Scurte

1. Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?

2. Stanca stă-n castan ca (saşa) Stan.
3. Prin Vulturi vântul viu vuia.
4. Florica, fata fostului funcționar, face fasole fiartă fără
foc, fiindcă focul face fum.
5. Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face
pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gândac, nu e cuc, nu-i
brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac.
6. Un sas cu glas de bas cam gras şi ras pe nas stă la taifas
de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas.
7. Capra calcă-n piatră, piatra crapă-n patru, crape capul
caprei în patru precum a crăpat piatra-n patru.
8. Capra neagră calcă-n clinci. Clinciul crapă-n cinci, crape
capul caprei-n cinci, precum a crăpat clinciul-n cinci.
9. Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Şi-n
sus şi-n jos de casa sa, coseşte sasul şi-n şosea. Şi şase
case Saşa-şi ştie.
- Ce şansă!... Saşa-şi spuse sieşi!
10. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se
descocostârcăreau şi alți cocostârci nedescocostârcăriți, ca
să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.
11. Bucur şi Bucura se bucură că Bucurel e bucuros în Bucureşti.
12. Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia când s-a întors Bucurel
bucuros de la Bucureşti.
13. Boul breaz, bârlobreaz, în vacile bârlobrezene, cu greu a
dezbârlobrezit breazul boilor bârlobrozeni.
14. Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice "boul breaz", dar mai
lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura din boii
bârlobrezenilor.
15. Cocostârcărel s-a dus la cocostârcărie să se
descocostârcărească de cocostârcăroaica lui.
16. Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcă focul
face fum.
17. Gândindu-mă că te gândeşti că mă gândesc la tine,
Gândeşte-te că mă gândesc că te gândeşti la mine.
18. Rică nu ştia să zică "râu, rățuşcă, rămurică", dar de când
băiatu-nvață poezia despre rață, Rică ştie-acum să zică
"râu, rățuşcă, rămurică".
19. Cine-a zis c-am zis că-i zice?
Eu n-am zis şi nici n-oi zice.
Când voi zice,-atunci să zică
C-am zis eu c-am zis că-i zice!
20. Arhiepiscopul din Constantinopol a încercat să se
dezarhiepisconstantinopolizeze.
21. Un caricaturist a caricaturizat o caricatură. Poți tu să
caricaturizezi caricatura caricaturizată de acel
caricaturist?
22. Un cocostârc s-a decocostârcărit la o decocostârcărie de
decocostârcărit cocostârcii.
23. O gaină porumbacă în porumbar s-a urcat. În porumbar
porumbaca tot porumbul l-a mâncat.
24. Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă
Dar mai ştiu că ştiuca-i peşte
Şi că ştiuca se mănâncă
Şi că ştiuca se prăjeşte.
25. Constantin Constantinevicescovici
26. Fofiță fondofirliță, forofifo - fenderliță şi fifoi
fondofirloi, forofifo - fenderloi
27. Cupă cu capac, capac cu cupă.
28. O babă bălană mănâncă o banană babană.
29. Pe cap un capac, pe capac un ac.
30. Doisprezece cocostârci pe casa lui Kogălniceanu.
31. Retevei de tei pe mirişte de mei.
32. Oaia aia e a ei, eu i-o iau.
33. Eu pup poala popii, popa pupă poala mea!
34. E pestriță prepelița pestriță, dar mai pestriți sunt puii
prepeliței pestrițe.
35. Un vultur stă pe pisc c-un pix în plisc.
36. Pili-i-aş cu pila lungă, pila-n pungă, punga-n pilă.
37. Preaplecat primesc porunca
Privind punga prea plinuță,
Pizmuind pe prințul paşă
Pentru piatra perlă prinsă.
38. O sapă lată, două sape late, şapte sape late şi-alte şapte
sape late.
39. O barză brează face zarvă pe-o varză.
40. Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriță, a
cărămidărit cărămidărița pe cărămidar.
41. Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe
negândite.
42. Domnule Director, doamna Dida Drăgan doreşte două dude din
dudul dumneavoastră de dincolo de drum.
43. Triedru tridreptunghic.
44. Paradimetil-amino-anzo-benzen-sulfonic.
45. Patrusprezece pritocitori într-o pritocitorică mică!
46. Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri
proprietarilor provinciali.
47. Nu-i greu a zice titiridvă tidvă, da-i greu a destitiridvi
titiridvitura titiridvei tidvei.
48.

Medii
49. "Sighitibum ala bim bum bam", strigătul cilipanezului în
căutarea baldibuzului omorât de un cris cras, într-un stil
 abracadabrant pentru că nu a vrut să-l omoare pe hipocate-
elefanto-camerosul, ascuns după un camilolabilolabalascop
deoarece mâncase citopiperazină şi se brohănise cu
brohoteele în drămandău.
50. Unilateralitatea colocviilor desolidarizează
conştiinciozitatea energeticienilor care manifestă o
imperturbabilitate indiscriptibilă în locul
nabucodonosorienei ireproşabilități.
51. O mierliță fuflendiță fuflendi-fuflendăriță nu poate să
fuflendească fuflendi-fluflendărească pe mierloiul
fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul. Dar mierloiul
fuflendoiul fuflendi-fluflendăroiul poate ca să fuflendească
fuflendi-fluflendărească pe mierlița fuflendița fuflendi-
fuflendărița.
52. Rege Paragarafaramus, când te vei desoriginaliza? Mă voi
desoriginaliza când cel mai original dintre originali se va
desoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre originali nu
se va desoriginaliza, regele Paragarafaramus nu se va
desoriginaliza.
53. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival
cu scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real şi natural,
fără rival, egal şi actual.
54. Spre sfânta sa soră Suzana se suie,
Spăşită din suflet suspinu să-şi spuie,
Şi-n susur sarcastic suspinu-şi şopteşte,
Şi-odată pe scara sucită se opreşte.
55. Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar,
auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi
s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.
56. Un codobăturoi a putut să codobăturească pe o codobăturiță
dar o codobăturiță nu a putut să codobăturească pe un
codobăturoi.
57. Papucarul papucăreşte papucii nepapucăriți ai papucăresei,
dar papucăreasa nu poate papucări papucii nepapucăriți ai
papucarului care papucăreşte papuci nepapucăriți.
58. Ceea ce cerea celebrul Cicero, gemând, geniilor degenerate,
n-au acceptat-o Cezar şi ceata ingenioşilor cetățeni certați
cu cerințele cercurilor centrale.
59. Colo-n vale p-un pitroi sta o codobătură şi un codobăturoi,
codobăturoiu codobătureşte codobătura, codobătura nu poate
codobăturî codobăturoiu.
60. Spre sfânta sa soră
Suzana se suie
Spăşită din suflet suspinu să-i spuie
Şi-n spaima-i se zbate şi-n spasm se izbeşte
Şi-n susur sarcastic suspinu-şi şopteşte,
Şi şterse şi slabe suspinele-i sunt
Şi-şi sfâşie-n spusa-i tot sufletul sfânt.
61. Şapte sape late
Sapă-n sus şâite
 Peste şapte sate
Şi-alte şapte sape
Stau şirag smălțate
Ca să sape-n spate
Peste şapte sate.
62.

Lungi
63. Cele şapte muze
Cu priviri de zuze
Scriu ca să se amuze
Versuri andaluze.

Şase călăuze
Încearcã s-acuze
Cinci femei lehuze
Că ar fi farfuze.

Cinci fine meduze,

Geometrii confuze,
Cu unghiuri obtuze
Şi ipotenuze.

Patru buburuze,
Roşii archebuze,
Bâzâie ursuze
Zburând pe peluze.

Trei babe mofluze

Fără dinți şi buze
Trag turte pe spuze
Fără să se scuze.

Douã autobuze
Lovite de-obuze
Au lumini difuze,
Şi defect la diuze.

Una din ecluze

La uşi cu mezuze
Lupta cu taluze
Punându-şi ventuze.
64. Capra neagră-n piatră calcă,
Cum o calcă-n patru crapă!
Crape capu' caprii-n patru,
Cum a crăpat piatra-n patru!
Capra neagră calcă-n clinci,
Crape capu caprii-n cinci
Cum a călcat capra-n clinci.
Capra paşte lângă casă,
Capu caprii crape-n şase!
 Capra noastră n-are lapte,
Crăpa-i-ar coarnele-n şapte!
Capra-n piatră a călcat
Piatra-n patru a crăpat,
Povestea s-a terminat!
65. Sacadat şi ritmat
Am plecat hotărât
Să străbat încântat
Acest hat blestemat.
66. Surd şi zălud
Mă cufund
În rotund
Lac profund
Dând să prind
Într-un nod
Peste cod
Însă cad
Râd absurd
Sunt şi nud
Sunt şi ud.
67. Sens ascuns
Prins în vis
Dus adus
Iar apus
Des atins
Pas cu pas
Mai pufos
Mai cețos
Mai scămos.
68. Duc in bac
Sac de dac
Aud: crac!
O fi rac?
O fi drac?
Face: poc!
Aud: mac
Aud: oac
Nu e rac
Nu-i gândac
Nu e cuc
Nu-i brotac
Îl apuc
Îl hurduc
E tot drac!
69. Prin ogeag
Văd un murg
Pus la plug
Merg cu sârg
Sar un prag
Rup un drug
Boabe curg
 Nu e murg
Este şarg
Dar mi-e drag
Că e bleg
Pintenog
Şontorog
Şi olog.
70. Apa
Şăgalnica
Năvalnica
Târându-se
Azvârlindu-se
Întorcându-se
Prăbuşindu-se
Se adună
Se îndrumă
Şi detună
În şuvițe
Săltărețe
Şi răzlețe
Fără-a se pripi
Fără-a ocoli
Ea se prăbuşi
Încotro, încotro?
Încolo, încolo
Acolo, acolo
Într-un ritm zglobiu
Unde nu mai ştiu.
71. Roua rece-n auroră
Printre pietre, de-aur pare
Printre pietre, prin pripoare,
Parca-r fi mărgăritare.
Grindina, prin grinzi, în ropot
Rupe-n rânduri, nor cu nor
Trăsnetul în patru crapă,
Piatra caprei din pripor.
Arar rariştea răreşte
Vreascuri în cărări uşor.
Ori o piatră crapă-n patru
Ori o capră calcă-n piatră.
Patru pietre crăp prin capre
Patru capre crăp prin pietre.
72. Săgeată pornind,
Şoptind, forfotind,
Clocotind şi cotind,
Smorcăind, horcăind,
Ici picând strop cu strop,
Ici jucând în potop,
Năruind, stăruind,
Tremurând, murmurând,
Târâind, pârâind,
 Ropotind, bobotind,
Duduind, zguduind,
Vrăjind, gâfâind,
Aromind şi momind,
Şi murind, tresărind şi sărind,
Şi fierbând şi turbând,
Galopând şi săpând, şi rupând, şi surpând,
Strălucind, clipocind, nălucind, rătăcind,
Lunecând, zdruncinând, şi jucând şi trecând,
Unduind, şerpuind şi suind, şi vuind,
Spumegând, fumegând, răpăgând şi strigând,
Dănțuind, chefuind, duduind şi huind,
Bolborosind, regăsind, poposind şi sosind,
Şopăind, ropăind, țopăind, hopăind,
Frământând, şi cântând, desfătând şi săltând.
73. VRAJA
Plosca pliști și plosca ploști
Plom ploșiu cu puni prosoși
Praz propit pe placi cu pluni
Doi tăciuni și doi cărbuni.

Știrp ștropit și ștris șilșit

Șomoioc și strug șirșit
Ștos-n ștol și straș cu ștruni
Doi tăciuni și doi cărbuni.

Zizi zazag zobi cu zări

Zmus zolid zornea pe zgări
Zdrap cu zdraz și zdrazi-n zdruni
Doi tăciuni și doi cărbuni.

Liță-n lați și loft cu lifte

Lulm lurostic lat la lefte
Log lolis și luți loruni
Doi tăciuni și doi cărbuni.

Bețe-n burți și porți cu pițe

Boroboațe cu bubițe
Boț bălțat de bârzoi beți
Bulbucați și bonți bureți.

Refren:
Bâldâbâc babâc buluc
Cacealma ciubuc calmâc
 Hodoronc hâtâr hulduc
Papalaz popaz papuc.

74. E "mișto" pajiștea mătușii Sura.

În pajiștea mătușii Sura e un pom.
E mișto pomul pajiștei mătușii Sura.
Pomul pajiștei mătușii Sura are un trunchi.
E mișto trunchiul pomului pajiștei mătușii Sura.
În trunchiul pomului pajiștei mătușii Sura e o scorbură.
E mișto scorbura trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura.
În scorbura trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura e un cuib.
E mișto cuibul scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura.
În cuibul scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura este o pitulice.
E mișto pitulicea cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura.
Pe pitulicea cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura sunt pene.
Sunt mișto penele pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura.
În penele pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura sunt purici.
Sunt mișto puricii penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii
Sura.
Puricii penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura au
piciorușe.
Sunt mișto piciorușele puricilor penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului
pajiștei mătușii Sura.
Piciorușele puricilor penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștei
mătușii Sura au ghiare.
Sunt mișto ghiarele piciorușele puricilor penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului
pomului pajiștei mătușii Sura.
Ghiarele piciorușele puricilor penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului
pajiștei mătușii Sura au vârf.
Sunt mișto vârfurile ghiarelor piciorușele puricilor penelor pitulicei cuibului scorburii
trunchiului pomului pajiștei mătușii Sura.

Speciale

75. Texte pentru corectarea vocalei "e"

A. De-ar fi să-mi dea mie
o ie arămie-aurie și ție bădie
o pălărie cafenie-cenușie pentru chelie,
când mergi prin câmpie la vie pe moșie,
să scoți din glie, dintre iasomie,
o gulie viorie-fumurie, ce te-mbie
să o tai felie-felie, cu lăcomie,
lângă o lipie cu piftie
și iahnie acrie la o sindrofie.

Ție, mie, lui Ilie

să ne dea câte-o bujie,
baterie sau dulie,
fie și o jucărie-jonglerie,
în drum către Eforie,
să ne fie pe vecie, pe gingie,
pro sau contra astenie
pe bază de anemie
fără pic de calorie,
poate numai de-o făclie-ruginie,
care stă într-o chilie,
cum ar sta-ntr-o colivie
ca-n pustie și robie,
către seară la chindie,
foaie verde razachie!

Să se știe, fără gălăgie,

că scrie pe cutie, alifie,
iar pe hârtie o poezie de feerie
cu o Mărie mlădie, zglobie și sașie,
pirpirie, zurlie și cam dilie,
în cap cu o scufie cât o gămălie,
sau tichie aurie, fistichie,
și nu se prea știe
dacă nu-i chiar o stafie!

Se cheamă trufie
o maladie dintr-o mie,
ce e să fie ca o beție,
ca o manie, apatie sau agonie
când cu tărie și mânie adie,
ca o stihie cenușie,
ca o leșie sălcie,
și e-nfrăție cu ce se știe
că e prostie, și nu e mândrie
cum el o știe din inepție,
căci pe vecie ce e trufie,
nu știu să-i fie de hac să-i vie
vreo doctorie sau terapie.

B. Un ied, un miel, un iepure,

un greier biet și-un viezure,
ieșeau pieziș în serie,
printre pietriș puzderie;
sfielnic mierla cu profesie,
zicea crâmpeie cu impresie;
nici mierea nu îl sperie
pe-un viespe în materie,
când fiece obsesie
se-ncheie cu-o posesie.

Fluiere din scaieți,

fușteie din puieți,
ienupăr în ierbar,
pietre pentru pietrar,
vie unui vier,
oaie celui oier,
claie peste claie
mieluțe bălaie!

Câte bordeie
atâtea curcubeie
în ploaie să steie,
știubeie să ieie,
din putineie să beie!

C. Ieri nu era nicăieri, nici pe palier, nici sub palmier, nici în iederă sau buruieni, fie că
trebuie, fie că nu e voie, iar acum în miezul zilei se pieptăna cu o mizerie de perie, lua
dintr-un cuier de fier o pălărie cu paiete, avea lornietă și colier cu pietre scânteietoare, și
ele rotofeie ca el, avea maniere de pieton în întârziere, care piere șovăielnic într-un
moment prielnic și fără piedică la ieșirea din Ploiești, și se pierde în troiene ca un proiect
ieftin de statuie pe piedestal.

D. De vrei să bei un pic de clei,

îți spun să-l iei și cu mujdei;
și-apoi, ehei! când te înclei,
să te desclei cu ceai de tei
sau cu ulei de câțiva lei;
iar de mai vrei și-alte idei
 tot cu temei, cum le spusei,
să mergi pe chei și pe alei
când e polei, că ești holtei,
să iei și trei căței Grivei,
să crești viței și mielușei,
purcei, cârcei și porumbei,
cu mei, hamei și cu tulei,
să fie grei și rotofei,
ca niște lei și paralei
sau, alelei! ca niște zmei,
ce scot scântei de vrei-nu-vrei!

76. ----- ?[INCOMPLET]

Culeg o floare, privesc spre soare,
mă văd voioasă și luminoasă.
Înțep baloane când sunt în toane,
nu fac fasoane când am bomboane.
Mă plimb prin ploaie căci sunt vioaie,
mai sar și-o coardă, sau rup o joardă.
Foc sub picioare, m-avânt cu-ardoare,
mă prind în joacă, că sunt bondoacă.

Întind covoare, aprind cuptoare,

bat o potcoavă și spun o snoavă,
și-acum în goană, spun o consoană.
Am prins o cioară și-o leg cu sfoară;
a câta oară nu las să moară biată, mioară?
Dar fiindcă-i toamnă, salut o doamnă,
iar sub balcoane murmur canoane.

Merge la moară, mestecă-n oală,

lâna o toarce, colacu-l coace,
în zori se scoală, topește smoală,
cu râvnă coase, zdrobește oase.
Mână motoare, face mosoare,
mișcă butoane, taie cartoane,
nu se socoate dacă mai poate,
cu fală poartă această soartă!

Râde-n soare ca o floare,

își pune la cingătoare
 foaie verde de cicoare,
și-apoi deapănă fuioare
roșioare la culoare,
roată, roată, numai roată,
să se mire lumea toată.

77. Exerciții pentru diftongul "ea"

Într-o dimineață, fără ceață deasă, se vedea totuși că valea e sub deal și cărarea nu este
chiar o șosea, dar el mergea pe ea cu toată convingerea pentru că trebuia să meargă.

Dinspre partea dreaptă pătrundea o mireasmă dulceagă de odolean și de mesteacăn, și

se auzea un freamăt de creangă lângă creangă. Nu-și dădea seama că fără teamă mergea
și venea de colo-colo, și când putea, mai poposea oleacă să-și astâmpere oboseala. Mai
sus, deasupra pe o creastă, se vedea cum înfrunzea și se-nverzea pădurea deasă, dar aici
el visează la mireasă aleasă, glumeață și cam vorbăreață, învelită-ntr-o beteală creață și
măreață.

Își amintea că fără pripeală ieri ungea și întindea pe podea ceara cu o bidinea, prindea o
perdea pe o vergea și iar visa tot la ea, dar înspre seară, vrea-nu vrea, trebuia să ceară
niște vopsea pentru saltea și canapea.

Ar vrea să priceapă, de ce în povestea lui întreagă ceva nu se leagă, nici nu seamănă cu

zicerea: "promitea marea cu sarea"; întrebarea e prea grea și acum îl durea o măsea, iar
afară-i vremea rea; dar de ce n-o-ntreabă pe ea fără sfială, dacă ne-a scăpat vreo
greșeală!? Tot el neagă fără seamă că-n preajmă-i o cheamă, ca-n foi de ceapă să
înceapă să-i ghicească cea soartă firească; apoi ciulea urechea când auzea o cucuvea,
vedea cum se deschidea o lalea, încăpea pe o treaptă dreaptă ca să stea, în gură cu o
lulea când bea cafea-ntr-o cafenea sau făcea, colea, o coșcogeamite cacealma cu belea
ca o lichea sadea.

Din zbor prindea o bezea (nu pe-a mea!) cu mișcarea aleasă, nu știu de unde culeasă, că
n-avea leafă decât pentru o acadea din care beteag rămânea dintr-un cheag de la peltea;
și îl prindea la iuțeală o amețeală, iar atunci își dădea în vileag tot aleanul. Când aprindea
lumânarea îl apuca jalea și întristarea și rămânea așa cu o curea ce lucea pe pantalonii
săi de catifea; după toate acestea, dumnealui n-avea mintea întreagă să-nțeleagă, că
nimeni nu-l așteaptă cu pâinea și sarea să-l petreacă până pleacă!

78. Exerciții pentru pseudovocalele finale "i, u"

Doi rățoi fac război cu doi pițigoi de soi de la noi din zăvoi, și un mierloi ce face tărăboi
de parc-ar zice din oboi.

Mai sar scântei și din bordei unde-i Grivei cu trei purcei și doi pisoi de pe lădoi ce fac în
 doi un joc vioi ca de viespoi în roi vâlvoi; mai sunt și cucuvăi croncăi pe clăi, dulăi și potăi
pe văi, cimpanzei mititei și cu cârcei, cu schiau! de miau! și de bau-bau!.

Jupoi un vulpoi, scot din butoi un iepuroi cu usturoi și un crustaceu rozaceu din eleșteu,
pui șalăi în tigăi pentru mâncăi, un pui verzui în fundul coșului, și căpăstrui pe gâtul
calului. Mai iau și-un interviu unui bocciu în [INCOMPLET]

79. Exerciții pentru consoanele "s - z" în final de cuvânt

Un sas cu glas de bas - cam gras și ras pe nas -
stă la taifas, de-un ceas, la parastas,
despre un stras extras din pancreas,
după un exces de acces, în mod expres, la congres,
și despre un cneaz viteaz din Caucaz
- cu obraz plin de haz pe grumaz -
care s-a retras în pas de Pegas
pe un vas cu ananas din Caracas,
pe un timp noros, ploios, cețos și geros,
dar s-a ales cu un deces
dintr-un abces cu proces regres.

Am prins și am lins un ins distins,

l-am adus, l-am condus, l-am propus,
și l-am impus mai presus de un supus,
apoi l-am expus, l-am răpus,
și indispus l-am exclus ca pe un zulus intrus,
și-apoi i-am scris precis, fără dichis,
un permis pentru abis sau paradis.

Miss a zis un bis!, ca un vis, la Paris,

și l-a zis așa decis
că a ucis un cais trimis din Tunis;
apoi a demis deschis și concis
pentru un marchiz cu aviz pe parbriz,
cam năsos, burtos și deloc frumos,
cam ursuz, obtuz și cu auz difuz,
cam bărbos, pletos dar luxos și bănos,
care a ros un os gustos,
poros, gros, soios și cleios, scos din sos,
și a devenit ațos, fibros și păios
ca un rogoz în siloz la colhoz.

Eu țes ades cu ghes un fes

 cu care am succes ales;
cos în sus și-n jos pe dos cu folos,
apoi ies la șes pe zăgaz la iaz,
să văz un iez-cucuiez tirolez;
mai raz praz cu răgaz,
sărez și rulez un șnițel vienez
pentru un chinez obez din orez,
las un as retras cu interes expres,
oftez și cedez un diez
când dansez cu un danez burghez
lângă un ceas netras rămas în impas,
apoi visez un amorez
dar mă salvez în Canalul de Suez.

Și acum refuz să scuz un ursuz confuz

fiindcă am spus că am pus un fus în plus!

80. Exerciții pentru consoana "s"

Silvestru s-a retras simandicos în silvostepa silvestră ca un sinistrat sinistru setos de
sarcasm, sau ca un sudist subversiv, sud-estic și sud-vestic, misterios, suspicios,
superstițios și sinuos ca un sinus-cosinus sinusoidal, monstruos căsăpit de o sistolă
spasmodică surprinsă de un insensibil stetoscop islandez, până s-a stins cu un suspin în
sihăstrie, într-un solstițiu spectaculos.

În acest timp, unui subestimat specialist spadasin spaniol, sosit într-un restaurant self-
service, i s-a servit o spumă siropoasă în sosieră, o semiconservă slinoasă-unsuroasă și
alte substanțe seroase și sățioase, cu care i s-au deschis lesnicios metastaze.

Ambii s-au stins cu un surâs senin de Calipso de pe Mississippi, suprasensibil, supraexpus

și sugestiv ce s-a scurs într-un susur supersonic în stratosferă, peste un strat noros gros
de stratus cumulus, pe care-l supraestimase cu subiectivism un singur subcomisar
sectorist.

Un ziarist peisagist a descris sub asterisc cum se asemuiesc Caius Iulius Augustus și Titus
Flavius Vespasianus, care aveau o serioasă sursă de semințe de susan, posesori ai unui
soi stas, consistent și persistent, sesizabil numai într-un subsol lutos, nisipos, spațios,
somptuos și luminos ca Sirius, stea solară, astru cosmic suspus și suspendat într-un
suspans suspect de suspensie, pe care l-a scos de sus și l-a ascuns jos ca să nu se lase dus
de nas.

Apoi, într-o ipostază de asasin sfătos, în nonsens sau consens cu un sărman senerisim,
speră și spuse supărăcios, în sinea sa, că astă seară va subzista ca Sisif în osânda lui Zeus
 și se puse a glăsui cu un glas sau glăscior de sopran solist, pus pe un ison sostenuto, când
fortissimo, când pianissimo de vals sau sonet sonor dintr-un opus select, presupus a fi
scris într-un post-scriptum pesimist și rămas în manuscris, de un igienist anestezist,
dispus să susțină cu ipsos un dispensar igrasios, de-sine-stătător și neaspectuos, până
când un studios solipsist ce filozofează silogistic, stors de stres isoscel, a silabisit sfios,
sofisticat și fără sens, substantive în semison și semiconsoană, despre care s-a scris și s-a
spus răspicat în subsidiar și insidios, că statistic s-ar fi sustras de la clasicism și s-au
subscris la islamism.

Atunci, un succesor de plexiglas, sănătos, spătos și musculos; strâns cu presa, insistase

obsesiv, posesiv și cu substrat, în plină sesiune la o sucursală, să se sisteze sistemul
fiscalist sezonist, prescris cu strabism și stângism dar și cu un prisos respectuos, mai
presus de un parazitism odios.

Dar nu este destul de sigur dacă așa brusc și subit se sfârși povestea!

81. Exerciții pentru terminația "zi"

Nu crezi decât dacă vezi că sunt guvizi și stavrizi rapizi, plozi de miriapozi schilozi sau de
gasteropozi și cefalopozi, grămezi de pomezi pentru iezi cucuiezi, leoparzi cu barzi
longobarzi, brigăzi la parăzi pe străzi, sau izbânzi la cei plăpânzi și flămânzi. Te amuzi
când auzi că niște camarazi nomazi, scunzi și rotunzi - vezi să nu-i confunzi - se plimbă pe
sub brazi, când niște andaluzi confuzi și obtuzi sunt uzi, sau când aprozi comozi și nerozi,
blonzi și vagabonzi, zac ca niște prăzi prin ogrăzi; apoi te aprinzi când pretinzi să te prinzi
și vezi că depinzi de niște ghizi invalizi și morbizi, dar lucizi și avizi după bani lichizi.

Suspenzi amenzi pentru comenzi de benzi, de lăzi și de căzi, vinzi grinzi, prinzi oglinzi,
botezi cirezi, cazezi chinezi, refuzi harbuzi, scuzi mofluzi și acuzi ursuzi, cazi și te arzi,
notezi și dictezi, inovezi când boxezi, cedezi când donezi și mizezi când dublezi, oftezi
când dansezi, etalezi când ornezi, comanzi doctoranzi flamanzi, pătrunzi căci corespunzi
și te ascunzi să nu răspunzi.

Mai lucrezi în livezi, excelezi când pozezi sau filmezi, brodezi, pictezi și colorezi, patinezi
și schiezi când cad zăpezi, radiezi când crezi că te bazezi pe dovezi, visezi și evadezi ca să
te distrezi dar abuzezi când fumezi și inhalezi.

Dacă te scuzi, te acuzi; mai bine oftezi când vezi niște obezi și nu cutezi să te așezi ca să
cinezi. În loc să te superi, mai bine să pierzi niște monezi verzi sau să rozi cozi de
electrozi, iar ca să scazi, azi la amiazi te scalzi în stropi calzi și îți recomanzi, ca la
gurmanzi, ascensiuni pe Anzi!

82. Exerciții pentru consoanele "d - t" în final de cuvânt

Un cadet în buret, cu epolet și firet,
un camarad cam fad și fără grad,
care a căzut cândva în vad la Bagdad,
altfel băiat delicat din Calafat, acum gripat
și cu omoplat lat dar cam luxat,
s-a ofticat fiindcă a mâncat,
cu apetit de parazit pârlit și falit,
un stufat alterat; apoi așa ambalat, armat și legat,
a fost pus la iernat într-un palat cu un cat neterminat
și ingrat luminat de un agregat cu electrod anod și catod,
și apoi a fost tratat: luat nitrat-dat fosfat,
și masat din nou pe omoplatul lat,
până a devenit dungat, dințat, pătrat, și așa preparat
i s-a făcut un prohod, ca lui Irod, la Novgorod.

Ce păcat de acest biet băiat, acrobat ciudat,

atlet brunet cu diabet, transformat într-un ciot de cașalot,
sau dacă nu, într-un recrut mut căzut pe șezut.

O! ai un buchet violet și cochet pe corset!;

regret, dar e cu magnet, așa că îmi permit voit
un pețit tacit, într-un boschet discret și secret,
căci poate fi tocit până și un cuțit aurit!;
dar - "zâmbit topit subit!", căci fugărit am fugit grăbit
și trântit ca un granit turtit, boltit și prăvălit la răsărit.

Mi s-a recomandat un tratat elevat

cu citat dedicat unui cumnat ratat,
chiar și un pamflet cu epitet de oțet despre un portret șiret,
și mi s-a cântat un cuplet în cvintet cu falset,
ca un ciripit și piuit inedit,
până am căzut ca un dud crud la sud de Aiud.

Am băut un surogat aromat de năut, la Beirut,

apoi am zăcut și m-am zbătut că m-a durut acut la început;
acum rod comod un fenacod, asud și sunt ud ca un zălud,
și așa gripat, ruinat și rușinat,
mă zbat ca să răzbat în acest vid stupid de torid,
încât mi s-a acrit de când mă agit ca un aiurit.

Eu cred că șed pe pled și că pot să preced un ied patruped [incomplet]

[incomplet] Și jovial, pe toate le lași ca să aștepți arșița într-un locșor mărginaș, în care
 orișicând un șipot de râușor șerpuind, șușotește printre șisturi răvășite și coceni rășinoși.

83. Exerciții pentru consoanele "c^ - g^" în final de cuvânt

George e perspicace, tace și face ce-i place,
uneori se complace și, ca prins în ace,
zace lângă coniace, iar pe la zece când e rece,
el se trece și petrece ca un berbece zevzece.

Nu știu dacă-i place supa de potroace,

dacă nu, atunci desface capace de pe spanace,
iar când vremea trece, vrea să plece
să se înece sau se întrece un iaz să sece.

Își prezice că un complice vrea să-l strice,

că îl stoarce prin mijloace dibace și eficace,
dar n-o să-l oblige ca de pe catalige
să strige că-l frige când înfige niște cârlige.

Mai bine să se aplece și din zece în zece

să disece cincisprezece zodiece aztece,
chiar mai stângace dacă o face cât mai tenace;
apoi să indice niște ibrice și polonice antice,
propice unui grămătice peltice care zice,
cum zice, că nu-i lege ce nu drege, se-nțelege!

Și atunci, e cam precoce să disloce

din găoace de sub carapace
un cazace care începe să joace
cam stângace prin băltoace.

Amice voinice, aruncă popice și culege spice

dacă nu vrei să te vezice niște urzice inamice;
apoi vei zice cu o voce feroce și atroce:
te-ntoarce și vino-ncoace, noroace,
cruce lângă cruce la răscruce
și nu te duce ca un hăbăuce
sau te sparge ca niște doage slăbănoage.

Ce mai colege blege și dulcege,

drace! îmi displace că-s posace și maniace,
adună ghemotoace de busuioace la soroace
și parcă-s niște pitulice pitice din pădurice.
Vai! ce ferice de bunice cu fiice unice
care știu să aplice sau să strice o elice.

Și acum, ba aș zice, ba aș dezice,

ba aș duce, ba aș aduce, parcă-s năuce,
și nu știu: mai bine toiege
sau ciomege pentru persoane betege
și cu cicatrice din bice și alice?

B. Șaptezeci de bibilici
nici prea mari și nici prea mici,
zeci de saci cu raci sugaci,
lilieci vreo douăzeci,
niște cuci și cinci bursuci,
toți cu voci de ventriloci,
cam poznași și nărăvași,
jucăuși și bătăuși,
un arici cam tremurici
fără niciun fel de-amici,
doi boboci cam nătântoci,
nici feroci și nici precoci
și câțiva buldogi ologi,
îi găsești făr' să greșești
în cărțile de povești,
la lingviști și fabuliști,
umoriști și moraliști,
lângă licurici, furnici,
turturici și rândunici,
vârcolaci, gândaci, gânsaci
și berbeci vreo patruzeci,
dar și printre mormoloci
în album la zoologi.

Și așa ai să găsești
la Pitești sau la Mircești,
poate-n Huși sau la Buhuși
la vreo cinci-șase mătuși,
maci, măceși și chiar lăptuci,
fragi, cireși, caiși si nuci
și dovleci pentru ghiveci
 pus în beci în veci de veci
de un vraci ce umple saci,
când mai greu, când mai dibaci,
cum le faci și le desfaci
plăcințele și colaci,
lipicioși și lunecoși,
arătoși, sfărămicioși,
pentru copilași voinici
îmbrăcați ici în tunici
sau în șepci și sumănici,
în galoși mai călduroși
dar cam roși și nu luxoși,
buni la cei pizmași, trufași,
la așa zișii amici
cărora ți-e să le zici:
o! sunteți așa frumoși,
grași, burtoși și cam gomoși,
ca niște gogoși pufoși!

84. Exerciții pentru consoanele "c^ - g^"

La cină a cerut ciorbă cu ceapă și ceafă de cegă, ciulama de ciuperci zbârciog sau
ciuciulete, o ciosvârtă de cerb, un picior de ciută și ciolan de girafă, ce mai, curat genocid
de specimene cinegetice, după care o cinzeacă de cidru sau citronadă acidă din citrice,
lângă cinci-zece covrigi cu ciocolată dulce, un ciorchine de cireșe dulci și o mână de
măceșe, o ceașcă de ceai sau apă rece de la cișmea și o vorbă de duh: cine alege,
culege... ciroză, pentru ambianță - flori de cicoare, ciuboțică, cimbru, narcise și ghiocei și
alți fulgi erabcei, scăldate de o succintă ciaconă vivace sau de un celebru și celest
capriciu din cultura cinquecento, totul încununat de ceva cioburi ceramice, ciocnite și
ciobite.

Acesta e acel Gigel, pe veci get-beget geniu în gestație, cu cearcăne [INCOMPLET]

85. [INCOMPLET] Pentru consoana "n" la final de cuvânt

Mă ia cu leșin asasin din senin
căci simt un canin de rechin hain
sub un fenomen eterogen în abdomen,
cu cil de bacil colibacil,
de parcă-i un taifun inoportun și nebun!

Declin deplin acest destin meschin,

apoi îmi alin suspin cu vaccin din venin
și în loc de gin, beau ricin cu zizin și pelin,
 mă spăl cu formol sau rivanol
și-apoi gol, mă ung cu nămol de ghiol la Techirghiol,
și asa senil, debil și dificil,
scot un tril în stil subtil cu dactil pueril de facil,
cu care scol și un stol de pe-un atol de la pol!

Și-acum când sunt destul de sătul de chiul,

mă dau în van cu elan de vulcan sicilian!

Ion are veston de molton,

un palton maron cu fason în ton,
șoșon și capișon de sezon,
are nițel tighel pe flanel,
un fel de model de cortel,
e la fel de chel ca un miel
și rebel ca un colonel ce se bate în duel la castel,
în timp ce la Muscel e măcel în tunel,
iar un pluton stă de planton la bastion,
pentru un motan sărman
prins într-un plan viclean de guzgan.

86. Exerciții pentru consoana "l"

La un calcul clinical maleabil, celula alveolară și epitelială a celuilalt colonel, aloca un
falcon de pilule linguale pe cheltuiala lui și, laolaltă cu celelalte pilule, fiole și buline în
baloane, leucoplastul palatalizat alunecă cu o bâlbâială de balneolog colonial, chel și
debil, cu lulea... sau lalea, gladiole și alte flori de nalbă, dalie și albăstrele cu altoială,
clorofilă și pistil... sau pistol elipsoidal de duel, lung și lat, din celuloid, cu bilă de oțel de
un calibru bun la aleluia cu doliu familial și glacial de dalai-lama liberal, altfel plin cu elan
de libelulă, liliac sau molie în alcool.

O stâlceală de dialectolog labil, fără plural și ghilimele, cu licăr literal într-un așa halal...
sau halat de flanelă ori lână, deloc filial, luat fără cicăleală și dilemă de pe litoral... sau
lateral și lineal ca un linoleum liliachiu de foliolă de la o foliculă din celălalt liman fluvial
și deloc laringal, aflat alandala într-un dialog local și loial de chelălăială liliputană.

87. Exerciții pentru terminațiile "ni" și "li"

Aduni tăciuni și cărbuni printre bolovani de la vulcani inumani, coceni de sub bușteni cu
rășini de pini carpatini și licheni de sub troieni pentru reni laponi sau pentru asini alpini
din Apenini, și nu de sub smochini plini de banali papagali australi sau de niște păuni
nebuni care fac eroziuni pe goruni străbuni.

Câțiva viticoli ridicoli caută printre rădăcini de mărăcini crocodili docili, bâtlani și pelicani
 dolofani, gâscani corsicani, ovini și canini bizantini, șacali infernali, ceva vlăjgani de
curcani năzdrăvani și motani contra șobolani roșcovani, cum ar fi niște asasini de
spadasini capucini, care sunt rivali glaciali dar loiali.

Trec pe sub castani castelani melomani, un fel de baritòni atoni și afoni, ca niște găini
prin ciulini pe la vecini sau țâțâni de pe la uși la stâni în care stau ciobani și cârlani orfani,
spâni cu căpățâni ca niște pâni sau somnambuli creduli cu căciuli, golani huligani și
cleptomani, ani de ani dușmani pentru bani și gologani.

Amâni și iar amâni de săptămâni, apoi suni luni cu plecăciuni să faci tocmeli fără păcăleli
pe bani și iar bani, cu artizani profani și șarlatani, dezbini, îmbini și combini clini, pui
butoni cu electroni la spioni, faci fântâni pentru stăpâni hapsâni, anini ciorchini pe arini
prin buruieni în poieni la Moreni, îndemni la poemni pe săteni ruteni, suspini și leșini
lângă crini, parcă ai avea plămâni de câni bătrâni.

Nu vrei răfuieli de rebeli, minciuni și gărgăuni de nebuni între balerini, arlechini și

manechini cabotini, juni bruni cu perciuni, pietoni în pantaloni bretoni, mandarini
beduini, sultani musulmani, căpitani veterani din Balcani sau mareșali geniali, demni și
solemni.

Vezi că sunt utili niște bibliofili senili sau soli benevoli, hamali navali orientali, moșneni
doljeni și dunăreni sau niște orășeni de la Câmpeni, dar [INCOMPLET]

88. [INCOMPLET]Exerciții pentru consoana "r"

La o primă privire, cu o oarecare ușurare, te prinde un miros adormitor sau otrăvitor de
margarete, floarea soarelui sau de fructe și de flori de aur ce răsar, trăiesc sau dorm o
vară și apoi mor cu fericire sau cu ură, ca fructele stricate de dor, fără rost, prin care
durerea arzătoare fără hotar, pornește spre astre cu încrâncenare, prea cutremurător ca
trădarea să nu pară ca o părere de aripi tremurate și zgribulite pe trup, printre codri mari
ce cresc în urmă recunoscători.

Ce mai tura-vura, era trecut de trei când îl crezură prea tânăr, după părerea lor, și când
suprasaturați porniră în grabă către gară.

89. Exerciții pentru terminația "ri"

În zori, într-un lan de flori, cobori pe cărări privind în zări, cu gândul la ziua de ieri și la
alte primăveri. Apoi iar cobori, te strecori prin trecători peste dealuri și râuri și speri să
scapi de scrântituri, să nu faci accidentări la încheieturi când străbați rânduri, rânduri de
scânduri.

Treci printre meri, peri și alți pomi fructiferi, deseori auzi greieri sau cum zboară păsări,
grauri și fluturi, apoi vezi țipari bondari și țânțari ce-ți sunt adversari.
 Uite câți oameni mari, ce-i drept cam măgari, sunt îmbrăcați în șalvari, poartă ochelari
vulgari fiindcă-s cam avari; deodată apari, ceri flori în multe culori de la grădinari florari
și apoi iar dispari printre aceiași oameni mari.

Arareori sau deseori simți adieri de dureri căci tremuri de friguri când călătorești cu
trenuri; zbieri și ceri mângâieri dar nu speri să scapi de dureri și atunci inspiri și expiri,
adică respiri în timp ce transpiri de atâtea alergări prin gări sau când te măsori cu
răufăcători fiindcă ei sunt mai mari și mai tari.

Te miri din priviri și nu încetezi să admiri cocotieri fructiferi ce nu-s de ieri, de-alaltăieri,
curate averi pe care ai putea să le oferi în negocieri.

Între două plecări, veniri și reveniri - că te și miri de-atâtea porniri și opriri - când ești pe
drumuri cu treburi, desfășori observatori chiori printre creneluri, de câte ori cunoști
producători sau băutori de vinuri.

Cutreieri când nu mai treieri, ai vrea să pleci ca niște porumbei voiajori prin țări și
marinari călători pe mări. Scuturi firimituri, mănânci murături lângă muguri de struguri,
ceri ochelari pentru globi oculari fiindcă nu prea știi dacă trebuie să citești pori sau peri,
mori sau meri, sori sau seri, adori sau aderi, dări sau gări, mări sau nări, hori sau nori,
duri sau suri, veri sau seri, tari ori rari, dar e sigur că ceri beri în seri, câțiva pari mari și
tari pentru feciori cu bujori în obrăjori, pe la moară - pe la mori, pe sub soare - pe sub
sori. [INCOMPLET]

Noi

90. Luni, la lumina lumânării luminată de lună prin luminator,

l-a luminat o luminiță în lumina ochilor.
91. Cântecul cântat de cântareața încântătoare încântă
cântărețul încântat de cântarea cântăreței.
92. Fata are flori pe prispă, prispa are flori, fata are flori
pe prispă, prisma are flori.
93. Am o prepeliță pestriță cu paisprezece pui de prepeliță
pestriți. E mai pestriță prepelița pestriță decât cei
paisprezece pui de prepeliță pestriți, iar mai pestriț decât
prepelița cea mai pestriță este prepelițoiul cel pestriț.
94. Un caricaturist care caricaturizează caricaturi
caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa.
95. O sapă lată, două sape late, trei sape late, patru sape
late, cinci sape late, şase sape late, şapte sape late şi
încă alte şapte sape şi alte sape late şi încă alte şapte
sape late.
96. O coropişniță şi un coropişnițoi se coropişnițeau la noi pe
gunoi. Nu coropişnița coropişnițea coropişnițoiul, ci
coropişnițoiul coropişnițea pe coropişniță.
97. Şase saşi în şase saci soseau pe şosea.
98. Ţânțarul soț însoți soața țâțâind, sancționând, înțepând
nesățios.
99. Creața isteață, zâmbitoare şi glumeață, scandează cu dicție
fără interdicție fel de fel de poezii - azurii - cu copii şi
făclii, pe hârtii, mii şi mii, apoi pe-un cal merg la balul
triumfal.
100. Sisoe se suie seara sus să sară scara singur.
101. - Spune-mi cine soseşte pe şosea?
- Pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt şase
saşi cu şase saci.
- Cum? pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt
şase saşi cu şase saci?
- Da, pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai sunt
şase saşi cu şase saci!
- Aha, dacă pe şosea soseşte un sas cu un sac şi aici mai
sunt şase saşi cu şase saci, vor fi şapte saşi cu şapte
saci.
102. Armura arămie a asprului atrid Agamemnon, atârnată
asupra altarului atic, atrăgea, aşadar, atenția armatorilor
anatolieni, amici ai anticelor armate arhaice, aşteptând
atenuarea ațâțărilor anarhice ale aprigului Ahile.
103. Pila-n pungă, punga-n pilă, pilălău cu pila lungă
pileşte pila pilii cu pila lungă pe dunga pilii până când
punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă.
104. Şapte şine şi şapte şerpi şerpuiesc şerpuitor spre
şesuri.
105. Şarpele, şerpoaica şi şerpişorul şerpuiesc şerpuitor
spre eleşteu.
106. Şapte şunci stau pe şapte scaune şi aşteaptă şapte
şoareci.
107. Ţapul Ţicu şi țapina Ţica țopăie țanțoşi pe tapşanul
sterp.
108. Capra crapă piatra-n patru, piatra crapă piatra-n
patru.
109. Agăța-ți-ai poamele calului de poalele podului.
110. Trei vrăjitoare se uită la trei ceasuri Swatch.
Care vrăjitoare la care ceas Swatch se uită?
111. A căzut un pui în piuă, piua a căzut pe pui, când să
cadă puiu-n piuă, căzut-a piua pe pui!

dictie.ro
112. Un prestidigitator împopoțonat şi încotoşmănat,
cuprins de o megalomanie herculeană imperturbabilă, în plină
contemporaneitate, face cu minuțioasă şi irezistibilă
ingeniozitate, dar şi fără unilateralitate, o fantasmagorică
 demonstrație cu un paralelipiped contondent trapezoidal în
stare de ireversibilă imponderabilitate.
113. Îşi însoțeşte demonstrația când cu o bolboroseală de
un primitivism antediluvian, ori, cum se poate spune, de o
neinteligibilitate şi incomprehensibilitate de-a dreptul
halucinante.
114. Cupa cu capacul lacătelor rococo cotcodăcea croncănind
clocotitor.
115. Mormolocii momiți mimetic comemoraseră ramificațiile
milimetrice înmagazinând endometacinul lucidității
memorialisticii înmărmurite numismatic.
116. Pipotele priponite în panoplia paralelipipedelor
pompau pipăind pampoanele laptopurilor.
117. Lumânările leliței Leonora legalizaseră rămurelele
lalelelor liliachii.
118. Geamgiii geamurilor geologic germinate cotonogeau cu
triajele gergevelelor.
119. Gigi giugiulea giulgiul Giurgiului.
120. Ce cereau cercetătorii cearceafurilor ceruse şi
cetățeanul cerşetor.
121. Cici citise cincinalele lecitinei încercând cioarecii
încercănați ai Ciociolinei ciocolatii.
122. Sosia sistemică sâsâia suspinând sarcastic
isterizându-se serios.
123. Saşa şuşotea şosetelor însuşiri şiruitoare.
124. “Animalele” lecturau uluitor de repede cursurile de
medicină buconazofaringiană.
125. Ulcica accepta accidental lipiciul licuricilor.
126. Pasarela apăsa aspru upsarinul lapsusului.
127. Un baban nabab bănuia babordul labradorului.
128. Cititorul licita acid Dacia adâncită.
129. Un zburător răzbătător războia azurul lozincii izbite.
130. Slalomul lăstărea asfaltul lapsusurilor răspândite.
131. Un monarh hăituia arhangelul lihnit.
132. Inelele elene elementare electrizează analele
electorale.
133. Un crater reazimă amnezia.
134. Un plop plimba aplombul laptelui.
135. Zebra Zizi zicea zidarului în zâzania zilelor zicala
Lizicăi.
136. Hohoteau hăhăind dihăniile lehamitei într-un şah
hahaleric.
137. Noi nu ne nimeriserăm minunățiile lănțişoarelor
remunerate.
138. Nina nu numise sentinelele lenevind denivelat
tensiunile leniniste.
139. Xenia xeroxase axa maximelor axiome.
140. Casa săritorilor răsuflați țesuse sarsanalele
suspinelor.
141. Sisi sosise aseară arsă serios sus şi sensibil.
142. Vivi viforise sifonul loviturilor refiletând
divinitatea divei Fifi.
143. Sarcastic susurul susanului ascuns sâsâia solitar.
144. Înțepăturile țânțarilor întețeau țurțurii țâfnoşi ai
muştei țețe.
145. Inalienabilitatea abilității indexului pro-palestinian
era contrafacută de Mavalhasan al-Trabulsi.
146. Pneumono-ultra-microscopic-silico-volcani-conioză.
147. Paraskavedekatriafobia e mai grea decât
hipopotomonstrosecvipedaliofobia, dar mai uşoară decât
venustrafobia, ablutofobia sau chiar logizomecanofobia.
148. Hipopotomonstrosecvipedaliofobia: este o fobie formată
din “numai” 32 de litere care, culmea, semnifică teama unui
individ de cuvintele lungi.
149. “În urmă cu aproape 1000 de ani se năştea, Ghiyath al-
Din Abu’l-Fath Umar ibn Ibrahim Al-Nisaburi al-Khayyami,
adica Omar Khaiām, poet, matematician, filosof şi astronom
persan.
150. Beau vin şi mi se spune de unul şi altul:
151. “Să nu mai bei, căci vinul duşman este de moarte al
lui Alah”. Atuncea, zic eu, pentru Prea-Naltul voi bea
păgânul sânge. E-un act de pietate.
152. Ghiyath al-Din Abu’l-Fath Umar ibn Ibrahim Al-Nisaburi
al-Khayyami s-a născut la 18 mai 1048, într-o familie de
fabricanți de corturi, de unde şi numele, Khayyam însemnând
"cort" în persană. Şi-a petrecut copilăria în oraşul Balhi
(în nordul Afghanistanului de azi), unde a şi studiat.
153. Înainte de a câştiga recunoaşterea ca poet de geniu,
Khayyam se remarcă în postura de matematician şi astronom.
Scrie mai multe lucrări de algebră şi teorie muzicală încă
înainte de a împlini vârsta de 25 de ani. Sub mecenatul unui
proeminent jurist din Samarkand, scrie cel mai important
tratat de matematică al său, Demonstrație a unor probleme de
Algebră. Khayyam a fost unul dintre primii matematicieni
care a enunțat critici la adresa ipotezelor geometriei
euclidiene. Acestea au stat la baza formulării geometriei
non-Euclidiene. Se ocupă, în premieră, de rezolvarea
ecuațiilor cubice şi este atras de postulatul paralelelor al
lui Euclid, pe care încearcă să îl demonstreze.
154. În acelaşi timp, Khayyam studiază mişcarea corpurilor
cereşti, compilează tabele astronomice şi contribuie
esențial la reforma calendarului din 1079, măsurând lungimea
precisă a unui an până la a 11-a zecimală.
155. În a doua parte a vieții, publică o culegere de
catrene – sau rubayate, scrise în pentametru iambic,
puternic influențate de poziția sa filozofică, cât şi de
 condițiile sociale şi ascendența religiei islamice. Odată cu
traducerea catrenelor în limba engleza, Omar Khayyam –
poetul ajunge să îl eclipseze pe Omar Khayyam – omul de
ştiintă. Se pare că a scris între 1200 şi 2000 de rubayate.
156. Temele predominante în poezia sa sunt moartea
spiritului uman şi fragilitatea existenței, dragostea şi
vinul ca elixir al durerii. Omar Khayyam moare în Iran în
anul 1131.

English
157. “If a shipshape shipshop stocks six shishape shop-
soiled ships, how many shipshape shop-soiled ships would six
shipshape ship shops stock?”
158. “A noise annoys an oyster, but a noisy noise annoys an
oyster more”
159. “Peter Piper picked a peck of pickled peppers, a peck
of pickled peppers Peter Piper picked. If Peter Piper picked
a peck of pickled peppers, where’s the peck of pickled
peppers Peter Piper picked?”
160. “Betty bought some butter, ‘but’ she said, ‘this
butter’s bitter’ and a bit of better butter would make a
better butter. So she bought a bit of butter better than the
bitter butter and it made her butter better, so it was that
Betty bought a bit of better butter”
161. “Three tree toads tied together tried to trot to town”
162. “Amidst the mists and coldest frosts, with barest
wrists and stoutest boasts, he thrusts his fists against the
posts and still insists he sees the ghosts”
163. “Two witches had two watches. Which watch did which
witch watch?”
164. “A tutor who tooted a flute tried to teach two
teachers to toot. Said the two to the tutor ‘is it harder to
toot or tutor two tutors to toot?’”
165. “Sheila uttered a sharp shrill shriek and shrunked
from the shrivelled form that slumbered in the shadows”
166. “Once a fellow met a fellow in a field of beans. Said
a fellow to a fellow: if a fellow asked a fellow, could a
fellow tell a fellow what a fellow means?”
167. How much wood could a woodchuck chuck if a woodchuck
could chuck wood?
A woodchuck could chuck no amount of wood since a woodchuck
couldn’t chuck wood.
But if a woodchuck could chuck and would chuck some amount
of wood, what amount of wood would a woodchuck chuck?
Even if a woodchuck could chuck wood, and even if a
woodchuck would chuck wood, should a woodchuck chuck wood?
A woodchuck should chuck wood if a woodchuck could chuck
wood, as long as a woodchuck would chuck wood.
Consoane 1
DTDT DTDL DTDR DTDN
DTLD DTLT DTLR DTLN
DTRD DTRT DTRL DTRN
DTND DTNT DTNL DTNR

DLDT DLDL DLDR DLDN

DLTD DLTL DLTR DLTN
DLRD DLRT DLRL DLRN
DLND DLNT DLNL DLNR

DRDT DRDL DRDR DRDN

DRTD DRTL DRTR DRTN
DRLD DRLT DRLR DRLN
DRND DRNT DRNL DRNR

DNDT DNDL DNDR DNDN

DNTD DNTL DNTR DNTN
DNLD DNLT DNLR DNLN
DNRD DNRT DNRL DNRN

TDTD TDTL TDTR TDTN

TDLD TDLT TDLR TDLN
TDRD TDRT TDRL TDRN
TDND TDNT TDNL TDNR

TLDT TLDL TLDR TLDN

TLTD TLTL TLTR TLTN
TLRD TLRT TLRL TLRN
TLND TLNT TLNL TLNR

TRDT TRDL TRDR TRDN

TRTD TRTL TRTR TRTN
TRLD TRLT TRLR TRLN
TRND TRNT TRNL TRNR

TNDT TNDL TNDR TNDN

TNTD TNTL TNTR TNTN
TNLD TNLT TNLR TNLN
TNRD TNRT TNRL TNRN

LDTD LDTL LDTR LDTN

LDLD LDLT LDLR LDLN
LDRD LDRT LDRL LDRN
LDND LDNT LDNL LDNR

LTDT LTDL LTDR LTDN

LTLD LTLT LTLR LTLN
LTRD LTRT LTRL LTRN
LTND LTNT LTNL LTNR

LRDT LRDL LRDR LRDN

LRTD LRTL LRTR LRTN
LRLD LRLT LRLR LRLN
LRND LRNT LRNL LRNR

LNDT LNDL LNDR LNDN

LNTD LNTL LNTR LNTN
LNLD LNLT LNLR LNLN
LNRD LNRT LNRL LNRN

RDTD RDTL RDTR RDTN

RDLD RDLT RDLR RDLN
RDRD RDRT RDRL RDRN
RDND RDNT RDNL RDNR

RTDT RTDL RTDR RTDN

RTLD RTLT RTLR RTLN
RTRD RTRT RTRL RTRN
RTND RTNT RTNL RTNR

RLDT RLDL RLDR RLDN

RLTD RLTL RLTR RLTN
RLRD RLRT RLRL RLRN
RLND RLNT RLNL RLNR

RNDT RNDL RNDR RNDN

RNTD RNTL RNTR RNTN
RNLD RNLT RNLR RNLN
RNRD RNRT RNRL RNRN

NDTD NDTL NDTR NDTN

NDLD NDLT NDLR NDLN
NDRD NDRT NDRL NDRN
NDND NDNT NDNL NDNR

NTDT NTDL NTDR NTDN

NTLD NTLT NTLR NTLN
NTRD NTRT NTRL NTRN
NTND NTNT NTNL NTNR

NLDT NLDL NLDR NLDN

NLTD NLTL NLTR NLTN
NLRD NLRT NLRL NLRN
NLND NLNT NLNL NLNR

NRDT NRDL NRDR NRDN

NRTD NRTL NRTR NRTN
NRLD NRLT NRLR NRLN
NRND NRNT NRNL NRNR

Consoane 2
O şi U în față.
A se citi din ce in ce mai repede
Ş J CE CI GE GI S Ţ
ŞJ ŞCE ŞCI ŞGE ŞGI ŞS ŞŢ
JŞ JCE JCI JGE JGI JS JŢ
CEŞ CEJ CECI CEGE CEGI CES CEŢ
CIŞ CIJ CICE CIGE CIGI CIS CIŢ
GEŞ GEJ GECE GECI GEGI GES GEŢ
GIŞ GIJ GICE GICI GIGE GIS GIŢ
SŞ SJ SCE SCI SGE SGI SŢ
ŢŞ ŢJ ŢCE ŢCI ŢGE ŢGI ŢS

'The Cataract of Lodore' by Robert Southey

" How does the Water
Come down at Lodore?"
My little boy ask'd me
Thus, once on a time;
And moreover he task'd me
To tell him in rhyme.
Anon at the word
There came first one daughter
And then came another,
To second and third
The request of their brother
And to hear how the water
Comes down at Lodore
With its rush and its roar,
As many a time
They had seen it before.
So I told them in rhyme,
For of rhymes I had store:
And 'twas in my vocation
For their recreation
That so should I sing
Because I was Laureate
To them and the King.
From its sources which well
In the Tarn on the fell;
From its fountains
In the mountains,
Its rills and its gills;
Through moss and through brake,
It runs and it creeps
For awhile till it sleeps
In its own little Lake.
And thence at departing,
Awakening and starting,
It runs through the reeds
And away it proceeds,
Through meadow and glade,
In sun and in shade,
And through the wood-shelter,
Among crags in its flurry,
Helter-skelter,
Hurry-scurry.
Here it comes sparkling,
And there it lies darkling;
Now smoking and frothing
Its tumult and wrath in,
Till in this rapid race
On which it is bent,
It reaches the place
Of its steep descent.
168.
The Cataract strong
Then plunges along,
Striking and raging
As if a war waging
Its caverns and rocks among:
Rising and leaping,
Sinking and creeping,
Swelling and sweeping,
Showering and springing,
Flying and flinging,
Writhing and ringing,
Eddying and whisking,
Spouting and frisking,
Turning and twisting,
Around and around
With endless rebound!
Smiting and fighting,
A sight to delight in;
Confounding, astounding,
Dizzying and deafening the ear with its sound.
Collecting, projecting,
Receding and speeding,
And shocking and rocking,
And darting and parting,
And threading and spreading,
And whizzing and hissing,
And dripping and skipping,
And hitting and splitting,
And shining and twining,
And rattling and battling,
And shaking and quaking,
And pouring and roaring,
And waving and raving,
And tossing and crossing,
And flowing and going,
And running and stunning,
And foaming and roaming,
And dinning and spinning,
And dropping and hopping,
And working and jerking,
And guggling and struggling,
And heaving and cleaving,
And moaning and groaning;
And glittering and frittering,
And gathering and feathering,
And whitening and brightening,
And quivering and shivering,
And hurrying and scurrying,
And thundering and floundering,
Dividing and gliding and sliding,
And falling and brawling and sprawling,
And diving and riving and striving,
And sprinkling and twinkling and wrinkling,
And sounding and bounding and rounding,
And bubbling and troubling and doubling,
And grumbling and rumbling and tumbling,
And clattering and battering and shattering;
Retreating and beating and meeting and sheeting,
Delaying and straying and playing and spraying,
Advancing and prancing and glancing and dancing,
Recoiling, turmoiling and toiling and boiling,
And gleaming and streaming and steaming and beaming,
And rushing and flushing and brushing and gushing,
And flapping and rapping and clapping and slapping,
And curling and whirling and purling and twirling,
And thumping and plumping and bumping and jumping,
And dashing and flashing and splashing and clashing;
And so never ending, but always descending,
Sounds and motions for ever and ever are blending,
All at once and all o'er, with a mighty uproar,
And this way the water comes down at Lodore.