Piatra crapă capra, capra crapă piatra. Capra neagră-n piatră sare. Piatra crapă-n patru.

Crapă capul caprei negre precum piatra crapă-n patru. Piatra crapă capul caprei în
patru, cum a crăpat şi capra piatra în patru. Capra neagră calcă-n piatră, Piatra mare
crapă-n patru. Aşa să crape capul caprei, Cum a crăpat piatra-n patru. Capra calcă pe
un clinci. Clinciul crapă capul caprei negre-n cinci. Capra calcă piatra. Piatra crapă-n
patru. Crăpa-i-ar capul caprei Cum a crăpat piatra-n patru.

Saşiul stă pe şasiu şi şuşoteşte.

Şase saşi în şase saci.

Oaia aia e a ei, eu i-o iau.

Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel care s-a întors bucuros de
la Bucureşti.

Un vultur stă pe pisc c-un pix in plisc.

O babă bălană mănâncă o banană babană.

Domnule Dudau, dä-mi doua dude din dudul dumitale de dincolo de drum!

Stanca stă-n castan ca Stan.

Şase saşi cosaş cosesc şase saci săseşti.

Şase sute şaizeci şi şase de saşi în şase sute şaizeci şi şase de saci

S-a suit capra pe piatră şi a spart-o-n patru, de s-ar sparge capul caprei ca şi piatra-n
patru. Rică nu ştia să zică rău, răţuşca, rămurică. Eu pup poala popii, popa pupă poala
mea. Soră Sară, n-ai sărit asară să vezi carnea cum se sară? Şapte sape late jos şi-alte
şaptezeci şi şapte de sape late-n spate. Pe cap un capac, pe capac un ac. E pestriţă
prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe. Când ma gândesc că te
gândeşti ca ma gândesc la tine, gândeşte-te că mă gândesc că te gândeşti la mine. Ştiu că
ştiu că ştiuca-i ştiucă şi mai ştiu că ştiuca-i peşte. Ştiu că ştiu că ştiuca-i ştiucă şi mai ştiu
că ştiuca muşcă. Capac cu cupa, cupa cu capac. O cioară chioară ciugule din ciur. Fata
fierarului Fănica face fasole frecată fără foc, fiindcă focul face fum. Unui tâmplar i s-a-
ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplarie
a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplaria tâmplarului cu întâmplarea. Boul breaz,
bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura din
boii bârlobrezenilor. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal
epocal dintr-un opal oval, pal, real şi natural, fără rival, egal şi actual. Bucură-te cum s-a
bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel care s-a întors bucuros de la Bucureşti.
Retevei de tei pe mirişte de mei. Prin Vulturi vantul viu vuia.

1. Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc.

2. Capra neagră-n piatră calcă, Cum o calcă-n patru crapă!

Crape capul caprii-n patru, Cum a crăpat piatra-n patru!

Capra neagră calcă-n clinci, Crăpa-i-ar capul caprii-n cinci

Cum a călcat capra-n clinci.

3. Luni la lumina lumânării luminată de lună prin luminator i-a luminat o luminiţă în
lumina ochilor.

4. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci

nedescocostârcăriti, ca să se descocostârcărească de cocostarcâria lui.

5. Cosaşul Saşa cand coseşte, cat şase saşi sasul coseşte. Şi-s sus şi-n jos de casa

sa, coseşte sasul şi-n şosea.

6. Unui tâmplar i s-a-ntamplat o întamplare. Alt tâmplar, auzind de întamplarea

tâmplarului de la tâmplarie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplaria tâmplarului cu
întamplarea.

7. Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite.

8. Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui de prepeliţă pestriţi. E mai pestriţă

prepeliţa pestriţă decât cei paisprezece pui de prepeliţă pestriţi, iar mai pestriţ decât
prepeliţa cea mai pestriţă este prepeliţoiul cel pestriţ.

9. Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali.

10. Cupă cu capac – capac cu cupă.

Poezii de dicție

1. Şoricel şerpuleţ,

Şade-n vârf de ruguleţ.

Rug rupe, rug rumegă,

Rumegătură de rug înghite.

2. Un moş cu un coş,

În coş – un cocoş.

Moşul cu coşul,

Coşul cu cocoşul.

3. Am şapte lopeţi late

Şi peste aste şapte lopeţi late

Am încă alte şapte lopeţi late.

4. Tot am zis şi-am zis, c-oi zice,

Dar de zis eu n-am mai zis.

Nici n-am zis, nici n-oi mai zice,

C-am să zic, c-am zis, c-oi zice.

5. Capra neagră-n piatră calcă,

Cum o calcă-n patru capra!

Crapă capul caprii-n patru,

Cum a crăpat piatra-n patru!

Capra neagră calcă-n clinci,

Crapă capul caprii-n cinci,

Cum a călcat capra-n clinci.

Capra paște lângă casă

Capul caprii crape-n șase!

Capra noastră n-are lapte

Crăpa-i-ar coarnele-n șapte!

Capra-n piatră a călcat

Piatra-n patru a crăpat,

Povestea s-a terminat!

6. Ceea ce cerea celebrul Cicero gemând geniilor degenerate.

N-au acceptat-o Cezar şi ceata ingenioșilor cetăţeni certaţi cu cerinţele cercurilor

centrale.

7. Ştiu că ştii că ştiuca-i ştiucă,

Dar mai ştiu că ştiuca-i peşte

Şi că ştiuca se mănâncă,

Şi că ştiuca se prăjeşte.

8. Papucarul papucăreşte papucii nepapucăriţi ai papucăresei,

dar papucăreasa nu poate papucări papucii nepapucăriţi ai papucarului

care papucăreşte papucii nepapucăriţi.

Exerciții de dicție grele

1. Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conştiinciozitatea energeticienilor care

manifestă o imperturbabilitate indiscriptibilă în locul nabucodonosorienei
ireproşabilităţi.

2. Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e
rac, nu-i gândac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac.

3. Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriță, a cărămidărit cărămidărița pe

cărămidar la fel cum ar fi vrut cărămidarul să cărămidărească pe cărămidăriță.

4. Fofiţă fondofirliţă,

forofifo – fenderliţă

şi fifoi fondofirloi,

forofifo – fenderloi.

5. Un cocostarc s-a dus la descocostârcărie,

Unde se descocostârcăreau și alți cocostârci nedescocostârcăriți,

Ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.

6. Arhiepiscopul Constantinopolului vrea să se de-zar-hi-e-pi-sco-po-con-stan-ti-no-po-
li-ze-ze.

7. Rege Pa-ra-ga-ra-fa-ra-mus, când te vei de-zo-ri-gi-na-li-za? Mă voi dezoriginaliza

când cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza. Dar, cum cel mai original
dintre originali nu se va dezoriginaliza, nici regele Paragarafaramus nu se va
dezoriginaliza.

8. Prisma pismuia prismatic o prismiriditură prismată dintr-o prismă mută.

Exerciții de dicție pentru copii

1. Pescăruşul Pişti pescuieşte peşte. Pelicanul Igor fură şi pândeşte.

– Pelicanul Igor pescuieşte peşte. Pescăruşul Pişti peşte doar cerşeşte.

– Nu-i adevărat.

– Ba-i adevărat!

– Pescăruşul Pişti peşte pescuieşte. El nici nu clipeşte cât ai zice peşte!

– Peşte! Pescăruşul Pişti peşte nu primeşte. Pelicanul Igor are drept la peşte.

– Dac-ar fi să punem peşte peste peşte, pescăruşul Pişti peşte nu primeşte.

– Pescăruşul Pişti peştele-l ocheşte. Pelicanul Igor nimic nu primeşte.

2. Roua rece-n auroră

Printre pietre, de-aur pare

Printre ramuri, prin pripoare,

Parc-ar fi mărgăritare.

Grindina, prin grinzi, în ropot

Rupe-n rânduri, nor cu nor

Trăsnetul în patru crapă,

Piatra caprei din pripor

Arar rariştea răreşte

Vreascuri în cărări uşor.

Ori o piatră crapă-n patru

Ori o capră calcă-n piatră.

Patru pietre crap prin capre

Patru capre crap prin pietre.

3. Cele cinci sute cincizeci şi cinci de ciuperci ciuruite pentru ciorbă

4. Un vultur sta pe-un pisc c-un pix in plisc

5. Un caricaturist a caricaturizat o caricatură. Poți să caricaturizezi caricatura

caricaturizată de acel caricaturist?

6. Un sas cu glas de bas

cam gras și ras pe nas

sta la taifas de-un ceas la parastas

despre un extras din pancreas

7. Rică nu știa să zică

Râu, rățușcă, rămurică

Dar de când băiatu-nvață

Poezia despre rață

Rica a-nvățat să zică

Râu, rățușcă, rămurică.

8. Bucur și Bucura se bucură că Bucurel e bucuros în București.

9. Fata fierarului fierbe fasole fiartă fără foc fiindcă focul face fum.

10. Am o prepeliță pestriță cu paisprezece pui de prepeliță pestriți.

E mai pestriță prepelița pestriță decât cei paisprezece pui de prepeliță pestriți.

Exerciții de dicție amuzante

1. Eu pup poala popii, popa pupă poala mea.

2. O babă bălană mănâncă o banană babană.

3. Spre sfânta sa soră Suzana se suie, Spăşită din suflet suspinu să-şi spuie, Şi-n susul
sarcastic suspinu-şi şopteşte, Şi-odată pe scara sucită se opreşte.

4. Caut un căutător de căutătoare așa cum o căutătoare caută un căutător căutat.

5. O gogonea gonea o altă gogonea gonită de altundeva.

6. Adora adora o adorabilă actriță adorată de Adi.