Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Științe Socio-Umane

Domeniul Management Organizational si Leadership

Proiect

Comportamentul organizațional din cadrul

companiei Marquardt

Chiritoi Marius

LMO Anul I
 Comportamentul organizational din cadrul companiei
Marquardt

Marquardt este o multinaţională înfiinţată în anul 1925 în Germania.

Această companie are filiale în 9 ţări din lume cum ar fi: Germania, Franţa, Mexic,
India, USA, Tunisia, Macedonia, China şi România. În România filiala se află în
orasul Sibiu din anul 2005 si are în jur de 3000 de angajaţi.

Domeniul de activitate al firmei îl reprezintă fabricarea de produse pentru

industria auto din întreaga lume. În Sibiu se gasesc următoarele procese
tehnologice:

 Injectie mase plascice

 Producţie electronică
 Asamblare finită
 Producţie de microcomutatoare
 Vopsitorie industrială
 Atelier de sculărie
 Proiectare şi programare echipamente industriale.
Cele mai importante produse ale companiei Marquardt pentru industria
auto sunt:
 Sisteme electronice pentru blocarea volanului
 Intrerupator cu cheie si intrerupator cu aprindere/pornire
  Dispozitive de control, antene, senzori maner usa
 Comutatoare pentru reglarea scaunelor
 Comutatoare pentru selectarea trapei de viteza
 Unitati de comanda pentru volane
 Intrerupatoare de control
 Butoane cu cursa scurta

În ceea ce priveşte definirea comportamentului organizational exista doua

abordari:
 Abordarea psihologică
 Abordarea sociologică
Prima abordarea pune accentul pe indivizii din carea ese formată organizația și
se referă la motivația, percepția,personalitatea, instruirea, satisfacția indivizilor
din cadrul organizației. Cea sociologică este orientată spre comportamentul
oamenilor în societate și pune accentul pe dinamica de grup, pe
comunicare,puterea din cadrul organizației dar și pe conflicte.
Comportamentul organizaţional este o ramură a psihologiei sociale care studiază
şi modifică atitudinile şi comportamentele indivizilor şi grupurilor din cadrul
organizaţiilor pentru a asigura funcţionarea lor eficientă şi adaptarea la
schimbările mediului în care funcţionează. Majoritatea definițiilor pentru
comportamentul organizațional se referă la următoarele aspecte: studiul și
întelegerea comportamentului individual și de grup, a modelelor și structurilor
pentru a înbunătăți performanța și eficiența organizației.
Formal organizația este definită ca o grupare de indivizi care muncesc
impreună ca o diviziune a muncii pentru a atinge un scop comun.
Organizația este un mediul social al cărui scop este de a produce bunuri
sau servicii prin intermediul coordonării eforturilor indivizilor și a gruourilo din
care este compusă.
O organizație este formată din oameni care muncesc impreună. Aceștia au
personalități, abilități experiențe și atitudini diferite, percepând munca în mod
diferit. Diferențele comportamentale dintre indivizi pot fi o sursă pentru
dezvoltarea creativității sau sursa conflictelor și frustrarilor.
Comportamentul individual intr-o organizație apare ca urmare a
interacțiunii intre persoană și diversi factori de mediu pe care acesta îi întâlnește
 În cadrul companiei mele diversitatea comportamentala dintre indivizi
apare ca urmare a caracterisitcilor diferite ale fiecarei pesoane in parte.
Exista persoane ce tind sa lucreze în echipă, și persoane ce preferă să lucreze
singure, sunt persoane care lucreză pe un post fix si perosane care au un post
mobil, există personal specializat pe tehnică pe inginerie și personal specializat
pe domeniul uman.
Pot exista o serie de diferențe comportamentale prin funcția și atributiile pe care
le are fiecare individ în parte. Dacă este sa vorbim despre manageri, aceștia au
anumite atribuții ce uneori incalcă anumite norme morale. Personalul necalifica
din organizatia de unde fac parte pot spune că este mai predispus la un
comportament mai neadecvat, sunt mai predispuși la incălcarea normelor și a
legilor din organizație pe cand cât o persoană crește în funcție aceasta va
respecta din ce în ce mai mult normele și își va schimba comportamentul.
În organizația din care fac parte exista două mari probleme comportamentale ce
sunt prezente in aproximativ cam toate organizațiile și anume:
-discriminarea – ce tratează preferențial un anumit grup, de cele mai multe ori
intr-o manieră nepotrivită în funcție de o anumită particularitate.
-stereotipia – ce apare atunci cand se extind caracteristici ale unui grup asupra
unei persoane, pornind doar de la apartentnța acelei persoane la grup.
Alte diferențieri comportamentala ce se afla în organizatia mea sunt
următoarele:
-sexul
-varsta
-mediul de proveniență
-integritatea corporlă.
Grupul în cadrul organizației mele
Un grup consta din doi sau mai multi oameni care interactioneaza
independent pentru a realiza un scop comun. Interactiunea este aspectul esential
al grupului, ea indica cine este si cine nu este in cadrul grupului. Interactiunea
dintre membrii grupului nu trebuie sa fie neaparat fata in fata si obligatoriu
verbala. De exemplu, angajatii care fac “tele-naveta” pot fi parte a grupului lor
de munca de la birou chiar daca traiesc la cativa kilometri departare si comunica
printr-un modem. În cadrul companiei mele există mai multe tipuri de grupuri
cum ar fi: grupuri mici și mari, grupuri ce realizează sarcini fată în fată și
grupuri formatela sunte de kilometri distanță, grupuri formate doar din
specialiști cum ar fi cei din domeniul IT etc.
Apartenenta la grupuri este importanta din doua motive. In primul
rand, grupurile exercita o influenta deosebita asupra noastra. Ele sunt mecanismul
social prin care achizitionam multe dintre credintele, valorile, atitudinile si
comportamentele noastre. Grupurile sunt, de asemenea, importante deoarece ele
ne asigura contextul in care noi putem exercita influenta asupra altora. Grupurile
formale de lucru, sunt grupuri stabilite de catre organizatii in ideea de a facilita
realizarea scopurilor organizationale. Ele sunt special concepute pentru a canaliza
eforturile individuale intr-o directie corespunzatoare. Cel mai obisnuit grup
formal este constituit dintr-un superior si subordonatii care ii dau socoteala acelui
superior.
În cazul organizației mele majoritatea grupurilor sunt formale si
există deobicei un superior direct care coordonează toată activitatea
grupului. În cele mai multe cazuri cum ar fi linia de asamblare majoritatea
indivizilor sunt dependenți unii de ceilalți prin activitatea pe care o fac și
asfel se formează anumite grupuri. Uneori există o bună relație între
membrii grupuil alte ori este stric vorba de indeplinirea sarcinii și atat.
Alte tipuri de grupuri formale de lucru sunt echipele speciale si
comitetele.
Echipele speciale, reprezinta grupuri temporare care se intalnesc pentru a
realiza obiective particulare sau pentru rezolvarea unor probleme specifice, cum
ar fi generarea de idei pentru imbunatatirea productivitatii.
Comitetele, sunt grupuri, in general, permanente care se ocupa cu sarcini
repetitive care se situeaza in afara structurilor grupurilor de lucru uzuale.

Formaaea grupurilor

Pentru a ne familiariza cu rolul grupurilor, este util sa luam in considerare

factorii care conduc la formarea grupurilor. In cazul grupurilor informale, suntem
preocupati de factorii care determina aparitia lor in cadrul formal de munca. In
cazul grupurilor formale, suntem interesati de factorii care conduc organizatiile la
formarea unor astfel de grupuri si de usurinta cu care grupurile pot fi mentinute si
conduse. Formarea ambelor tipuri de grupuri este afectata de oportunitatile de
interactiune, potentialul de atingere a scopurilor si caracteristicile personale ale
membrilor grupului.

Motive pentru întemeierea grupurilor

 Deoarece multe dintre sarcinile pe care le desfășurăm în organizație nu pot
fi realizate de un singur individ se apelează șa asa zisa colaborare numită grupuri.
Cele ami importante motive pentru a realiza un grup sunt următoarele:

1. Grupurile oferă companie indivizilor și le oferă întelegere.

2. Grupurile oferă indivizilor un sens de apartenență.
3. Grupurile oferă o direcție ghidată către un stil de comportamet adecvat.
4. Grupurile oferă protecție menbrilor săi.

Oportunitati de interactiune

O conditie prealabila evidenta pentru formarea grupurilor este posibilitatea

de interactiune. Atunci cand oamenii sunt capabili sa interactioneze unii cu altii,
ei sunt capabili sa recunoasca faptul ca ar putea avea obiective comune si ca pot
sa realizeze aceste obiective prin incredere reciproca. [10, p.27] De exemplu,
deoarece interactioneaza constant, salariatii “interni” (cum ar fi consultantii pe
probleme tehnice de la sediul central) dezvolta o mai mare solidaritate informala
decat angajatii “externi” (cum sunt tehnicienii care fac munca de teren, vizitand
clientii). Similar, pentru a sustine grupurile de munca formale, organizatiile sunt
adeptele birourilor mari si deschise, ale sedintelor fata in fata sau ale retelelor
electronice.

Potentialul de realizare a obiectivelor

Potentialul de realizare a obiectivelor este un alt factor care contribuie la formarea si mentinerea
grupurilor. Obiectivele fizice (cum sunt construirea unui pod) sau scopuri intelectuale (proiectarea
podului) sunt adeseori realizate mai eficient ca urmare a impartirii cu grija a muncii intre membrii
grupului. Grupurile pot realiza, de asemenea, scopuri social-emotionale cum sunt stima si siguranta.
Strainii pot sa se adune informal in timpul unui dezastru natural, iar angajatii pentru a protesta fata
de concedierea unui coleg. Formal, organizatiile pot folosi grupurile de luare a deciziilor pentru a
putea partaja riscul legat de o decizie dura.

Schimbarea comportamentală în cadrul organizației din care fac parte

Schimbarea în cadrul unei organizații, dar și a organizaței mele apare în
general din următoarele motive:
În primul rand este vorba despre productivitatea organizației, care dacă este în
scadere apar schimbări de la cel mai înalt nivel al companiei și pană la nievelul
ultimului muncitor. Schimbările comportamentale se observă prin luarea
deciziilor și măsurilor din partea angajatorilor. Se scad salarii, se reduce
programul de lucru și nu mai există atât de multe beneficii ca înainte de
scadeerea productivității. Odată apaărută schimbarea la nivelul conducerii
automat se va observa si o schimbare comportamentă în randul angajaților.
Indivizii tind de cele mai multe ori să reacționeze la schimbare în funcție de
avantajele si dezavantajele pe care i le aduce schimbarea respectivă.
În al doilea rând există și schimbari comportamentale ca absenteismul,
fluctuația de personal, sabotajul și nenumarate conflicte. Aceste sunt cauzate de
anumite decizii, de anumite norme impuse care il fac pe individ să își schimbe
comportamentul. De exemplu in fabrica mea dacă pana acum 8 luni oamenii
erau chemați să lucreze suplimentar și erau plătiți dublu acum s-a renuntat la
acest lucru, din contră oamenii sunt ținuți in anumite zile acasă pentu că fabrica
are stocuri prea mari. În această situație majoritatea oamenilor cand sunt chemați
să inlocuiască alti colegi bolnavi sau în concedii refuză acest lucru. A devenit o
schimbare in comportamentul lor chiar știind că sunt plătiți dublu refuză să vină.
În concluzie putem observa că sunt foarte mulți factori care duc la
modificarea comportamentului organizațional . Fiecare decizie, fiecare
schimbare ce implică direct indivizii dintr-o organizație duc la shcimbări de
comportament ale indivizilor. Unele modele de comportamente sunt preluate din
cadrul organizație și uneori sunt benefice, alte ori nu , unele sunt prea stricte
altele prea libere. Multe modele comportamentele trebuie însușite într-un anumit
loc nu putem de exemplu sa avem același comportamente în organizații diferite.
Dacă este să vorbim despre familie care și ea este o organizație tipul de
comportament este diferit cu cel din organizația în care de desfășuram
activitățile muncitorești, regulile și normele sunt diferite.
Pot spune despre organizația în care lucrez că a avut o influență mare în
modelarea comportamentului pe care îl am în cadrul ei. Am învățat un model de
comportament de care sunt mândru deoarece e un bun exemplu si pentru alte
organizații. De asemenea pot spune că și unele forme comportamentale din
cadrul organizației mele pe care le-am dobandit au fost uneori nebenefice în
cadrul altor organizații. Ca și idee finală pot spune că organizația si indivizii din
ea reprezintă o formă de dobandire a unui tip de comportament pe care putem să
il ni-l modem și noi însăși pentru a fi adecvat în funcție de situația cu care ne
confruntăm