„Belle époque”

Itinerarii Art Nouveau

în Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa
 ITINERARII ART NOUVEAU
ÎN EUROREGIUNEA
DUNĂRE-CRIŞ-MUREŞ-TISA
1 Localităţi
de 3 zile de 8 zile

www.thematicroutes.dkmt.eu
„Belle époque” Traseul de 3 zile

Prima zi
Itinerarii Art Nouveau Kecskemét • Prânz: Restaurantul Három Gúnár (Trei gânsaci)
Kiskunfélegyháza

în Euroregiunea Szeged • Cina: Restaurantul Port Royal

Cazare: Tisza Hotel

Dunăre-Criş-Mureş-Tisa A doua zi
Palić
Subotica • Prânz: Pizzeria Boss Caffe
Creatorul curentului maghiar al art nouveau este Lechner Ödön Senta
(1845-1914), care la începutul carierei sale a preferat şi aplicat Zrenjanin • Cina: Berăria Četr’ konja debela
şi curentul istoricist, de ex. cu Pártos Gyula, în cazul Primăriei Lukino Selo • Cazare: Hotel Sibila
oraşului Szeged, construită în 1883 în stil neobaroc cu turn de tip
eclectic târziu, sau tot în Szeged, în cazul elementelor eclectice, din
A treia zi
Timişoara • Prânz: Restaurantul Lloyd
neorenascentismul francez ale palatului Milkó. După călătoria din
Arad
Anglia (1883), şi-a cristalizat convingerea că arhitectura poate fi
reînnoită doar revenind la izvoarele strămoşeşti, la arta populară.
A studiat în profunzime arta populară maghiară, iar mai târziu,
arta popoarelor orientale, creând din elementele acestora un curent
art nouveau cu caracter naţional. Astfel a proiectat în Budapesta Traseul de 8 zile
Muzeul Artei Decorative, Institutul de Geologie şi clădirea Casei
de Economii a Poştei, la Kecskemét Primăria (cu Pártos Gyula), la
Szeged frontispiciul Palatului Deutsch. Prima zi
Arta şi creaţia sa a fost contestată de mulţi care se îndoiau de Kecskemét • Prânz: Restaurantul Három Gúnár (Trei gânsaci)
viabilitatea noului stil. Clădirile sale, decoraţiunile acestora erau Ópusztaszer • Cina: Hanul Kemencés Csárda, Hanul Szeri Csárda
considerate aride, plictisitoare. Dar bogăţia de idei şi dorinţa de a Cazare: Casa de oaspeţi Erdei Vendégház
crea arhitectura naţională maghiară a determinat un grup de tineri A doua zi
discipoli să se alăture mentorului lor.. Adepţii lui nu au fost epigoni, Szeged •Prânz: Restaurantul Port Royal
ci artişti cu carieră de mare anvergură, care pe bazele stilistice Palić
conturate de Lechner au îmbogăţit printr-un univers individual şi Subotica • Cina: Pizzeria Boss Caffe
original de motive cea mai prolifică epocă a arhitecturii maghiare. Cazare: Hotel PBG
Arhitecţi care au făcut parte din cercul restrâns al lui Lechnner
Ödon: Lajta Béla (castelul din Sirma 1901, cazarma pompierilor A treia zi
din Zalău), Komor Marcell, Jakab Dezső (sinagoga din Subotiţa, Subotica • Prânz: Elza Pod Tornjem
primăria din Subotiţa, Palatul culturii din Târgu-Mureş, edificii Sombor • Cina, cazare: Vila “Kronić”
din Palić: băile doamnelor, vila Luiza) Baumgarten Sándor (Şcoala
A patra zi
Medie şi Liceul de Artă Tömörkény István din Szeged).
Apatin
Arhitecţi care nu au aparţinut cercului restrâns al lui Lechner, dar
Novi Sad • Prânz: Hanul Aqua Doria
a avut o mare influenţă asupra artei lor: Morbitzer Nándor, Vass
Cina: Plava Frajla
József (Primăria din Kiskunfelegyhaza) Márkus Géza (Palatul Cifra
Cazare: Hotel Aleksandra ****
din Kecskemét).
Al treilea grup este reprezentat de tinerii aliniaţi lângă Koós Károly, A cincia zi
care au dus mai departe iniţiativa lui Lechner, îmbogăţind-o cu Zrenjanin
universul tradiţiilor arhitecturii populare secuieşti din Ardeal. Zrenjanin- Mujia (Mužlja) • Prânz: Zlatni klas (Spicul de Aur)
Al patrulea grup este compus de acei arhitecţi, care, inspirându-se Timişoara
din exemplele din străinătate, au creat o arhitectură art nouveau Deva • Prânz: Restaurantul Casa International***
particulară, ce etalează elemente stilistice caracteristice exclusiv lor. Cazare: Motel Maestro – OIL GLAT EXIM***
Aici îl amintim pe Baumhorn Lipót (constructorul sinagogilor),
Raichl Jenő Ferenc (Palatul Artelor Contemporane din Subotiţa,
A şasea zi:
Deva • Prânz: Restaurantul Wien
palatul Gróf, palatul Móricz din Szeged, fosta lui locuinţă din
Arad • Cina: Restaurantul Casa Bulzan***
Szeged), Magyar Ede (principala operă a sa este palatul Reök din
Cazare: Hotel Best Western Central ***
Szeged). Tot aici poate fi încadrat şi Székely László, fostul arhitect
şef al Timişoarei. El a proiectat ansamblul piarist, de asemenea, o A şaptea zi
parte din aşa numitele palatele ale negustorilor din Piaţa Operei. Ca Gyula • Prânz: Restaurantul Kisködmön (Cojocel)
şi Magyar Ede, care a proiectat în Szeged, s-a născut în 1877. La Békéscsaba • Cina: Dublin Steak House & Pub
abia 26 de ani, în 1903, este deja arhitect şef al Timişoarei, până Cazare: Hotel-Restaurant Fiume
în 1922. Materialele de arhivă dinainte de 1922 nu sunt accesibile,
astfel mărturii edificatoare cu privire la opera sa pot fi găsite doar în A opta zi
colecţii de corespondenţă particulara sau arhive de familie. Szarvas • Prânz: Restaurant Vadászkürt (Goarnă vânătorească)
 de la Kecskemét, aici au trăit şi creat mai mult timp Perlrott-Csaba
Vilmos, Herman Lipót, Czigány Dezső, Uitz Béla, Kisfaludy Stróbl
Zsigmond, Korda Vince, Kmetty János şi Révész Imre.

Primăria
Primăria în stil art nouveau din Kecskemét a fost ridicată între 1892-
1896, după planurile lui Lechner Ödön şi Pártos Gyula. Decoraţiunile
exterioare de faianţă au fost confecţionate la fabrica Zsolnay. De pe
faţadă, din 1983, în fiecare zi se aude campanila cu creaţiile lui Kodály,
Erkel şi Beethoven. În sala de consiliu poate fi admirată fresca lui
Székely Bertalan, reprezentând scena Pactului de sânge.
Kecskemét, Kossuth tér 1.

Palatul Cifra
Palatul art nouveau Cifra a
fost construit în 1902, după
planurile lui Márkus Géza.
Ţiglele colorate şi decoraţiunile
de faţadă smălţuite au fost
făcute la fabrica Zsolnay din
Pécs. Aici funcţionează Galeria
din Kecskemét, unde cei
interesaţi pot admira colecţii
de artă ce prezintă creaţia
pictorului Tóth Menyhért,
colecţia Nemes Marcell şi
moştenirea Glück.
Kecskemét, Rákóczi u. 1.

Căminul de tineret
1. Kecskemét Căminul de Tineret (fostul
Cămin al Meşteşugarilor) a fost
Blazonul oraşului Kecskemét este un scut hexagonal cu baza în ridicat pe baza planurilor lui
colţuri. În câmpul roşu se situează o movilă triplă verde, pe a cărei Komor Marcell şi Jakab Dezső
parte centrală proeminentă se găseşte un ţap alb (argintiu) cabrat. între 1906-1907. În timpul
Deasupra scutului pluteşte Sfânta Coroană maghiară. Sub blazon, ocupaţiei sovietice a funcţionat
în semicerc, pe o panglică drapată decorativ se poate citi motto- drept cazinou al ofiţerilor, şi, dat
ul oraşului: „Nici înălţimile, nici abisul nu ne înspăimântă”. La fiind faptul că a fost acoperit
Kecskemét s-a născut Kelemen László (1762-1814), conducătorul cu diferite elemente de izolare,
primei trupe profesioniste maghiare de teatru. După dizolvarea frumuseţea lui a căzut pradă
la Pesta a trupei sale, în 1796 aici a realizat primele spectacole de uitării. Doar după retragerea
teatru ambulant din provincie. Katona József, autorul celei mai sovietică a fost restaurat,
semnificative drame naţionale „Bánk bán” s-a născut în 1791 într-o splendidul univers al motivelor art
veche familie din Kecskemét. Între 1842-1844 Jókai Mór a fost nouveau ieşind din nou la iveală.
studentul academiei reformate de drept, el a numit Kecskemet-ul Kecskemét, Kossuth tér 4.
„metropola pustei”. În 1843, timp de trei luni, aici a jucat ca actor
ambulant Petőfi Sándor, care mai devreme, între 1828-1831 a
fost elev al şcolii primare evanghelice. Cât a fost actor ambulant la
Kecskemét, a scris nouă poeme. El îl numea „oraş cu renume”, în
timp ce Móricz Zsigmond îl considera „spaţiu exemplar al vieţii
muncitoare a poporului maghiar”. La Kecskemét s-a născut (în
clădirea actualei gări) în 1882 cel mai mare compozitor şi pedagog
de muzică maghiar, Kodály Zoltán. Modelul său de predare a
muzicii este azi deja de renume mondial. În 1975 şi-a deschis porţile
Institutul de Pedagogie Muzicală Kodály Zoltán. În 1912, sub
îndrumarea lui Iványi-Grünwald Béla a luat fiinţă Colonia Artiştilor
2. Kiskunfélegyháza
Regele Béla al IV.-lea a colonizat în 1239 podişul nisipos dintre
Dunăre şi Tisa cu populaţia cumanilor refugiaţi din faţa hoardelor
tătăreşti. Cumanii, care duceau un trai nomad, au primit de la regele
László al IV.-lea, în schimbul asumării serviciului militar importante
privilegii: autonomie legislativă şi administrativă. O dispensă regală
din 1389 o consemnează sub numele „Feledhaz”. În 1526 este distrusă
de armata otomană, regiunea fiind pustiită şi nelocuită pentru mai
bine de două secole. Teritoriul nelocuit este colonizat în 1734, în
1735 fiind deja centrul administrativ şi judecătoresc a opt mici
localităţi cumane şi 34 de puste. În 1876, Circumscripţia privilegiată
Kiskun a fost inclusă în comitate, dar Felegyhaza, ca centru de plasă,
şi-a păstrat în continuare rolul conducător.

Primăria
Construcţia care a provocat cele mai mari discuţii la începutul
secolului a fost realizarea planurilor noii primării, deoarece în 1903
a fost lansat un concurs de proiecte pe spaţiul frumoasei, artisticei
clădiri clasiciste. Astfel, burghezia oraşului s-a împărţit în două
tabere, cea a celor ce susţineau construcţia nouă şi cea a celor ce se
împotriveau demolării vechii primării. În final, clădirea denumită
„Cifra palota” a devenit mai grandioasă, cu atmosferă maghiară,
încadrându-se mai bine în peisagistica urbei, decât predecesoarea
ei. Universul coloristic extrem de bogat, tezaurul formelor vegetale
stilizate se vizualizează cel mai bine în sala festivă. Tablourile
murale, decoraţiunile, vitraliile şi soluţiile de arhitectură interioară
ale art nouveau produc o impresie estetică extrem de plăcută.
Motivele maghiare cu lalele de pe pereţii exteriori, ornamentele
vegetale, decoraţiile generoase din majolica sunt produse la fabrica
Zsolnay. Noua primărie, cu turnul de 45 metri înălţime este cea mai
frumoasă clădire din centrul urbei.
Kiskunfélegyháza, Kossuth Lajos u. 1.
 Promenada 1896
Prin această expoziţie, autorul
a dorit să redea vizitatorului
o imagine exhaustivă a
vestimentaţiei, modei, culturii
sfârşitului secolului XIX
şi începutul secolului XX,
prezentând scene din viaţa
marilor/micilor oraşe şi a satelor.
Îmbrăcămintea femeilor burgheze
de la oraş se caracteriza prin fusta
strâmtă, comodă, dar încă până la
gleznă, de sub care a dispărut deja
crinolina. Talia subţire continua să
fie în vogă, pentru acest deziderat,
doamnele se îndesau în corsete
incomode şi strâmte. Nu mai există peruca, în locul ei ne încântă
varietatea pălăriilor, purtate în funcţie de ocazie, decorate cu dantelă,
flori, panglici.
La cumpăna secolelor, toţi bărbaţii purtau mustaţă. Existau şi bărbi
stil Kossuth, perciuni lungi, sau stil Franz Joseph, dar nu bărbaţi fără
mustaţă. Pe cap purtau pălărie, eventual, joben. Ca şi vestimentaţie,
aveau pantaloni, sacou şi pantofi decupaţi sub linia gleznei. Fracul
sau smochingul era ales pentru ocazii, de obicei seara. Domnişorii
de familie aleasă se plimbau în pantaloni scurţi până la genunchi,
ciorapi treisfert, şi ghete înalte, al căror şiret demodat era înlocuit cu
modernele capse.

Ópusztaszer, Szoborkert 68.

Telefon: (+36) 62/275-133
Fax: (+36) 62/275-007
E-mail: info@opusztaszer.hu
www.opusztaszer.hu

3. Ópusztaszer
Istoria localităţii Ópusztaszer este de o vârstă cu istoria maghiarilor.
Cronicarul regelui Béla, Anonymus aminteşte de acest teritoriu
în Gesta Hungarorum, ca fiind locul primului sfat al ţării, dând
totodată şi explicaţia denumirii Szer „locul unde se discutau
problemele întregii ţări”. Adică, Árpád şi căpeteniile sale, după
descălecarea panonică, s-au adunat aici, şi potrivit celor relatate de
renumitul cronicar, au întregit cutuma existentă cu legi concrete şi
s-au efectuat şi împroprietăriri cu domenii. Prezenţa strămoşilor
noştri care şi-au stabilit aici patria, precum şi înflorirea ulterioară
a localităţii este atestată de nenumărate descoperiri arheologice,
aduse la suprafaţă, colecţionate şi restaurate sistematizat în ultimii
100-150 de ani, actualmente etalate în expoziţia permanentă a
Rotondei Parcului Memorial. În anul sărbătoririi unui mileniu de
la descălecare, adică în 1896, Parlamentul de atunci a emis un decret
pentru înfiinţarea parcului memorial, fiind depusă în mod festiv şi
piatra de temelie. Ideea actualului parc memorial s-a născut în 1970,
prin eforturile neprecupeţite ale lui Erdei Ferenc. Din acest moment,
sunt neîntrerupte săpăturile la vestigiile mănăstirii, în 1974 s-a decis
asupra restaurării picturii panoramice a artistului Feszty Árpád,
reprezentând „Intrarea maghiarilor” şi a plasării ei în acest loc. În
1978 a demarat realizarea Muzeului Etnografic în aer liber. Muzeul
care din 1982 funcţionează sub denumirea de Parc Memorial
Naţional Istoric este azi unul din cele mai vizitate locuri de expoziţie
din Ungaria, având în jur de cincizeci de atracţii turistice.
4. Szeged
Seghedinul, capitala judeţului Csongrád, centrul Regiunii Câmpiei
de Sud se află în mijlocul marii puste maghiare, a Câmpiei de Sud, la
confluenţa dintre râurile Mureş şi Tisa. Oraşul şi împrejurimile sale
era conectat activ la viaţa economică, jucând necontenit până în ziua
de astăzi un rol important. Câmpia de sud – şesul perfect - e locul
unde diferenţele de nivel sunt sesizate doar de „omul băştinaş, adevărat
şi priceput al câmpiei”, iar veneticii, strămutaţii, străinii îl văd cu toţii
doar ca o scândură de întins tăiţeii. Aici toţi se pot simţi liberi, privirea
în depărtări nu este îngrădită, nu sunt copleşiţi de pantele abrupte ale
munţilor. Petőfi spune: Jos, pe plaiurile întinse ca marea, acolo mă
simt eu acasă în lumea aceasta, sufletu-mi ca vulturul se eliberează din
colivie când văd infinitul câmpiilor. El a fost cel ce a asociat sentimentul
conferit de infinitatea câmpiei cu libertatea nemărginită. Râurile
aduceau produsele din îndepărtatele ţinuturi muntoase, transportând
cherestea, piatră, sare. Numele oraşului Szeged apare în documentele,
bulele din trecut ca un important centru de depozitare şi distribuire a
sării. Strada Sóhordó (cărător de sare), perpendiculară pe Tisza, lega
depozitele de sare cu drumurile principale ce duceau în celelalte zone
ale ţării. Transportul sării era o importantă activitate şi sursă de venit
pentru cărăuşii din Szeged.
Buştenii erau asamblaţi în plute şi aduşi pe râu la fabricile de cherestea
de pe malul din Szeged, aici erau prelucraţi în grinzi, bârne, scânduri de
acoperiş, toate cele necesare industriei construcţiilor.
O altă ramură a economiei este agricultura şi creşterea animalelor.
Faptul că aici străluceşte Soarele cel mai mult – „ Szeged, oraşul
Soarelui” – înseamnă astăzi, că mulţumită influenţei mediteraneene
manifestată vara, se pot reprezenta pe scenă neacoperită drame, opere,
etc., iar publicul de multe mii de persoane poate savura aceste spectacole
în săli neacoperite. Se poate face plajă în ştranduri, consumând bere
şi îngheţată. Totodată, în ploaia imensă de lumină şi căldură se coc
fructele care mai de care mai gustoase, între ele amintim în zonele de
lângă Szeged renumitele piersici de Szatymaz, şi cealaltă comoară a
zonelor nisipoase, strugurii dulci de masă, ca şi cei ce servesc obţinerii
vinurilor uşoare de câmpie, îmbogăţind astfel festinurile localnicilor şi
oaspeţilor. Această lumină solară neţărmurită înroşeşte ardeii pentru
boia, care este condimentul de bază - ca culoare şi gust – al „Gulaş-ului
de Szeged”, al „Burgerpaprikas-ului de Szeged” sau al şi mai renumitei
ciorbe de peşte „Szegedi halászlé”.
Tisa separă cele două Szeged-uri, cel vechi de cel nou, fiind o graniţă
atât de naturală, încât a separat odinioară şi două judeţe, Csongrád şi
Torontál.
Cultivarea cerealelor şi a nutreţurilor a avut efect şi asupra creşterii
animalelor, în urma acestui fapt a luat naştere acum aproape 138 de
ani în carmangeria lui Pick Márk o adevărată specialitate a prelucrării
cărnii de porc, brevetată în 1869, salamul Pick. În salamul Pick original
nu este boia. Compoziţia şi condimentarea sunt învăluite într-un mister
mistic. Nimeni nu a reuşit să mai producă aşa ceva, falsurile nici nu se
apropiau de original.
Şi din cele spuse mai sus se vede că orice lucru cu care omul din Szeged
a avut de-a face în vreun mod, a devenit cumva renumit. De parcă aici
lucrurile se petrec numai pentru a face oaspeţii vizitatori să petreacă un
sejur plăcut şi confortabil. Gurmanzii sensibili la specialităţile culinare
să poată gusta, sau chiar abuza, simţindu-se bine aici, pe meleagurile
infinitei libertăţi, pe această scândură de întins tăiţeii, câştigând prieteni
sinceri, cu inima deschisă.
 Statuia lui Dankó Pista

Renumitul compozitor de cântece

de petrecere, născut al urbei, a
murit tânăr, la 45 de ani, răpus de
boala epocii, tuberculoza. Colegii
muzicieni, invidioşi pe talentul,
cariera şi succesul său nu i-au
recunoscut genialitatea în timpul
vieţii, desconsiderându-i arta. „
Dankó este un violonist atât de slab
– spunea despre el Erdélyi Náci
(Ignác), conducătorul tarafului
unuia din cele mai elegante
restaurante din Szeged – că nu
l-aş primi în taraful meu nici contraviolonist”. Când însă Dankó a murit
în 1903 la Budapesta, totuşi el a fost cel care a organizat acel taraf de o
sută de lăutari ţigani, care a cântat de la gara din Szeged până la cimitirul
din centru ultima compoziţie a marelui creator de cântece „ Acum apune
Soarele, iar eu merg spre cimitir…”. A fost condus pe ultimul drum de Palatul Gróf
mii de oameni, iar în fruntea lor, taraful a cântat până la cimitir!
Iubirea lui Dankó pentru soţia sa a fost legendară, după mai multe Clădirea surprinzătoare prin splendoare a Palatului Gróf se află la
tentative de răpire a blondei cu ochi albaştrii, de origine maghiară, Joó intersecţia Străzii Arany János cu splaiul Tisza Lajos, a fost creată în
Ilonka, au trăit o mare dragoste. Iubirea dintre tânărul ţigan şi fata 1912-13 de Raichl J. Ferenc. Faţada principală este încadrată de două
maghiară este însă o altă poveste… turnuri zvelte plasate pe colţuri. Ritmicitatea faţadei este îmbogăţită
Statuia lui Dankó Pista, creaţia lui Margó Ede datează din 1912, de succesiunea balcoanelor lungi şi scurte, iar ornamentele şi
purtând semnele stilistice ale art nouveau. Statuia de marmură roz - albă îl mozaicurile aurite de inspiraţie orientală, de motivele maghiare, şi
înfăţişează pe Dankó Pista cu vioara în mână, în faţa unei tufe de măcieş. ceramicele smălţuite în relief.
Szeged, aleea Felső-Tiszapart Szeged, Tisza Lajos körút 20.

Palatul Deutsch
Palatul Ungár-Mayer
Palatul a fost realizat în 1906
după planurile lui Erdélyi La colţul pieţei Dugonics cu str. Kárász se află palatul Ungár-Mayer,
Mihály, meşter constructor din construit de Magyar Ede între 1910-1911. Printre decoraţiunile
Szeged, dar faţada clădirii şi turnului ce sugerează cupola de ceapă, se remarcă nelipsitele elemente
cele două case ale scărilor sunt decorative, preferatele permanente în universul ornamental al
rezultatul muncii lui Lechner
Ödön. Citând din Bakonyi
Tibor: „în această operă (e vorba
de Lechner Ödön) sufletul său
sensibil şi-a realizat neîngrădit
viziunile de forme ce se revarsă
generos. Segmentarea faţadei
poate fi înţeleasă ca o fixare
în spaţiu a unei sonate, atât
sunt de sugestive şi plastice
reprezentările ritmice”.
Szeged, Dózsa utca 2.
artistului, siluetele de doamne, care îmbrăţişează principala podoabă Palatul Reformat este ultima lucrare a promiţătorului şi
a clădirii, realizată pe baza schiţelor lui Sebestyén Endre de către renumitului Magyar Ede, decedat tânăr şi în condiţii tragice. În
maestrul tinichigiu Schulter Vilmos. câmpurile superioare ale celor două faţade se văd reprezentările
Szeged, Kárász utca 16. alegorice ale „semănatului „ şi „treierişului”.
Szeged, Kálvin tér 2.
Sinagoga nouă
Sinagoga Nouă este cea mai
reprezentativă clădire art
nouveau din Szeged. Turistul este
surprins de clădirea impozantă
de dimensiuni impresionante,
cu ornamente vegetale şi pictura
murală interioară uluitoare.
Vitraliile colorate sunt produsul
renumitului atelier din Budapesta
al lui Roth Miksa. Rabinul şef
Löw Immánuel, mare cunoscător
al ştiinţelor naturii l-a sprijinit
cu sfaturi deosebite pe arhitectul
proiectant, Baumhorn Lipót,
această cooperare a dus la un
rezultat extraordinar.
Szeged, Jósika utca 10.
Telefon: (+36) 62/423-849
www.zsinagoga.szeged.hu

Palatul Reök

Palatul Reök este perla clădirilor

art nouveau din oraş. A fost
proiectat de Magyar Ede, pentru
Reök Iván şi soţia, precum
şi familia sa. Clădirea a fost
ridicată între 1906-1907. Prin
faţada principală fragmentată de
ritmicitatea balcoanelor deschise şi
închise, suprafeţele murale drapate,
cartuşurile şi ghirlandele de
frunze de acantus stilizate, crinii
înfloriţi, palatul Reök este cea mai
frumoasă şi cea mai deosebită
clădire art nouveau din Ungaria.
Szeged, Tisza Lajos krt. 56.
Telefon: (+36) 62/471-411,
(+36) 62/471-169
Fax: (+36) 62/471-411
www.reok.hu
 pe propria cheltuială. Palici a păstrat aproape totul din arhitectura
sfârşitului secolului XIX şi începutul secolului XX, şi astăzi este un
punct de atracţie turistică excelent şi preferat.

Baia doamnelor

Baia doamnelor a fost proiectată

de Komor Marcell şi Jakab
Dezső, construirea s-a realizat
între 1910 şi 1912. Este o
clădire cu structură de lemn
vopsită în bordo, cu ornamente
vegetale albastre, decoraţii
florale încrustate şi pictate, cu
acoperiş din ţiglă şi şindrilă.
Telefon: (+381) 24/670-350

Vigadó şi terasa mare

Cabaretul şi terasa mare au fost construite după planurile lui Komor
Marcell şi Jakab Dezső. Execuţia lucrării a avut loc între 1909 şi 1912.
Pe edificiul cu pereţii de cărămidă tencuită, decorată cu intarsii de lemn
pictat, lojile închise par a fi cuiburi de păsări.
Telefon: (+381) 24/670-350

Vazele Zsolnay
În parc se găsesc două vaze uriaşe, copii fidele ale originalelor, distruse
de vicisitudinile istoriei. Ele erau cadoul fabricii de mare renume din
Pécs.
Telefon: (+381) 24/670-350

Vila Lujza, sau cum i se mai spune: „cuibul bufniţelor”

5. Palić O clădire de suprafaţă redusă, zveltă şi înaltă, cu ziduri ca nişte aşchii
prismatice, a căror monotonie este întreruptă de terase şi balcoane.
Numele localităţii Palici este atestat documentar pentru prima oară Pe acoperişul ascuţit şi asimetric ţiglele sunt din ceramică colorată,
în 1462, apoi, mai târziu, în 1580, 1689 şi în 1782. Este o mărturie decorându-l ca o coroană.
scrisă faptul că generalul italian Ludovicus Marsigli a poposit cu Telefon: (+381) 24/670-350
armata sa pe malul lacului în anii 1690, în harta aflată în cartea sa
editată în 1727 a redat un lac numit Paligo Palus. Oastea lui Eugeniu Turnul de apă de la Palić
de Savoya şi-a ridicat tabăra pe malul estic al lacului în 28 septembrie
1697, aici a aflat de intenţiile otomanilor, care ridicau un cap de Turnul de apă a fost ridicat
pod la Senta pentru a cuceri Banatul. De aici a pornit Eugeniu de în 1910. Se află la intrarea
Savoya în marş forţat pentru a împiedica acest lucru, rezultatul fiind principală a drumului ce
strălucita victorie de la Senta. Johann Gottfried Liebernaut, medicul porneşte de la şosea spre centrul
şef al comitatului Bács promova deja în 1780 folosirea în scopuri parcului, spre Vigadó şi ajunge
terapeutice a apelor lacului Palici, dar consiliul oraşului Subotiţa a direct la lac. Constructorii
constatat doar în 1823 efectele terapeutice ale apei. Medicii primari Komor Marcell şi Jakab Dezső
Kovács Antal şi Zomborcsevics Vince au propus în 1837 desemnarea au proiectat mai multe roluri
unui loc propice pentru baie pe malul nordic al lacului. După aceasta pentru Turnul de apă, pe lângă
s-a constatat o dezvoltare imensă, s-au construit băi separate pentru funcţia de bază. Funcţionează
doamne şi pentru domni, s-a ridicat o gară proprie în 1886. În parc, ca bazin de apă, ca intrarea
s-au realizat vile, hoteluri, iar pentru distracţie, restaurantul - cabaret principală în zona de agrement
Vigadó. Era legat de Subotiţa cu traseu de tramvai. S-au înfiinţat şi este staţia tamvaiului ce
cluburi de iahting, de canotaj, de tenis, graţie în principal Dr. Vermes soseşte din Subotiţa.
Lajos, care a organizat în 1894 – cu doi ani înaintea primelor Jocuri Telefon: (+381) 24/670-350
Olimpice Moderne (Atena) - aici la Palici, olimpiada anticipată. Pe
lângă probele clasice: atletismul uşor şi greu, a organizat concurs de
ciclism, pentru care a realizat pe malul lacului o pistă de concurs,
6. Subotica Banca
(în prezent, în clădire se
Prima atestare documentară a Subotiţei datează din 1391, când află Banca Pireus şi Banca
era menţionată sub numele „Zabotk”. Teritoriul ei s-a aflat înaintea Kontinental)
stăpânirii otomane în mâna Huniazilor. Turcii au ocupat oraşul în
1542, a fost eliberat doar după 144 de ani, în 1686. De-a lungul Clădirea băncii a fost realizată de
acestor vremuri de război regiunea s-a depopulat, populaţia Komor Marcell şi Jakab Dezső
refugiindu-se pe domeniile protejate ale sultanului. Astfel, mare în 1907. Segmentarea unică
parte din cetăţenii din Subotiţa şi-au găsit căminul la Szeged. După a faţadei, varietatea motivelor
alungarea turcilor a început recolonizarea. Maria Tereza i-a acordat decorative funcţionale (stupuri
în 1743 rangul de oraş de câmpie, astfel atunci era numit Sfânta de albine), consolele balcoanelor
Maria. Împărăteasa îi acordă Subotiţei (Sfânta Maria) în 1779 titlul susţinute de capete de femei
de oraş liber regesc, iar denumirea latină se transformă în Maria merită să fie admirate.
Theresiopolis, iar în germană, Maria Teresienstadt. După ridicarea 24000 Subotica, Korzo 4
la rangul de oraş liber regal, la Subotiţa s-a constatat o dezvoltare Telefon: (+381) 24/670-350
semnificativă. Consiliul orăşenesc a organizat colonizarea mai
multor puste din împrejurimi, care au rămas în paragină în vremurile
otomane. După instalarea dualismului, oraşul se dezvoltă dinamic, Arhitectul Raichl J. Ferenc şi-a proiectat palatul (Galeria de Artă
fapt reflectat de conectarea prin calea ferată deja din 1869 cu lumea
mare. În 1896 s-a pus în funcţiune prima centrală electrică, iar cu Modernă) în 1904. Clădirea proaspăt restaurată străluceşte în fastul
un an mai târziu, în 1897, Subotiţa este legată prin linie de tramvai original. Sunt de o frumuseţe ieşită din comun ornamentele de majolica
de Băile Palici, care a devenit locul preferat de excursii al oraşului colorată şi pictate ale frontispiciului, arcul de triumf ce încadrează
care devine tot mai burghez. Subotiţa nu a cunoscut nicicând o intrarea principală. Balcoanele simetrice închise aflate la baza turnului
dezvoltare atât de efervescentă, ca în această „belle époque”. În aceşti , la etajul întâi, realizează o ordine specifică în linia clădirii, de altfel
ani şi-a dobândit Subotiţa imaginea art nouveau, şi astăzi vizibilă. curbată, sinuoasă şi unduitoare în întregime. Pe clădire nu există o linie
dreaptă, orizontală sau verticală: totul alunecă în vreo direcţie, ceea ce
generează o anumită ritmicitate şi melodie a soluţiilor ce în totul unitar
sunt înfrumuseţate până la perfecţiune.
24000 Subotica, Park Ferenca Rajhla 5
Primăria Telefon: (+381) 24/670-350
Primăria a fost construită după
planurile lui Komor Marcell şi
Jakab Dezső, între 1908-1910.
Pe casa scărilor festive se găsesc
ornamente din majolica Zsolnay,
picturile murale cu motive florale,
mobilierul sălilor cu diferite
funcţiuni, varietatea formelor şi
ornamentaţiei ferestrelor şi uşilor,
sunt toate cele mai rafinate creaţii
ale art nouveau maghiar. Vitraliile
colorate ale sălii festive de consiliu
sunt aduse din atelierul lui Roth Miksa, din Budapesta.
24000 Subotica, Trg Slobode 1.
Telefon: (+381) 24/670-350

Sinagoga
Sinagoga a fost construită de
Komor Marcell şi Jakab Dezső
în 1902. În spaţiul intern al
construcţiei centrale, bogăţia
ornamentelor florale este
impresionantă.
24000 Subotica, Trg Sinagoge
Telefon: (+381) 24/670-350
7. Senta Clădirea liceului
(Liceul din Senta)
Cea mai veche atestare documentară menţionează Senta în 1216,
sub denumirea de Zyntharew. Domnitorul Ulaszlo al II.-lea îi acordă Liceul a fost construit în 1884,
statutul de oraş liber regesc. În vremurile otomane, locul populaţiei iar în 1906 clădirea a fost
maghiare este luat de grănicerii sârbi, care aveau sarcina păzirii supusă unei redecorări în stil
hotarelor. În vecinătatea imediată a oraşului Senta s-a desfăşurat în art nouveau. Faţada edificiului
1697, la 11 septembrie, bătălia de la Senta, unde Eugeniu de Savoya este decorată cu elemente
a nimicit oastea sultanului Mustafa al II.-lea, care traversa Tisa. În ornamentale ce poartă semnele
apropierea locului bătăliei, respectiv a trecerii peste Tisa, unde Eugeniu stilistice ale artei maghiare.
de Savoya i-a surprins şi învins pe turci, a fost ridicat un monument Clădirea liceului îşi îndeplineşte
memorial. Până în 1741 a rămas componentă a districtului militar de şi azi menirea originală,
pază a graniţei, după aceasta, populaţia sârbă a fost din nou înlocuită funcţionând ca şcoală.
de maghiari. Până la Tratatul de pace de la Trianon a făcut parte Poate fi vizitată după anunţare
din comitatul Bács-Bodrog, din 1921 a devenit parte a regatului prealabilă.
Sârbo-croat, apoi, a Iugoslaviei. Între 1991-2006 a aparţinut Serbiei- 24400 Senta, Glavni trg 12
Montenegro, iar după desfiinţarea acesteia, Serbiei. În 10 septembrie Telefon: (+381) 24/811-751
2006, la aniversarea a 500 de ani de la momentul acordării statutului E-mail: gimnazija@cksyu.net
de oraş, la Senta a fost dezvelită statuia reprezentând «Luntraşul».
Cazarma pompierilor
Primăria
Cazarma a fost ridicată pe baza
Primăria a fost construită între 1912 şi 1914 după planurile lui planurilor lui Lajta Béla în
Kovács Frigyes. Stilul ei este predominant eclectic, dar prezintă şi 1903, în 1974 a fost declarată
elemente neorenascentiste, neoclasiciste şi art nouveau. Art nouveau monument protejat. Constă din
se manifestă prin ornamentaţiile vegetale şi geometrice, prin pilaştrii trei clădiri ce sugerează în primul
şi semicoloane, prin suprafeţe mari de sticlă, precum şi prin elemente rând casele săteşti, plasate pe o
de fier forjat. Caracteristicile stilistice – în primul rând cele ale art piaţă mai mare.
nouveau – se regăsesc nu doar pe faţadă, ci şi în spaţiile interioare. Poate fi vizitată după anunţare
Poate fi vizitată după anunţare prealabilă. prealabilă.
24400 Senta, Glavni trg 1 24400 Senta, Poštanksa 12
Telefon: (+381) 24/813-574 Telefon: (+381) 24/815-799
8. Sombor
Sombor este menţionat în 1360 ca Chobor Sfântul Mihai, unul din
domeniile familiei Czobor. În 1478, cu apropierea pericolului otoman,
familia Czobor ridică o fortificaţie pe domeniu. În 1541 turcii ocupă
Sombor, o parte a populaţiei s-a refugiat, sau a căzut în robie. În
perioada otomană a devenit centrul districtului militar, în care erau
înregistrate fortul, 2000 de case de locuit, 14 moschee şi grădini cu
vii. Sombor a fost eliberat în 12 septembrie 1687, în acelaşi an au
sosit 5000 de colonişti bunevaţi, urmaţi în 1690 de grănicerii sârbi.
După aceasta a devenit un oraş tipic de apărare a graniţei, în fruntea
căruia se afla căpitanul. Grănicerii de aici au luat parte în 1691 la
bătălia de la Stari Slankamen. În 11 septembrie 1697, în timpul
luptei de la Senta, a fost atacată de trupe turceşti, dar populaţia le-a
respins atacul. În memoria acestuia în oraş se trag clopotele şi la ora
21. După tratatul de pace din 1699 urmează o perioadă mai liniştită,
în care dezvoltarea oraşului ia avânt semnificativ. Este reşedinţă de
plasă, iar după 1717 devine centrul districtului militar de pază a
graniţei. În 1717 este înfiinţată şcoala ortodoxă, în 1722, cea catolică.
În 1745 devine parte a comitatului Bács, pierzându-şi privilegiile. La
1 iulie 1748 se semnează documentul numit Alternativa, care este
premiza obţinerii statutului de oraş liber regesc. În acest document
au fost stabilite principiile de bază ale diviziunii puterii între biserica
ortodoxă şi cea catolică. După eforturi îndelungate şi plata a 150
000 de florini de aur, Maria Tereza l-a ridicat la rangul de oraş liber
regesc. În 1802 devine capitala comitatului Bács-Bodrog. În 1759 se
deschide Şcoala de Gramatică (adică cea latină), care se transformă
în 1763 în Şcoala Orăşenească de Gramatică. Tot în 1763 se încheie
construirea bisericii Sfânta Treime. În 3 martie 1766 a fost înfiinţat
Serviciul de Prim Ajutor. Până la tratatul de pace de la Trianon, a
fost reşedinţa Plasei din Sombor a comitatului Bács-Bodrog. Între
1941-1944, împreună cu întreaga Bácska a devenit din nou parte
a Ungariei. În timpul celui de-al II-lea Război Mondial, populaţia
de origine evreiască a fost deportată, în Auschwitz au pierit 964 de
Palatul Konjović
evrei din Sombor. În cimitirul din Sombor şi-au găsit odihna veşnică Palatul a fost construit în 1912 în stil art nouveau. În această casă a
şi o parte din victimele evreieşti ale taberei de muncă de la Bor. În trăit de la tinereţe până la moarte cunoscutul pictor, Milan Konjović.
1964 Federaţia Comunităţilor Evreieşti din Iugoslavia a ridicat un Clădirea este renumită şi pentru că aici a fost instalat pentru prima
monument impresionant deasupra celor 700 de morminte. În 1944 oară în Sombor un lift. Datorită stilului arhitectural, pe de o parte, şi a
represaliile sârbilor au făcut 5650 de victime (germani şi maghiari) patrimoniului de artă plastică, pe de alta, clădirea este înregistrată între
în rândul populaţiei. valorile de mare importanţă culturală.
25101 Sombor, Trg Svetog Trojstva 2
Clădirea cinematografului popular (Narodni Telefon: (+381) 25/434-350
bioskop) cu un singur etaj, a fost construită la începutul secolului Clădirea Şcolii de muzică Petar Konjović
XX, în stil art nouveau. a fost construită în 1906 în stilul art nouveau maghiar. Din 1920
25101 Sombor, Bulevar Kralja Ptera 1/4 funcţionează ca Şcoala de
Telefon: (+381) 25/434-350 muzică, în cadrul Corului din
Sombor. Astăzi găzduieşte
Şcoala elementară de muzică
Petar Konjović, păstrând
Palatul Weidinger numele întemeietorului operei
sârbeşti.
Palatul Weidinger a fost ridicat 25101 Sombor,
în 1912 în stil art nouveau. Venac Petra Bojovića 9
Clădirea cu două etaje a fostei case Telefon: (+381) 25/434-350
negustoreşti Weidinger, împreună
cu câteva clădiri apropiate
încadrau spaţiul denumit City
de către cei din Sombor, datorită
numeroaselor magazine aflate aici.
25101 Sombor, Laze Kostić/
Venac Petra Bojovića
Telefon: (+381) 25/434-350
9. Apatin
Oraşul e menţionat în 1337 cu numele Apatti. În vecinătatea sa
începe şanţul roman care se întinde până la Dunaföldvár. Cetatea de
odinioară este menţionată din 1453, atunci era a arhiepiscopiei de
la Kalocsa. Cetatea a fost distrusă în perioada otomană,dispărând
fără urme. Localitatea părăsită în vremea turcilor a fost colonizată în
secolul al XVII.-lea cu germani din Württemberg. Până la tratatul de
pace de la Trianon, a fost reşedinţa plasei Apatin a comitatului Bács-
Bodrog. Oraşul a fost eliberat de partizanii sârbi în 24 octombrie
1944. La sfârşitul lui 1944 au fost deportaţi din oraş peste 2000 de
locuitori în taberele de muncă ruseşti. La 1 martie 1945 aproape
toată populaţia oraşului, 8000 de persoane au fost deportate în
lagărele sârbeşti, unde mulţi au pierit de foame.

Sediul consiliului reprezentanţilor comunali

Sediul, o clădire cu un etaj, a fost construit între 1907-1909 pe baza
proiectului arhitectului din Subotiţa, Raichl J. Ferenc, care a mai
ridicat clădiri şi în alte oraşe din Voivodina. Ornamentaţia faţadei este
decorată în întregime cu motive preluate din arta populară maghiară,
din arhitectura populară şi cusăturile de pe portul popular.
25260 Apatin, Srpskih Vladara 29
Telefon: (+381) 25/722-122
 în 1867, devine parte a Regatului Maghiar, în cadrul Monarhiei
Austro-Ungare, între 1941-1944 este sub ocupaţie germană. Din
1945 este reşedinţa Provinciei Autonome Voivodina, în cadrul
Iugoslaviei socialiste. Între 1992 şi 2003 este parte a Republicii
Federative Iugoslave, iar după desfiinţarea federaţiei statale,
Novi Sad este al doilea oraş, ca mărime (după Belgrad) în Serbia
independentă.

Ansamblul sinagogii
(sinagoga, comunitatea şi şcoala )
Ansamblul de edificii a fost ridicat în 1909 pe baza proiectului lui
Baumhorn Lipót. Planul sinagogii este bazilică centrală, cu o cupolă
susţinută de patru coloane. Pe stânga şi pe dreapta se află clădirea şcolii
şi a comunităţii evreieşti. Sinagoga găzduieşte numeroase concerte.
21000 Novi Sad, Jevrejska 9
Telefon: (+381) 21/521-093

Palatul Vinkle construit

în 1909, după planurile lui
Kovács Károly. Pe faţadă se
găsesc motive ornamentale
predominant geometrice
(influenţa germană).
21000 Novi Sad, Kralja
Aleksandra 5
Telefon: (+381) 21/421-811
10. Novi Sad
Pe teritoriul de azi al oraşului Novi Sad au fost găsite şi vestigii ce
datează cu trei mii de ani înaintea lui Hristos. În perioada romană,
aici se afla un oraş, numit Cusum, mai târziu Acumincum, locuit
ulterior şi de popoarele migraţiilor. Prima atestare documentară
datează din 1237 sub denumirea de Peturwarod, ceea ce înseamnă
că era domeniu maghiar, al unui anume înalt demnitar Petur Bán.
La mijlocul secolului al XIII.-lea, regele maghiar Béla al IV.-lea
îl execută pe Petur Bán, fiind ucigaşul mamei sale. După aceasta, Palatul Casei de Economii (Palata narodne štedionice)
domeniile lui sunt acordate bisericii. Şi în perioada luptei de la astăzi, sediul Băncii Voivodina (Vojvođanska banka), construit în 1904
Mohács exista aici o mică localitate (Vásáros-várad), care aparţinea după planurile lui Kovács Károly. Elementele faţadei oglindesc mai
domeniilor abaţiei cistercite ce îşi avea sediul la Petrovaradin. În degrabă eclecticismul, decât art nouveau.
5 iulie 1526 oraşul e ocupat de turci, cetatea căzând doar după un 21000 Novi Sad, Trg Slobode 5
asediu de 12 zile, în 27 iulie. În 1688, este eliberat de prinţul elector Telefon: (+381) 21/4886-600
bavarez Maximilian Emanuel, dar în toamna lui 1694 Ali paşa îl
ocupă din nou. În 5 august 1716, Eugeniu de Savoya repurtează
o victorie strălucitoare asupra turcilor. După ocupaţia otomană,
în perioada Monarhiei Austro-Ungare, Maria Tereza fondează
oraşul, pe care în denumeşte Neoplánta, în limba germană,
Neusatz, în limba sârbă Novi Sad, în maghiară Újvidék. Devine
oraş regesc în 1751. În 5 iunie 1849, la propunerea ministrului
Vukovics Sebő, comanda fortului este acordată generalului Kiss
Pál, care intră într-un conflict minor cu Perczel Mór, eliberatorul
fortului, care îşi dorea şi el această poziţie. Fortul, sub conducerea
lui Kiss Pál, capitulează necondiţionat în 7 septembrie 1849, din
cauza unei epistole care nu a sosit. Corpul de Armată IX al Armatei
de eliberare maghiare, adică 5800 de soldaţi şi 200 de tunuri au
ajuns în mâna trupelor imperiale. Soldaţii au fost lăsaţi imediat
să plece, dar Kiss Pál şi o parte (180 de persoane) a ofiţerilor au
fost ţinuţi prizonieri până în 7 noiembrie. Petrovaradinul este deci
penultimul bastion de apărare a revoluţiei maghiare înainte de
Komarno. Din 1860 este reşedinţa provinciei numite Voievodatul
Unit al Serbiei şi Banatului Timişean. După instalarea dualismului
Casa omului de fier (Kod gvozdenog čoveka) Palatul Adamovics a fost construit după planurile lui Márkus
construită după proiectul arhitectului Pekló Béla. Nu se ştie exact Géza şi Spiegel Frigyes.
perioada construirii, probabil concomitent cu Liceul Catolic din strada 21000 Novi Sad, Trg Mladenaca 4-6
Futaki de odinioară (1908-1910). Telefon: (+381) 21/421-811
21000 Novi Sad, Njegoševa 2
Telefon: (+381) 21/421-811
Liceul catolic – azi, Şcoala medie de Electrotehnică Mihajlo
Pupin; proiectată de Peklo Bela în stil art nouveau, a fost ridicată
în 1908-1910.
21000 Novi Sad, Futoška 17
Telefon: (+381) 21/421-811

Muzeul Oraşului Novi Sad se găseşte în una din clădirile

principale ale cetăţii Petrovaradin. Spaţiul de expoziţii al muzeului,
pe lângă istoria Petrovaradinului şi Novi Sad, prezintă, la etaj,
mobilierul în stil art nouveau de la sfârşitul secolului XIX, începutul
secolului XX. O parte din mobilierul în stil art nouveau a fost donat
muzeului de cunoscuta cântăreaţă de operă din Novi Sad, Melanija
Bugarinović.
21000 Petrovaradin, Tvrđava 4
Telefon: (+381) 21/421-811

Palatul Menrath a fost proiectat de renumitul constructor de

sinagogi Baumhorn Lipót. Este o clădire de două etaje, ridicată în
1908-1909 în stil art nouveau, pe care se găsesc în număr mult mai
mare elementele curbilinii şi ornamentele vegetale, decât pe celelalte
clădiri art nouveau din Novi Sad. Palatul a fost construit de familia
de negustori Menrath, la parter era magazin de mobilă.
21000 Novi Sad, Kralja Aleksandra 14
Telefon: (+381) 21/421-811

Clădirea Băii de iod

a fost proiectată de Francsek
Imre în 1910. Exteriorul
ei este unul din cele mai
impresionante realizări art
nouveau în acest cartier, dar şi
în Novi Sad. Clădirea băii poate
fi admirată doar din exterior,
din cauza condiţiilor tehnice
necorespunzătoare.
21000 Novi Sad, Futoška 68
Telefon: (+381) 21/421-811
11. Zrenjanin ventivă. Vila este unul din cele
mai reprezentative exponente ale
Zrenianinul a fost întemeiat pe malul Begăi probabil în secolul acestui stil arhitectural în oraş,
XVI, pentru că localitatea este menţionată prima oară într-un atât din punctul de vedere al is-
document din 1326. De la mijlocul secolului XIV, o perioadă toriei arhitecturii, cât şi a valorii
este proprietatea personală a domnitorilor sârbi, din 1551 istorice proprii, deoarece reflectă
oraşul revine în Regatul Maghiar. Nu cu mult timp mai târziu, cum trăiau locuitorii bogaţi ai
Imperiul Otoman cucereşte regiunea. După alungarea turcilor, în Zrenianinului la începutul seco-
1716, ajunge sub stăpânirea Imperiului Habsburgic. O perioadă lului XX. În interiorul clădirii se
scurtă a fost locuit de colonişti spanioli, care au întemeiat găsesc vitralii de o valoare deose-
un oraş cu numele de Noua Barcelona. Datorită condiţiilor bită.
climaterice extreme din această zonă, spaniolii au părăsit în 23101 Zrenjanin,
cele din urmă Zrenianinul. Potrivit datelor recensământului Petra Drapšina 13-15
din 1753, era locuit în majoritate de germani şi de sârbi. În Telefon: (+381) 23/523-260
1773, populaţia locuia în 721 de case, din acestea, în 625 erau
ortodocşi, în 96, romano-catolici. Primul teatru din Zrenianin
a fost construit în 1839, primul gimnaziu, în 1846, primăria
în 1820, judecătoria în 1908. În timpul revoluţiei de la 1848,
Zrenianin a fost capitala Voievodatului Sârb, care era de fapt
o provincie autonomă în cadrul Imperiului Habsburgic. Între
1849-1860 a fost sediul provinciei numite Voievodatul Unit
al Serbiei şi Banatului Timişean. După desfiinţarea provinciei,
localitatea a fost anexată comitatului Torontal, devenind centrul
acestuia. După instalarea dualismului din 1867 a fost parte a
Regatului Maghiar, în cadrul Monarhiei Austro - Ungare, iar
între 1941-1944 s-a aflat sub ocupaţie germană. Din 1945 este
oraş al Provinciei Autonome Voivodina, în cadrul Iugoslaviei
socialiste. Între 1992 şi 2003 este parte a Republicii Federative
Iugoslave, iar după desfiinţarea federaţiei statale, Zrenianin este
oraş al Serbiei independente.

Clădirea Simpo (Casa Bence) construită în 1906, a fost şi

odinioară, este şi acum magazin şi expoziţie de mobilă. Proprietarul
Anton Bence a fost un renumit fabricant de mobilă, fabrica lui se afla
pe strada Gimnaziului. Prima clădire modernă a străzii principale a
fost ridicată în scop antreprenorial, adică cu specific comercial. Clădirea
art nouveau, dar şi cu elemente stilistice baroce, este parte integrantă a
vechii urbe, a istorii ei culturale. Proiectantul nu este cunoscut.
23101 Zrenjanin, Kralja Aleksadnra Karađorđevića 21
Telefon: (+381) 23/523-260

Seherezada
(casa lui Teodor Tuner)
construită în 1900 pe baza
planurilor arhitectului
timişorean Bartha István.
Clădirea ivită parcă din basme a
fost construită de Teodor Tuner,
proprietarul renumitului atelier
de pietrărie din Zrenianin,
în scop de afaceri şi negoţ.
Stilul arhitectural poartă şi
amprente romantice, dar este
cea mai originală şi interesantă
construcţie art nouveau.
Vila Elek a fost construită în 1910, şi-a primit numele de la di-
23101 Zrenjanin, Kralja
rectorul Elek Viktor, care a stat mulţi ani în fruntea complexului
Aleksadnra Karađorđevića 30
industrial. Clădirea e parte a complexului industrial, Fabrica de za-
hăr de odinioară, aflându-se împreună cu celelalte clădiri din acea Telefon: (+381) 23/523-260
perioadă, ca parte a istoriei culturii zonei întregi, sub protecţie pre-
Clădirea Episcopiei ridicată în 1912 este una din cele mai Palatul Dunđerski cu berăria – Institutul Provincial
importante realizări art nouveau din Zrenianin, a fost proiectată tot de de Protecţie a Monumentelor l-a pus sub protecţie şi l-a declarat
Bartha István. Creează un tot unitar împreună cu catedrala şi o clădire monument, astfel ansamblul de edificii al fabricii de bere se află sub
învecinată. protecţie preventivă. Clădirea a fost construită între 1905-1910,
23101 Zrenjanin, Trg slobode 2 probabil după proiectele lui Mocsányi Károly şi Székely Marcell.
Telefon: (+381) 23/523-260 Investitorul a fost Lazar Dunderski, cel care a modernizat şi extins
vechea fabrică de bere.
23101 Zrenjanin, Trg JNA 6-8
Telefon: (+381) 23/523-260
12. Timişoara etaje. Pe înălţimea celor două etaje, pe ambele faţade apar bowindouri, cel
mai lung dintre ele întoarce colţul într-un volum ce sugerează un turn de
Suprafaţa Timişoarei se află pe malul canalului Bega de astăzi, colţ; o decoraţie din ceramică smălţuită de formă şerpuitoare marchează
zonă care odinioară era îmbrăţişată de apele şi mlaştinile braţelor partea de jos a acestuia, în timp ce un elegant parapet din arama închide
râului Timiş, este un spaţiu locuit din timpuri străvechi. În secolul balconul etajului 1 pe faţada scurtă întărind asimetria compoziţiei.
al II.-lea deja exista aici o fortificaţie romană, cetate menţionată în Timişoara, Str. Gheorghe Lazăr nr. 1
1212 sub numele de castrum regium Themes. Carol Robert şi-a
ţinut Curtea la Timişoara. În 1397, Timişoara a fost locul unei
adunări de stat. Între conducătorii ei, găsim nume ca Iancu de
Hunedoara sau Pavel Chinezu. Oastea ţărănească a lui Dózsa a
asediat cetatea în 9 iunie 1514, dar în 15 iunie asediul a fost ridicat
de Ioan de Szapolya, care l-a capturat pe conducătorul ţăranilor
şi l-a executat aici. Locul execuţiilor şi supliciilor de odinioară
este marcat azi de statuia Sfintei Marii. Turcii au ocupat cetatea
Timişoarei apărată de căpitanul Losonczi István după un asediu
puternic, în 27 iulie 1522. Prinţul Eugeniu de Savoya a reuşit să
o elibereze doar în 1716. În secolul XVIII este centrul Banatului
Timişean. În 1732 s-a mutat aici episcopul de Cenad şi adjunctul
său. Biserica episcopală a fost construită între 1736-1773. Din
1748 este sediul episcopiei ortodoxe sârbe. Maria Tereza conferă
Timişoarei în 1781 rangul de oraş liber regesc. Sub zidurile
cetăţii se desfăşoară în 9 august 1849 bătălia de la Timişoara,
care s-a încheiat cu înfrângerea armatei revoluţionare maghiare.
Demolarea cetăţii a fost începută în 1907, astăzi sau rămas puţine
urme ale ei. Timişoara este printre primele oraşe din lume care
a introdus tramvaiul tras de cai, iar în istoria oraşului este un
moment de excepţie introducerea în 1884, pentru prima dată în
Europa, a iluminării cu electricitate a centrului. În 1989 de aici
a pornit revoluţia română ce a răsturnat regimul comunist. Nu
departe de locul pretins al execuţiei lui Dózsa, marcat de statuia
Sfintei Marii ridicată în 1906, se află clădirea bisericii reformate.
În 15 decembrie 1989, la intrarea acesteia, în străduţa îngustă s-au
adunat enoriaşii pentru a-l apăra pe Laszló Tőkes, împiedicând
printr-un lanţ viu evacuarea lui. Mulţimea solidară, aflată în
continuă creştere, a declanşat şirul de demonstraţii ce au urmat,
ducând la căderea dictaturii din România.

Casa cu păuni
Imobilele din Piaţa Plevnei abundă în decoraţii în stil floral, faţadele
fiind inundate de vrejuri curbilinii, frunze de viţă, ghirlande de flori,
crengi de magnolii sau de elemente zoomorfe: păuni, veveriţe, bufniţe,
lebede. Cea mai cunoscută este aşa numita Casă cu Păuni, proiectată de
Martin Gemainhardt, în 1905.
Timişoara, Piaţa Plevnei
Clădirea fostei Bănci de scont
Aşa numitul „stil Lechner” care se regăseşte la mai multe lucrări din
Transilvania se face simţit şi la Timişoara. Un astfel de exemplu este
clădirea Băncii de scont, realizată între anii 1906-1908 de către Komor
Marcell şi Jakab Dezső. Este o construcţie asimetrică cu parter şi două
Casa Emmer
A fost proiectată de către arhitectul şef al Timişoarei Székely
László în 1910. Faţada este împărţită pe verticală în trei părţi,
cele laterale uşor decroşate faţă de partea centrală se termină cu
frontoane ajurate supraînălţate, în care câte trei ferestre luminează
podul. Aticul volumului central, mai coborât, având un contur mai
puţin tensionat ca cele laterale are în axul său o fereastră de forma
unei lentile secţionate. Întreaga construcţie trădează influenţa
lui Lechner, aducând aminte şi de lucrări ale unor emuli de-ai
acestuia precum Şcoala din str. Dob nr. 85 din Budapesta realizată
de Armin Hegedüs în 1906.
Timişoara, Str. Mercy nr. 7
Şi în secessionul bănăţean se disting cele două faze caracteristice ale Complexul Piarist
stilului, cea cu ornamentaţia fluidă, curbilinie, cu motive inspirate (1907-1909) este o formă
din universul vegetal şi cea dominată de geometrism, decoraţie arhitectonică unitară şi masivă,
redusă şi simplificări aproape abstracte, respectiv ceea ce s-a numit apărută pe terenul proaspăt
”stil linear”. Astfel, treptat, către 1909, stilul curbiliniu şi vegetal eliberat de zidul cetăţii,
a fost abandonat, din această perioadă datând primele construcţii realizarea prin care László
în stil geometric. Ansamblul cel mai important de locuinţe, Székely îşi face debutul ca
magazine şi restaurante, construit după 1905 pe locul fostei porţi a arhitect al oraşului (1907-
petrovaradinului, devine treptat noul centru al oraşului. Imobilele 1909). Unitatea constructivă a
imense ridicate atunci, dintre care unele cuprind frontul dintre şcolii, bisericii şi mănăstirii va
două străzi laterale sunt: impune o ştachetă extrem de
ridicată, atât pentru viitoarele
Palatul Lloyd construcţii, cât şi pentru
(Lipót Baumhorn 1910-1912) dezvoltarea planului urbanistic
Timişoara, Piata Victoriei nr. 2 al oraşului.
Timişoara, Piaţa
Regina Maria nr. 1

Palatul Neuhaus
(László Székely, 1912)
Timişoara, Piata Victoriei nr. 4

Palatul Dauerbach
(László Székely, 1912 – 1913)
Timişoara, Piata Victoriei

Palatul Hilt & Vogel

(László Székely, 1912-1913)
Timişoara, Piata Victoriei nr. 6

Palatul societăţii pe acţiuni Széchenyi

(László Székely, 1911-13)
Timişoara, Victoriei nr. 8
13. Deva
Pe dealul cetăţii din Deva înalt de 371 de metri a existat o cetate
deja în vremea dacilor şi romanilor. Cetatea vizibilă şi astăzi a fost
reconstruită după invazia tătarilor de Béla al IV.-lea. Este menţionată
pentru prima oară în 1264, după ce aici a învins Csák Peter, supusul
lui István al V.- lea oastea voievodului transilvan, trădătorul Kán
Laszló. Din 1302 aici este reşedinţa vicevoievozilor transilvani. În
jurul lui 1580 cetatea este din nou reconstruită. În 1550, aici învinge
Enyingi Török János, comandantul hunedorean, trupele de înaintare
ale lui Kasim paşa. În documentele acestuia se regăseşte şi o descriere
a oraşului Deva, subliniind sistemul de apărare. În cetate a fost ţinut
încarcerat Dávid Kis Ferenc, primul episcop unitarian al Ardealului,
care a murit aici în 15 noiembrie 1579. Prima parte a secolului XVI
a fost caracterizată prin pătrunderile repetate ale turcilor, până când
cetatea a devenit proprietatea principilor transilvani, care beneficiau
de protectoratul turcesc. Cetatea Devei a ajuns în 1687, în urma
campaniei generalului Antonio Caffa, pe mâna Habsburgilor. În
1817, Franz I a decretat restaurarea cetăţii, care a durat 12 ani.
În timpul revoluţiei şi războiului pentru libertate de la 1848/49, şi la
Deva au avut loc ciocniri între trupele maghiare şi cele austriece.
În 27 mai 1849 cetatea a fost ocupată de oastea revoluţionară, dar în
12 august a explodat, doar zidurile au mai rămas. În 18 august aici au
capitulat rămăşiţele trupelor lui Bem şi Guyon. În a doua jumătate a
secolului XIX s-au mutat aici colonişti secui din Bucovina.
Importantele investiţii industriale din secolul XX au însemnat o epocă
nouă, înfloritoare pentru oraş. Prin reorganizarea administrativă din
1968, Deva a devenit reşedinţa actualului judeţ Hunedoara.
Sediul Prefecturi/Consiliului Judeţean
Impresionează prin sobri-
etatea, dimensiunile sale
şi acurateţea proporţiilor.
Clădirea a fost proiecta-
tă de Ignác Alpár, unul
dintre cei mai importanţi
arhitecţi ai Ungariei din
acea vreme. Realizarea
planurilor construcţiei a
durat doi ani între 1889-
1890 iar pentru execuţie au fost solicitaţi o serie de antreprenori în special
din Cluj-Napoca. Construcţia clădirii este în formă de U deschis cu aripi
uşor oblice, astfel încât să creeze o bună relaţie cu reţeaua stradală .
Intrarea principală în clădire este marcată prin prezenţa unei logii care
la partea superioară formează un amplu balcon de onoare. Această
intrare ce se face prin logia cu arcade te invită să pătrunzi în interiorul
generos, amplul hol conducându-te spre o aerată casă a scării care
invită mai sus la etaj spre o impozantă sală de festivităţi, decorată în stil
neorenascentist. Ferestrele situate în registrul superior sunt marcate
la partea superioară prin frontoane deschise în centrul cărora se află
blazonul Corvineştilor (corbul cu inelul în cioc), element redat în relief
înalt şi care se repetă ca un leit motiv pe cele trei faţade ale clădirii.
Întreg ansamblul arhitectural este realizat în stil eclectic, relevându-se
în special influenţele renascentiste germane. La decorarea acestei clădiri
au participat doi artişti veniţi din Budapesta: sculptorul Emil Schrodel
şi pictorul Robert Scholz.
Deva, 1 Decembrie nr. 28
Primăria
Construcţia realizată în rezalit prezintă parter şi etaj. În partea superioară
există un ornament în relief preluat din recuzita barocă. Acoperişul
puternic înălţat prismatic, în pante abrupte prezintă în centru un turn
de dimensiuni mici tot cu acoperiş prismatic. Faţada este dominată de
frontonul tratat ca un atic de şirul de ferestre şi de cele două balcoane gen
logia cu balustrade.
Deva, Piata Unirii nr. 4

Teatrul
Pe Bulevardul 1 Decembrie
se găseşte clădirea teatrului
orăşenesc, o construcţie în care
predomină stilul curbiliniu şi
vegetal al secessionulul anilor
1908-1910. A fost construită
în anul 1910 de către arhitecţii
Komor Marcell şi Iakab Dezső.
Construcţia prezintă volume
modelate atât la faţadă cât şi la
acoperiş. Decoraţia faţadei este uşor exuberantă fiind concepută
dintr-o combinaţie de pictură murală şi structură curbilinie care
urmăreşte întregul contur al clădirii Interiorul nu este foarte
minuţios decorat, în schimb se remarcă prin funcţionalitatea sa.
Au fost gândite aici, în afară de sala de spectacol cu cele 300 de
locuri ale sale, şi încăperi administrative, un bufet, săli de muzică,
repetiţie, garderobă. Cei doi arhitecţi au mai proiectat şi o casă cu
apartament de închiriat, care se leagă organic de clădirea teatrului.
Deva, 1 Decembrie nr. 15
14. Arad
Arad a fost un important târg şi loc de trecere peste râul Mureş,
cetatea sa este menţionată deja în 1132. Vechea cetate nu este
identică cu cea actuală, deoarece se afla la aproximativ 7 km. în estul
oraşului. În 1135, Béla al II.-lea înfiinţează centru bisericesc la Arad.
Oraşul a fost distrus în 1241 de tătari, dar cetatea a rezistat atacului.
În 1388 era deja oraş câmpenesc. În 1514 a fost distrus de oastea lui
Dózsa. Turcii au ocupat cetatea Aradului în 18 septembrie 1551, şi
au ridicat o nouă fortificaţie. Principele transilvan Rákóczi György
al II.-lea a învins aici oastea paşei de la Buda, în 14 iulie 1658.
Oraşul a fost eliberat de sub dominaţia otomană în 1685, în urma
campaniei conduse de Eugeniu de Savoya. Între anii 1699 şi 1741
a fost reşedinţa districtului militar de grăniceri de pe Mureş. Noua
cetate a fost ridicată în curbura Mureşului, în 1783, în stil Vauban.
Aradul a devenit oraş liber crăiesc în 1832. Oastea revoluţionară
maghiară l-a ocupat în 28 iunie 1849, dar în 17 august Damjanich
János predă cetatea. Aici au fost executaţi cei 13 generali care au
participat la revoluţia maghiară, şi care de atunci sunt comemoraţi
ca martiri. Locul a fost marcat în 1881 printr-un obelisc de piatră.
Monumentul martirilor din centrul oraşului (Zala Gyorgy: Statuia
Libertăţii) a fost îndepărtat în 1918, dar în 2004 a fost reinstalat în
„Parcul reconcilierii” din Piaţa Pompierilor.
În toamna anului 1918, la dizolvarea Monarhiei Austro-Ungare,
Consiliul Naţional Central Român mutat la Arad a fost cel care a
pregătit adunarea naţională de la Alba Iulia, care a proclamat la 1
decembrie 1918 unirea Transilvaniei cu România.

Palatul Szántay
În anul 1905, se ridică pe locul unei case vechi amplasate la
intersecţia actualei străzi Horia cu strada Episcopiei. Proprietate
a arhitectului arădean Szántay Lajos, palatul care îi poartă numele,
a fost nu numai proiectat de către acesta ci şi construit sub directa
lui supraveghere. De mari dimensiuni, prezentând demisol, parter
şi două etaje cu un spectaculos turn amplasat central, palatul atrage
atenţia prin dimensiunile sale ce impun.
Arad, Horia nr. 3
Palatul Bohuş
Este o construcţie masivă, cu trei nivele şi mansardă în stil wiener se-
cession. A fost ridicată în anul 1910 după planurile arhitectului Lajos
Szántay. Aici s-a folosit pentru prima dată în Arad betonul armat în
planşee. Clădirea este bogat ornamentată cu o feronerie specifică stilu-
lui. Liftul datează din aceeaşi perioadă cu clădirea. Datorită ornamen-
taţiei cu diverse elemente de fier forjat, casa liftului reprezintă un unicat
în oraşul Arad.
Arad, Vasile Goldis 1- 3

Palatul Cultural
Numele arhitectului Szántay
Lajos rămâne însă legat de
Palatul Cultural, construit
între anii 1911-1913 în vederea
adăpostirii a trei prestigioase
instituţii de cultură: filarmonica,
biblioteca şi muzeul. Interiorul
monumentalului palat îmbină
armonios floralul cu geometricul,
evocând atmosfera perioadei
belle époque, uimind prin
frumuseţea elementelor de decor
a somptuosului hol de onoare,
unde privirea este atrasă de la
pavimentul decorativ până la bolta
înstelată a cupolei, de la statuile
existente până la vitraliile scărilor impunătoarelor ce conduc la etaj şi
nu în ultimul rând de frumoasele candelabre din casa scărilor.
Arad, Pta. G. Enescu nr. 1
15. Gyula
Prima atestare documentară datează din 1214. În secolul XV a
fost proprietatea familiei Maróthy, ei au construit cetatea, precum
şi biserica şi mănăstirea franciscană, care au fost distruse. Atunci
a devenit Gyula reşedinţă de judeţ în locul Békés-ului. În 1482
familia Maróthy s-a stins, oraşul a trecut în proprietatea regelui
Matei Corvin, care l-a donat fiului său, Ioan Corvin. În 1566 turcii
ocupă după un îndelungat asediu cetatea. În perioada de 129 de
ani a stăpânirii otomane, zona se depopulează. În 1720 Harruckern
János György colonizează aici germani şi slovaci. Între 1734 şi 1857
şanţul Sfântul Ioan separa două localităţi una de alta: pe partea
stângă Gyula Germană, pe partea dreaptă Gyula Maghiară. Curtea
castelului Almássy a fost martora unui eveniment trist în 23 august
1849, aici au depus armele 1300 de ofiţeri revoluţionari (între ei şi
nouă din martirii de mai târziu de la Arad) în faţa armatei ţarului.
În urma tratatului de pace de la Trianon, Gyula devine oraş de
frontieră. Rolul de reşedinţă de judeţ l-a îndeplinit din 1715 până
în 31 decembrie 1949. Statutul de staţiune balneară l-a dobândit
prin deschiderea în 1959 a băilor cetăţii.

Cofetăria de o sută de ani, Şcoala generală nr. 1, clădire specifică, cu cărămizi de klinkerit,
a fost deschisă şi amenajată în construită în 1912. Aici a fost timp de aproape 200 de ani hanul
1840 de către primul proprietar. Coroana de aur.

Fostul Hotel Komló (azi magazin), proiectat de Mende Valér

în stil art nouveau

Fostul Cinematograf Royal, azi Petőfi, primul în oraş, din

1912.

Cazinoul Judeţului Békés ridicat în 1906, astăzi adăposteşte

direcţiunea Teatrului de Cetate Gyula.
16. Békéscsaba
Potrivit mărturiei descoperirilor arheologice din vecinătatea oraşului,
teritoriul era locuit deja cu mii de ani în urmă. Naşterea localităţii
Békéscsaba poate fi plasată în a doua jumătate a secolului XIII. Numele
lui îl regăsim prima oară în lista papală de dări decimale din 1332-1337,
unde apare ca localitate ce dispune de o biserică. Denumirea se trage
de la numele Csaba, folosit deja în epoca Árpád. La sfârşitul secolului
XVII, în urma luptelor antiotomane, localitatea se depopulează.
După alungarea turcilor judeţul Békés ajunge în proprietatea familiei
Harruckern, originară din Austria superioară. Familia a compensat
prin colonizare lipsa forţei de muncă, astfel au sosit din nord slovacii.
Recensământul din 1715 încă nu menţionează localitatea Csaba. Cu
doi ani mai târziu este locuit de 20 de familii maghiare şi două slovace.
În 1718 soseşte primul grup de colonişti slovaci mai numeros, care
este ulterior urmat de altele. În 1777 se încheie amenajarea canalului
„Elővíz” care străbate localitatea, favorizând secarea câmpiilor apătoase
şi a zonelor mlăştinoase. Principalul rol al canalului era transportul
din Ardeal pe plute al materialului lemnos necesar construcţiilor. La
începutul secolului XIX era deja pomenit ca cel mai mare sat din
Europa. În 1841 dobândeşte titlul de oraş câmpenesc, devenind cea mai
populată localitate din zonă. Dezvoltarea economică este favorizată în
mare măsură de calea ferată. În 1858 a fost finalizat tronsonul Pesta-
Arad, în 1871 cel Oradea-Rijeka. Astfel s-a deschis posibilitatea acelei
dezvoltări, al cărei rezultat a dus la transformarea satului imens într-
un oraş cu rol regional. Clădirile determinante pentru imaginea şi
aspectul centrului oraşului au fost ridicate în anii 1870. La Békéscsaba,
structura urbanistică se definitivează la începutul secolului XIX.
După primul război mondial, la 1 ianuarie 1919, localitatea cu 40 000
de locuitori primeşte în sfârşit rangul de oraş. În sistemul de judeţe
reorganizat după cel de-al doilea război mondial, în 1950, Békéscsaba
devine reşedinţă de judeţ. Adevărata dezvoltare începe în anii 60. Din
1990 este municipiu.
17. Szarvas
Potrivit mărturiei descoperirilor arheologice, împrejurimile
oraşului cu 18 000 de locuitori au fost locuite neîntrerupt
din vremurile preistorice. Dintre obiectele noastre găsite
caracteristice perioadei migraţiei popoarelor, cel mai important
este recipientul pentru păstrarea acelor, decorat cu scriere
cuneiformă, datând din epoca avară. Szarvashalom este amintit
pentru prima dată în cronica lui Anonymus. Existenţa satului
din epoca Árpád este consemnată în înscrisuri din 1284/1285,
când regele Kun László a semnat mai multe ordine, decrete
datându-le de la Szarvashalom. În perioada otomană au fost
construite fortificaţii pentru apărarea importantului loc de
trecere fluvial. Fortificaţia şi-a schimbat de mai multe ori
stăpânul, fiind distrusă definitiv în 1686. În 1722 baronul
Harruckern János György a colonizat meleagul nelocuit pustiu
cu familii din comitatele nordice, precum şi familii de iobagi
din Csaba şi judeţul Pesta. La cumpăna secolelor XVIII-XIX,
preotul evanghelic şi agricultorul reformator Tessedik Sámuel,
personajul cel mai determinant pentru dezvoltarea modernă
a oraşului, contribuie la înflorirea tânărului oraş câmpenesc,
înfiinţează aici prima şcoală agricolă din Europa. În 1847 Réthy
Lipót înfiinţează la Szarvas prima tipografie din judeţul Békés.
Oraşul, care în perioada revoluţiei pentru libertate de la 1848
avea un consiliu organizat, îşi pierde statutul de oraş în 1872,
redobândindu-l definitiv abia în 1966. Astăzi Szarvas este
centrul de învăţământ superior şi ştiinţific al judeţului Békés. Centrul Ungariei Istorice
(Centru de ţară)
Drumul de 1,1 km pleacă din apropierea parcului Szent István din
spatele Bisericii vechi, pe sub o poartă secuiască, şi urcă pe digul
circular al Crişului Mort. La capătul acestuia, printr-o altă poartă
secuiască, se ajunge la moara de vânt denumită Centrul Ungariei
Istorice. Monumentul situat pe malul braţului mort al Crişului
simbolizează centrul Ungariei istorice. Pe dig au fost realizate 17
staţii, iar monumentele plasate aici comemorează 17 momente
semnificative din istoria maghiară.
Art nouveau în arhitectură
1. Caracterizarea generală a art nouveau /secession
Noul stil, care înfloreşte în ultimii ani ai secolului XIX este un
aşa-numit curent inovator, revoluţionar, care s-a împotrivit cu
toate tipurile historizării: acesta este secessionul, expresie franceză
ce înseamnă sciziune, ruptură, despărţire. În Germania era numit
„Jugendstil”- stilul tânăr, la italieni, „stile liberty”, la francezi artă
nouă, „art nouveau”, la spanioli stilul floral, etc.
Art nouveau întoarce spatele trecutului istoric, se desprinde de el
şi creează forme ce reproduc fidel avântul traiului modern, şi a luat
drept bază pentru aceste forme ce curg liber motivele stilizate ale
lumii vegetale.
Art nouveau este un curent dezvoltat în arta decorativă şi arta
plastică aferentă, care a găsit un repertoriu larg de manifestare în
arhitectură. A evitat liniile drepte fracţionate de unghiuri, şi s-a
lepădat de rigurozitatea formelor geometrice, aducând în prim
plan formele ce curg liber, creând impresia creşterii naturale. Baza
strădaniilor sale este transmiterea avântului vieţii în devenire,
a prezentului în continuă accelerare sub influenţa dezvoltării
tehnice. A redat libertatea de creaţie a omului degradat în procesul
de producţie la nivelul de simplu instrument, mecanism monoton
executor al muncii parţiale. Bucuria muncii de manufactură câştigă
satisfacţie în activitatea de creaţie. Acest concept a apărut în
Anglia încă în perioada romantică. Potrivit lui John Ruskin (1819-
1900) pentru o revitalizare „ trebuie să găsim calea de întoarcere
la aprecierea manufacturii, la acea sinceritate bazată pe respectul
materialului, cu care munceau meşterii din evul mediu”. Discipolul
lui Ruskin, William Morris (1834-1896) a iniţiat acest curent,
care s-a extins în Europa, pătrunzând în întregime toate domeniile
artei.
În confecţionarea obiectelor, în arta decorativă, marea personalitate
a noului stil este Henry van de Velde, care prin mobilierul, obiectele
de amenajare şi decoraţie a creat o adevărată şcoală. O altă mare
personalitate a artei decorative secession este Émile Gallé, ale cărui
obiecte de sticlă modelate cu avânt sunt reprezentative.
În această epocă, îşi trăieşte renaşterea o altă nouă ramură a artei
decorative: arta feroneriei, a fierului forjat. După baroc şi rococo,
art nouveau este cea care redescoperă în fier jocul, elanul liniilor fin
arcuite, formele naturale stilizate.
În pictură, cel care a introdus curentul art nouveau Henri de
Toulouse-Lautrec este cel care prin tehnica afişelor litografiate
se raliază noilor curente. Picturile realizate de Paul Gauguin în
insulele polineziene au exercitat un efect puternic asupra grupărilor
tinerilor artişti francezi, aşa numitul grup Nabis ( cuvântul ales de
ei din ebraică însemnă „profeţi”). Cel mai reprezentativ pictor al
acestuia: austriacul Gustav Klimt (1862-1918).
2. Arhitectură art nouveau în străinătate
Cel mei important merit al curentului secession este că a eliberat
proiectarea de cătuşele şi dogmele regulilor rigide, academice din
perioada eclectică. S-a întruchipat în libertăţile individuale şi
gândire caracteristică, iar aceasta, în formarea stilului independent.
Unii au exprimat funcţionalitatea, alţii, forma decorativă ce
reprezenta modernitatea, sau plasticitatea clădirii datorată
manipulării modelante a materiei. Arhitectura cu toate variaţiile
de stil anterioare nu a ştiut să fie atât de multicoloră, ca art nouveau
de una singură.
Cel mai renumit arhitect al secession, personalitatea de frunte a
curentului englez de artă decorativă este Charles Rennie Mackintosh
(1868-1928). În arhitectura sa s-a străduit ca pornind de la întreg
şi până la cele mai mici amănunte să realizeze totul unitar şi în
armonie. Astfel a proiectat şi realizat cu o muncă de 12 ani clădirea
Şcolii de Arte din Glasgow. În forma masivelor, în segmentarea
suprafeţelor, în realizarea spaţiilor interioare, în amenajare, oriunde
funcţionează o ordine geometrică uşor de urmărit. Regularitatea
formelor geometrice este peste tot îndulcită cu câte o linie curbată,
o decoraţiune de suprafaţă, o segmentare plastică ce iese din planul
neted, sau o asimetrie atent cântărită.
Victor Horta (1861-1947) a fost arhitect belgian. Casa Tassel
proiectată de el în Bruxelles încă poartă semnele eclecticii, dar
tânărul arhitect deja redă stilul art nouveau timpuriu prin fineţea
conducerii liniilor formelor, prin grilajul de fier forjat al balustradei
balconului (1892-93). Spaţiile ce se întredeschid se conectează
după cum este necesar funcţional. Criticii au scris cu însufleţire
şi despre interiorul clădirii: „această casă de locuit se adaptează cu
atâta naturaleţe stilului de viaţă al proprietarului, ca un costum
comod bine croit. În contrast cu exteriorul simplu, interiorul este
aproape risipitor în bogăţia decoraţiilor. Fiecare cadru de fereastră
sau uşă este un unicat de artă decorativă, în jurul lor, pe suprafeţele
desfăşurate sau suav unduite, abundă ornamentele cu modelajul
continuu al plantelor stilizate. Cel mai interesant este spaţiul
scărilor, braţul superior al scărilor cu linia arcuită sugerează un
palmier.”.
Antoni Gaudi (1852-1926) este arhitectul cel mai original
şi inimitabil al istoriei arhitecturii. Arta sa era caracterizată
de modelarea liberă, înfierbântată de pasiunea izbucnită din
viaţa instinctuală. Clădirile sale, modelate cu precizia unui
manufacturier pot fi asociate cu formaţiuni naturale şi acţionează
prin forţa expresivă a materiei modelate. Toate operele sale se află
în Barcelona: biserica Sagrada Familia, casa Battlo, casa Mila,
capela Coloniei Güell sunt doar cele mai semnificative.
Biserica Sagrada Familia aminteşte de forma catedralelor gotice,
bazilică cu cinci naosuri, cu săli transversale şi pentru înconjurarea
camerei altarului, având pe partea apuseană şi la capătul faţadelor
sălilor transversale cu câte patru turnuri. Prezintă toate elementele
găsite la o catedrală gotică, doar că în altă formă: de ex.: deasupra
porţii triple nordice, frontispiciul pare că este acoperit de lavă
solidificată, în arcul deschiderii sunt aplicate pe ea plante cu frunze
suculente. Turnurile cilindrice de 100 m înălţime amintesc de
forma tuleilor de porumb. Gaudi a materializat în mod palpabil
ideea suprarealistă şi intangibilă a credinţei. A muncit mai mult de
40 de ani la acest complex, dar principala-i capodoperă nu a fost
finalizată până la moartea sa.
Casa Batlló a luat naştere prin modificarea unei clădiri existente,
prin mascarea totală a elementelor de structură păstrate din vechea
clădire în spatele noilor forme. Deschiderile sculptate în piatră ale
parterului, şirul de ferestre al primului etaj, şi cele două ferestre
laterale al etajului al doilea sunt înconjurate de cadre de formă
curbată, neregulată, de parcă ar fi asamblate din fragmente din
oasele bazinului unei vietăţi imense. În concordanţă cu aceasta,
elementele de separare ale ferestrelor seamănă cu oasele gambei
sau coapsei.
Casa Mila este o clădire cu cinci etaje, cu structură de oţel, formată
din celule spaţiale neregulate interconectate ca nişte scorburi
zidite, cu suprafeţe unduite, întreaga aparenţă sugerează locuinţele
din peşterile forate în pereţii de stâncă.
Capela Coloniei Güell s-a realizat doar parţial, numai nivelul
inferior, respectiv cripta a fost finalizată. Spaţiul interior este o
peşteră artificială asemănătoare bisericilor subterane gotice. Bolta
crestată aparent capricios este susţinută de stâlpi înclinaţi din
cărămidă şi proptele de piatră nefinisate, cu suprafaţa aspră. În
ciuda sprijinului înclinat şi a proptirii strâmbe, efectul general nu
este nesigur. Este palpabil aproape cum stâlpii de sprijin iau cea
mai propice poziţie pentru a se opune încărcăturii.
Căsătoriilor, pe acoperişul căruia, forma ca cinci degete la capătul
braţului, simbolizează mâna ridicată pentru jurământ.
Maestrul de frunte al art nouveau austriac este Otto Wagner (1841-
1918), cele mai cunoscute creaţii fiind două pavilioane a Karlsplatz
din Viena, care sunt staţii ale trenului urban, dar capodopera este
clădirea Casei de Economii a Poştei aflată tot în Viena. Wagner
s-a debarasat doar de formele istorice, păstrând până la sfârşitul
vieţii principiul compoziţiei disciplinate ce respectă regulile. Evita
ornamentele de prisos. Afirma că doar forma acordată cu structura
poate face construcţia modernă.

Primul reprezentant al Jugendstil – ului german este Joseph

Maria Olbrich (1867-1908), el a proiectat şi a inaugurat în 1901
complexul edilitar al coloniei artiştilor din Darmstadt. Arhitectul a
realizat locuinţe personalizate, diferite între ele pentru şase artişti.
În centrul ansamblului de clădiri, la masivul mai mare ce cuprinde
săli de expoziţie şi atelierele artiştilor se conectează Turnul
Restaurante şi hoteluri propuse
Kecskemét Palić

Három Gúnár Étterem (Restaurantul Három Gúnár) Elitte Palić

6000 Kecskemét, Batthyány u. 1-7. 24413 Palić, Park Narodnih heroja 15
Telefon: (+36) 76/483-611 Telefon: (+381) 24/753-447,
Fax: (+36) 76/481-253 (+381) 24/753-245,
E-mail: haromgunar@ms.hu (+381) 24/753-112
www.hotelharomgunar.hu Fax: (+381) 24/753-195
E-mail: office@malagostiona.com
www.malagostiona.com
Kiskunfélegyháza www.elittepalic.co.yu
Oázis Hotel Étterem
Hotel Park
6100 Kiskunfélegyháza, Szegedi út 13.
Hotel Jezero
Telefon/fax: (+36) 76/461-427
24413 Palić, Park Narodnih heroja 15
Telefon: (+381) 24/753-245. (+381) 24/753-112
Forintos Étterem
Fax: (+381) 24/753-195
6100 Kiskunfélegyháza, Daru u. 1.
E-mail: office@malagostiona.com
Telefon: (+36) 70/773-89-63
www.malagostiona.com
E-mail: info@forintosetterem.hu
www.elittepalic.co.yu
www.forintosetterem.hu

Ópusztaszer Subotica
Boss Caffe Pizzeria
Kemencés Csárda (Hanul Kemencés Csárda)
24000 Subotica, Engelsova 7-8
6767 Ópusztaszer, Komócsin Z. u. 23.
Telefon (+381) 24/551-11
Telefon: (+36) 30/627-44-05
Mobil:(+381) 655-11-11
(+36) 30/627-44-28,
E-mail: bosscafe@yunord.net
(+36) 20/960-77-63
www.bosscaffe.com
Fax: (+36) 62/275-533
E-mail: info@kemencescsarda.hu
Elza pod Tornjem
www.kemencescsarda.hu
24000 Subotica, Trg Slobode 1
Telefon: (+381) 24/ 557-800
Szeri Csárda (Hanul Szeri Csárda)
6767 Ópusztaszer, Pusztaszeri major 111.
PBG Hotel
Telefon: (+36) 62/275-165
24000 Subotica Harambašić u. 21
E-mail: szericsarda@invitel.hu
Telefon: (+381) 24/556–542
E-mail: pbg@eunet.yu
Erdei Vendégház (Casa de oaspeţi Erdei Vendégház)
www.pbghotel.co.yu
6767 Ópusztaszer, Erdei Ferenc u. 58-60.
Telefon: (+36) 30/303-4195
Fax: (+36) 62/575-195, (+36) 62/575-196 Senta
E-mail: mail@erdeivendeghaz.hu
erdeivendeghaz@invitel.hu Hotel Royal
www.erdeivendeghaz.hu 24400 Senta, Glavni trg 11
Telefon: (+381) 24/812-313, (+381) 24/812-368
Szeged Pension Kraljica Voća
Telefon: (+381) 63/838-6482,
Port Royal Étterem (Restaurantul Port Royal)
(+381) 63/505-982,
6720 Szeged, Stefánia 4.
(+381) 24/843-033
Telefon: (+36) 62/547-988
http://www.serbia-tourism.org/countryside/senta.html
E-mail: portroyal@portroyal.hu
www.portroyal.hu
Sombor
Hotel Tisza
6720 Szeged, Wesselényi u. 6. Villa „Kronić ”
Telefon: (+36) 62/478-278 25000 Sombor, Čonopljanski put 30.
Fax: (+36) 62/478-278 Telefon: (+381) 25/429-900
E-mail: info@tiszahotel.hu Telefon/fax: (+381) 25/27-732
www.tiszahotel.hu E-mail: motelkronic@ravangrad.net
www.motelkronic.co.yu
Apatin Hotel Tresor****
Restaurant Tresor
Lavrnić 300308 Timişoara, Aleea Ghirodei 32
Apatin, ulica 25. maja bb Telefon: (+40) 256/228-754
Telefon/fax: (+381) 25/774-794 Fax (+40) 256/228-755
E-mail: office@hoteltresor.ro
Klub Aleksandria www.hoteltresor.ro
Apatin, Dimitrija Tucovića 93.
Telefon/fax: (+381) 25/772-532 Hotel Victoria***
300002 Timişoara, Lucian Blaga 3
Telefon: (+40) 256/431-602, (+40)256/433155
Novi Sad Mobil: (+40)788/866-446
Fax (+40) 256/431-602
Čarda Aqua Doria
E-mail: receptie@victoria-hotel.ro
21000 Novi Sad (Petrovaradin), Kamenčki put sz.n.
www.victoria-hotel.ro
Telefon: (+381) 21/643-31-11
Restaurant Lloyd
Plava Frajla
300006 Timişoara, Piaţa Victoriei 2
21000 Novi Sad, Sutjeska u. 2.
Telefon/Fax: (+40)256/294-949
Telefon: ( +381) 21/661-36-75
Mobil: (+40) 723/526-182
(+381) 21/488-24-20
www.lloyd.ro
www.plavafrajla.co.yu
Restaurant Pasha
Hotel Novi Sad
300002 Timişoara, Str. Bolyai János 3
21000 Novi Sad, Bulevar Jaše Tomića
Telefon: (+381) 21/ 442-511
www.hotelnovisad.co.yu Deva

Hotel Aleksandar Hotel Wien****

21000 Novi Sad, Bulevar cara Lazara 79. Restaurant Wien
Telefon: (+381) 21/480- 4444 330092 Deva, Calea Zarandului 55
www.aleksandar-hotel.co.yu Telefon: (+40) 254/233.330
(+40) 254/233320
Fax: (+40)254/233-331
Zrenjanin Mobil (+40)747/055-519
E-mail: reservations@hotelwien.ro
Hotel Sibila
www.hotelwien.ro
23 234 Lukino Selo Beloblatski put sz.n.
Telefon: ( +381) 23/ 884-020
Restaurant Casina International***
(+381) 23/884-649
330152 Deva, Unirii 9
Telefon: (+40)254/234233
Zlatni klas
Fax: (+40)254/215525
23206 Mužlja, Dolža Đerđa 14a
Telefon: (+381) 23/522-894
Motel Maestro - OIL GLAT EXIM***
Restaurant Maestro - OIL GLAT EXIM
Četr’ konja debela Söröző
330182 Deva, Calea Zarandului nr.1, Zona Garii, DN 7,
23101 Zrenjanin, Obala pionira
Telefon /fax: (+40)254/212-821
Telefon: (+381) 23/545-659
www.og_maestro@yahoo.com
Fax: (+381) 23/522-011
www.og.ro

Timişoara Hotel Deva**

330161 Deva, Bd. 22 Decembrie 110
Hotel North Star Continental Resort**** Telefon: (+40) 254/225920
Restaurant North Star Continental Resort Mobil: (+40) 721/291-794
300054 Timişoara, Bd. Revoluţiei 1989 nr. 5 Fax (+40)254/226183
Telefon: ( +40) 256/494-144 E-mail: deva.deva@unita-turism.ro
(+40)256/494-145 www.unita-turism.ro
Fax: (+40)256/494144
E-mail: agentie@hotelcontinental.ro Hotel Sarmis**
www.hotelcontinental.ro 330011 Deva, Str. Mareşal Averescu 7
Telefon: (+40) 254/214.731
Fax: (+40) 254/214-730
e-mail: sarmis.deva@unita-turism.ro
www.unita-turism.ro
Arad
Hotel Continental Astoria****
Restaurant Continental Astoria****
310130 Arad, Bd. Revoluţiei 79-81
Telefon: (+40)257/281-700
Fax: (+40)257/281-094
E-mail: arad@continentalhotels.ro
www.continentalhotels.ro
Hotel Best Western Central***
Restaurant Best Western Central***
310018 Arad, str. Horia 8
Telefon: (+40)257/256-636
Mobil: (+40) 788/358-390
Fax (+40) 257/256-629
E-mail: bwcentral@rdslink.ro
www.bestwesternarad.ro
Hotel Arad**
Restaurant Arad**
310133 Arad, Bd. Decebal 9
Telefon: (+40)257/280-894
Fax: (+40) 257/280-894
E-mail: hotel_arad@yahoo.com
http://www.cazarearad.ro
Restaurant Casa Bulzan***
310130-Arad, P-ta. Mucius Scaevola nr. 2-6
Telefon: (+40)257/282-272
Gyula
Kisködmön Étterem (Restaurantul Kisködmön)
5700 Gyula, Városház u. 15.
Telefon: (+36) 66/463-934
Mobil: (+36) 30/958-28-65
E-mail: info@gyulakiskodmon.hu
www.gyulakiskodmon.hu
Fehér Holló Étterem (Restaurantul Fehér Holló)
5700 Gyula, Tiborc u. 49.
Telefon: (+36) 30/546-37-96
Hotel Corvin
5700 Gyula, Jókai u. 9-11.
Telefon: (+36) 66/362-044
(+36) 66/362-218
(+36) 66/361-846
Fax: (+36) 66/362-158
E-mail:corvinhotel@t-online.hu
www.corvin-hotel.hu
Békéscsaba
Veszely Csárda (Hanul Veszely)
5600 Békéscsaba, Veszely-Híd
Telefon: (+36) 66/635-501
Mobil: (+36) 30/494-3448
Dublin Steak House & Pub
5600 Békéscsaba, Bartók Béla u. 13.
Telefon: (+36) 66/326-034
Új-Trencsén Étterem (Restaurant Új-Trencsén)
5600 Békéscsaba, Luther u.17.
Telefon: (+36) 66/326-830
Fax: (+36) 66/441-368
E-mail: vihar@hu.inter.net
www.viharkonyha.hu/etterem.html
Fiume Szálló és Étterem (Hotel şi Restaurant Fiume)
5600 Békéscsaba, Szent István tér 2.
Telefon: (+36) 66/443-243
Fax: (+36) 66/441-116
E-mail: recepcio@axelero.hu
www.hotelfiume.hu
Fenyves Hotel
5600 Békéscsaba, Ifjúsági Tábor 1701.
Telefon/fax: +36 (66) 457-377
+36 (66) 456-126
E-mail: info@fenyveshotel.hu
www.fenyveshotel.hu
Szarvas
Vadászkürt Vendéglő (Restaurantul Vadászkürt)
5540 Szarvas, Deák Ferenc u. 9.
Telefon/fax: (+36) 66/312-942
Mobil: (+36) 20/339-3745
E-mail: daridai@szarvasnet.hu
Halászcsárda Vendéglő (Restaurantul Halászcsárda)
5540 Szarvas, I. ker. 6.
Telefon: (+36) 66/311-164
Fax: (+36) 66/311-164
E-mail: lux@szarvas.hu
www.aqua-lux.hu
Aranyszarvas Apartmanház és Étterem
(Casa de apartamente şi restaurantul Aranyszarvas)
5540 Szarvas, Arborétum út 36.
Telefonszám: (+36) 66/215-010
Fax: (+36) 66/216-480
E-mail: aranyszarvas@szarvasnet.hu
www.aranyszarvas-apartmanhaz.hu
www.thematicroutes.dkmt.eu