PROGRAMUL DE MASTER

NUTRITIE CLINICA SI COMUNITARA

DISCIPLINA
BIOSTATISTICA

Modificarea comportamentului alimentar la pacienții cu afecțiuni gastrice după

diagnosticul bolii

Masterand: Adela-Maria ROMONTI

2019
Introducere

Diferențiate în diverse feluri în ultimele decenii, gastritele sunt greu de definit și de

clasificat din cauza naturii lor și a manifestărilor lor clinice eterogene. Gastritele sunt
caracterizate printr-o inflamare a mucoasei gastrice, însoțită adesea și de modificări
structurale ale acesteia. [1] Termenul se trage din limba franceză, de la cuvântul francez
gastrite și a fost introdus de către Brousoas în anul 1908
Lucrarea de față are ca temă modificarea comportamentului alimentar la pacienții
diagnosticați cu patologii gastrice. Se urmărește importanța alimentației în prevenirea și
tratarea afecțiunilor gastrice.
Scopul acestei lucrări este de a evidenția relația dintre alimentația sănătoasă și
scăderea incidenței bolilor gastrice. Deși mulți pacienți sunt reticenți când e vorba de
dietoterapie, acest lucru se va schimba pe viitor, când se va pune mai mult accent pe
consilierea personalizată a dieteticianului.

Material și metodă
Pentru realizarea studiului clinic, am aplicat metoda chestionarului alimentar, cu un
număr de 30 de intrebări grilă, cu una sau mai multe variante de răspuns. (vezi anexa). Am
ales acest tip de metodă de analiză deoarece discutând cu pacientul și adresându-I întrebări am
putut să imi dau seama dacă răspunsurile sunt sincere. Un dezavantaj al chestionarului este
faptul că au fost persoane care nu și-au amintit exact datele necesare.
În studiu a fost inclus un eșantion de 50 de pacienți internați în Spitalul Clinic

Județean de Urgență din județul Mureș, IN PERIOADA XYZKLMNT din

care 22 au fost bărbați și 28 femei. Din chestionarul aplicat a reieșit că 40 au fost diagnosticați
cu gastrită și doar 10 cu ulcer. (Figura 2.1)

Fig. 2.1. Organigrama persoanelor incluse în studiu

Datele obținute în urma metodei de analiză au fost îndosariate și prelucrate statistic cu

ajutorul programului Microsoft Office Excel 2010.
 În vederea determinării riscului apariției bolilor gastrice s-a analizat starea de sănătate
a pacienților prin determinarea indicelui de masă corporală (IMC), indentificarea altor
patologii existente și analiza stilului de viață.
Indicele de masă corporală reprezintă raportul dintre greutatea exprimată în kilograme
și înălțimea la pătrat, exprimată în metri.
Greutate (kg)
IMC=
Înălțime2 (m)
Valorile indicelui de masă corporală: valorile sub 18,49 indică subpondere; între 18,5-
24,9 reprezintă greutate normală, cu risc scăzut pentru sănătate; cele între 25-29,9 reprezintă
suprapondere cu risc moderat pentru sănătate; peste 30 indică obezitate, devenind un semn de
alarmă.

Rezultate
Discutii
Concluzii

Studiul de față a demonstrat că alimentația este responsabilă în mare parte de

declanșarea patologiilor și simptomelor gastrice.
Putem afirma că majoritatea pacienților cu gastrită au stil de viață dezordonat,
consumând cu precădere mezeluri, alimente gătite prin prăjire, cu un aport caloric mare. Cei
care au declarat că au renunțat la tot ce e nesănătos au văzut îmbunătățiri în ceea ce privește
boala, dar și în viața de zi cu zi, simțindu-se mai energici și mai sănătoși.
Toți oamenii își doresc să aibă o viață lungă și bună. Se poate începe prin o alimentație
sănătoasă, renuntând la viciile care ne umplu corpul de toxine si reziduri. Trebuie doar
conștientizat că totul depinde noi și de ceea ce ne dorim pentru corpul și mintea noastră.

Bibliografie

[1] I. Buligescu - Tratat de Hepatogastroenterologie, Editura Medicală AMALTEA,

București, 1997, 112-140
[2] I. Sporea, A. Goldiș - Curs de gastroenterologie și hepatologie, Editura Victor
Babeș, Timișoara, 2012, 13-15
 [3] G. Mogoș - Ulcerul gastric și duodenal, Editura Sport-Turism, București, 1980,
52-95
[4] D. Dumitrașu - Gastritele, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996
[5] M. Tarcea, F. Ruta et al - Ghid dietetic în patologia gastroenterologică, Editura
University Press, Târgu-Mureș, 2015
[6] D. Păduraru, V.V. Lupu et al - Particularități în gastrita cronică cu Helicobacter
pylori la copil, Revista Română de Pediatrie, 2011, 60: 25-33
[7] S. Bățagă - Gastrite și duodenite, Editura University Press, Tâgu-Mureș, 2007
[8] M. Rugge, M. Genta - Staging and granding of chronic gastritis, Human
Pathology, 2005, 36: 228-230
[9] P. Sipponen, H.I. Maroos - Chronic gastritis, Scand J Gastroenterol, 2015, 50: 657-
667
[10] http://www.justmed.eu/microbi.php