
Un al pal 1ea aspcct cra axa! pe ideea cX, in rimp ce sociologia problemelor
socialc nx sc poatc baza pe o teorie cuprinzitode ti Dnitard, date fiind m|lritudinea
,udi:lo, o. :1le de cde.e .uod. o.r.lo8.a
de :a r!er poarr b.rerrcrd dp ur cJdru
teorcd. cu .eactff unltar, in in
care oricc con.luiii deviantl Plesupmo
mSsura
dbaterea de la orice tip dc norrnd. R. Mcrton $i R. Nisbet?, care inclnd lcnomcnul
5 Innrs blis frat.witt, Pr.fer:i,1s So.iok| Studiet in the Life cyte af S..ial S.ie^ce,
Sonth€rn lllinols, Uilrdsiry Prcss, Cdbondal€ and E{iwardsvill., 1963, p 30
6 Panl B. Hoton, Gerald R ldli., flrd .t".ido3l ,/ Sacial P.,67eus, N€s Yo.k, Appl.bn-
7 Robed ( Medon. Robcd Nisbct (cdn), CotuehparaD Sa.iaL Ptublens, An Lntaalction ta
the Sa.iotq)- af Dtrntnt Behariat and S.ciaL D\otgdnizarra, Thtrd edi.ion, Ncq YDrt and Bu.
Iigahc. Hdcoufr Arace dd $orld, lnc, 1931, p.ci,ce.
84-
de delianli itr slera problemelor soclalc. apreciazd, insi, ce. dac:i nu cxisd itd o
teoric mulrilaterali a problemelor sociale, in sensul adiculat logic de enunlttri precis
formulate, din care po! fi denvale cx rigurozitae o seri€ de lnifomitSli empiric-,
elisln loiugi ii in acest domcniu o oricnlde teoretici care s3 poate reama in felul
a) Odce societate se confrund, lntr o inumiti perioadd a dozrollSrii salc,
cu o serie de probleme sociale a ciror semnificalie nu poate n swprinsi decei din
inte onrl ei, ln raport cu orCinea ei sociafi, cu valorile !i stncluile ei, dislinctc
dc ccle ale altor societilii
b) Toate pmblemele socialc (la lel ca ti ccle de naturi morald sau inlelec
tuala) au o serie de elenentc comunc dcfinitc dc obstacolul pe catel ridicn in faF
acliunii donte. O problemi sociaH cstc, asticl, o,,dificultale perceputd nu Si !.-
zolvaix sau controlatd de procedce normalci o iDtrenPere a mersulDi nomal o.i
.onvenlionat d st;rii de fapt... o cercrc sau o ptrrerc sub senrnul lndoielii pcntru
crre trebuie ceutai un rispuns nou"3.
in dsanblul lor. problemele socialo rcprczind intrcnperi in schell1ele a$tep
tate sau dodte ale lucrurilor, cum sunl, de pildl. \,iolSrile normatvc, dislo.Irll.
modelelor Si relafiilor sociale. dereriorarea standardelor de liaF Sj oij.erc altc lc-
nomcno care contrariazi sau pun in pcicol co\Liinla colectivt Printre ele s.. p.,t
menliona amt sirucidcrea, prostitulia, alcooLisnul, consumul de dogxri, djvorll]l
qi boala psihicn, dd qi s5r;cia, behanclea. pioblomclc ccologice. calaslrofele. d.
zastroic, rizboaiele. conflictele sociale ori ctnicc, altc {cnomeDe deknninate de
pro.ccelp d ',arrb&e uri"l: ,; ci'iU/dlo i:
c) Problemcie socialc sunt, adeseod, consecinle nedodte ri neanti.lpate al.
muJ:lelor :n.,,ruroi{,/ | dc. r-porLamenr.ocrdl in,c't.e" r.-.". .r. r'.
sociah qi culturalS. ca.c dctermini conduile confonniste $i organizare, poale !.n*.
tendinF de devianl5 $ dc dozorgmizare sociafi. De aceea. pentru a itlelege dezoi-sa
nzdea socialx. apare necesen o inlclcgcre complemeDttrri a organiz:rn socialei
d) Aborddoa problernelor sociale din perspecliva indezlrabilititii nu rebui.
ilrndrl^ d cu € al d-, m {,1;.. rc bl"r-"/r rnJiviTii in..e.(.en . rr?bt."
pins: iudecala simlului comun in acord cu carc ,,riul cstc cauza rnuhi" 9i care
aprccizi cA problemelc sociale sunt senerate de persoane, grupuri sa vaiori ,,rclc'
RXul este o roliunc relativi caro poate dislo iona sensul Atijnfific al .onccptllui
de probleml sociale. Ca urmdc, compotamenlul moral sar imoral.legal sarl ilegal.
nu poale fi evaluat dcc in lumina valorilor care cracterizeazi anumlte g Fn
qi sociot4i. Aceasta ru inseam.n cd sociologul trcbtie sn evile judecnlile Forde.
ci doar thptxl cn hebuie sd le lini sub col]lrolul metodei Etiinleii
e) difentele poziqii a1c indivizilor in st ctura sociaH, valorile, inleresele Si
moduDle 1or de socializarc distincti oxerciti o serie de lresioni pentru a-j face sn
,e c.nl rme/e du .d adoplc n_du,r de co,nporumecr dc\i r. in probl'. "n
forniteli ti a devjanlei nu cxisd nici un punct de ledere dominanl, ci Duaj
Robe( K. Medon. R.bcd N(bd Gdn.), Or. ct. p. lU
 UZ INTERN
ftacuonabr,Pt:
intcrFcdri pluralisle. Acereati deosebiri inte indivizi ti puncte de vedere vor de eire Jcopenti d" 'lcra problenelo' \olrare cde rn(ruoe cd
|ermira apricieri diferite ale acerciaEi silualii sociale ca fiind sau nu problemc
An; -" m; senerale sociau Aced.a dciinitde
sociale. P; de alth pdte. solttliile aceslor probleme difo , qi eie, iD funclie de
il;;il;;i^ 5i criminaritatea "!-'::":-'1;
rnr rar Prec;rdl" raptul !J. de'r
interescle qi valoiLoamenilol. astfel lncat schimbirile preconizate de o arumiu de derrdFi .unr. prin defi de. rrobrene 'o' '
solulie de ;ezolvde pot fi in concordanln cu interesele ori valorile lnora Si impo le. ou toJte problemele 'ocidle unlLcd Jbdreri
m'r lntcrcseior sau valorilor altora. Apare extrem de dificil, ln coDseci4a. de a de ld Fonne La rddul 'au. criminalrdka e I
eiabora politici cu caracter coleciiv care sn satisfaci pb loatn lmea: inciusa ifl sfera devianlei, itrtrucat piesupune
ur
fl Datorie i erdependenlei sislemicc dinte pArlle {tructurii sociale, efofu- anumil liD de abdrere de l, normd 'e' in J
rile de climinaro a unor problemo sociale vor pmduce; adeseori. alre plobleme $ 'cher;
rort cu norm.le pendl' O d'emened

''e c,riurea d" , ro$ un mod 'de'\"

g) Nu exisd societate f;ke prcblene socialc lmaginea unei societali care a 'ocdli/a
nerelc de D'eocupari Jonvergcnre dle oJro'o
eliminat toale problemele sociale din cadrul ei este o puli fe€zie cde tru se poale
susline.
!i"r problemclut .oci,le ri sociologier dcv;r!Fr
md cmd, in dcclas: lmp ii deo'"b r' a
prnJr_
Toate sceste aprecieli ale lui R Merton $ R Nisbct au fost suslinute !i de
alli sociologi dnericmi, care au considerat c! sociolosia Ploblcnelor sociale re- Pall dinte ele
dc a circumscie ln mod pleck liflitcie lnei dlsci
p;zind o arie unificali do studiu cde acopern mai bine decat sociologia d€vidlei Oricum, orice l,acercee
elecului ocupandu-ne de problemadca uneia drnre
ere
; scrie de tcme diferite iDte ele, dar cate presupun o r€latrie recjproci una cu alta ;;;t" e sordtn
Dir acest punct de vedere, o anumitl problemi poate genera alte probleme (sirlcia
"L".
;d" outem rsnora PLoblemahca alteia
sau qomajul poate 1i, de exemplu. o cond4ie favodTaln penlru dclincvenld) Sladev "";.; :;'" ,;th" A rqrere' eu'r" uei cd pir\';or' d' 'lerrnj d' a un:i
Enzene apreciazd cd enste o ,,iealilate obiectivi" a problcmclor socialc constand ''-'',,1.,*i.e...."'id€lud/ipreocupdJrlcuadrijolJecucr''cre-ru'dimord
ln acele condilii sau silualii din socielatc cde genercazn sufednla matenaln sau
psihjci ii care inlnture un numir senrnificativ dc indivizi dc 1a Foceselc de dez' al rur domcau rriinF[c
voltde ii de la utilizarca potenlialului lor deplin
- -*;;;;'"i, ;. ni.aci de ra ovidcnlierca subiectelor dc cercetarc celc mai
De aceea, scopui principal al sociolosilor. trebuie si vizeze descrierea qi * Denrru domerurl lllilFlr ' ^n\idfl1l:
explica$a problemelor sociale cu cdacter obiecliv. evibnd delndliilo aceslr pro
"'mnortdrc
; ;;;'i";. .,-. iri propme r\ rdr 'i ; rcLaLi c/c obic Jr d r '" LrL;
blcme elaborab de cntrc factorii de puterc in mai mDlle subdomenii qliinlifics
La randul 1ui, J. HcnsLinlo considerl ce soluliile problcnelor socia]e nu tre
*-*il"i"i"a
sriirti{ic
i" -"a .oniueat roate iceste trci critc ' Purem in{elesc mai binc
buie sn Fovine dc k liderii polilici cdc ror ctuta, inlodeauna, sursa acestor pro rul 'o rolo"re;
.'"*""t "", '.. ,. ri 'ub 'ciel" d( bur cde du coorualpea:"1crc 'brc(
blene 1a nivclut in.livizilor ii nu la nivelul stncluritor sociale deficitro sau ine_ :;;;;";;;;;.',. ,,..rcr .o.iorosi"i de\im..: 'rL ' r'oroc r-
galitdr ale sisternului social. j
,d;rd; r. cor'iderd strr Fsare una dc
;;;:,,,
*--i"...;"pf'^ '"*" er' ' a scparal de
i[ procesur de seleclie Si inteipretarc a probtemelor sociate - subliniaze sociologia devianlei Du poate ri studiaE
Hcslin - sociologul tlebuie se'Si constientizcze ti se facn explicite judece! e de a.-."r.r-"Ji'","r. ' ""*tle,
'o.i"l" n ma'uru iD cde sene/a prrmqi dr*rl'lir" oor
e

valoare in absenia aceslei coDqtientiziri f explicitdii. obieciivitatea $i Deutsttatea rnre'fre

li rderrrficara n prrocuprr'lc oicnra e in ditecLrd omplemerlar't'
e'iJenL'en Lar
r;man doar ,,mitud seducnbare. cosrnetice, ferd nici un fel dc conFlut rcar' nr.hlemclor.o. nle Opr". daip nrru un nu'lru
Toale aceste conceplii menlioneui ci noqiDnea de problemn sociali de un i";;:',;;.;;,;", io*."' Lolrinur'c c'rrrrr'a )i'c'onJii'rre3/;
cdacler mai 1dg decat conceptul dc devianlt. in misura ln cee interpreldca !ioH- "r'a'o
1or noflMdve reprezinti numai m subdolreniu gtiinlific a1 uui domerau lui la€
in mod reciproc.
Cbalcs S. Sucharl prezinie. in acest scns, urmltoarea schemi, ctue prne
in relalc eia problonelor sociale, cu perimeirul devianlei Si al crnnilalitilii (in

9 D. SEnlcy Enzen, S..ial Prdble,'s, Bosbn, Mass..hnsets, Aljvn 'nd Bacoq lno', 1930
tlol!
r0 Jmes M. Henslin, t/Ie sociala!:tu dnt the Stu.b of sacidl Prable s.in: saciat PrabLehs 1 1 Chdles S. Suchd, So' EI DerianLe Pe'spe'ites
an'1 lr'spc"s \ew York ChicaCo
u n,'-"rt.au S,.,ct!, (Jmd M. Henslin, Larry T Rcvnolds, editors). Sdond edriion Bosbn llol Rineha.t dd WiNlon. 1973, P 5
b. Pr- r. . o-b. p q
8l
 UZ INTERN
3. Paradigme teoretice principale in sociologia
devian(ei
in cursul rimpului, ta fel ca Si sociologia probtemclor sociate in cadrul circia
reprezinte un subdomeniu griinlific dcfinir dd o problemadci parricularn, sociologia
devianlci !i-a constituit o serie do inleryrefti
!i modeic teorelice. Unete diJre
acestca (cele cu caracrer rradi(ional) fac parte integlanli din dsambtul
reoretic a1 :
socrologiei problemelol sociale, aucle (ccte cu caractcr modern) sunt
reoreriz5ri
di.lrn.,e (arF JU to.r ^l"boral" in cidrut .ociotugr., de. r rei Lr drare ,. p/i ,"be,utl
intucet ne-arn ocupar, dcja, de cateva alinrre cle, ne vom reliri. ?n continuee CUM
dodr ld rer. md .emij:.alive. J.re dtcaruir... de fanl. pmcrpatd .ub.L1nle
reor_uca
a sociologiei devimlei.

3.1. ParadigDa func(ionalisti (Talcoft parsons, Stans legat de ideile orsanicismului ti evolnliooisrnutoi. sus{inute in soc;o
Robert Merfon, Albcrt Cohen) logia eurcpodi de A. Conre, H. Spcncer,6. Durkheim s.a., funclioratisnol con
.undrn-nl"td oe dJ !a r .oc,otogulur . r. .o.l".u-, ,. , , .
(fre Je.rbire o" c.ncep. t. L"Jruo,,. a.up.a dilidul. amt struclurile. cet Si Iuncgite societale iiind considorare ca seruri integrate
d<\,ulei..u cdacrer brn-
logisl Ei psihologist, care localizau la nivellrt indivizilor caDzele fenomcnltni de de sistemc a ceror interdependenl: asigud c.hilibut sau honeosiazia inrcsului
'mJ-.'T d nolr 'lor. D.radr8mi j'11. ooD.,r .ra a .tabo-Jr o rn.-rprerd-,te uf ho-
licti'r cdc.durb.r-etc d-,ranr!r; n;re Lt ( rrcnrritur.ociJ. detrcrLare.
in domcniul sociologiei devianlei. varidra cea nrai lnchegard a tunclionatis
Funclionalisnul a cunoscut depljna sa dezvotrare in sociotosia devianrei tn mului aparline lui T. Parsons, a cd i conceptie srrdcrural lxnclionalistd pleacn de
dr, njii.'.,o.d\,tnJ.j <prc/c. ,i.r r.in.ippti pe t,r,. r, pr.on,. potor V.-,ro, la presupuncrea tundame ali ce socictatea eslc bazali pe o ordnre normarivi
' tuns. -) D.. ,.. unanim acceprad, daroriti consensului vatoric srabilit inrre lot mombrii societ:rii
care impdrtetesc acclcaqi nomc ti aceteaqi valod. in aceasra concepge. omul esrc
un individ coDfomist. suprasocializat. dominal dc srucrud, cde se supDne atar
presiunilor extcme de conrml sociat ate mecadsmelor insritujionalizare. cet pre
;i
siDDilor inteme alo constrangerilor iDreiiorizale priD inrermediui procesutui de so

p.csilni dereminn conformftaiea indivizitor la nomete si nijloaccle

__Acesle
,r di t( | ,n.:ir J- rJn d
"pd-- dod ." o,r e por.n.idt; tr nu Ld
DE CE csE n Ir to .ne trn rn.Urunond r/ar€
de\ iJnE lomemrm$r o realitate efocdvi. De accea. ata cun au obscrvar o sorie de aulori, in accast;
rL\ltdr concoplie este expucat5, n1ai degrabi, confonnitarca decar dcviania.
Dcrianla nu csrc alrceva dccal o iqire din repertoriut rolurilor rrarrr,u,ilor
ii
sociale, o std.e dc ..alicDare pe care socielalea dc ins; caDaciiatea dc a o inlitrra
pnn
'nrcrmediur rrilooce',- d..on,rut
.ocidt car.,r .rdu la di.oozrp-. in ;nr"1re
t roa parsonsiee, numai boata esle acceptati ca lip de dcvianlh lcgiliml, inrlcer
individul botnav cslc scutir dc rotDrile. obugalii1e ,i responsabiutelitc pe care ire

-- \ Iru a -. r.e! s.horc ,-reJ/ ..ee., , roe"" ..:o ,r,h,, i 13 Talcot Pi.sons, The S..Lil S!!en. Ne* York. London Thc F.ee prcss 1951. Dc r.t,ri
D !. qolnm,,t , ro.r 't ot 11 Ot| -P
r€hllj .l xx lea cdc a pus la b,a luDi un ractor ,,in.e*.;,, L *r,e i-"*i"ri JR. PitLreds ), New York, 1965: An Or..riew, i1Kno|'le4e atd so.ier: Aneicaa sa.iok)!;
ii'i,i""g f
Plsons ed.), Voicc of Anren.a. f.tun L.durcr 196,t

8?
 UZ INTERN
buie s[ ]e lndeplircdcn in mod noirnd in viaja socialtr. Penhu accst moriv, con-
ceplia lui PrrsoDs apdrn ordinea sistemului, constilnindu se inr-o ideologie con
scrratodc, inlr-o sociologie a establisment u1ui, a statu-quo,ului, cdc Jusrifci
structurile !i funcliile societdlii Ei cee rrmibrmi pe sociologi in simpli asenli de
coDrol social, al cercr rol se reduce la iDventeierea distuncfinor qi abareritor de
h engoDlele Dormalive cu depLnn legilimilare Ei validirare.
Conitionli flird de ceactorul \.ulnerabil, triburar unor considdenre ideolo
gjce, al noliunild de tunclie qi distunclie, sociolosii cdc i,au urmat lui p sons
din punct de vedere al continuirdlii concepliei slructwal-fun.lioElisre. in pdmul
rand R. Merton, au incercat s: ameliorcze caracte.ul prca !idi! conseNaror al
a.c\rci con.eplij. propunand o serie le m^d'fic;d.
R. Me on, de exemplu, a procedat ta o codificare itiintifici a postutaretor
Iuclionalismului pe cdc a deNmit o ,,p$.adigma analizei tuncgonalc'r4.
In.ddJul ei .unr d.nddre rrri Dn,turdre univerral- ate tr',.riona1i.mutu
care I'aLr lrasfomat dint(-o conceplic iriinlifice inr una ideologicx.
a) postulatul unit-ilii fuDctionale - loare actvirilile socialo Si toate elemen
tcle cultxrale sunl f nclioDale in mod poziriv pentru sisrem. Esre inadecval, subli,
n:a,,a MeIon. .; sL.Fnprn a.eacrii rd c rnrrucar ce-a ci p", tn, Ln .i.tcm .1u |enru
o unilate a sa este func$ona1. pcnrru all sislcm sau peDru atii tlnirale Foare fi
J..lJ|.londl.inn-o.oriernteplural .ra.DU.tut3rxt unirdlir IDcLondebd/ot pcc.n
scns dcpiin este conrazis de marea divositare a sislemelor nornative cdc apre-
ciazn, i. mod diferil, cdactcrul tuDclional sau disfunclionat al unei acliuni. Din
puDcr dc vedde ttiinlific, adauge Me{on. noliunea de distunclie nu esle echivalenri
cu inoralihtea sau absenla edcn, ceet ce ne obtigd sn iDqetegem c5 devianla poale
avea un caracd iunclional penur dumire srupuri sociate gitdistunclionat penru
b) postulatul funcliooalismului udversal - toate acrivitegk s@iatc $i loale
elomcnlele cuiturale au, in mod u versal, funclia de a promova sau ncntine sis
r.n rl i, moJ r-al. \Lbu' 'ala Mrr.,n c.r\ra "r;r cr.r. uncli ,natc.dr-.uqr b-
ncficc penmr sirtem, ca1 Ei disfunclionale cde ii ameninle echilibrui. Ambete
efecte
efecte au u caracrer manifest, orientat ca atde. sau un cdacter tatent. dcLcrninar
dc consecinlele netucnlionate ale unor actiud sociate.
.Acliunile devidto pot ap5rca, deci. nu numal ca umae a unor disfun.lii
manifeste, dar !i a unor disfucjii larenlej
c) postulat'rl indispeffabilititii funcliilor - toate acnvidlile sociale !i loate
elemcnrele culturale suDl indispensabile penrru uniltirca tunclionaln a sistemutui.
De fap!. apreciazn Mdbn. pot exista Ei acliviia! sau elemenlc ale ciror fuclii
bp.c.c ru ,unr inoepbire in mod indd.clal. rutut tor fiinJ prctuar de o.rrc de
altemative funclionale cu cdacrer ecbivaienr, denumile ,,substiture fuclionale,'.
Devia4a, de cxemplu, poare fi un subsdhr tnncfional penrru acliuDite unor grupuri
1,1 Roben K. Mc .n,,S,.ial 7 ltaD unn Sacitl str.turs. erddsed.dnion, Ne* york. L)ndon.
flre Frce Fress, Collicr MacMillm, Ltd., 1968, D 73 136.
sociale care Du po! accedo la sxccos, bunEstare cconomice sau pozilii de prcsneiu
pe cni obianuite.
Pomind dc la acesle precidri ale lui Me on, Albffi Cohen'5 disring.a inn.
fuDcfii qi disfunclii sociale a1e devianlei.
Astfel, i,alre furctiile ei por fi menlionare umilodetci
a) cldificarea ii definirea mai Pl*isn a normeld sociale. Deoarcce o s.ie
de norme au un conlinut prcscdphv vag, incllc,roa lor ofere ocazia gsp'rlui si
reacgoneze. defDindD le intr-un mod mai adecvari
b) crelierea solidaritifii srupului in acord cu idcile ]ui Durktcnn !i ale 1 i
George H. Mead, devianla deteminn o adtudirc colecdvA comuni. o soiidaniatc
emolioDald a Srupului care sc mobilizeazn pcnru a secFona indiljdul cde a ir-
cilcat nolmele. G put proiqeazn mernbrii sli dc cfectete deyi&1lei ii obligi pe
deviant sI se conformeze:
(, D'odLcered uno' ,clxmbari nqce. dc ,n cdd'ut ,,*r"-"r. o o, .r.
'"i.
pomind de la actiunile deviante ale unor membri. errpui poate conqricndza faptnl
ce unele regrLi sau norme nu sunl adecvate sar ciole conrrazic attele. in consccLntl,
regulile sau nomele rcspective vor fi schimbare;
d) considerarea conformiti$i ca nind mai dezirabiH decar devian{a. E e.!i
ti sanclionarea unei acliuni de\iante ii lace pe ceitatli membd ai gxpului s:-gi
httueasci morivaiia de conloDnltate fali de Dorme.
Intre dilfimc{iile sociali ale delianlei sc po! menlioDa:
. a) dizolvarea sau ciiminarea morvaliei de codormare a acelor ind;\izi ce.
apeciaz: c: atat devianla, ca1 Si confonnilarea produc acetasi rip de I3compcrsd,
rnotiv pentnr ctue iocElcarea nonnclor poate fi la fel de benefici ca qi ftspcctaea lori
b) subninarea in rederii ne.esare penrru prezer!tuea (pds!'a.ea) o.dinei so
ciale. In acesl sens, deviatrlla, poatc genera seuimcnte de insccunmr., r^ndoitrU ii
de nehcred*e in bazele contractuale ti cmogionate ate €lalnbr dinire .raneni:
c) rcduccrea iilerdeperdcnlei necesde penhr func(ionarea sisrernt ui social
D.r i.csr IUT.LJ(\-o r. 'ndrsrri" JeJ(ridL,. rr4 ctc.dr-d.e.{ r! .,
care au un srarrr inalt ti o resporsabiiirare social5 ;dicati. afecteazi .oopclarca
intre rotudle sociale. punand in pericol Imclionatrtatea inuegutui sisrem.
. lndiferenl de versiunile sale. nadlgodale sau modeme, qi de amendanienrele
adusc de Me on, pdadigna frD.Fooalisd este criticabili inrn.ar plcacn de h
premisa eronain ci societat.a este bzari pe consens valodc, ceea ce prcsuiruncj
obLga.onu. ." .rcc actj'.m ce\,onL! \Jbnr erd orJin(d ... ata d . i.r-mJru o
crdl. ln.o..ecinL;. dn'^caa (^Llu,r. .Ln pur..rLt dc ,eoJ- -.
genlelor de ordine 9i Du a.l motivaliilor p€rsonale a1e acroritor sociali. Dh acaasd
perspeciivd, devianla este identici cu nogurea de parotogie sociati qi ctr cea dc
dezorganizde sociali, urilizare in domeniul sociolosiei problemetor socialc, p. .de
cea mai mtuc pdr. d.nrrF Lo, oioBL crneriJd. d,-!ai. oe tun.tinnd, m. ::.
"
15 Alb€n Cohen, Deriance ana C.nhoL, N.e lnsey, picntice Halt. Ensl.wood Cliffs, 1166.
'e\rc Popr
'or d ,/ ! , \o eo uo \'' l
Prennce'Hall, Englewood Cliilt. 1936, p 195.196.
 UZ INTERN
supus uDci clitici acotbo. in pofida acestoi critici, funclionarism sau stroctuul
lxnclionatismul arc o pemanenid vitaLitatc, suprarielutlld, intr o forme sau alta, in
sociologia contempormn-
Accst lapt no tebuie se ne mirc remarca A. Inkeles -, doodece ..orice
sociolog oste intrucaNa un analisl slructutal-tunclionalist" . in mnsura in care
,,fodte pulini sociolosi sus$n ideea cn nu erdst)l nici ordine li dci sistem in viala
Kin-sslcy DavisrT a dcmonsftal chiar faplul cd arliza functionaH esie. de
fapt. modalitatea soaiologici dc abordare a sociatutui, indiferent de pozi$a iooretict
adoptari.
De aceea. adniterea unor idei validc alo paradiemei fuclionaliste trebuie
se lina seama dc punclele sale vulncrabilc \si, rnai a1es. se punn sub semul indoiclii
legilimitalea qi ralionaillatca odcirei ordin socialc, c&c, in concepliile funcliona
llstc. dcvin ideotogii iusf{icatoare a]€ esfablishment ului-
3.2. Paradigma conflictului social (Ralf Dahrendorf'
.John Rex, Lewis A, Coser, Richard Quinney)
Srpuned L:nei crilici radicale nodelul de ,.echilibru" qi idcca consensului
social, postlrlatf de paradigma {unclionalisti in dec.nlilc 5 ti 6. un gruP cle sociologi
europe.i lsi amcricani au apreciat cn iezeie l nclioDalismului repiozinln m spri.jjn
penl lo43lc poiilice conse aroare. tuslificand du punc! de vederc ideologic a!
lodtdtca prteii. De accea, conflictul $i nu consens l social ieplezrnt: pdncipala
condilic a ordinii socialc, punend in conpetilie glupuile lipsjte de rcsulse econo-
nri.c cu celc care beneiiclazn din plin dc ac€ste resurse.
Preluand accesti idee de la Ma.x ti dc la Wrlght Llirlls. teoreticienii conflic
luhi. intre ca.. se Du ire Les'is Coscr, Rrlf Dahrendod, Jolm Rex ct ., au ad s
in splijinul ci tru:itouele argu'nente:
r) ordinea sociarn este €manalia Flltcrii 9i ru a .onscnsulu social. ala
cum sosline Paffons. De aceea aspectul cel mai importen al odinji socialc cstc
'(f r'"' de c .'e,\d , iu,ci:. r fromo e-ld
iniercsele pdn intermediol jnstituliilor de co.rrol sccial (Ralf Danrend.rDrr:
b) s;siemul social tebuie consideral numai in rapor! cu sit aliile conflictual€
existente. dc la ranzacliile specince compctiliei de pi4n piDe la lioienla nraniteslii
existonia aceslor situalii connictuale linde si producl o socieote phralisfi deiinili
de dorn sau mri multe clase a]. ctuor inlcrose oaplicil acliunile menbritor 1o!
(John ltex)rel
16 Alcx lrlkeles, Warl ir Sacialolr, an I'tr.duLl!.n b1 Dlr.ipli,, arl Pr.trrtor,
I'renlicc Hall, hrc.. Figlewood Vliffs. 1964, t. ,15
li (iossr.! Dalis, iie.tt), D.f Fuhcti.N1 Atahsn a Spe.idt Meth.d in sr.i.l.gr.h.l
Irrl'rr.lr5], iI: ,,Amen.an s.dological Rcvieq , lol 2.1,^ nr 6. 1959
18 Rdf Danrendorf. Cl.6! aad Cla$ C.alLi.1 i,t lna ntial SacieiJ-, tnndon, Rondedge dd
19 lohn Rcx Ker Ptubluns in So.ola|i.al ?reri1. Lond.n. Roull€dge nnd KEgnn
c) conflictclc sociale au Si un rol pozitiv. contribuind la crctrclea ajusli or
Lnrrc gmfu-ilL (ocdl" lern;(,inJ mendnered ror.iprc\-rlfd reu2s11' u, r rlLl
vr/. din .adrul lof rL. A. r-o.e /r
in sociologia delie,rei. paradigma conflictului a fbsr dezvoltatd ca umdc
a criticismului radical din socioiosia americann a deceniului 7, care a desfd,surat
.: ample doz,batcii asupa inegaltelii sociale qi a propus dcsfd$uralea unor anchele
cmpirico de mploare asupra Foblemelot socialc. Prinre reprczentaDlii semifi.a'
' tivi ai paradigmei conflichilui in sociolosia devianlej se numern Richdd Qujnney,
Paul walton, Antholy Platt, Auslin Ttlrk e1c-, care a! privit fenomenul de dcvlanli,
ln seneral, ai cel de crjminalitale, in special, ca o reflectrre a coniradicliilor spe
' cificc sociedlii capitaliste, carc pun in conflict gmpuri sociale cu interese econo
: mice Ei politrce divorgentc.
j Richard Quimey'zr, de cxomplD, cgnsiderand ctr legea este instrumertul cla
' sei domindte, apreciaze ci sisaemul juridic capitalist are ca scop translonnaEa
oridrei conduite care amernln plivilcgiilo $i prcpiclalea claselcr favodzale intr 'rn
compo ament iiesai (li.it).
in accst sons, Quimey a efecluat o lipolosie a cdnelor (infra.liunilor) in
' tunclie dc dif.renlete de pllere existente lntre clasele dominante ti cele delaron-
. zL:
. a) criinc ,,predato.ii" (predabice). printe cale se numirl spds.rilc. tii
h;nile (iafurile), come(ul cu dmsui qi conrabanda, surt conise de c;!re indnizji
fire resu.sc nr scopul asiguririi DeccsiQlii do swralicFtre inr un mediu donixal
de in€galitatc socialii
b) crime cu caracfer particular. inbe care pol Ii menlionate omorul. atacrl
inannat qi vio1u1, sxvariite, mai al.s, Ce acei indivizi care sunt abrutizali de cln
d liile dure dlF..f r"ii n,lui
c) crine de redstetrF (opozr!ic). printre cdc actelc cludcstinc dc srbotaj
ecoDomic Si munca llcutx de Danluiali, cdacterizeazi clasa muncitode, cre aloge
aceste mijloace pentru a se impoftivi randuiclilor capitalistc;
d) crime de domina.e, comisc de ctuc coryoralii, printrc cre ]jxdea uri
ficiala a preluntor, lncllcalea legislafrej financiaie. poluarea mediDlui etc.. care a!
,1 ..or rnrnrir-r d .i.lI'mLrui e\i.ren .
e) crimc ale puterii executive (acte de coruplie), sevailite de oficiali in
diferite scopud. toate avard ca motivalie trczcrytrca pozltiilor dc puter.. prcslgiu
qi bllnxstlde mateiald. Afacerea Watergate esle doar un exemplu al aceilui lip de
Subliniind faptul ci devidla, tu toato fomole ei, a dcvenit un rispuns adap
trdvla iiorl,rl_d_\raidlccatldt rrL c it.nturm. rcor.u r'',L ntc,"
r_ew lers€t, apreciaze cd dislribulia ratelor dc dovi€ntn qi sancliondea ci au loc in tuncti. d.
r podlia dc crasn, undrind ordinea sociah inegalihln a sislemului.
20 Lcwk A c.sd, The Functi.,! a! s.tid! C.niid, N.q
2l Ri.hdd Qurney, Crtl.!tu..f I2Edl Orad Cnme Cont..l in Curittikt S..iei!, B.{.n, Litrl.
laul 1961
 UZ INTERN
Dincolo de contribulii1e sale pozitive ln domoniul stimul;rii cerceddi cn
pince a ilegarnalilor flagrante din societatea capitalisti contemPormi. paradiSma
ar" o sede de iimite, \'izibile, nd alos, in polilizare4 fenomenului de
"unaict"t"i
devimli !i considertuea lui ca un efecl al ,,Iupt€i de clasd", cai Ei ln incapacilatea
de a include, aHhrd de factorii economici, alli factori individuali sau s@iali gene
3.3. Paradigma interaclionismului simbotic
(Teoria,,etichetdrii")
id ultimcle doceDii, o dat: cu rospinserea posrulatelor tunclionzliste, a me-
todclor cmdlaliviste qi cu adoptar'ea unei pempeclivc din ce h ce mai criiice asupn
realitnlilor sociale, sociologia dnedcal1e a inEat intJ o noun lazn de dezvoltare,
cde vizeazi, din punct de vedere programatic. o reintoacere ta lradiliile sociolosici
europenc si. tu pi d rand, la modciul reorelic weberian cu privirc la scmificaliile
Urrnebde]c schimbiri in modelcle de leoretizare ii ln conceptille mctodo
logice pol sinteriza acoastd schimbde de perspecti!{:
a) respingerea presopuncdor prealabile qi a definiliilor fxcute silualiilor so
ciaLe prin schcme apliorice:
b) luarea in cosiderde a lumii subicctiritdlii lrmnc, penru a ardbui actiunii
ru o valoare logicii, ci un sens, in baza diNia si sd poatl interpreta not]valiile
actorului social qi sem flcalilc condxitei sa1e, ca tip de ,,acf' comunicat:ii onentat
r,.p' l cu.onouicl. .. l.rLdlLi:
c) consideruea lumii socjaie ca o ,,scent" a illersnbiectivitit{ii sau intahirij
dinre erperienle ti scnnilicaFi parric lue ii refuzul de a n1ai considora accasti
lune ca un lnirers cdlitatilist dominat de plopictdli ti legi invdiabile;
d) adopldea melodei fenomenolosice ca ftDd sinsua in mnsure s: evi-
dcilieze caracterul iiterlional al acliviulilor umane in lumea intcNubie.ti\'5 a
victii cotidiene, veriiabila hme care rebxie considerar5 de sociologi. nu cca con
siruid ariifjcia! pdn inslruneDleie poziiivismului:
e) plasarea sociologului in perspectiva actorului social care ex€rcii5 a.!iu
nea. in a$a ill incat Limbajul sociologiej sn impLcc ,,sentrifica!tu serDnificatiilor'r
actorilor sociau, adjcn conrer&ca semificaqiilor rcale. ara cum se manifes!5 ele
in lDmea coridimi. inr-o luri. altemalivd ctrc cuprndc intcrpleleea interpredrilor
subiective alc eliuii.
Auoprdr-a uror 4 T r.a pcrt..u. rntepretdti\e a pentu. Joo.tiruired m"j
multor curente cu caEcld leDomenologic dinte cee roi 1mpo.dte sunt umitodcio:
teofia schimbului" (exchanse theo.y). elabonli de Georse Honuns,
Peler Blau !i Robert Emerson, Ei a propus si interpreloze compo nenml umm
22 Pcnh cscnla acestor o.ie nri, rozi So.in M Ridulcs.!, Mi'rca Pitic&!. Derianld ttn .,
hnle"t.id ti boaln pliht.d :io.tolo3re ri Prihia?ris, Bu.urcli\ Edilutu acadcnLeL Rod6ne, 1939
ca fiind Fodusul uILi schimb d€ bunnri maleriale ii spirituale intenen:it inte
proraeonjrlii rtjLru .ocr"le:
- interacfiorfsmul simbolic, schilat inilial dc George H. Mead Si fuoda
mental ullerior de Herbcrt Blumer !i discipolii sIi. prjntre cde Er\ring.Coilmd,
Howard S. Bccker. Affelfi Stauss, Edwin Lemcr i a, a plecal dc la jdcca c;
faptele sociale sunt ,,cons1Jucle" ce emerg chid in cursut proccselor de inleraciitrnc
intle indivizi, pdn pdiicipaFa acestora la lumea coridimn a simboluriloi ti s.m
Dificaljilor rociproc lrnpe{tiiite, in care totul se negocizi, niDic fiind prcdeteminar
sau stabilil diDainte:
etnometodologia, reprezeniatd dc Hdold Garfinkol. Jack Douglas ii
E ing GolTman, ti-a propus sn inuture barieta artificiali dintro cunoa9terea
rtiintificn ei cea comuni, considerand cn sociologii &buie se efcctueze o descrieic
a \relx coddrene car. "l nu diiere oe c\pbciua cc o po.cod, scroru inr:r; T 'z c
Jcc.re orienun au deLeminaL depla'dcd treocupanlor .ocio ogilur dr ld "'p.crch
dererministe alo acliunii (de ce are loc {ceasta?) la aspectele ci fenomenologi.'j
(cum poare ff descrisi sau interpretati aceasta?), orientand!_i sPre invesngdea
vielii cotidiene a micilor comunitlli alcituite din grupuri de devianli ,si ndginali:
toxicomanii. in special fumetorii de maEjDana (H' S. Becker). bolMvii nenrai,
intcrnali in spitale psihiatricc (8. Goffnu!), delincvenlii (Edwh Lemert) clc
ConFibu$a cea Dai reprezenlative pc cde au adus o orienliJilc fen,nic:rc_
logice in domedul socioiosiei codste in ideea ca lumea delianFlor (ouls4e.; '.1
- H. S. Bccker) este similari cclci convenlionale, nomele !i valorile subcullunlo!
deviantc, reprezentate de ,,ira{ronalilate" ti principiul hedonist ai caudrii pld.cii!
prin orice mijloace, gisindu qi corespondentul in valonle loisiHlui care del relr.
societatea convenlionali. O a doua idee imponanln adusl de fenomcnologi in so
ciologia dovianlei este aceea ci nici un acl nu es!e. pdn el insuli. d.!iant, ci est.
definit ca arare uumar ca u.nJJe a inieracliunitor socialc in cu6ul cirora indilizii
rcaclioneaze Iala dc conduitele ahor indivizi. care nu sem:ni cu celc a1e naj.ri
tilii, etichcnndu le ca fiind deliantc.
Aceasrl idee s a condelizat in ala-numita t€orie a i,e{ichetirii" (16.!eliry
tl'eo,)) suslinute, intrc al!n, de Howrd S. Becker, Edwin Lcnbrl, Kai E jksol,
E ing Goffman. ThoMs Scheff etc.
Problema Iudme .U de la care au plecat accttia a coDstat in aflarea untri
rnspuns la inrebarea,.de ce (cum) o antmitn conduiti cstc desemnati ca tiin.i
devianG?". cvitand, in felul acesta. rechca inr€bar€ de sorginle determioistE ,,de
ce individul este de\iant?". Urmntodcle enun{uri caractenzeaze in mod sinledc
a) impirlilea oamenilor in iDdivizi Donnali ii bdilizi devieli ru pnaie fi
suslinu[i, inhrcat bd oamenii, intr-un moment sau axul dt vielii lor, tucalcl n.r
b) aceasti lncilcare a nornelor, c e ln marea najoritate a caTuriior D :ste
detccda de cite agenlii de cortioi social, poale fi denumiti ,,devianti PrnE*rn':
c) carificarea unuj acl ca fiind deviant depinde mai puqin de ceca ce face
individul ca atare, cat mai ales de definiliile elaboraie de grupulilc ilveslite cu
 UZ INTERN
autoritatea de n etichch dcvianln. in consecinl:, devianla clepinde de reaclia socie-
iiLrri lalh de inc;lctuca rormelor. de tipul dc nome pe caie societaroa d a Fopus
sl le nnpunil, de sitrnliitc particulare in care sc produc acesle abareri de ta norme
Si de .ategoriile de indivizi care srnl deserruli ca devianlil
d) dil punctul de ledere al delianlilor inai{i, condu a tor esre perfecr nor
mau (esle,,aAa cum trebuie si fie in sensut postular de 6. Durkhelm). De abia
dup: ce arc loc procesul de etichettre din extedor. apdc devidla ca aiare (cdc
poare fi denumitt ,.deliantE sccundarn"), inrrucat indivizii elichelali ca delianti
n! runai cd ajxng sA cread: in aublitarea acestei erichete. dar ij adopte conduile
co ormc c! aceasd elichcti, asimiland bare arributcle idenrii:lii do devidt: pri,
nrcsc rn rral,r care ii oblisn sa adopie normele $i valorile unei subcult ri sau
contacultud devianle. ca ttr comparia unor persoec care au aceea;i idenl ate Si
rmpd r;.,c a.€ldr: .l'l t' \.ali cL dcc.rea fcF.d/ul t-.cvenr al p .le1uror cpi-
r.J lo, d" p.rlu.rfl . Jl ....und,onlor .F droguri. al humos.<u,tilor ta. cdr, I
" teioartr a .,caderei" sale in{raclionalo, in direclia rccidir:rii faplclor ponbu care
idenritatc de deliant esle construitd prin in€rnediul reacliei socielilii ce nu admire
ca irdivizii sn nu semene lnhe ei. Elicheta serveirc p€ntru a inchide pcrsoana
intr un .lratLs dc ,,orts,.d€r [cen!iar"r3 generat de prediclia conshcri!5 iDplicari
dc aplicarca etichetei. Apar in accsi contexl efccrele cunosctrtei tsoreme a tui
ThoDi^s cu pril,ire la consecinlcle deiinirii unei situaljj ca fiind reatn:
e) pmcesul de ctichetare esrc r.aljzat de cxttrc mcdici, judecnlori sau de cirre
alli a3c.1i de conlr'ol sociai. care au purcrca redulabilii do a stigmallza, de a supDne
o r,.ll\ /l 1 r,L..l lede.lasrrr.Ju dc$adare (. u n . .le. de
pildn, diagnosti.ul psihlalric sau vcrdiolut Judecnbr.sc), de a i smcFona Ei de a i
.,5tga si so rcsocializeze penln a rcvcni la identirarea .onsiderari ,,normati,' de
l n: , o.;(; le."rr. lrr'.te onrd- , {.cn, ienom-
accc xl nrea mare pus pc factoii subiecrivi, care reduce expLica,Sa socio,
logici la o snnDl; lnrcfprerare de semincafi ce igDod .lclcrminaniele srucluElc
... /.lr.,rul r.
id*fillcarca deviantei cu a ormalitaiea, ignorand laprrl cn devianja este
uf, fenomen social. ia dormalitatia este nn fenomen psihopatologici
ignoraroa cauzeld prinarc ale devidlci in favoarea cauzetor secundde
dcl.rminale de sticlieldc:
ncluareain consldcrare a deliinlci.u caractcr socrcr sau nedetectalj im-
plicir a acrelor dclianre coFise dc cdtre cei
cde dclin puterea !i .tue, in majodlalea
caz\rllor. m sunt nicj slignatizate. nici ctcherate. De cxcnplu, acrele invizjbile
de corLrplic. frxdca a,rificiaH a prelunlor. poludca mediului crc.
Toru;i, semnahnd pericotele instiiujionalizirn. ate dependcnlci prelungire
faln dc lnsituliile de conhol social (rnai alcs, in cazui delinnfitor inrracroii sau at
pacienlilor din slitalele de psihiatiie), leoria ctichetarii a avur un tmpacl purcmic
23 Jam.\ W VanCcr Za.d.r. 7r. Sr.!d1hPetien.e Aa tntutllttti.n 1a Sa.trrrgy, New york.
Rardoh House. 1933, p. 206
aslrpra misctuii de unanizaro a mediilor carcerale, oferind, lotodati. o dcscrierc
md adccvain a modulDi de desfigurare a unor,,cariere de\ialte" dctcrminalo de
maca.ismele etichet:rii.
3.4. Orientiri fenomenologice in domeniut criminologici
$i at
psihiatriei
I-a incepulul decenillui 7, tozclc fenomenologiei au dat nastere unei noi
orientnri in domeniDl criminologiei Si psihiatrici, cdo Si a propus sn de?r'olte uD
modcl de teorotizare diferit de cel tradilional a lbDomcnetor dc infraclioralitate ti
bolilor psihice.
in criminologic, acest modcl a fost aplicat penrrtr a descio, cu prccidere.
rclaFilc intre ,,stigma" (cticheta) ataQatd indn/idului inftactor Si desfiAunrea ui
a fost inciminat. Rable inalte dc rccidivism al adelor criminale, erid.nllate de
statislici, demonsaea# subliniazn torclicienii raliali acostci pozilii cn. departe
dc a indoplini in mod adecvat funcliile de sancliunc, intinida€ qi reabilitare, ra
tamcntDl coreclional aplicat ln locrdlo de dctenge nu face allceva decat sd iDLA,
reasci compo anentul cdmilal, inchsoarea delenind un gon dc,,!scoali'perr1r
indivizii i racion, in cde invali noi telnicj ale cdmci. Sociolosi cDm fi Jack
P. Gibbs'za, Don Blown2s sau Maynard L Erikson?6 au dntar chiar .n exisd o
asocialie pozitiln inft severitatea pcdcpsei Ei recidiva.ea infracliuilor cotrtise.
loialitalca faLd dc normele ,ii valonle sDbculluilor ffiminale reFezenrrnd o 1or!e
rru r nai tur mi.d lF."r "me
LinL.'red .'pL.d i u.or dn!tiJni in .. .r n. . .,
d dclc informale si presiunile care caracterizcazn aceste subculturi por conrra.ara
eiectele pedepsei. O serie de ccrccl5i intreprirse asupra lincritor dotincvenli:!u
cvidcnliat, dc cxcmplu. faptul ci, 80./. dintr. cci care au sivA$it delicrc cu ca.acler
grar au delenjt, Dlteior, infracbn ad!4i cu corduite sbucturaro ti Nersisrenrerr.
Erling Cofirnan consider:i inchisorile ca fiind ,,institulii totale', caJo iti
asn'ni responsabililatea depli i peDiru loatc aspectele de via!; alc indivizilor pdlali
dc libeltale. -,O insdmlie rorali, subhrla coffmari, poaie 11 dciin]te ca un toc.ie
munce qi de rezidenln i! carc un nunir mare de indivi/j, c! o siruarie idenrici,
fiind desperliti de socielatca cxt$ioari pentrx o perioadi de timp apreciabiH, duc
nnpreunn !D ciclu dc viali ingrnditi qi administratn in rnod fom]al. inchlsorlle
sqlesc ca un exempll cld in aceasti pn!in!n, pcn landu-ne s; aprccicrn cd ccca
cc sc intnftpli int,o inchiso c po^rc fl gnsil Si in instilutiiic alc ceror membli nu
24 Ja.k P Gibbs. CnnE lrrshnen!anrl Dzteu?rce, New York, Elscri.r, ltl5, p.2tj
25 Don Rrown, /rrcy an.I Crnne Rates: When Does . Tippiry Efe.t Ocrt?,in ..St).:ht
lorces , nr 57, 1973, F 671 2lj
^at.s
26 Mayn dL Drikson, Jack P Gihhs Ai)je.1ic onaPetepttrt PNpeties a! larat pu shnenl
ahd the Dek.znce Do.t.ine.in .,So.jiL Problcns", nr 25. 1918,p 253-261
27 Conlord .u Jamcs W Vardcr Zarden. Itu.Sd,l Epe.ieac.. An lnb.ductioa to So.iot.!\.
97
 UZ INTERN
au hcnlcat iuci o 1cge"23, adici in aziluri pentru bltlani, odelinate. spirale psihia'
rric., t.-Ii nllj.de.l,gJrc dc concerrrdc "lc.
Atat Erving Coffman, cft ti alli aulori prilltre ca€ Bruce iackson2e. a! arela:
c, resocialiarea mcmbrilor instituliilor botale prcsupune privarea dc lbstele 1or
.tatzr uri $i supunerea li un ratameni similar cu caracter restrictiv, vizibil in porhrl
aceleiaqi uniforme, t;icrca pinlui, proareul dscipliE I.a.
Acest lratament are clrept scop socializarea indiUzjlor iniernaF ln mport cu
normele, valodle d slilul de vial-{ al instituliei respective. Totuqi, alituri de cultura
oficiaH a instituliei, enstn o culturn ,,azilsrt' pdaloH, consdnd din nome cde
specifici mijloacelc Si c5ile de a rczisia contolului oficial, h favoarea menlineni
vatorilor care vizeazi loialitalea $i ajulorul rcciproc inbc membd. ,,Un penitencid,
obse a B. Jackson, este similar unui ladr de concenrare. Oficialii reprezinltr ina
micul, iar de$nulii cosiituie pizonierii 30.
Exisd, apreciazn criminolgii fenomenolosi, ti un alt aspecr impolot, ca
iacrerislic penlft ala in inslituliite totale. O sede dillre indilizii intemali devin
dependenli de srilul de viald ti de constrllngcrilc culturii insntulioDale, ncmaiavand
capacitalea de a reveni la modul normal de viaF care definegte socieialea exre
rioare. Ei dezvolti, in acest sens. ,,personalitng irstitulionaie" care ?qi gisesc
aliluea numai in modiu] orsdizrlional in raporl cu cdc se simt ln deplini se-
curitate ii siguranli.
Aceasd idee a fost reluad de c;lre antipsiNatrie, cde $i a pmpus sn ci.c
tueze o critici radicali a ceactcrll azilar specific spilaluhi de psinia&re. Ap;ru1n
idlial in Anglia in deceniul 6 ti dezvoltati ulierio! il1 ltaLia. ftanla qi S U.A.,
olipsihiatria nu este atat o concepqie ;tiinlifion, cal o ideologie contcskln aperutn
chiu in $ndul a.elor psihiatri contlienli dc exccsele de naturd biologisti )i psi
holosistl ale modelutui medicalisr al bolii psihico Si de nccesitarea lalorifidrii
punciului dc vedcrc sociologic in domeiriul psihiatriei.
Populrilalea de .de s a bucurat antipsihiatda. nu numai in laDdul spcciil
liAritor, dar ii a publicului larg, s-a datorat, in mdc mnsurn carlji semnate de Ken
K.s.y, Zbat deasuptu hui caib de cuci, flmd lui M. Fome ;i piesoi dc reatu
cu acelagi tid'r, care au denunlat cu vigode caiacterul azilar !i carceral al insri
iuliitor psihiatrice, unde se opereaz5, pentu a folosi expresia lui Michael Foucaut,
,,m ea inchidere" a acelor indivizi ctuo se depirteaztr de la exigeDlele normative,
cu cdactci conformist, alc socjetalii convenlionale.
Printre cci mai importdli rcprez€ntanli ai acesrei odcnl5rl, dinrre care unii
slrDt psihiatri, allii sunt sociologi, se Dnmiri R. D. I-aing, D. Cooper si A. Esterson
(in Anglia), F. Basasija (in Ilalia), P. Racamier ii M. Madroru (in Franra). Th.
23 Coilnd, Chtrd.terlnns of T.tal lninurorJ, in Sibon Dinirz, Russell R. Dyn.s,
Ervin!
Allied ClLrke. D?!iun.e. Stulie! tn nt Pn.er af Stighatiutton ana Sotietal Reacn.a. Ne*
C
tork, London, To.onto, Oxford Univctuny Pr€ss, t969, p. 412-494.
29 Br!.c Ja.loon, 1, rlE Life Ve'sians afthe Cnhihal E rs.i,z.-". Ne* Yorl, NAL, 1972,
250 253.
P
30 Bruce JacksoD, On .t p 253
S/a/. Th. S.hed. t co.rm ,io s.L A.r'r De. pozilLle Jce.ror" unr lr'inrr..
.jructj" cxplicibr,; pru, lomalii lor t.ofc.roDdla drieriu. r/ere |e.r' l. L.l'
-. au o serie de elemenie comune. Dinlre ele se poi mcnfona urm[ioare]e:
1 a) respinger@ psihiatriei .u caracter clinico-medical ale c*or rerode
nosologice ii nosografice se bazeaza pe dihotomia cdiozidi anificiati inttc corp
: qi suflet, obiecEvitate ti subiectivitale, cre nmfom1i pe bolDavul psihi. intr un
, simpiu obiect manipulabil ale dfli reaclii ii senlniircalii comportmen&de sunt
de.crftdr.. in mod eronar. din c\rcnur )i nu din perspe. '\z lui propnc:
bt respineere. modelului psihiakic cu pririre la raporitl] tradidond int'.
normalitate-anormalitate. Bolnavul psihic. consideri antipsihialrii. n! este o iiinli
cdo are un psilism patologic, ci un individ cdactelizat de o se.ie de dificuldti
de adaptde ta un mediD social, el iDs[Si anomal prin trnsnlurite sa]c alieDanre ii
conformiste. Refuzandu i se &eptul la ,,nebunie". la identilatea pe c;re o doreile,
el este exclus din societato, la fe1 ca odce individ deviant. pe moliv ca incalci
normele dc ralionahtate sociale care, in reaLitate. sunt, cle insele, iralionalel
c) neearea bolii ca atare Ei ir ocuirea ei cu noliunea de mrrnalitate.
Boala psinicA, sLrsline Thomas Szasz. eslc un ,,mit"nnFegat do magia etichedrii,
- ava ca scop alinierea individuhri ta exigenlele conJormismului social i r-o so
cietale in cde anoimalilatea cste principalul mod de exislenla.
Adev&alul bolndv esle socieiatea ti Du individul. iar a repi acesl'.ria drcplui
la ,.nebunie" inse un, de fapt, a I marnpuh, a-i ripi idenritatia Pe care s,i a alss'o.
a conved di{iculdgle iDerente adaptirii la un mediu socirl patologlc intr o condxrLi
deviante carc trebuie sanclionati !i reprimadi
d) interpretarea diagnostic'rlui lsihiatric ca o etichetl care, i,r riinrsri
mecanismeior prcdicliei const clive, lntire$e ti nu climinn conduita proprs; pen-
lru Iemediere. Medicul este conside$t. in acest sens, ca un ,,magician" ce posoda
putelea redutabih de a acorda erichete ii manipula indivizii .u dificuhali dc a.lap'
tarc. Ca rczultat al apjicidi acestei eiichete, individul ctchelat ajungc sn creadi.
el insuii, ci este aroriral $t si sc comporle in conformiiate cu ctichota de bolna!
psihic ti ori de cAle od va iocerca s; revine h normalitatc se va izbj de rcacliile
disdimnaloni afe celorlalli. Cu alle cuvinte, boala psinicn esle sinnl[n penru
anlipsihialri cu derianla: faptul de a fi bolnav psihic nu depindc de coDduita sau
srroa psihicn a indivi&rlui, ci de ceea ce cred ceilalli desprc abalerile de ]a conduita
e) c.iri@ ex.eselor psihiatrizirii sau mcdicdizirii. adicn a pericoleior in
strtu$onaLizErii, ale dependelei prelungite fald dc stabilirentele psihatri.e. Dcs
pdns de modul s5u obignuit de viali (familic. profesic, eluraj). undc se Poate
manifesta in mod autentic, Si fijnd intemal int Ln medi specializaL cu crracler
carceral, bolnavul €ste supus unor procedDd Qi tratamente manipulatoare carc, ir1
loc s, elimjne boa.la, nu fac altceva dccel si o genereze sau si o intrciini. Medicalia
31 Pend o analizi deBlirti d tczclor suslinut€ de tot acetti autori, a se rencd l!cr{* 5ermaie
de So.inM RtduLcscd, Mt.cd Pnt 10, Deridhld conpona ennln ti b..li ptihicti S..iaiLti! ti
 UZ INTERN
ne rcleptce priveazl, de pild:. bolmnl psihic de libertatea sa de exprimare per- 'meiliul seu cotiilian de \riald (in familie, in grupul dc vecinn|ate' de prreteni' in
r poate rJtufc rd
sonau, intezicnndr i od€ drcpt la un discurs. care, ln pofida aparentdlor, arc. ,".4"i o'"t" roudl "r" '. ca 'incrrrxl uni eF in cd" indr\iJul
au intelgibililatc'
knusi, un seDs ce tebuic descifrat. La drdul ei. psihotempia (cum sau terapia i -oa uu,."ri" ti unde semnificaliile condulloi
psihalaliticl), dincolo de conlinutlrl sdu manipulator, este o forml de,,tatamenf F:r5lndojali,antipsihiairia tre o serie de limitc Si exccse care constau' m:lr
devianla qi ignorarea faptului cd
.. rren/; clxd hoa]a ry sals preind€ cd o ameUorea?rt \,ru u inlaruri. ln.rrrulio- ;bs, rn negarea boni psinicc' identificarca ei cu T rirt'l
naLzand boala despre care cleoazn cn o vindeci. psihiatria oficiall - acuzl anri l'". .*i a. .,i l.'"r. diasno'ritult cr"'al; boala(z atarc E" arc io'dp-rm.itz-ld
psihiatrii este prolurd nestiinlificb !i reFesivx, jiind, de fapt, instrmenlul lnui l. i r' p"*;. r.,t.r".i " rrui mde d"''hidere 'P e clenenrele 'o-r'le
bolii'
veritabil ,.complor" organizat do socictate, cu complicilatea psiliaf]ilor, contra i"-.-"!ril- qi metodolosiilor sociologicc la nivolul interpreiirii
indivizilor cu conduite contravenind modelelor confomistc de obediente faF de "rr"ii'i*."
J n^a-.","rtt qi re"upe;ni Uol'ovut"i, intr-un mediu apieiat mlerior cn fiind
rigorile lcjm"ti\e dlc socr.tliirr: exclusiv dc competenta gtiinlclor nar rii'
t proprnerea de construir€ a unui model diferit de interprelare a bolii
psihice care si erite excesele pozilivislc !i sA descifteze ,,dir interior" sernnificalia
ala-zisei ..nebuDii". Tendi4a Plezenl; a psilrlarriei medicale, observ: antipsihiatdi, 4. Clasificarea teoriei sociologice in aria deviantei
consli in rcificarea bolnavului psihic, transformendu I iDtx un simptu obioct ale psihologicc c'r pri
clrui reaclii sunt analizate qi evalualc din oxterioi. De aceea, relalia ioke Dedic SpIe dcosebto de tooriile sau intoTretirile biolosice sau
pnn accentul he pe
(psihialru) ii paciont se manifcsti ca un rapo de exlfliodtatc dinrre Dn observator vke h ;eneza devianlei, teodlc sau concepliilc sociolosice
sociaie, fie pe rolul ploceseror socialo care determin: dcvia'ta'
aqa-zis ,.nonnal" 9i un dbiecl observal, apreciat in mod apdoric ca flind,.moinal". rotur
',i'ctur,".
ir .o"t"*tot acoslor leorii. delianla esle privitl ca o violdc nomalivi' cat Si ca
Evalunnd djn exterior conduiLa bolnavului, prin intermedid elaloanelor mo- lunea ln an-
toati
dicale (catosoriile nosologicc qi nosograflce care suslin diagnosticut), psihiallul ; definitic socialx aplicatn acelor indilizi care nu seamAnl cu
in
rcfuzn, dc lap!. sd-i acorde orice senDilicalie, inlalidand experienla indiviCniui ca .r-irrt'l"., .".iologicc ci prilire la devianln pot fL clasificaie un:rn

persodh ti dr andu i discursul s:u exprimat inltr o formn distincte de a celorlati.

"uif"
'-- catesorii
toarele Pincipale'i
de la nomde
De aceea, lelatia tradilionau dinlre obsenator-obsenat trcbuie inlocniti 1) te;rii
"r.-.i* - *- -*iaere dcfianqa ca o abaiere reglemcnteazi
cu o noud relalie, cea intre cxpcrientele sar semnificagile ambelor plrfi inter- un"i ,uo nr unui e p social, ca o violare a resulilor carc
{ctive, Iirn a nai considera cX numai experien{a medicului ee valabilitare. in mod cotcLa:a. Ld rddut t^r. re. ue r.mdri,..e por .la.ii.a ir dou;.rr'tsui:
\i,ra "oi.te1i
rcaL spun antipsiHatdi, pentru a area acces la experienla mi!a, propria noasre al rcorii slru.turale ldici teo'i cnle rlr Propun sl e rden
i' c !d o'\i'1ld
e\p-riFntJ rr(bLrie d ..inrdlned..i \pericnld c.lu Idlt in ac-v roJ. prin inr. n"ca este cfectul lnor factori strDcttalisau unor mecmisme structurale cc aclioncaze
cn devidla poate
dinbe expenenle sau semificalii diferire, lumea dcvine un univers at i ersubiec- 1a nivelul iniregii socicrd[ Aceste teorii considera. de ascmeDea'
rivit:lii, iar. ca o consecinln, actlitatca psihialruiui se lr.nsfoflna i.r-un demers r'..odu,ulurJi chimbarr rnr ^'IrldnierJl rnnegr'Ji r'm'o r'l"I'nrr
cx lalcntc fenorne.ologice. i"-.1 .- r' . peno.dc ,run. r l/ dlrJ Un P\cr rplu d- reorc Lrx 'rral; c're
Propunandu ,ji o maniere diferitl de abord&c a psihismului decat cea cdo "Lona lLr; 6nite ourttrcim cu pririrE la anomiers, ca o stare de dczo'dinc sau dc
dcfineste lliinlele naturii, aniipsihialda plopune iniocDnch peadigmelor de rip de- . .""''" * De ad'r'i taJion /F ru ;d'/\ol'e 'nruiP
'mprJi'd
lerminist, care analizeaztr relalia dinbe caDzi Ei efect, cu o paradignd dc tip feno- i" i,".p".1.,-p.'" "o,..u* '|tu s: rreci ' EPocilc de rnimbd"o
""'i-t,,. r''l:i /d
menologic, care iti Fopune ca scop nu ovjdenqierea cauzelor, ci descrierea sem- t"."r" i" r" o Dnmirn ordino socialn Ia alta) suni insolite' ln mod frccvent'
vcchile
de
niticatiitor. adid interyreldea htcnliilor actorilor sociali. in loc de a mai er?lica *"-"""" stiri de dez,orientre normaiivA debrminate do confliclul dinlle
sinoile norme sociale. de co'aadicfa ce apde iotre scopurile acliudj
roalitatea pdn scheme prestabilite, considori fenomenologii, esre mull mai adocvat qi normclc
peDlru ctunpul uman dc a lhtelege semnificalia coDduitelor. in aqa fel lncar eh si cae o reelementeazn Un alt excmphr do teorie slruclurali csle teona anon er
devini - aqa cum sublinia Md webcr - intctigihile. in psiniatric. utilizrea unei dezvoftati-de cihc Robdt Mcrronra Aceasti teorie considerl ci devianla
estc un
asemenca porspective interprelxtive prcsupune ca medicul psiliabu sh rcnunlc la p.Jus rrir"a ar r"pturii tdiscrepdlei) inlle scopurilc cutturale ai miiloacelc insti
caiegorijle nosologice ti sn rccuDoascd capacitatea bolnavului de a elabora acre
inrmi..dre. ,nreligrbi e ir cundull. cmificariv- rorir p.nrru crp u-.bJie pdrb. Nc! lesct Pre icc_
p6nn h cxpcricnla acestDia Ei a-i descifra morivaliilc qi semnjncatne. Penr rces1a
32 Confom du Allen E Li.kz. PetsPectircs 'n De\im'c second
'ddon
H,tl l.cl-eooa.l'. lo3,P: l'
tebnie evitati, iD pnmd rand, atmosfera spitatului psihiatric, ca insrirulie rotalx l';""*,::;-,,.;;..,":;'a,,,."a, L dc , 8al"Lr'' td" tt F
carc lntreline un mediu artiliciat de viaF qi impune sacriiicdea autc.ricirifii Je s..i,lofre P$s. i A c:n LSqa
'..-,ur.p
..eu" iui, !i tebuie gisite modalilxli de comuDicare cu ata:zisd bornav psihic in :;' ;"i"" r M.bn. r.. /r..,-r \er,." F,e'r b o3
t0t
roo
 UZ INTERN
rutionale de a le truspune in realitate. Ca fonni do adapta.€ la aceastn rupturi deviant, pimdi esto determinanti, cat meca'lsmele sociale care mtreneazi defi
mal
(d;numid de cire Menon domie), dcvianla implicn respingorca, violaJea sau elu- nirea lor ca persome deviante Astfcl, cu exceplia unor conportamcnts
darea nurmclot exjcrenre. ori ho\dcJ unor nonne noi: insulte la adrosa celorlalli rj suspiciuno cu pnlte
,.nuanlate", c;nsrand iD arosanF.
b) teorii proc€suale sunt accte teoni care considern cI devian(a, ca violare i" ,,i"le"gr" *t" ate acestora, rndiqzii paraDoici prezinln comporteente rclativ
nolroriva- apde proce\ lormar d;n Dd mulLe ebpe k 'dp:'ul ac"eprabirc. eceste conaui€ de!€rmind inse rcaclia dc .,excludere"
din gupul ia
\;olalotul de nome i); asrmle.zc loalc aribulelP idcnliLxi; dc\idnt Un a&esead psihiatrior sau polili$ti1or penlru
.aJora 'le mfi"r sau gupul de prieteni. care se
excmplu .le Leorie procosual,l este cea elaborati d€ c6tre Ho$'dd Becker cu privire a lua misui (medicali sau coercirive) coniia persoanelor paldoice La randul lor'
la lumltorii ale marijuaDa35. Sociologul americd evidenlia ci aceslia trec, mai ;cesle rcactii dctermini reoigadzarca simbolicd a atitudiDilor pe*oaneior in carz;
iDtai, pintr-o etapi de socjalizrd saD invilare sociaE. in culsul cdicia invale se faln dc siDe qi Iali de rclurile sociale carc ! s'au atribuit Ca
urmde' aceste per-
utilizeze &ogul in mod a.lecvaL sn i identifice efoctele Si sd dci"Deascl senzaliilc deviante cee li se confern' devcnind pcrsoane
soanc capata, intr adev;r, atdbuicle
de phcere produse. Etapa fnali, a dobandjii identidtli de consumtor €gulat de aeritabili bolnavi psihici exclulj diD comuni-
ma.ilr""", ate to" in momc!tu1 in care individui respcctrv inifial un n@fi! a
,g..";"", o*t*r.*" li suspicioase,
tarea celor ..normali"
asi( at toate atnbutele consumatorilor do drognri, ln prirn rand capaciiatea de :
3) teorii ideolosice sunt acele rcoii ce considerx devianqa u aci cee
a lega util,/md Jrogulur,le sen/atulc "gr(abile proou.e. cxemplx de tcode
2) teorii relativiste - pDn accentul pe procesele defnilionale (de d€6nhe) atcnreaz: la ordirca socisle li stabililatea sisiemului sociat Un
alui Talcort Parsonsrs in concordanli
care conduc la ..etichelarea" unei anumit€ conduite ca iiind deviante procose care
;deologicn este reoria stnctual ftrnclionalista
rolurilor sociale alribuile jndividulDi'
cu caJ,levianla este o ,,ieqire" din.epe oriul
delerrnina..calieru devidli" a acetor indivizj cde sunt deoseb4i sau au at ibute e capaci$tea de
.listinctc lali de ceita\i indivizi. Penru acestc ioorii, devianla esre o nonune re- o stare de .,ahenare" acdtn sau pasiaA, pe cde. insn, socjetatea
social ce ii staLl la
htivn, cue nu de realirat in sine, ci doar pin procesul cde o d€dneltc. ca atare' a o evira sau etura prin intermodiul mocanismelor de conlrol
plin rcacliilo membrilorl societelii faF de o aiumiti incilcare notmafrd La fe1 ca dispozilie O semenca teoie are un caractcr ideologic, deoarecc ili propure sn
ci oricc act de devianli estc un acl
ti leorjilc nomative. tcodile relatrvlste por fi clasificate in doua categodi: aptre ordinsa sisternultri social considerand
att exemplu de rcoric
a) teorii structurale, ca1€ iii propun sn explice cn devianla este. de {apt' o care subnineazn bazele coDsensualisic ai sistemului social Un
paradignei coD{licruiui sociafece consi
deinile clabomu ln rapof cu normcle existente Un cxenplu de leoric stncturall id@logicn estc conceplia reprczenlanFor
cu cd;cler relalivist csae teoda conllictului elaborad de ceft Riclwd Quirmev36' aox * *
d"cvianqa p-a* aI ..luptei de chsn' inhe claselc privilcgixte ti cele
Jdedfr.-id.cdel'ruprlecrime:dprn.l.l(suucrura"conumirdinegal rdi'u'ren;
in "Grer"red.dprt"l5rc. ln acc r '(n'. '.i .re defn purer'':r r.'ut'el( d. b 'p;L Toatc reorilo nenlionate ulilizeazn doui nivele explic n!e: ^) hitelul nLa':ro
au capacitatea dc a defini oricc conduite care incalci pritilegiile clasei dominalte ro.lal - in nport cu cde devianla estc explicatn prin inlermediul me'anis elor
ca un ac1 ciminal Din aces! putct do vedere. devidla ni esle atat o rcalitaF, ciil generalc care inncgioneaza in societalci b) ,ivel'l n;'r'ro'ial - !n funclie de
care
o dclinilie cu puteE incrinri.alode !i sancqionatodei ;cvianla este expiau pin inrcnnediul s bcultuilor sau s pur or de apartencnlx
b) teorii p.ocesuale, ca:re pun accentul pe pro.esul de definnc a devianlei' ale individulur.
pornind dc ra un act sau de 1a o conduiin rehtiv inofensiva. care, ulterjor. prin
anurdte mecarismc de inieracliune sociaii. ajunge sn fie eticherate ca devianti
Un exemplu sugestiv de lcorie relarivild eslc lcoda lui Edwin Lcmert cu priviro 5. Teoria socializirii in rolul de deviant
la parmoia3?. in concordanli cu aceasta leorie, persoeele paranoice au reacF invi!a6, asimilai; p'ir
Din perspecdva sociafiznrii, devianla este o conduid
sociale agresive sau inoompetente in situafiile de interacliue cu membrii leilici
sar ai anrumjului, ceea ce delennini etichelarea lor ca ,,persoane diftcile", ,,indivizi intemediui aceloragi mecanism€ ;i proccse carc det'erminn invdlarca confomitnii
problemn' $i excludorea lor din comunitato. i" acest s"ns, ru atat conduita lor Socializdea. indiferenl.le dfec(ia ei, reprozinte acei proces pin carc odce societaic
sau grrp social lresmite membiilor sli modelul snu normativ li cultural dcternj'

3j Hovdd S. B€kq. O,rridet\, Sh'lie: i,1ttu So.ioLSJ.f D-ata.s, N€q Yo*, F€ Pless. 1963
36 Richrd Quimey. Crniqtu aI l2ittL C,n!er: Crmz c,nt,l, ir: CapilalisL so.ictv, Bo*on, 33 TalcoL! ?dsons. ?Ie Social sJ$dn Ncs York, Londo! Free Press 1951

ai *Ji ctas ana chs c.ttfli.t ih tlar*rid! Sacie| London' Rottledgc and

3r Edqin M. Lener!, Pdrctuia a^n he Dy^amics aJ hclutl.r, in: €trlRubirsron. Mdrin s laro )\tPe^ K" tra.]"- n" t 4 o l
r.es"n Pdul "*-a"n, n r' lr Ror'rEe' lKeCa'
'
Winbdg {Eds): Deriaace. The Intera.li.akt Petspecrire Te.t atul Rea.\hgs ul the Socio|.8l .J ;;; .;"' .,-,." \p...e.. r- ...J d vo....n tn.a. ! - !-b'm
Dsyurce. s-ond ednion N€w York, The MacMills Ltd., r9?3, p 106 115 l9?5,p 6386sl Richdd Qumnev Ot d eE
103
t02

UZ INTERN
nend.r i stiluilc dc viale, rolurile sociale compa
sd ,,iDvclc' noimele, valonle qi
tibile cu acest model. in acost rnod, indivjdi i$i 1'or asimila sau intcrioriza aceie
cunoqlinle, depriDderi ;i atitldid care i fac apli sn aclionoze Si si se cbmporte in
calitalc dc DeDbri ai societelii sau grupului care i-a socializal. Ca rezultal al plo,
cesului dc sociallzare, orice individ mmifcsti putemice rendinle dc adcziune la
subculiura g pului cdc l-a socializat, nicand djn nonnele ti valorilo acesleia un
e aon dl proprrulur 'qu .omDurtm-nr!
5.t. Rela(ia inlrc sociali/are. conformitate !i de\iaDld
Efectete Si Decmismolc procesului de socializare suni aceleati ti in cazul
conformiti(ii Si in cazul deviantd, difeiind doar conlinutul lsi direclia nometor
$ ralorilor inv5late. O conduid conformx cD ,,personalitatea de bad" (socioripul),
cee exist[ intr-o anumid cu]ture este o conduitn permisivn, prcsdisd, ,,normaH...
in concord.anti cD intcrcscle !i idealillrlc socierslii. Dimpolrv:. o conduid deliantE,
care se abatc dc la modelul personalirnqii de bazx, csrc o conduid nepemisn. pro-
sc sn, ,,anomaH" (in seDs sratisiic). aflatn de in conflict crr intercscic ii idealurile
societnui. fic rcprczentand un tnod altemativ de exprinare a unor scopui !i inierese
proprii uDei aDumite subcuhd. Dar orice co uii6 devianii, cu exceplia condui
ielor cu sxbstrat psibo patologic, imllicn ti ea conformitatca cu no@ele si vatorile
subculturii dc referinle, o conlormitate adesmd mai coercirili chid decft cea in-
puse de exigenlele vielii sociale ,,nomali". Aparrenenla ta subcuttunb cljminate,
dc cxcmplu, implne o sedo de reguli cu camcior rilual, supunerea necolditionarx
fali de artodlalca ridcrulDi Qi a.l1e condulre conformisrc specifice oricirej alrc tbime
de orsanlza.c sociald. Sociologii disting. de altfcl, inrre socializdca pozidyi (con-
cordantl), aflau iD concordanle cu norncle qi valorilc socjetilii convcnlionale
(lcgitimc) Ai socializffea nesativE (discordanti). aflad in conflici cu normctc
ti
valonle socioulii lcgiline, dar iD acord c! cele ale unei srbcutiuli sau conltacultud.
Marca ldiabililatc a subcxllurjlor exisrenlo in cadrul unei socictali impticl
corduilc ctcrogcne din puncl dc ledere al scmniflcxliei 1or sociate, moraliratca,
imorautatea, confolnitalca sau delidlr fiind inir o stransd tegiturt cu normete,
valorilc \sl stllulile de viaF alc subginpului rcspecliv Oricnm, cxigenla conformdiji
la rceulile ii nomele socie!5lii convcntionale reprezintn o ..tendnrF nomah,',
eraluati poziti! de dac mcmbrii unei anlnile socierili. in timp ce abarcrea sarr
devierea de la accste reguli sau lorlne consriruie o iendinln,,proscns:'., evalrare
negaliv prin faptd .n impiedicn dcsfiqurarea ,.nornail.. ii predic.ibiH a lietii
.o(id . lrr^ .^c,eU.?-re. .! ntornitare lr d v,dnrn e\Fr.,,ns o -,d." tpBarurd.
40 s.nn \4. Rldulescn.
'1,,uie, de\idnfi ti patota|rc sa.iati, Bucure$i, Ednura..Hyperion
XXl .1991. p 10ll.
I
5.2. Teoria ,,asocierii diferentiale" (Edwin H. Sutherland)
Cea mai cunoscuti leorie in domeniul socializdrii ln rolul de deviant a lirsr
fonnulali dc cilie Edwin H. Sllher1md. Acesta a plecat de Ia idcea ci orice con-
duid criminali este invdlati la fel ca $i conduila convenlionalx (conforminn). fiind
un produs al .,asocierii diferentiale"4'cu norr.ele. valorile $i tehnicile crjninate.
Noliunea dc asociere diferen_tiali impfice taprul cd individut infractor este supus
uDui poces de seloclic inbe norme cu cdaclcr conflictDal: cele care spriiintr com
portamentul criminal Qi cele cde sc opun acestui lip de comportamenl. Imporrdtd
este, in accst sens. deflnirea de citle indivld a situatiei in cee se afli, din puncr
de vcderc al normelor ti latorilor inrllate. Unii indivizi defiDcsc situalia in care
se afln ca o situaFe cdninaH (jniiaclionau), in timp ce altii o consjdcrn ca o
situagie legitjme. Evenimenlelc impUcate de situalia in care se aft persoana
sublinia SuthorlaDd nu pot fi separate de cxperienlele sale dobeDdile inallrc ca
.<i,urtia ,e.pecrivd.a e Drcdu.d. ..A.edra :n,edmd . a .i'!ad" €. e d(.rtu1.. d.
cnLrc o persomn in funclie de incliDaliilc ti capacirnlile pc cre lc a dobandi! De
cxcnrplu, daci o persoanl d defiu o situalie h a$a fcl incnr comportamcniul cn
minal va fi rczlltatul ei inevitabil, experienlelc sale treclrle ror dcrcrmina, in cea
mai m:re mesu , modul in care ea a defrnit situalia respeclivi"a2. O ;xplicafie a
comportamenlului cdminal. care liDe seama de experientele lr.ccure * sublinix
SutherlanC - este o explicalic istorici sau ,.geDetic6". bazati pe mecanismctc pro-
ccsului de sociar:%re.
in acest sens, comportamenlul *ininal esle invitar p.in inreraclilne ti co
m'rnicare cu pelsouclc din artumjll sau iDtimirarca pc[soeei respccti\,.. Prin in
tffmediul acest.r pe oane. violatorul de nolmi inlal:i tehnicile, ralionaliTdrilc (nij,
loacele dc rcalizde a scopudlor crinrinalc) !i chiar,,Ii]osoua carierei cnnxnatc.
Efectul acestui proccs dc invilare (socialrzee) va depinde dc frecrenja, durara ti
intensitalea expuneii indilidului atat la coDracrr cn normele ronctunnrate, ciit ii
la contactul c! nomele de nzltrrn.riminil;
DeEi conceplia iri Suthcriand s a refenl in mod parricular. ta p.oblcmatjca
invil:idi compo amentnld oinind rinfraclionat), ea a reFezontatj in acetaqi tnnp,
6 prcmisd princjpali pemflr schildea unei teodi generalc asupn relaliilor djnbe
socializde $i devimF, asupra procesuh dc inlnqare a nodnclor qi valoritor nncl
subculturi, deteminanr in gcneza devianlei (subcultura prcsl xliei. a homosexua
litifii, alcoolismutui. consumului de droguri etc.).
SutherlaDd, nnprcuni cu D. Cressey, au lomulat umiloarele ennnlui, carc,
articulate inhe e1e. delemine crearea llnei leoii a asociedi diferenFate, valabile
4l Edwnr B Slderland, P/t,.,ilcs ,l C/.hi,rlrO,, Philadelphia, LjpFincor. 1939 tv€zi !
Edwjn H S!(brlmd. Donatd R. Ccscy. Dr'fcr€"ridL4rsr.iarirn fl?pr4, in Dctos H (etly, Ijd.).
Dei\ant l:]ehartot A TerrReu.ler in nE S..i.l.St ,/ D.ri,n.s. s€cond ednion. Ne*,yorh. Sr.
vdr i.. Frc\ toSj. p it. ,,
,12 Flwnr tl Sullerland. Donald R. Cressey. Ot .i, e.12A
105
 UZ INTERN
atat pentru inlelegerea genezei condrilei crimiDale, cet Ei pentru cea a gerczei
compo amenrului deviantlr:
a) Comportamentd criminal €ste tuvnFt, nefiind motteniri el este, de fapt.
producul unei edu.,!r:
b) Acest comportament €ste invitat in interac$une cu alte persoan€ prin
intermediul unui proc€s de comunicare; aceastd comunicare este, irr cea mai
mare pade, verbali, dar poate fi !i o comunicare a depdndenlor;
c) hincipalul contiDut al iDvlFfii comportamcntului criminsl este re-
zutatul inftuenleror exercitate de cir.e grupurite cu caract r intim €i personal;
russ nedia joaci lr]ulr,ai un rol secundar ln geneza acestui comportment;
d) P.ocesul de invnFre a comportamentdui criminal cuprinde: a) teh-
nicile de comit€re a crimei (inftaciimti), atat cele simple, cAt ti cele mai com-
plicatei b) directiile sp4i{ice ale motivelor, impusurilor! ratiomlizirilor ti ali-
ludinilor a.ociare acesrur componament:
e) Acesle direcFi (orientiri) specifice sunt invElate atat pdn int€rmedinl
denniUilor normelor cu caracter favoIabil, cat $i a celor cu caracter nefavo-
rab i h unele grupuri. individul este inconjurat de posoDe cee definesc nomele
legale ca reguli ce rrebuic iespectatej ln timp ce in atte $upuri el esre lncoojular
de persoane ale ctuor defiDilii sunt favorabile violnlii nomelol lcsalc; individul
invaln atat raliunilc sau nolivafiite aderlrii la €sulile jundicc, cat qi pe cele ale
f) O persoanx devine delincventi din @uza expunerii excesive la definitii
lhrorabile violarii normelor. ltr derrimenrul definidilor oefa ,rcbile a.errei
violiri. Aceasta este, de fapt, prircipiul ,,asocierii diferenliale", care sc referi 1a
asocieri criminale, cat qi ta asocied rcncriminale qi Ia fo4ele care se opm acestor
asocieri. Atunci cind o pclsoal5 devine criminaln, ea aiunge astfel datond con
tactelor excesive cu modele cdminale ;i izolirii ei fall de conractul cu modelele
noncnminale. Reciproca acestui enun! este, de asemeneaj adevirari: o persorni
devine noncdminali datoriti conLactelor excesive cu modelele noncrimnMle $i izo,
ftini ei fala de contactlrl cu modelele noncriminale. Orica pesoo; asimilez;, in
mod inovitabil, cultwa ambianlei din c e face pa e:
g) Asocierile difer€ntiale pot varis din puncl de vedere al iiecvenfei,
duratei, p.iorititii Si intensititii expunelii unei persoane la modele criminale
sau nondiminale. Prioritalea expunedi sc re{er5 la predominmla sau seleclia unuia
dintre aceste modele in cusul copilnriei timpurii- lntensiratea exp n.ni se referi
la plestigi l cu carc sunt investite modelele criminaie sau noncrjminate Ei la
reacFle emolionale resate de arocierea cu unul dinre aceste modelei
h) Aiat romportamentul cdmitr8! cat d cel noncrimiral reprezinti o
expresie a nceloruqi ..ebuinfe ti valod generalei penftu acesr moriv, orice incfl-
care de a explica conduitele criminale prin faclori cum sunr morive financiare,
cnutarea plicerii, dobandirea unui rrdrrr social de presiigiu sau frusrrarea. esre
43 Edwin H. Suderland, Donald R. Crc$ey, Op. cn., p. 128 t3O
itrutilh, intrucat aceleari motivatii cn^cteiz1az| Ai comportamentul nonciminal
'
(leg.tjm,.
. Dact un copil sociabil. agresiv ti tuzestrat cu calfili adetice tiiclstc intr'o
I zonn in cde rata de delircvenld cste ridicalx - observa Sutberland , e1 ili va
u.u)i mod lplc de deLinc\en\a de l, "lLi coD;: delinc.cnti cu rde vrne in (ont"c'.
io alle sruitii. d(elali .op;l rripoar" vdloclca caUlilile pe cde le are nu.o e.1ip"
' de cercelaii, fern a * insuqi, in mod obljgatodu, o conduitd delilcvenra. Asocierile
unei pcrsoane au un caracter diferenliat. Ele sunt determinate, de fap!. de con
textul geDeral al orgaaizbrii existenle, iD ata fel incet venitul sau rczidenla fddliei
pot influenln fie contactul cu modolele criminalc, fie coDlactul cu modclcle non
ciminale. Una diDtre cele mai bune exptica$i ale unei rate inalte de criminalltate,
conchidea Suthcrland, este aceea c&e o puDe in dependenll de orsaniza.ea soeialn
diferentiali: ,,cdma este lDrnd5cinati. in organizarca socialn ti esie o expresic
^
acostei organid{i sociale"a. Un snp poate fi orsmiznt in asa fel inc in ci&ul
lui predomini iie modelele ciminaie, fre modelele noncriminatc. Rata criminatitilji
este, de fapt, o expresic a organizSrii diferenliale de grup. ,,Organizarca dilcreDlrali
de srup, ca explicalie a vrialiiiol ratelor de cdminalitatc cste compatib;li cu t oria
asocierii difeicnliale a procesului prin care persoaDa devine criminali"ai.
SPIe deosebhe de alte conccpiii, cdc a! incercat sa eplice geneza condui
telor dcvimle satr criminale, independent de cea a conduitelor nondeliante sau
noncriminale, tcoria elaborati de E. Suthe.land a evidenlia! faptDl ce un compor
tarnent deviant (criminal) apde prin aceia$ proces de socializare tj a€ la bazi
dceled:; .a rr cnmporrdcnru regrr'rn nonde\rrr.' ,4Lr nor.' r',dl' lr
'ro.i\dLii
accst mo4 se poate of€d o explicatie mai adocvati a caurelor peni cde devianla
de un caracter relativ, variind dc la un context sau gnp la allul, in tunclie de
.nlhrra c,rc I cztzctdl?e ?A.
6. Teoria,,transmisiei culturale"
6.1. Notiutrea de subcullurb
'imria tra misiei cultwale pteace de la premisa ce orice comporrmont de
viart reprezinli nu o exFesie a delianlei, ci, dimpolrivn, a confomlrii la regulile
!i valorile anumitor subculturi. care se transmit de la o g€neralie la aita. NoFnnea
de subculturi se referi la ansamblul de norme ij vaiori ce dcfinesc anumitc gruprri
sociale malginalizate, ale ceror adtudini sau stiluri de viatt contrasleazi pu!€mic
cu cclo ale socielilii, in dsambhrl ei. av6nd 6e uD caracter altomady, he un caracGr
corflictual. Oncc subcultui se aili intr o kgnture stransA cu structura socidA a
unei anumite societi(itu in mirua nr care ordondea sociaH a poziliilor soclale alc
4-,1 Edwin H Sutherlmd, DoDald lt. Cressey- Op cn., p. l3l.
,16 Michaei Cla.k€, O, ile C.nupt aj ,SlbcuLtote . i,: ,,The Bndsh Jounil or So.i.logy ,
lolume XXV, no 4, Decembe! 19?4, p ,128 4rt1
 UZ INTERN
indir,al.r implic; modu.i .pc.ifiLe de " ,ote4)rerJ ,umed, cermfi.at socirte .i
, ullurdJe patrcuJae. Srrucr la .ctid; .ri,lcnra rnu-o
Dati fiind consistenta otemenlelor ai modelelor care deflnesc o mumir: sub
_r* ." ;;; ;;: . culturi, accstca sc !.ansnnt do la o generalie 1a alla. prin intemediul procesului
renlicile sEDcturale oporare in cadrut acetei socierdF, del"nni"i ";i::. ;n; s;;- . de socializee. Tcoria traffmisiei culturalc de la bazi aceast! idce. conform prc
culturi disiincre ate claselor Ei caregoriilor sociale. "rea,.;
DrDrr! parsdlgma conseDsutui . verbului: ,,Cc na$c din pisici, to&cci n:nencl". incercand si demoDstrcze c,
r.rU(rurdl frfc(!"ndl.r., ,d ljve,Lt oncder presiunile asupra jldividului dc a respecta norncle ti valoiile unei subcllturi de
$cietlli exisln un set dominat. de nome. valon definilii, care .aftctjnze; -
societatea ,,Iegi!imn". Gonvenlionati) g at1 ser do
ti vidle delenind dgajdea sa intr-o cdieri derianti penistenttr, obtgendu I sn
nornc qi vatoa ,,rnarginate,, cr adopte numar acele conduite, atiddjni $i slilrd de devianlI, compatibile cu sub'
cdacter ..sDbcurturat", care dennesc modetele cur.*r" j"
a;i*ia- i*pu.i . cullura de aparLnen![.
ciale d€vianre, ,,alic.ate. in rapo cu socielatea legirima. "*
. .Pcnru oarndigma conflifturui. ori.c socrclak pturat,.rd c\,iLrde orercnra 6.2. ,,Subcultura periferiei"
un<i ,insur ..currun domndn.e . c.,rrin/inJ o .".r.0..*",ri"i .-" ., li eomportamentul deviant
ra o rdenLlale proprir. Confofin. I .n.etprerditc ",i0,"."i
,o.r.rare cxrit o cLlrur5 lori,nd a i.-r\rd "cc{ei pJ,adrBrc. dJ.r ,nu; ADLcau ra .a/Jr i,bculr,r:jlor crmmdlc. r.ori. nan,mi.ici cu.urdlc..n.i
se rdenrijr.d. a" ip, .u nloa"r.r" . deri comportamentul diminal ca o fonne de confonure la valorile $i tradiiilc
-ulrurJle 1le .l,cetor .avorizare ce d.Ln tuterca d. rmtunc ..t. -rotr. culturale ale claselor caracterizaie de un .ltarur sociai-economic roi sclzu!, a1e
"
.aregnrr 'oc at. nom.t- .r v,lonte Ii - Li r;1du tor. d;tenrete
.tr." ,i
.rbcutruri erj te e ciror nodcle cultllalo implich, de cclc mai multe ori. violarea legilor sociefilii
rcprezinin ,.sotuJii, altemalive fa{n de proble-"r" i_p"*
a" ir"g.r,e1ii. ,o..*- legitine (conven9onale), care sDnt impuse, de fapt, de citre membii clasclor fa,
,al- din Lad-ut .oc,e,rrii o mac parc o.nrre ,, ;, o.ri".
.b.er \ a .,1.. Coh nr- tcmiritor . t". -,
."". ,p_,:" J lonatc alc socierali
m. . !od.e .d. \e. on:r".?,".pi,
unta cu nLmcroa\e Primii sociologi care au elabora! aceasttr teoric au fost rcFczcnianqi S.olii
dilcLldi n ce"r (e priw.rc e,,.r-nF .ondLira t^r dct,nr\"r1,
"r. " r,,".,;
de la Chicago. care au pus ln dependeng condrilcle ffiDinale saD delincvenre de
o.car u,,soturre_ 1trti dc iru\rrturtc to, .t. d
. ;; ;" ;."':;:..1,i;;i :: ;.,:: j,;;,:i:iill;:$ -',..,. *"., stiluile de viali ale comunidlilor l@alizate in zonelc periferice ale oraiuhi (rr/Dr
";, ",lr.lr- .ubcutrur; "
i.; ar( propIr.e
.ale pcrcFfr,i.
J-.-Dtij..c,nnitr.Jrij
uli. adicn nahalale). Robcfl Pdk, dc cxcmplu4e, reprezenlant al qcolii menlionaLe.
a efectuat o sdie de ccrccUri, imFeune cu studenlii s;i, in ghetlo un. poriicrii ii
zole ,,focale" de intcres, aqa cum cste, de exempiu, cazul ri
subcullurilor detincvenrc sax criminale, subcutrurii
*'t.rfm; ,i"..iioi zoDele rezidenliale ale orasDlui Chicago. demonshend ch celc mai ridicatc rate de
homoscxxatc.
sumatorilor de drogurj elc. Subcultura tiDeriior, d" .""-pru,
*r",r,"ii l.,l criminalitate. sinDciderc Aj divo4 suni localizate. in mod sp@ific. in m mitc arii
*. _ locuite de comunitdfi defavorizate. atitudinile ti conduitele lor dcri rc d.pinzand
rr t r-. ,r:pul lb-- ti\cfl"tea h-do1: mului
:n."Irr1,ca ^* ro.a]..,L^
no/rU.i marsin.,i. atat de structurile ecologice. cat qi de stnctudle vielii culturalc. Accstc ali erau
rrb,s.,, rLi ru \.ul,,i n-,^i . ne,. , crc lchc,,rFte, ;t.;..,,;?;;;-;; locuite, ln marea lor majoritate. de populalii de imigrdli, pdvali dc rcperele lor
'
an|a.id .ubcr rI r,t for r:n;" m,rtljt \. mF ne.enni r.dLi,- pc.rru ,na:.id, normative oferite de cultura lor de apatenen!: (lara de ongine), cofulnDtalr, dc
de\e.
ln"nr!d,. D,,, .e d .p,,,in .,u-d ,n ,i:udri, ,t.re.i,i" fapt, cu o stare de dezodenra]e normadvn, mdginalitate, anomie qi aliena€. La
:lo- I-\.mpt
:l-ll.1i':' .
. rn ror'- ul .u du.un,:til-,8 \u\c,rltura rnorro, .c".,mo,,e.r;, rj- iandrl snu, CLifibld Shalero, sludenl al lui Park. a aju.s la concluzia ci dnerii
tikn. ca un importanr etemenr.le soliddii.rc dclincvenli cde locDicsc in zonele periferice ale oraielor particip! la o subcllhrn
l:":: lt: "-..
,: d,i.. n ma c rc,.-. d: s, g,n"Ljlr-d .ub. uirurL re p _s;.
specificn, in care dclincvenla rcprozbtd o corduiti permisi Ei chiai aprobati. O
asernenca cond iti esio asimilali dc ciirc membri pdn diferite modele de jnte
lln:lliura
oe .r lc,erur
cJlrp.,rror';li I. d^ oD.ri. DJbb.a. J.J rL,n e.t.."/ut dc r\.rpjL dt :LbLJJ
:1",t-"1_i'l:tt"
rur"sarJ 9'*q':
l:e,l/.tJr.d.
pr I .bgmJri/ded in.tir
*
pu em, d,dra uc .,u.,r,,".,1."*,,
-,:,, .,Subcultum poriforioi aprccia Gcrald Suttlcssr - poare fi definiti prin
r"L prreAir
apanenenici mcmbdior la acoa subcuirure. re;ria
. p".ls 1n.ai.6n1,,.n.u1 trei arii de interes sau preocupde:
. pr"".ii"",Ji"'r"
aceasd premise, elidenliind
Focesul "r"1":,ii
prin carc apli._." ,ri"r,"itei a" a""i^* ..r_ 49 Robefi E Prk, Emest W Durgcss, Roderick D. Mac(ens1c, fis
CiD, Chicseo, Univetriry
duce L u..c"F.tu deq"nra .f .ci LJ oi Chicaso Fe$, rra5
50 ClllTord R Shaw ard Asociates, D.li,q!c,o, ,redr, Chicaeo. Univc6ily olchicaso Prcs,
1929i Clifiord R shN, Btalhers in criht. chicaco, Unilersiry or Chicaso !rc$, 1938.
*rndeal Bofs .th. c,tlure or lre cdna. New yorr.
1]"""..1".;i* -*" :rhe Free press .r 51 Gcr.lC D Snrr\.s. The Sorial Otdet af th. Slun F-thnicia' and Territ.tr in the tnnet Ci.!,
Chi.ago, Chicago U vc.sity Press, 1968, p.9l (cikt de Mdshall B. Clinrd, Robed F \4cier.
48 Michaet Clartc, Op .!r. t 433 socialas! of Deria Belwn4 ilncdiiio! New York, Cb.a8o, san FrbciFo, Dallas, I9r5. p. 152
108
 I
UZ INTERN
a) interesul fali de ac.ivirbfite itesate ciminate;
ii locuire cunoscute, mai ates pdn inremediul ctiEeetor qi srereoriplnlor publicutui
b) preocuparea in tegirure cu sradui de incredere cde
trebde ac;dat attor La randul lor_insi. loare aceste conceplii au atimentat noi ct4ee care au
p*soane, concre.izatd de ezirarea in a dczvihi pE, s;nrerrzat.
ca.e d face,o vulnerabiu: -,rr ,l*p* p."p.i^ ;;";;;. de fapt, arirudinea dasetor mijlocii din sociehrea americdi faln de
no!1lete, va
.' o preocuparc narcdL; .JLi d. e\ercrrtuc^a rhnpi .d. de\jne rde\eo.i. bJ/J lorile Si stilurile de viaF ale ctasetor cetor mai dcfavodzare. Am;sbcul de e!;ueri
,tnbuin r/ad\-ului \ociJl rr a rotJlu; de bder,
' Etiinlifice $i prejudecnF in tesitud cu organizarea socialr, modetct€ si con.lDirei.
lotur'.4rd lociile dle icelor memb- ar ,oc,elJ|i; pr.cali ta periferie (nr; ;n so. ec.ta"-
cum ob(er!au \4d,hal1 Cjjnard r, Roben \_4ciej. ..v;ulcnr, .i
-lorF. cdc s,nr cdacreri\ucr .utrdJte
car rr .oci.., c d"r na.rere mai mui.-r oncnrari rnnucrrc :n epi.a
,subcutturaic .,^l
(slum ulut. nu sunt instr acceprale ae ciae ";; "; ;;;;:;
iocuirorii .""r,.r alii
-.""*""" ln cdc au fost elaborate, prinhe car.e teoia dezorganiznrii sociate, conceplia pa-
lologiei sociale etc.
pc.i(ohle rblente; ,..-, Ac-lrj tucuitor "aI.
)bu Jj -ll
tndre rrc de.lmndUrare djn or").isunr nelitu.|rid ";*";,,rnreaarura
" ",,".*" "...l.r,.,,.,
cu *-,
m durilori('.oe prote.lid poLdei dec;r cej care t"."i".. ," ,"".;',; 6.3. ,,Cuttura s6riciei,' $i devianfa
. rgll'e din .celari o,a, \ubcutturd stx .,,t": ," .r""r.,i,.";;. ,;".";;;p:
pin,lircrire modcluri ti \dturi de vidrd. ..v;ar" c,re. de Explicarca condijiilor care dau DaEtere sirlciei a generar elabordca
obicei. gr.g" .r ,,..,,,ro,a. a numc
m naJontare, inrr,o arie imediar; (...)r viata ee mai roase concepfii ln acest domeniu. ir concorda4n cu inrcrplerarjle
muiin,6;"d;-;;;
pu'ldrlenrui es e maj Lbc, de.6r rn mcJiut ctdei ,ruirocr, recia reprezdnla nu o condilie sociah deterninau o";""ganteq,l.
tu.tilionate, sn
irjrrcrem aa." .. _- struciu.ol" i,x
*":,.:."rd un .urL d( \.-db r..., ln
9_"'" privid ca trDd \rrture.,a ...,,,.,,t .r;'",.:i;;;";. ;;;"j tente in socierate, ci o prcbtemd indezirabnn generatn de ccnd;ira
imorali Ei .,de
dd'.eon rr.,"t""t,," "J. !iet5" a unor indivizi ,,problemi,. De altfet, in regtenenthite asislenlei
IreL\(nr. la r.t oc ubi.nu:ri e.,c .tulic,-a dnpun. "_v;; "^p";;",;,;: bnrdnice d n .ccolut Jl \\ t-ted, pbLperi,mut -," ..",ta.,,,
;!bli..
;n cxDerier,l.le \crudJ. nnn o ,.,.
:l1lll .1, "jl" -riruri \i. n ,n" ca .or ma,or r-re. .""1.0_, ..,,,r",,,, 'iz.liune r-,nci
ti .Jn.tiondr.cadore.nrL!jt tudcut ".re ur \eir ..dcbrlor",I.ei, ,
-*,","
i'. l,*",.T'9:,
j1:.,TL.11,'"
rn ntu.. eu.La o rna narc rore-,or,, ocri,"r"l
rDFauutu,. .un\enliolar"''i u.ui,.r"ns,,,
poate achila daroriile contracraie. ConJorn coDcepgtitor
eEu comiderati ca o ,,subcarcgoic., sociale, formati
moraie are rimputut, s;ra:i
."
:. ". ""1" " r. <1iu ,,rnn1e degcnerate,., cere
cnmnare c. mi.e ,mputn\d ..tunij e,rerioae..
lil,'.r...\4.,pu! Ln mde...(nr pe b;rra.
,,,,,,'r,::S i,i .i ",,i.,
.t"_ .leg in mod deliberar calea sedciei. Acesto conccplii unnau. inrlmproape,
prelsrile
inror-
rn5inuoi dera,mde -dd e\re clasicc de criminotogie care apreciu d ini,."tdi
voroa oe 5tabr,rl cdrclerut.o.idi dt udui rndr\ro.". p."u.ri .f,..*""*i.u.i .$colii
condifie intncal rcspins solutjite legiriDc
i"
^;*g "_*Le
(rl'Jr n"haldler \tun U|u:1j Dot mcnLion "f" ti atcg soruF rbgirine s;!;minale in
'd 'i
!i"'. e. *o'. ,". ,;il;i"
l ,:'#i lT'lilii il.liJ,;i"l;;
acesr scop, principatete modaLteli de combabre
fi prelen;e a s;rncici erau con
',';''Jpu. pe di.rraclii. a-. ":ili
btiJc si orgdi/d,,rh pflrare. rc!cnr,t
,i o"J:".i" '5,,'^
rer
91...,..1'-" dlesryir caii .a,.,-,. f.i"
ca oncdor rdractorr
o. p o"p* ...,..-, .-
"",."*
u< d(oonqn \du.1e u!tu/dre. Jroqu to, "an"..
l n,a,re. ,O"praea Lnor '""".
..!narcqii de O dard cu corceplia dztrwinismutui social, aceasri irileryrerare {os!
1".fi,",.tr,.
nJrrtuu
'..1,,.,,"r .rrilecru,r"renr.,.,Lr.r.c"..;;:;; ;;.;.,-;r. donatS, psmru ca la sf64iLut secotuhi at XIXtca
a aban-
ta tondui.e rFrendi.du.e,
1i vrare",a rrob:rr:pr: ,",,bJ;; ;;
s: fie adopi;e _ pri,t."
de \ir(a r.l"u\ .LaDil. aproprdr * .r..._,.r".,,o-1. ";,,,
la lupra pontru rupravielube, care permite cetor mai purernicisi "m
acumulezc rrunuri,
"...r
fodle a.e,re cd3clen.rcr ale.ub.rltuni ir celor mai slabi ]e faciliteaze o vtalx prine de privaliuni.
\t@ utu; \ du modrficdr o J'd JL
. La randut ci, lucrarea lui Max Weber, E i.apro;estuhtd ,i spititut capnaiis
".,-," ;,;;; i
j d o-,enina mlr,:pr.
ll"ii_I,,
u(. \)aLa are rocLrrontwr: :F
",,,-,--:: d.e.ror e. apr, pijndu tc.". ;;i';";; ,aaluj a adus in cenrul inierpret:rilor noliunea de
."o_a"sr;."re;, in.apo.r *
Jrn .r I,r .. .,, --,i, ." *r" numar cei ,,ateSi,, (de Dumezeu) sunr favorizali dc "-"
cxrstente in zonele cenrrate ale orasului. soartaAceasri conccplie,
Con..
",,r.* *,",",i' "';,"p*i# ffi:ll ;"H:,:f':"1i.ilx.Jffi:"::': i"";* compatibili cu erica calvinisri, considera succesul **"",i"
* * gr"F.i
"" ""* o"!_i"i
*"-" ul un simbot al
'inulitor
divirc ii ca simbol at decadenlei
morate, iar sdrrcia ca *rrr"* ^r
.l y-" ". 8 (..-d.pobc,.r.ve.e.op.ra,p ... t)r sa! desenercscenlei morale. "r
tt lbtdcn D rtz 'foate acesre .onceplii de narurn morah
sau rcligioastr au fosi iuhturate ca
urrare a apailiei unej inrer?Ietnri retaliv nai Liberatc, ;azari pe
norixnca de ,,cul
'6 t..,?n. rU,".ant, t i, kuN C.D. t,e M. -5.. .tpaDten\
)e.or d,lpPd,v.,-
cdr.,o'. , I' dgo. Rsd \,1.\.r'). ^., a rreo \,1 \4. a de. / 4r" d , ,lt D- -,, D. .."a
Prrez.. \.L yo.t,t\"n.or.r- f, ..o Lr1oo.. H.rp1 .tno" r-o.,.-. t. .o,
 UZ INTERN
lDid a ser;ciei'53 iD acord cu aceastd inrcrpretare, dificlltatile cu carc
se conlrunlS
popllotiile ,iid.c .e darore2/z in I,ri nr.t -and. normetor. !dtufltor .IIurit.. Capitolul V
dc viali. Toate aceste elomeDb cutruratc sunt delermirate de lipsa;po r, tur
uniri[br
d: eTri:iear.. $i jntesrare in cadnl societdlii mai targi. carc pr"*-a p.p"r"6"
seracn in slaneDri. gheno Dri sau ta ,,narginea str;zif,, lmd; FORME SPECIFICE DE DEVIANTA
sdurit'ae viile
sunt bazate pe fiusrrarc. alienare. dependen!: conpt .e ma,"ote
$i a. inreriontati.
Ser:cia cste d-i_un veritabil ,,mod de !ia\r', ,,Undc sunllegile cclcmri nnmcro.sc.
@a! oJ life), o ..cutrur;.. ca ararc,
neiiind atat o prcblcmi economici. cer o probtemn cr caracrer socio,cuttural.
Cei rcolo este $ ncdrcptatca .ca Rri
care trilicsc in condilii de studcie dezvold un sistem dc valon
Ei de conlingffi c;
rcp'e/Dd..lc rdfl. o...olurje'. tdLJ de t-objcrnete cu cae .c (onbunu. un_,,roa Arcsilrus (apud Srobac!s FlrLl.giLn
.lc ndopr.r " dc\ranr tr condrtijte o nc,te de .ralJ. 1., -;nJLr !' qrl
adaplare implicn o sedc de ai_sirrri. pdnte cec5e: pasivitarc -u,
,".., ,n"a U"
qi rescmnare. orien_
tarea in prezcnt ti ignorarca viitonriui, fatalismut
!i Upsa ae putere, ntretui scizut
al aspiraliilor, domiDanla lemeilor in cnminxl familiei datori; nrapaciraF
bi;; DcEi aria devianlei cste practic ,,nelinliialil ne-am propus sI eljdcnlieN nr
luhri de a-qi caEtiga exisienla. tendinte de devianli etc. roare accste
Lrjslruri se acest capiiol doar calcs lome ale ei. cde cunosc o marc respindirc qi in socictat'a
Ld.mit de l" o "c1e,an. td itr., ..rBUr:nd fer-ctuc,, con.ir!, tor dc .","1:e. romnneasci.
{.mp/tbil: .u ,po,ro d\ni... | .utrLr"te. /..d.ra on.-f e . ro\t ..\e,
diticati pcntru coloralura ei ideolosjct, intrucat bU-*re p."p.._i
"**rii*t*
condilie de sdriicie g ignod incgaliti4ite sducturatc exisrenlc
in s;cieta;
1, Violenta familiali qi maltratarea copilului

1.1. Amptoarea ti principalete cauze ale violen[ei

contra copiluhri
Crcilcrea liolcnlei indrephd asxpra copilului rcprezinrn una dinlre frolt'_
mcle sociate celc mai {ftamaticc cu care se confnnti sociodli]e contcmporanc
De\i este dificil de estlmat nnmi l copillor care sunt mahralali cbia' dc ciltre
p nlii 1or, ilaiodtd rezcrlelor frelti a1e acestora din ulmn dc a rlsPu'dc la i rc
L:tit" o""hetetot, diferiiele studii inlreprinsc qi staiistrci publicale arari ci a'cst
nuniJ este it crc$cre. Cercet5torii americani. dc eremplu ax calculat 'i irr ticcar'
an, circa 2 milioane de copii cad victiml rioicnlei fizice a pftinFlor' Peste 2u0lr
dintre ci i$i pie viala ca |m1arc a aceslei violcnte Ai cel putin, un milrcn slnl
ameninlali ctr o anni dc foc sau cu Lrn cnlitr. Fonnele tiPicc de mallrararc rn'rg
de la simpla palmn, pani h lovituriie cu plmnii, crt bnlxl' 9i chiai
uor obiecte asupra victimei Cc1 n1d adcsea. \'iclimc a1e acestor vioietlc sunt
bnielii. ,\protim;iiv 247. .lin victime au \'arsh cuPnnsn inirc l? qj 17 ani2
Majoitaba pirinlilor care Iecrrg la ascmenca agresiunl considern pcdcPscl'
lzice ca un nijroi cle disciplinare a copili ui penrru a se confomra Iog lilor dc
cornponoe imfuse dc tmilie. in mul1e !fi, aceslo pedepsc insolesc, tn mod obli
gato;u, proceut de socializeo pisdi, ilind aptcale chiar ln primul d dufi

I Richrd J Mlray A Stran\. Suanne K StctrmelT Vntr"c i' tr' Atne/i'ar Fatntlr'
53 Or Lcwk. Five Fomitiet: Meaich Case St,tut h nE Crtturc of pr!.)A,. Celles.
Bnsr Bo.ks, rere: ostu Le*ls. me chiutzn af sanchez, Ner y.rk NeR Yo.k. Garden Citt. D.lbleday, 1973
59 N"* t;;k,;;#-;i;;::.' ,"i','":;" 2 Delinirt,ns 4 ;ta"andl stuiy Dtta han rnd R6PL'rc Cn'zs'rier' nr: lt'hnical Il'Fn
Jancs W. Vandd Zani.., Op cr.. p Z3a.
Lr.d - ^ .o i'o1 l'e6
'
I It |3
 UZ INTERN
nalterea copilului, co inuand in rimpul perioadei Fcfcolare qi qcolare, pana fi 'sun1 contrarc normelor socialc5.
dni; dJole.c-nLci Ace"re pedep,e dcpa.e.c. Jc mLtte o,i. sranilct. pern\c, .ol in mod general. rcesle nolme intetic ul1lizaiea
dandu-se cu riniri grave, merge panl h fracruri a$csiunii ii a violenlei oricdrui memb al socie!5!ii, dd niciuna dintre ele nu
ei rraumarismc. Evidenreie arali
pdle dinrie pannrii . c rc(rxg ta acesre ,rujto.ce \rolenre au specificn de h ce puDct b[taia aplicad unui copil de cnre w ptrrinte devine agie-
crescuL $i ar fosq ci inEiti, cducali inlr un mediu famit.il caracterizar de viotenrn, siune condarrunbile ai sanclionabiH din punct dc vedere juddic Codul penal lomnn
fiind supusii chiar ei nv tratiritor. foloseqtc, in acest sens; noliunea echivoci de ..rele ratamentc aptcate minorul',ri",
Datele diverselor cercegri intrcprinse indicn, in acetaqi rimp, cn violenta stabilind, in articolul 306. cn,,punerea in pdnl€jdie gravl, prin misuri sa! rata-
I.ml.dld (.re .Uan. l<sard de Jire ". d j.rcri.riLr ,uucturcJe 3t. laaLcr. prinr;. mente de oice fel, a dezvolteli fizice, irtelcctuale sau morale a o.inclulxi, de
cde renit'rl, rrdr,r' ul ocupafjonal al parintilor, sexut acestora qi rt copiilor, nivelul cftre p:rinli sau de orice pe$o.nn c:rcia minorul i a fost inqedinlat spre cre$ere
de insruclie ti modelele de auto.itale parenratir. Deti liolenla familiald ru se qi educalie, se pedepselte cu lnchisoare dc la unu la 5 ani" O asemenea denrulrc
l,mjred?" la o ingLr, cla.a.rcratd. ea pJre.ri te tu este suiciont de mbiAux penmr a solicita o scrie de clarificnn suPLimenta.c in
trc,clenrl rotuti ptrrre bgetwi cu g$dul de gravitate a .,relelor tratamonle" acordatc ninoxilor' 'Bitaia
ciasele Si sbaruriie definire de uD J'arrr socio-econo.1ic mai sdzul, trind mai ca,
spune un vechi prove$ romenesc estc ruptn din rai" Cua trebuie ea nrbr
racldisdca pentlu a@lc familii in care pirjnlii au un nivel sc6zu! de insrruclie.
plelati pentu a reprezenta, inll'adevir, un abuzl Es€ ea numai purtr liolenla sa!
ocupalii modesre Qj venirun Dici. in accsre fmitii sunL definite de nolme
-senerat, reprezinld ;i o ntsura educativx, adeseori cu cdacler benefic pcntu condDita nn
$i valod care par Dai favorabile rezcjtv;ii .lificuit4itor 9i probtemetor de exrsrc,F norului? La acesle intrebtui nu po! rdspunde dod jurigtii, ci, in primul nd diferiii
prin milloace aSresive ti violenre. ilr cadrul tor, mponurite dinrre membdi fam iei
spccialiqti ln problemele educalive, printre care pedagosi, psihologi sau sociologi
Jrnr. pdinti ?i .opri. au un conLrnur (utlrrral md \a/Jt. ac.entul t.,d pu.. :n Penln o parte din rceqti special4ri. pedeps.le fizice aplicate copiilor de cate pic'
primul rand, pe valori pracrice !i pe norme de uiilirarc imediatd. Violenra familiatd
pd lri ptnnli constiluie o solulie pcrmisibiH li chiar legitnnn6 In nuioriltlia
aTre. in omp, lcgal; de p-obteru cac(.er. d- ditrcut,atite cu.are rebuic
.; .c.or ^e.d.i ltui]or, cu unole ex.eplii, pfinli1or qi, adeseod, inv4nbrilor cde predau la clas.le
runre "nji;le.d. du un . dL.un prcgx. mici, li se recunoaqte dreptul lcsal de a aplica aceste seclirtti Ac.lcaii ssclirnri
"ddcrer. A.e,re tJ?:1, ueDUie
sI facd iale unor probleme insurmonrabite, prinrre care resu$ete maledate exrem fizice aplicate de cnEc persoane stiinc, care nit au relalii dc tuteu sau ra!'ontrd
de nodeste, Eomajut, insarisfaclia tnuncii, dezorganizarea lamitiei. atcoolismDl. cdDcative cu copiii, sunt consideritre delicle penalc. Uncle !in, pdntre cde $i S.i3-
( {i.rent1 dnor.upLj ncdonlj cr. rdtu.rite pln r-oLlDle Je dia, intelzic, in schimbi pedepselc coryorale aplicate de p;rinli sau educarofl Sco-
violen!, impobiva propriitor lor membn g, ?n special. corrra copiitor srnr, in mod pDl resislaliei in acest domeniu nu consd in sanclionarea cclor cee incalcd accste
tipic, familii care rebuie si se confrunrc cu nuneroase probieme de existenrna. in reglemcndi, motlv p.ntu care aceasti lege tru esle incoTorali in .od|ile penal.
a tu a dcc.rq . J-"c!enL r. I .nucrL-J e int.r. .r
ri atti rdcrur. ca,e inuelin .du spore.c ale tlrilor rcspeclive. O ascmonen legislaqie urm;Jcite. de iapt, doui obiccrrve pur
violenla fediali. cum sunt: lipsa de atajamen! inrie soli, abseDla afeclivnniii ci;a1e: a) asigurdca unei rcglcnenliri cu caracter udtr in acesl domeniu; b) i{].n
faF
de copii, lipsa de apa.renenle religioasi a membdtor, izoteca sociate a imiti;i df,cdea aceloi pnrilli care au ncloie dc ajubr in educalia copiilor lor, lrin nn.r
{ald de glrpul de dcnie. de vecinitare sau faF de comunira0i. ,n drul trlor '.r r.rr pJc dl /a.c
iD Codul Penal din slatul T.xas .stc stipllrl faPlui ce f.,losiroa for lei cD
1.2. Definitii Ei evaludri ale rnaltratirii minorilor exceplia cde poate aduce noal1ea liciimei, itrpotila unui minor aflat sub rarJu
do 18 ani, cste justificati in unnitodele doul cordilii: a) atuDci cand autonl este
Ca rip dc sancliune nzici apLicad de p;nnli copiilor tor, nogunca de nal pSrintele minon ui, un p5rintc ritreg sau iutorele acesruiai b) atunci cilnd autonl
traiare are numeroase definilii Si inlerprerhi cu .uacrer moral, juidlc sau edu crede, in mod sincer. ci forla este necesara pentn a pllea disdplina copilut sru
caFonal. In hnba englezn. aceasd noliune este *hivaleng cu coa de 4b,: (dbrre) pcnt a-i putca prokja saD asigura educalias. Ca un alt excmplu, Codul Pe'al
!d. de erm..rd o 'eric dp acllJnr deliber e lutuaSri, injur'i, in\ccl\r cr. .. Je,
rn.rc.a"JJ.aordne.JrnDUn.rde\.derefi/i. !r e,,ofjondl, \ic mci. dcuurl cde 5 Darid B. Brinle.hoff, LyM ( WhLLe, So.irlo8l, Ncw York, St Pa!I, i,.s angel.s, Sr
Franchco, Wcst Publishirg Comptuiy, 1935 p 316
3 Usula Dibhl€, Muray St^us. SDnz Satia! Stru.trre Deretuimnx ..f lncD6ile^.! b.1r,een 6 Mufty A Stslut, Ri.hdd J 6elles, Pr)si.dl Vi,ld.e It Aneri.b fa'nilies: Ra]: l'(.t.t\
Aidkles a .l aahatiot. The cap af Fanir\ yi,rdn.s. in ,,Johat or Ma;rtasc a.d thJ Fanily-, and ArlapLi.n! ta Violance ir til4j tdail;zr. Ncw Jerscy, New BrunswicL, T.ds..tion Publisht^,
nr a2 (Feb.uary), 1930, p. 71,32 1990, p. 133-1.13.
4 Rod8er W. Btbse, yi, ten.e ta||ad tautL. A Ner pe pldvr, inr ? Muray A Suans, DisLiplin! atul Deri.nG: Phrsical PoLh eht af CiUftt.hd \/i.]!nte
,,Journal ot Soci.j Issues't.
,. coj.no aaprt,. &n ()nzr Crine in Adlllhoal, inr ,.Social Probl.mj , v!1. 33, no. 2, Mat. 1991, p li4