Elemente inovatoare în predarea-învățarea limbii române ca limbă

nematernă conform noii programe școlare de gimnaziu

 Structura programei:
- Competențele generale:
1. Receptarea textului oral în diverse situații de comunicare
2. Producerea textului oral în diverse situații de comunicare
3. Receptarea textului scris de diverse tipuri
4. Redactarea textului scris de diverse tipuri
5. Manifestarea sensibilității multi și interculturale, prin valorile
promovate în contexte culturale și sociale diverse

A 5-a competență generală și competența de ascultare reprezintă o noutate

absolută. A 5-a competență prin cele trei competențe specifice, dezvoltate în
câte un an de studiu, indică trei aspecte vizate:

5.1 urmărește dezvoltarea unei atitudini pozitive față de limba română,

în contextul recunoașterii și valorificării multilingvismului în
contexte socioculturale variate
5.2 abordează aspecte cognitive, indicate – pentru fiecare an de studiu
– prin variate conținuturi ale învățării
5.3 valorifică participarea activă a elevilor la viața comunității din care
fac parte

 Noua programă se bazează pe o viziune comunicativ-funcțională

 Noua programă îți propune să reproporționeze competențele de
comunicare:

25% competența lingvistică;

25% competența de lectură;
25% competența orală;
25% competența de redactare;
Proporțiile sunt egale, deoarece competențele se întrepătrund.
COMPETENȚA – reunește cunoștințe, strategii de punere în practică a
cunoștințelor (abilitățile/deprerinderile), valori/atitudini și metacogniție

 Dezvoltarea integrată a competențelor reprezintă o noutate

 Pledează pentru abordarea complementară şi nu compartimentară a limbii
și literaturii, culturii.
 Implică activarea integrată a subcomponentelor competenţelor.

 Abordarea tematică:
 În structura lecţiei, momentele obligatorii :
• ascultarea şi înţelegerea de text
• crearea de mesaje orale şi scrise.
 Lărgirea conceptului de text: multimodal, continuu şi discontinuu.

 Abordarea tematică stimulează gândirea critică și creativitatea, dar și

autonomia în învățare
 Teme generale pe un an de studiu:
Clasa a V-a – Eu și universul meu familiar;
Clasa a VI-a – Eu și lumea din jurul meu;
Clasa a VII-a – Orizonturile lumii și ale cunoașterii;
Clasa a VIII-a – Reflecții asupra lumii.

 Temele sunt dispuse concentric de la sine la lumea din ce în ce mai largă

și înapoi la sine și reflecții asupra lumii

 lectura fără obligații – nu există liste de autori canonici/ texte obligatorii

 e nevoie de implicarea elevilor în crearea unor liste pe clase, este

important ca elevii să fie implicați/ responsabilizați în alegerea autorilor/
textelor

 Elementele de construcție a comunicării:

• Abordarea funcțională:
- Baza structurilor lingvistice reprezintă sensul.
- Noţiunile de limbă nu trebuie să fie abordate ca noţiuni abstracte, rupte
de praxisul limbii, ci trebuie privite ca fiind un arsenal de strategii.
- Reduce ruptura cunoştinţelor (declarative) şi praxisul comunicării.

 Noutăți în domeniul oralului:

 Competența generală vizează producere, ascultare și interacțiune.
 Se diversifică textele ascultate /produse/orale/ scrise/ multimodale
 Se diversifică actele de limbaj cu accent pe rolurile în comunicare și
strategii în receptare și producere
  Importanța îmbinării elementelor verbale cu intonația (paraverbalul) și
gestica (nonverbalul) în prezentările orale
 Apar atitudinile comunicative
 Se diversifică metodele de evaluare (creații scenete/ punere în scenă a
dialogurilor etc. ; prezentări ppt);

 Noutăți în domeniul lecturii:

 Noua programă propune modelul dezvoltării personale, centrate pe
individ, ce presupune interogarea valorilor, reflecție.
 valorifică funcțiile literaturii:
 de cunoaștere a lumii;
 comunicativă sau cu rol de comunicare;
 hedonistă, cu rol de delectare.
 Competența de lectură vizează:
- înțelegerea și interpretarea textului
(literar/nonliterar/multimodal/continuu/discontinuu)
- Construirea sensurilor și a interpretărilor textelor;
- Conținuturile asociate competenței de lectură se referă la:
- tipurile de texte, structurile de texte și strategiile de receptare

Strategiile de receptare se referă la tipurile de răspuns /interpretare:

a) răspuns personal
b) răspuns critic
c) răspuns creativ
A fost acceptată literatura univesală (30% pentru V-VI și 20% pentru VII-VIII)

 Noutăți în domeniul redactării de diferite texte:

 Competența de redactarea vizează:

- introducerea etapelor scrierii

- diversificarea tipurilor de text, inserarea de imagini , tabele, grafice
care să susțină textul scris, asocierea unui fond muzical – crearea de
texte multimodale
- Scrierea individuală și scrierea în comun (competență transversală)
- Scrierea a minim 3 variante de text redactat, compararea variantelor
- Folosirea TIC pentru redactarea textelor
 - Evaluarea prin: prezentarea textului, evaluare reciprocă, obținerea
feedback-ului, autoevaluare,
 Etapele scrierii:

- Identificarea unui subiect interesant, documentarea

- - organizarea informațiilor obținute în urma documentării- plan/ciorne

- - forme succesive/intermediare

- - forma finală

- A lucra pe baza etapelor arată ce dificultăți au elevii:

- De ex. – să facă paragrafe, să construiască o idee, să înceapă, să dea

coerență textului, să utilizeze detaliile etc.

 Noutăți în domeniul limbii:

- O altă majoră modificare este abordarea limbii ca act de limbaj.
- S-a urmărit corelarea competențe de comunicare orală și scrisă, a
competenței de lectură cu competența gramaticală.
- Relația teorie – uz, cu privilegierea celei de a doua!!!
Conținuturile:
- Structura sintactico-morfologică
- structura lexico-semantică
- structura fonetică
- structuri în uz: corectitudine, adecvare, eficiență comunicativă.

 Tipuri de exerciții noi:

- Alegere multiplă
- Completarea spațiilor libere
- Adevărat/fals
- Asociere imagine - cuvânt

În loc de concluzii:

Noua programă de Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu

predare în limba maghiară:

- aduce în prim plan rolul limbii române, a doua limbă de comunicare

pentru minoritatea maghiară, ca mijloc de exprimare a gândurilor,
sentimentelor și a experienței personale
- se bazează pe modelul comuncativ-funcțional, model care vizează studiul
integrat al limbii, al comunicării orale și scrise și al textului
literar/nonliterar
- cuprinde trei componente: lingvistică, interrelaționară, și estetică/culturală
- favorizează abordarea învățării din perspectivă inter- și transdisciplinară
- promovează dezvoltarea personală a elevului într-un cadru socio-cultural
lărgit